Sunteți pe pagina 1din 7

Alexandru Lapusneanul

Apruta in martie 1840 in primul numr al revistei Daica literara, opera literara
Alexandru Lapusneanul este una intre cele mai cunoscute nuvele istorice ale lui C.
Neru!!i.
Acesta opera este o nuvela in primul r"nd datorita #aptului ca este o crea$ie epica,
in pro!a cu ac$iune ampla.
%n alt arument care sus$ine aparteneta acestei scrieri la specia numita nuvela este
dimensiunea acesteia, Alexandru Lapusneanul este mai &ntinsa dec"t povestirea si sc'i$a
insa mai redusa dec"t romanul.
Acesta crea$ie pune accentul pe caractere si pe con#licte, spre deose(ire de
povestire care este caracteri!ata de epicul pur.
Alexandru Lapusneanul este o scriere care se caracteri!ea! prin o(iectivitatea
relatrii, naratorul nu se implica in evenimente si nu le comentea!, acesta nici mcar nu)
si #ace sim$ita pre!enta. Naratorul acestei opere literare este neutru si ast#el nu se mai
poate pune pro(lema unei leturi intre cititor si acesta. *oate acestea indica #aptul ca
Alexnadru Lapusneanul este o nuvela.
+ursa de inspira$ie a lui Neri!ii este istoria, ast#el, aceasta opera literara
dovede,te ca este o nuvela istorica &ncerc"nd sa reconstituie artistic o serie de evenimente
relatate in cronica lui -riore %rec'e, si cea a lui .iron Costin. /ersonalitatile istorice
pre!ente in aceste cronici devin persona0e ale nuvelei istorice, aceasta metamor#o!a are
loc prin intermediul trans#iurrii artistice care este datorata talentului autorului ale crui
idei artistice sunt sus$inute de aceste persona0e. 1 alta caracteristica a nuvelei istorice
intanlita in aceasta crea$ie este #aptul ca, spre deose(ire de textul istoric a crui sinura
menire este relatarea #aptelor a,a cum au avut loc, nuvela istorica uneori pre!int
adevrul prin intermediul talentului artistic al autorului, sacri#ic"nd ast#el adevrul istoric
pentru a)l salva pe cel artistic.
2aptul ca Alexnadru Lapusneanul este o nuvela istorica este indicat si de aten$ia
deose(ita pe care Neru!!i o acorda detaliilor care o#er culoarea locala si atmos#era
epocii respective. %tili!area ar'aismelor in scopul unei mai reconstituiri cat mai i!(utite a
epocii relatate repre!int un (un exemplu in acest sens.
Alexnadru Lapusneanul a aprut intr)o perioada in care literatura auto'tona era
dominata de traduceri de o calitate &ndoielnica #iind un rspuns la apelul #cut de ctre
.i'ail 3olniceanu in 4ntroduc$ie la Dacia Literara. 4n acesta articol 3olniceanu
atrea aten$ia asupra pericolului pe care)l repre!int traducerile, promova ideea unei
literaturi oriinale 5propun"nd si eventuale surse de inspitatie6 istoria patriei, #rumuse$ea
acesteia si #olclorul7, si nu in ultimul r"nd suera reali!area unei lim(i unitare.
Neru!ii accepta propunerea #cuta de 3olniceanu, ale"nd ca sursa de
inspira$ie pentru opera sa istoria patriei. Nuvela Alexnadru Lapusneanul este o crea$ie
oriinala care se ridica nivelul preten$iilor impuse de ctre 3olniceanu deoarece are
rolul de a intrai spiritul roman si de a promova o lim(a unitara6 lim(a romana.
Nuvela este alctuita din patru capitole, #iecare capitol av"nd cate un moto
semni#icativ, care suerea!, exprima tensiunea capitolului respectiv.
Nuvela este structurat n patru capitole, fiecare avnd un moto sugestiv pentru coninutul
acestora. Naratorul este omniscient, naraiunea se realizeaz la persoana a III-a, perspectiva
asupra evenimentelor fiind obiectiv. Naraiunea se desfoar linear, cronologic, prin
nlnuirea secvenelor narative i a episoadelor. Dei nuvela este o specie care aparine
genului epic, se remarc n acest caz caracterul dramatic oferit de rolul capitolelor n
ansamblul tetului !seamn cu actele unei piese de teatru", de realizarea scenic a
secvenelor narative, de utilizarea predominant a dialogului i de minima intrevenia a
naratorului.
I Daca voi nu m vrei io va vreu
8nceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde persona0ul ce o#er numele
nuvelei intr"nd in .oldova intovarasit de vornicul 9odan si o armata numeroasa av"nd
inten$ia de a)si recpta tronul pierdut din cau!a trdrii (oierilor. Lapusneanul
intentionea!a sa #ac acest lucru inlaturandu)l de la tron pe :te#an *omsa.
La un moment dat Lapusneanu popose,te undeva in apropierea *ecuciului unde
este &nt"mpinat de patru (oieri6 ;ornicul .otoc, postelnicul ;everi$a si sptarul +pancioc
si +troici, ace,tia vin din partea lui :te#an *omsa si &ncearc sa)l &ntoarc din drum pe
Lapusneanu spun"ndu)i ca poporul nu &l vrea. 4nsa acesta inteleand ca (oierii doar
&ncearc sa)l descura0e!e se &n#urie si le promite rsplata cuvenita de indata ce isi va
recpta tronul.
Dup plecarea celorlal$i trei (oieri, .otoc, impresionat #iind de mania lui
Lapusneanu ii cade la picioare si ii cere iertare acestuia si &l roa sa intre in .oldova
#ara armata strina deoarece va #i spri0init de (oieri si de popor. Domnitorul nu are
&ncredere insa in cuvintele amitoare ale (tr"nului vornic, ramanand neclintit in
'otr"rea sa.
Acest capitol constituie expo!i$iunea.
II Ai sa dai sama Doamna
Acela de al doilea capitol al nuvelei repre!int intria acesteia.
Alexnadru Lapusneanul nu &nt"mpina nici un #el de re!istenta din partea lui
*omsa si instal"ndu)se la tronul .oldovei &ncepe sa duca la &ndeplinire ceea ce le
promisese celor patru (oieri. Ast#el voievodul omora (oierii la cea mai mica a(atere si le
distrue catatile.
Doamna <uxandra, &nro!ita #iind de #aptele so$ului sau &l roa pe acesta sa
&ncete!e si o($ine promisiunea ca acest lucru se va &nt"mpla cur"nd, Lapusneanul de
asemenea ii promite so$iei sale ce ii va o#erii un leac pentru #rica.
III Capul lui motoc vrem
4n cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele
4n acest capitol Lapusneanul ii invita pe to$i (oierii la un ospat care are loc intr)o
!i de sr(toare dup slu0(a reliioasa la care domnitorul participa. Acesta &nt"r!ie la
slu0(a, si dup ce aceasta se &nc'eie Lapusneanul se &nc'ina la icoane si sruta cu mare
smerenie moa,tele lui 4oan. Acesta se suie din nou in strana si se caieste de #aptele sale
promitandu)le (oierilor ca le va aduce pacea. .ai mult domnitorul le cere (oierilor
iertare si apoi ii invita la un ospat.
9nuind inten$iile necurate ale domnitorului, +pancioc si +troici nu se duc la masa
domneasca.
Com#irmand temerile celor doi (oieri ospatul se trans#orma pe nea,teptate intr)un
mcel in care sunt uci,i 4= de (oieri.
/oporul vine la palat amenintand sa #or$e!e por$ile. *oate nemultunirile mul$imii
se &ndreapt &mpotriva lui .otoc, considerat a #ii cau!a tuturor relelor, de aceea poporul
cere intr)un las capul lui .otoc.
Alexnadru Lapusneanul &l arunca pe motoc mul$imii care omorandul pe motoc se
r!(una pentru su#erin$ele indurate. Acest moment constituie punctul culminant.
Dup ce ;ornicul .otoc este ucis de mul$ime Alexnadru Lapusneanul porunce,te
sa #ie tiate capetele (oierilor din care #ace o piramida pe care o arata Doamnei <uxandra
pentru a)i da un leac de #rica.
Dup ce) ucide pe (oieri, domnitorul porunce,te sa #ie cautati +pancioc si +troici
insa ace,tia reu,esc da treac rani$a nu &nainte de a)i transmite domnitorului ca se vor
vedea &nainte de a muri.
IV De m voi scula pre muli am sa popesc eu
*imp de patru ani Lapusneanul nu mai porunce,te nici o execu$ie insa, totu,i, ii
sc'iniuie,te pe unii (oieri considera$i suspec$i.
4n timpul ,ederii sale la >otin Lapusneanul se im(onlaveste si ca!"nd la pat, intr)
un moment de delir cere sa #ie clurit. Dorin$e ii este &ndeplinita si acesta prime,te
numele de /aisie. 1dat revenit la realitate, Lapusneanul, ii aluna pe cei care l)au
clurit. Acesta o aluna si pe <uxandra, care, la s#atul lui +pancioc pune otrava in
(utura so$ului sau care isi aseste ast#el s#arsitul.
Acest ultim capitol repre!int, (ineinteles, de!nodm"ntul nuvelei.
Cele mai importante persona0e ale acestei opere literare sunt Alexnadru
Lapusneanul, voievodul .oldovei, doamna <uxandra so$ia acestuia si (oieri ;everi$a,
.otoc, +troici si +pancioc. 4nterac$iunea dintre aceste persona0e constituie con#lictul
romanului6 Lapusneanul ii uraste pe (oieri pe care ini$ial ii amenin$a si ulterior ii omoar
si ii sc'iniuie,te. Atitudinea lui Lapusneanul in rela$ie cu (oierii si #aptele acestuia scot
la iveala o #iin$a sadica, aceasta delect"ndu)se cu su#erin$a altora. Lapusneaul si sotiia
acestuia sunt pre!enta$i in antite!a6 in timp ce <uxandra este &nro!ita de ororile so$ului
sau acesta pune alte #apte &nro!itoare. .otoc suerea! imainea tipica a (oierului
linu,itor care ar #ii in stare de orice pentru a)si apra interesele.
Caracteristice acestei nuvele sunt6 &m(inarea ec'ili(rata dintre nara$iune si dialo,
Neru!!i reu,ind ast#el sa o(tina dinamica adecvata nuvelei sale
/erspectiva auctoriala este o(iectiva nara$iunea reali!"ndu)se la persoana a treia,
naratorul este ast#el omniscient iar #ocali!area utili!ata este de tip !ero, aceasta
caracteristica este speci#ica nuvelei.
+peci#ica nuvelei este si o construc$ie ec'ili(rata care aminte,te de structura
operelor clasice.
4n opera lui C. Neru!!i pot #i intanlite o serie de particularitati speci#ice artei
autorului, acesta are capacitatea de a reali!a scene dialoate av"nd trsturile unei
autentice piese de teatru. 1 alta trstura semni#icativa a stilului acestui autor este aten$ia
deose(ita pe care acesta o acorda detaliului care are rolul de a anticipa uneori
evenimentele, semni#icativa este secven$a din (iserica unde, departe de a #i smerit
Lapusneanul vine &m(rcat cu multa pompa si av"nd !alele care suerea! mcelul ce va
urma.
Autorul reali!ea! scenele cu multa #ine$e si le com#era dinamism, ast#el Neru!!i
isi dovede,te miestria prin intermediul scenei uciderii celor 4= de (oieri care este
reali!ata ca un adevrat spectacol totul este conturat din perspectiva lui Lapusneanul si a
lui .otoc care privesc mcelul de la palat in reali!area scenei scriitorul ver(e care
asiura impresia de mi,care, se apelea! in special la timpul imper#ect al modului
indicativ care imprima ac$iunii o valoare durativa.
Autorul surprinde cu multa #ine$e psi'oloia mul$imii in secven$a in care poporul
adunat in #ata palatului isi exprima nemul$umirea.
4n aceasta nuvela sunt pre!ente si elemente romantice6 4nspira$ia aceasta opera
literara este inspirata din trecutul /atriei, autorul ascult"nd s#aturile o#erite de
3olniceanu in 4ntroduc$ie la Dacia Literara. Caracterul puternic al lui Alexnadru
Lapusneaul repre!int un alt element romantic deoarece personalitatea excep$ionala este
de #actura romantica. 4ntroducerea in opera a poporului este tot un element romantic spre
deose(ire de operele clasice in care persona0ele apar$ineau doar aristocra$iei.
1. Trsturi ale nuvelei istorice #
o are o construcie de factur clasic, respectnd momentele subiectului literar $
o este inspirat din trecutul istoric $
o urmrete o gradare a tensiunii generate de intrig, ceea ce o apropie de
structurarea tetului dramatic !cele patru capitole ale nuvelei seamn cu
patru acte ale unei drame" $
o conflictele sunt mai ales eterioare, opunnd persona%e cu interese diferite $
o aciunile se desfoar cronologic, locul i timpul sunt precizate $
o timpul i spaiul sunt limitate, dar mult mai ample dect n sc&i $
o protagonistul !persona%ul inspirat din istorie" ocup locul central al operei $
o culoarea de epoc este creat prin descrieri de vestimentaie, interioare ale
locuinelor, utilizarea limbii specifice epocii descrise !n cazul de fa utilizarea
ar&aismelor" $
o naratorul este omiscient, naraiunea se face la persoana a III-a, perspectiva
narativ fiind obiectiv .
PERS!A"#L PRI!CIPAL$ ALE%A!DR# L&P#'!EA!#L
Alexandru Lpu,neanul este persona(ul principal al nuvelei, este un persona(
romantic) excepional, care ac$ionea! &n situa$ii excep$ionale, cum ar #i scena uciderii
(oierilor, a pedespsirii lui .o$oc ,i a mor$ii domnitorului. 8ntruc'ipea! tipul
domnitorului tiran *i crud, care conduce $ara &ntr)un mod a(solutist, #r a $ine cont de
prerile (oierilor. /ersona0ul este construit din contraste ,i &n antite! cu celelalte
persona0e, are o psi'oloie complex, cu calit$i ,i de#ecte puternice.
Destinul persona0ului este urmrit cu a0utorul celor patru replici plasate &n #runtea
capitolelor ,i av"nd rol de moto. Alexandru Lpu,neanul dore,te s impun autoritatea
domneasc prin orice mi0loace. A#irma$ia din ultimul capitol ?u nu sunt clur, sunt
domn@ re#lect #aptul c &,i &n#runt destinul c'iar ,i atunci c"nd este pus &n #a$a limitelor
omene,ti, cum ar #i (oala sau moartea.
Personajul nu evolueaz pe parcursul nuvelei, trsturile sale principale fiind
prezentate nc de la nceput: este hotrt, crud, inteligent, prefcut, bun cunosctor al
psihologiei umane, abil politic. Este caracterizat direct, de ctre narator, de ctre
celelalte personaje i chiar de el nsui, i indirect prin fapte, limbaj, atitudini,
comportament, relaii cu alte personaje.
Naratorul realizeaz n mod direct portretul fizic al domnitorului prin descrierea
vestimentaiei specifice vremii: Purta coroana Paleolo!ilor, i peste dulama polonez
de catifea stacoie, avea cabania turceasc." #e asemenea, nre!istreaz !esturile i
mimica personajului prin notaii scurte: $pun c n minitul acela el era foarte !alben la
fa i c racla sf%ntului ar fi tresrit", &spunse 'puneanul cu s%n!e
rece." Caracterizarea realizat de alte personajeeste succint: mitropolitul (eofan
spune despre domnitor: )rud i cumplit este omul acesta", n timp ce $pancioc l
numete tiran: s%n!ele cel p%n!rit al unui tiran ca tine."
)aracterizarea indirect se realizeaz prin faptele care evideniaz cruzimea *trstura
esenial a personajului+, dar i dorina lui de a distru!e influena boierilor
+otr,rea de a avea puterea domneasc reiese &nc de la &nceputul nuvelei, din episodul
&n care prime,te solia (oierilor. La &ncercarea acestora de a)l #ace s renun$e la tronul
.oldovei, Alexandru Lpu,neanul rspunde ast#el6 #ac voi nu m vrei, eu v vreau,
rspunse 'puneanul, a crui ochi sc%nteiar ca un ful!er, i dac voi nu m iubii, eu
v iubesc pre voi i voi mer!e ori cu voia, ori fr voia voastr. $ m ntorc, -ai
de!rab.i va ntoarce #unrea cursul ndrpt." >otr"rea este pus &n practic prin
uvernarea cu a0utorul terorii, deoarece domnitorul reu,e,te s contracare!e posi(ilele
&ncercri de revolt a (oierilor, activitate care culminea! cu uciderea celor 4= de (oieri.
Nu &,i va pierde aceast 'otr"re ,itrie decaracter nici &n clipa mor$ii, c"nd revine
asupra deci!iei de a se cluri ,i amenin$ pe cei din 0ur6 -.ai popit voi, dar de m voi
ndrepta, pre muli am s popesc i eu/"
Voinei nea(tute i se asocia! ,i alte trsturi. A-ilitatea &n ceea ce prive,te rela$iile
umane, diplomaia) cunoa*terea psi.olo/iei umane, sunt calit$i ale conductorului, dar
&n acest ca! sunt #olosite pentru consolidarea puterii a(solute, nu pentru o c"rmuire
corect a $rii. Cunosc"nd oamenii, le #ace promisiuni care &i lini,tesc, dar care ascund de
#apt un plan de r!(unare. /romisiunea pe care i)o #ace lui .o$oc6 i f!duiesc c
sabia mea nu se va m%nji n s%n!ele tu0 te voi crua, cci mi eti trebuitor, ca s m
mai uurezi de blstemurile norodului" &l lini,te,te pe (oierul intriant, care se crede util
domnitorului ,i care crede c a reu,it s reintre &n ra$iile acestuia. /lanul de r!(unare al
lui Lpu,neanul este &ns crud deoarece &l pred pe .o$oc mul$imii care &l s#",ie6 #u.te
de mori pentru binele moiei dumitale, cum ziceai nsui c%nd mi spuneai c nu m vrea,
nici m iubete ara. $unt bucuros c.i rspltete ara pentru slijba ce mi.ai fcut,
v%nz%ndu.mi oastea lui 1nton $echele, i mai pe urm ls%ndu.m i trec%nd de partea
(omii." +acri#ic"ndu)l pe (oier, se r!(un pentru trdarea acestuia ,i manipulea!
mul$imea revoltat, de a crui putere este con,tient6Proti, dar muli." 8n acest episod d
dovad de stp,nire de sine ,i de s,n/e rece
1 alt promisiune pe care o respect este o#erirea unui leac de fric" doamnei
<uxanda, care &l ruase s nu mai verse s"ne nevinovat. Alctuirea piramidei din
capetele (oierilor ,i o#erirea acesteia drept lec$ie pentru so$ie, pune &n
eviden$ sadismul domnitorului. ?l se stp"ne,te &n momentul &n care <uxanda &ncearc
s)l convin s renun$e la crime ,i are impresia c dore,te s se amestece &n conducerea
$rii, dar nu iart atitudinea ei ,i se r!(un prin acest leac de fric"6 . -uiere
nesocotit/ stri! 'puneanul srind drept n picioare, i m%na lui, prin deprindere, se
rzm pe jun!hiul din cin!toarea sa0 dar ndat stp%nindu.se se plec, i rdic%nd de
&u2anda de jos 3...4. 5 6i f!duiesc c de poim%ine nu vei mai vedea, rspunse
1le2andru.7od0 i m%ne i voi da un leac de fric."
De$ine arta disimulrii ,i rei!ea! cu inteli/en invita$ia la osp$ul de &mpcare cu
(oierii, care este de #apt o curs. Inteli/ent, alee ca loc al discursului su (iserica,
pentru a le suera (oierilor c s)a cit ,i c dore,te o mai (un &n$eleere cu
ace,tia6 8oieri dumneavostr/ $ trim de acum n pace, iubindu.ne ca nite frai,
pentru c aceasta este una din cele zece porunci: $ iubeti pe aproapele tu ca nsui
pre tine, i s ne iertm unii pe alii, pentru c suntem muritori, ru!%ndu.ne #omnului
nostru 9sus :ristos 5 i face cruce 5 s ne ierte nou !realele, precum iertm i noi
!reiilor notri." De asemenea, are o intelien$ dia(olic, reu,ind s manipule!e (oierii
sau poporul ,i s),i pun &n aplicare planurile.
Cru0imea este o &nsu,ire o(i,nuit &n aceast perioad istoric dominat de lupta pentru
putere 5tot de cru!ime dau dovad ,i +pancioc ,i +troici care asist la moartea
domnitorului7, dar &n ca!ul lui Lpu,neanul este exaerat, are mani#estri excep$ionale,
de unde ,i &ncadrarea persona0ului &n tipoloia romantic. Domnitorul asist r"!"nd la
mcelul (oierilor6 )%t pentru 'puneanul, el luas pre -ooc de m%n i se trses
l%n! o fereastr deschis, de unde privea mcelria ce ncepuse. El r%dea0 iar -ooc,
silindu.se a r%de ca s plac stp%nului, simea prul zburlindu.i.se pe cap i dinii si
clnnind." Dup uciderea celor 4= de (oieri &i promite doamnei <uxanda c nu va mai
ucide, dar nscoce,te sc'iniuri ca s nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri
omeneti". 8n #inal d dovad din nou de cru!ime c"nd amenin$ s),i ucid propriul #iu
pe care &l crede un u!urpator al puterii sale. %ciderea lui prin otrvire este sinura cale de
a)l opri s mai #ac ru, dar &n acela,i timp este o pedeaps pentru cru!imea sa.
<eplicile persona0ului sunt memora(ile, dou dintre ele #iind trans#ormate de autor &n
moto)uri ale capitolelor 4 ,i 4;. <spunsul dat (oierilor6 #ac voi nu m vrei, eu v
vreau 3...4 i dac voi nu m iubii, eu v iubesc pre voi i voi mer!e ori cu voia, ori fr
voia voastr.", a devenit o em(lem a persona0ului care se autode#ine,te prin voina de
ne&n#r"nt. Amenin$area din #inal6 #e m voi scula, pre muli am s popesc i eu..." red
alu!iv dorin$a de r!(unare a celui c!ut.
1ora excepional a persona0ului domin relaiile cu celelalte persona(e. /entru a se
r!(una, pune &n aplica$ie c"te un plan, &n #unc$ie de ravitatea vinii6 pe (oieri &i
mcelre,te, e .o$oc &l d mul$imii, doamnei <uxanda &i d un leac de fric". /entru
aceast cru!ime este &n #inal pedepsit de cei care asist la mortea sa. +pancioc ,i +troici
nu vor s &i curme su#erin$a ci dimpotriv &l las s se c'inuie6 nva a muri, tu care
tiai numai a omor."
Relaia cu doamna Ruxanda este construit pe principiul romantic al antitezei an!elic 5
demonic. #iversitatea atitudinilor fa de soia lui reflect falsitatea, disimularea. $e
cstorise cu ea ca s atra! inimile norodului n care via nc pomenirea lui
&are". Nu o respect nici pentru ori!inea ei nobil, nici pentru c i este soie i mam
a copiilor si, iar &u2anda ar fi voit s.l iubeasc, dac ar fi aflat n el c%t de puin
simire omeneasc." ;esturile, mimica i cuvintele rostite de 'puneanul n capitolul al
99.lea, n scena discuiei cu doamna &u2anda, evideniazipocrizia lui n relaia so 5
soie. -ai nt%i i srut m%na, apoi se posomorete, reacioneaz impulsiv la
ru!mintea ei, dar se stp%nete i i promite un leac de fric". 6n capitolul urmtor,
dup ce se rzbun pe boieri i pe -ooc, nu o iart pentru ndrzneala ei i i ine
promisiunea de a o vindeca" de fric. $e bucur cu cruzime de spaima doamnei care
leinase la vederea piramidei de capete, afirm%nd: . <emeia tot femeie, zise
'puneanul z%mbind0 n loc s se bucure, ea se sparie." 6n ultimul capitol insistenele
boierilor i ameninarea lui 'puneanul c i va ucide copilul, o determin s.i
otrveasc soul.
1le2andru 'puneanul este un personaj romantic i prin urmare excepional datorit
cruzimii sale e2a!erate, aciunilor sale spectaculoase, replicilor sale.