Sunteți pe pagina 1din 17

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea de tiine Economice
Catedra Marketing i REI




REFERAT
la disciplina "Integrare economic european"
Tema:
Politica agricol comun


A elaborat: Castraan Alina,
grupa FB1201
A verificat: Davdov Ctlina,
Lector universitar






Chiinu 2014
2


Uniti de coninut
Introducere3
I. Politica agricol comun la nceput.4
II. Premisele modernizrii PAC5
III. Instrumentele PAC6
IV. Primul val de reforme ale PAC9
V. PAC actual.11
VI. Finanarea i costurile PAC...14
Concluzii..16
Bibliografie..17
















3

Introducere
Am elaborat lucrarea dat, deoarece subiectul acesteia reprezint o parte component a
curriculei de la disciplina "Integrare economic european" care necesit o desfurare i o
cunoatere detaliat, datorit importanei care rezid din obiectivele i coninutul Politicii Agricole
Comune i de impactul acesteia asupra populaiei antrenate n agricultur, precum i a tuturor
cetenilor Uniunii Europene.
Politica agricol comun a UE este una dintre cele mai vechi politici ale Uniunii Europene,
fiind astfel adnc ancorat n proiectul de integrare european. Datorit istoriei sale ndelungate,
PAC a fost supus multor reforme, n special n ultimii 15 ani. PAC de astzi a fost transformat
ntr-o politic multi-funcional, care sprijin orientarea ctre pia a produciei agricole europene. n
acelai timp, PAC a contribuit la conservarea zonelor rurale i la asigurarea unei producii ecologice
durabile. Astzi PAC poate fi perceput ca o strategie defensiv, condus politic, de modernizare a
agriculturii vest-europene, pe fondul ameninrilor interne venite dinspre societatea industrial dar
i a ameninrilor externe generate de competiia comercial american.
Obiectivele iniiale ale PAC au rmas neschimbate de-a lungul anilor. Subiectul fierbinte n
lumea politicii agricole este n acest moment dac obiectivele i instrumentele trebuie schimbate n
viitor. n general, exist trei ntrebri politice relevante n discuiile referitoare la rolul PAC, acestea
sunt: Cum putem contribui la stabilitatea sectorului agricol i a comunitilor rurale, n situaiile de
volatilitate pe piee? Cum putem asigura eficiena i distribuia echitabil a sprijinului? Cum putem
aborda cel mai bine provocri cum ar fi conservarea mediului i a peisajului?
Astfel, n prezenta lucrare urmeaz s ncercm s rspundem la aceste ntrebri prin prisma
reformelor i modificrilor care au fost aduse PAC pe parcursul anilor.
Lucrarea este constituit din Introducere, 6 capitole, Concluzii i Bibliografie. Au fost utilizate
surse informaionale electronice, inclusiv pagina web a Uniunii Europene (www.europa.eu).







4

I. Politica Agricol Comun la nceput
Politica agricol comun s-a creat n anii '70, n momentul n care Europa era deficitar n
majoritatea produselor alimentare. Mecanismele sale s-au modelat pentru a rezolva aceast situaie,
funcia sa principal fiind cea de a sprijini preurile i veniturile interne prin intermediul operaiilor
de intervenie i sistemelor de protecie frontaliere. Obiectivele sale sunt stabilite n articolul 39 al
Tratatului de la Roma i fac referire la : creterea productivitii, garantarea unui nivel de via
echitabil al populaiei din agricultur, stabilizarea pieelor, garantarea securitii aprovizionrilor,
asigurarea consumatorului cu provizii la preuri raionale. Acest articol recunoate necesitatea de a
ine cont de structura sociala a agriculturii i de inegalitile structurale i naturale dintre diferite
regiuni agrare, la fel ca i interesul de a efectua n mod gradual adaptrile oportune.
Dei Politica Agricol Comun a avut un mare succes n atingerea obiectivului de a ndrepta
UE spre independena economic, dup 1980 UE a trebuit s se lupte cu surplusuri aproape
permanente pentru majoritatea produselor, o parte dintre acestea fiind exportate (cu ajutorul
subveniilor), altele fiind nevoii s le depoziteze sau s le dispun n interiorul UE. Aceste msuri au
avut un cost bugetar ridicat, au produs distorsiuni pe unele piee mondiale i nu au servit ntotdeauna
intereselor agricultorilor, devenind astfel nepopulare printre consumatori i pltitori de taxe. Din
aceste motive PAC trebuia s se schimbe.
Astfel, a avut loc limitarea produciei, care a ajutat la reducerea surplusului i un nou accent s-a
pus pe sntate i pe protejarea mediului natural n agricultura. Agricultorii au trebuit s se adapteze
n funcie de pia.
n 2003 a fost convenit o nou reform. Agricultorii nu vor mai fi pltii doar ca s produc
hran. Politica agricola comun de atunci era condus de cerere. inea cont pe deplin de ngrijorrile
consumatorilor i contribuabililor, n timp ce ddea agricultorilor europeni libertatea de a produce
ceea ce piaa cere. Pe viitor, marea majoritate a asistenei acordate cultivatorilor va fi pltita
independent de ce sau ct produc. Conform noului sistem, cultivatorii vor fi pltii n continuare
pentru a menine o anumit stabilitate, dar legtura cu producia a fost rupt. n plus, cultivatorii vor
trebui sa respecte mediul nconjurtor, sigurana alimentar i standardele de bunstare a animalelor,
iar dac ei nu vor ndeplini aceste norme vor suferi reducerea plilor directe. Aceast reform va
face agricultura UE mai competitiv i mai orientat spre pia. Agricultorii vor fi liberi s produc
n conformitate cu ceea ce consider c este mai profitabil pentru ei, bucurndu-se, n acelai timp,
de o stabilitate dezirabil a veniturilor.
5

II. Premisele modernizrii PAC
Politica agricola actuala este radical diferita de cea iniial. PAC a devenit un mecanism mai
eficace care permite atingerea, cu costuri minime, a unui numr mare de obiective. Aceasta politic
care nghiea altdat 2/3 din bugetul comunitar total, nu mai absoarbe astzi dect puin mai mult
de jumatate, proportie care ar trebui sa scad la 1/3 in urmtorii 10-12 ani. Pe masura ce costurile
PAC se diminueaza, campul ei de actiune se largeste odata cu introducerea politicii globale de
dezvoltare rurala in favoarea diversificarii, restructurarii si evolutiei zonelor si economiilor rurale
din UE.
Astzi PAC aduce beneficii societii prin:
- ncurajarea produciei de produse alimentare sigure i de nalt calitate, n ntreaga Uniune,
- sprijinirea i susinerea prosperitii comunitilor rurale, precum i
- acordarea de stimulente fermierilor pentru a ntreine mediul nconjurtor.
Printre msurile de modificare a PAC se numr:
- eliminarea obligaiei conform creia agricultorii trebuiau s lase necultivat 10% din terenul
lor arabil;
- eliminarea treptat a cotelor de lapte, prin creteri anuale de 1% n perioada 2009-2013;
- simplificarea raportului dintre subvenii i normele privind protecia mediului, bunstarea
animalelor i calitatea produselor alimentare;
- mai mult flexibilitate n acordarea sprijinului pentru sectoare care se confrunt cu probleme
deosebite;
- transferarea unor ajutoare directe n sectorul dezvoltrii rurale, pentru a sprijini programele n
materie de energie regenerabil, gestionare a apelor, biodiversitate i msuri de combatere a
schimbrilor climatice;
- eliminarea interveniilor pe pia n anumite domenii, astfel nct agricultorii s poat
reaciona mai rapid la tendinele de evoluie ale acesteia
Reforma politicii agricole comune examineaz mai multe chestiuni: distribuirea bugetului
pentru agricultur n mod egal ntre noile i vechile state membre, reducerea birocraiei, controale
mai simple, o distribuie mai corect a plilor directe, stimularea fermierilor pentru a adopta metode
ecologice, promovarea muncii n agricultur ctre tineri, garantarea unui pre corect pentru fermieri
i poziia UE pe piaa concurenei la nivel global.

6


III. Instrumentele PAC
n prezent, o parte component a PAC modern este o serie de organizaii i politici care
faciliteaz implementarea PAC dup regulile stabilite iniiale, precum i atingerea obiectivelor
acestei politici. n continuare urmeaz s le descriem i s le exemplificm pe fiecare n parte.
1. Organizaiile Comune de Piee (OCP) ale Uniunii Europene
Organizaiile comune de piee sunt acorduri specifice ce reglementeaz producia i comerul
de produse agricole ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. De la adoptarea politicii
agricole comune, anumite organizaii au substituit n mod gradual organizaiile naionale de piee n
sectoarele unde a fost necesar. Organizaiile comune de piee sunt fundamental orientate s
ndeplineasc obiectivele politicii agricole comune, n particular, s stabilizeze pieele, s garanteze
agricultorilor un nivel de via echitabil i s creasc productivitatea agriculturii. Acestea presupun
aproximativ 90% din producia agrar final comunitar.
Pentru a profita la maximum de resurse i a atinge obiectivele organizaiilor comune de piee,
productorii se grupeaz n mod voluntar n organizaii de productori. Instanele comunitare
stimuleaz i favorizeaz, prin intermediul aporturilor de fonduri, constituirea acestui tip de
organizaii.
2. Politica de preuri, ajutoare i prime ale PAC
Organizaiile comune de piee permit n mod fundamental fixarea unui aceluiai pre pentru
produsele agrare pe toate pieele europene, acord ajutoare productorilor sau profesionitilor din
sector, instaureaz mecanisme ce permit controlarea produciei i organizarea schimburilor cu tere
ri.
Preuri
La propunerea Comisiei Europene i n urma consultrii Parlamentului European, Consiliul de
Minitri, n majoritate, sau Comisia Europeana fixeaz artificial la nceputul fiecrei campanii de
comercializare trei preuri distincte: preul indicativ, preul prag i preul de intervenie al produselor.
Preul indicativ, preul de baz sau preul de orientare reprezint preul care, conform
instanelor comunitare, ar trebui n principiu s se aplice tranzaciilor. n ciuda faptului c este
artificial, preul indicativ se apropie de preurile pe care produsele considerate le pot n mod normal
atinge pe piaa comunitar.
7

Preul prag sau preul de ecluz este preul minim la care se pot vinde produsele importate.
Mai mare dect cel de intervenie, acest pre incit operatorii economici comunitari s se
aprovizioneze prin intermediul Comunitii Europene, conform principiului preferinei comunitare.
Preul de intervenie este preul garantat care, dac nu se atinge, oblig organismele de
intervenie desemnate de statele membre s cumpere cantitile produse i cele stocate. n scopul de
a evita problemele pe care acest mecanism le-ar putea pune bugetului comunitar, Consiliul de
Minitri ncurajeaz stocurile private, acordnd prime productorilor ce depoziteaz ei nii
produsele.
De la reforma din 1992, scderea preurilor garantizate se compenseaz n unele sectoare cu
creterea ajutoarelor directe date agricultorilor. Comisia Europeana poate proceda la denaturalizarea
produselor stocate, utilizndu-le cu scopuri umanitare sau vnzndu-le. Vnzarea se realizeaz prin
licitaii i Comisia determin dinainte destinul produselor. n cazul vnzrii pe piaa intern, Comisia
se asigur c pieele nu vor suferi perturbaii.
a. Feluri de ajutoare i prime acordate
Ajutoarele care se acord constau n pli pe suprafa, ajutoare n producie, ajutoare destinate
favorizrii creterii vitelor sau sume compensatorii. Se acord finanare n vederea favorizrii
comercializrii i concurenei produselor, la fel cum constituirea i funcionarea grupurilor de
productori sau de profesionaliti ai sectorului agroalimentar. Exist astfel ajutoare destinate s
uureze abandonul anumitor produse sau reconversia terenurilor i exploatrilor. Se adopt msuri
de sprijinire a pieei cnd se detecteaz animale bolnave.
3. Controale ale productiei, importului si exportului produselor agricole in UE
a. Controlul productiei
In scopul de a controla productia agricola si a limita excedentele si stocarea produselor, se
prevad sisteme de cote si se fixeaza cantitati nationale garantate.
1. Cotele sunt cantitati maxime, pe care agricultorii au permisiunea de a le produce. Daca se
depasesc aceste cantitati se percepe producatorului o amenda;
2. Cantitatile nationale garantate, acordate statelor membre, reprezinta cantitati maxime de
productie. Producatorii trebuie sa plateasca o taxa daca depasesc aceste cantitati, reducandu-se in
consecinta pretul de interventie pentru urmatoarea campanie de comercializare.
3. Retragerea de terenuri si diversificarea cu scopuri nealimentare - presupun lasarea
parloaga a unei suprafete agricole sau diversificarea productiei in schimbul unei contrapartide
financiare;
8

4. Sumele compensatorii completeaza venitul agricultorilor si se acorda in functie de
numarul de animale si de suprafata cultivata.

b. Controlul schimburilor cu terte tari
Schimburile cu terte tari cuprind atat importurile de produse pe piata comunitara cat si
exporturile de produse comunitare. S-au introdus elemente de ajustare in sensul favorizarii
transformarii produselor.
c. Importurile
Importatorilor li se poate cere prezentarea unui certificat de import si plata unui impozit
regulator de import. Comisia Europeana este imputernicita sa adopte masuri de ajutorare in caz ca se
inregistreaza perturbatii importante pe piata comunitara.
Certificatele de import sunt acordate de autoritatile competente ale statelor membre in urma
depunerii unei garantii. Aceasta se ramburseaza importatorului cand acesta demonstreaza ca si-a
respectat obligatiile.
d. Exporturile
Uniunea Europeana aboneaza restituiri identice producatorilor europeni ce exporta pe piata
mondiala. Astfel se subventioneaza exporturile europene cu scopul siturii preturilor la nivelul celor
mondiale. Daca cantitatea restituita este, in principiu, unica pot varia in functie de destinul
produsului sau de conditiile economice. In plus poate fi obligatoriu expedierea unui certificat de
export prin care se suspenda concesia restituirii.
4. Transformarea
Uniunea isi rezerva dreptul de a interzice recurgerea la regimul de perfectionare activa, ce
permite transformarea pe teritoriul sau al produselor importate dintr-o ar terta fara a percepe
drepturile vamale, intotdeauna cand produsele respective sunt reexportate. De asemenea se poate
interzice recurgerea la un regim de perfectionare pasiv, ce consta in exportarea temporala a unei
marfi intr-o terta tara, unde face obiectul transformarii inainte de a fi reimportat fara impozite.






9

IV. Primul val de reforme ale Politicii Agricole Comune
Primul val de modificri adus PAC a inclus:
1. ncetarea subvenionrii produciei agricole
Elementul central al procesului de reform a PAC a fost trecerea de la subvenionarea
produselor la subvenionarea productorilor. n loc s asigure un pre fix pentru produsele agricole
(sprijinirea indirect a veniturilor fermierilor), PAC de astzi se concentreaz asupra sprijinirii n
mod direct a veniturilor fermierilor.
Un rezultat concret al reformelor PAC este aadar faptul c preul garantat fermierilor europeni
pentru grul produs (prin achiziia public de intervenie) a fost redus cu aproape 50%. Modelul a
fost similar pentru toate sectoarele care au fost reformate. De exemplu, preul zahrului a fost redus
cu aproape 40%, iar preul crnii de vit a fost redus cu aproape 30%. Prin urmare, preurile de
susinere a pieei au fost semnificativ reduse, iar intervenia a ncetat s reprezinte principalul
instrument al PAC.
Reducerea cheltuielilor bugetare legate de msurile de pia dovedete acelai lucru. nainte de
1992, mai mult de 90% din toate cheltuielile agricole ale UE au fost direcionate ctre susinerea
pieei i subveniile la export. n 2008, aceast cifr a reprezentat numai 10% din bugetul PAC.
Impactul reducerii interveniei pe pia a fost:
- scderea decalajul dintre preurile din UE i preurile de pe piaa mondial;
- scderea excedentului exportabil al tuturor produselor subvenionate de UE;
- reducerea stocurilor provenite din intervenie i, prin urmare, o presiune mai redus asupra
preurilor pe piaa mondial;
- ndeprtarea de msurile care denaturau schimburile comerciale, ceea ce a transmis un
semnal clar pentru partenerii notri comerciali.
Deoarece deciziile de producie ale fermierilor s-au bazat din acel moment pe cererea de pe
pia, surplusurile de producie au sczut mult pentru mai multe sectoare importante i exporturile
nete au sczut n mod semnificativ. Pentru carnea de vit i zahr, UE a devenit chiar din exportator
net, importator net. Pe de alt parte, sectoarele mai competitive i-au crescut cota n exportul
mondial. Aceast evoluie nu ar fi fost posibil dac preurile de intervenie ar fi rmas la acele
niveluri care denaturau piaa.


10

2. Subvenionarea productorilor
Reducerea preurilor de intervenie a determinat o pierdere potenial de venit pentru
agricultorii europeni. n aceste condiii, n 1994, reducerea a fost nsoit de pli compensatorii
pentru agricultori, denumite "pli directe", pentru a asigura viabilitatea economic a Comunitii
Europene n domeniul agricol. Plile au fost legate fie de suprafee fixe, fie de un numr fix de
animale. De aceea, plile au fost denumite pli directe cuplate.
3. Aplicarea Acordului referilor la Controlul de sntate
Prin aplicarea acordului referitor la Controlul de sntate, distribuia cheltuielilor pentru
perioada 2010-2013 va fi de aproximativ 69% pentru subvenionarea productorilor (pli directe),
7% pentru msurile de pia (subvenionarea produselor) i 24% pentru dezvoltare rural. Aceast
distribuie demonstreaz ct de mult a progresat PAC, permind agricultorilor s produc n funcie
de semnalele de pe pia (i nu n funcie de subveniile acordate). De asemenea, demonstreaz
modul n care PAC a fost reformat pentru a rspunde noilor obiective, satisfcnd n acelai timp
nevoile agricultorilor.
4. Consolidarea dezvoltrii rurale
Msuri avnd ca scop ajustarea structural a agriculturii au fost sprijinite de mult timp. Aceste
msuri sunt n prezent un element important al PAC, cuprinse n politica de dezvoltare rural. n
ultimii zece ani, acestei componente a politicii agricole i-a fost acordat o atenie sporit, iar reforma
politicilor de dezvoltare rural a reprezentat o parte integrant a procesului de reform a PAC.
Politica de dezvoltare rural este de obicei denumit al doilea pilon al PAC, n timp ce
subvenionarea produselor i subvenionarea productorilor sunt denumite primul pilon.
Separarea PAC n doi piloni este legat de faptul c acetia sunt finanai prin bugete diferite,
cu reguli diferite. n timp ce pilonul 1 este finanat numai de la bugetul UE, pilonul 2 se bazeaz pe o
programare multianual i pe co-finanarea programelor de ctre statele membre. Cu toate acestea,
cei doi piloni reprezint o parte integrant a PAC i se completeaz reciproc pentru a rspunde
nevoilor agricultorilor i zonelor rurale.






11

V. PAC actual
Datorita geografiei si climatului, Europa poate cultiva aproape toate produsele agricole (fig. 4).
Aceasta este considerata ca leader mondial pentru multe produse, in special uleiul de msline,
crnuri, vinuri, whisky-ul si alte spirtoase. UE rmne si un mare importator de produse agricole
diverse. Aceste avantaje naturale, aliniate cu binefacerile unei PAC, au condus la ameliorri rapide
ale productivitii, la o cretere a produciei si la o securitate alimentara pentru cea mai mare parte a
produselor, porumbul de exemplu, la o producie excedentara pentru numeroase produse agricole.
Excedentele au putut fi retrase de pe pia pentru a evita scderea preturilor la ferme. Acest
lucru s-a efectuat gratie ajutoarelor de stocare a produselor (sisteme de intervenie publica) sau
datorita ajutoarelor pentru exportarea produselor ctre teri.
Principalele aspecte care stau la baza PAC modern sunt:
1. Calitatea cheia succesului
Europa cuprinde un numar mare de regiuni foarte diverse si in care conditiile de agricultura
variaza. Aceste regiuni au, fiecare in parte, metode de productie si traditii culinare specifice.
Consumatorii europeni si mondiali manifesta un interes crescand pentru calitatea produselor
alimentare. UE joaca un rol preponderent in imbunatatirea nivelului acestei calitati.
UE protejeaza calitatea bunurilor alimentare prin mai multe moduri, in special prin:
- metodele destinate sa intareasca securitatea si igiena alimentara,
- prin reguli clare de etichetare,
- prin reglementari referitoare la sanatatea animalelor si plantelor,
- controlul reziduurilor de pesticide si de aditivi din bunurile alimentare
- informatii nutritionale.
2. La produse specifice caracteristici specifice
Natura si calitatea exceptionala a unor produse decurg atat din locul lor de producere cat si din
metodele utilizate pentru a le produce. Consumatorii si sectorul de alimentatie are un interes
deosebit, crescand pentru originea geografica a bunurilor alimentare. UE tine seama de acest lucru si
a creat 3 logo-uri de calitate:
1. Protejarea desemnrii originii i Protejarea indicaiilor geografice (PDO i PGI);
2. Garantarea specificului tradiional (TSG);
3. Agricultura organic
Protectia acestor indicatii de calitate ofera urmatoarele avantaje:
12

- garantii pentru consumator cu privire la originea si metodele de productie,
- mesaje comerciale eficace cu privire la produsele cu valoare adaugata mare,
- un ajutor pentru cei care produc produse de calitate in masura in care logo-ul este protejat
impotriva oricarei utilizari frauduloase.
In iulie 2004 UE a inregistrat aproape 700 indicatii geografice, denumiri de origine si
specialitati traditionale garantate. Pe piata comunitara aproape 2000 de indicatii geografice sunt
protejate, pentru vinuri si spirtoase originare din UE si de la terti.
3. Agricultura biologica
Agricultura biologica este o metoda de productie care conserva structura si fertilitatea solului,
incurajeaza un nivel ridicat de bunastare a animalului si evita utilizarea pesticidelor sintetice, a
ierbicidelor, a ingrasamintelor chimice si de crestere cum ar fi hormonii si antibioticele si a
organismelor modificate genetic. Agricultorii au recurs la tehnici care contribuie la mentinerea
ecosistemelor si la reducerea poluarii. Numai un numar limitat de aditivi si tehnologii auxiliare pot fi
utilizate pentru transformarea bunurilor alimentare biologice.
4. Conservarea tinuturilor rurale
Jumatate din teritoriul UE este consacrata agriculturii. Legaturile dintre bogatia mediului
natural si activitatile agricole sunt complexe. Daca numeroase si pretioase habitate din Europa sunt
conservate datorita agriculturii intensive, conservare de care depinde o gama larga de specii
salbatice, activitatile agricole pot avea si consecinte negative pentru resursele naturale. Poluarea
solului, a apei si a aerului, fragmentarea habitatelor si disparitia faunei sunt uneori corolarul
agriculturii si utilizarii de soluri neadecvate. Politicile comunitare, mai ales PAC, doresc din ce in ce
mai mult sa indeparteze riscurile de degradare ale mediului, motivand agricultorii sa continue sa
conserve zona rurala si imprejurimile.
5. Masuri agricole si de mediu
Aceste masuri au fost introduse odata cu reformele PAC, din 1992 si incurajeaza agricultorii sa
furnizeze servicii de mediu, plecand de la norme de baza si de la practicile uzuale, bune din
agricultura. Ajutoarele pot fi date agricultorilor care se angajeaza sa realizeze obiective agricole dar
si cu protejarea mediului, pe o perioada de 5 ani. Perioade mai lungi pot fi fixate pentru anumite
tipuri de angajamente, in functie de efectul lor asupra mediului.
UE incearca sa protejeze mediul prin:
13

- oferirea de asistenta financiara agricultorilor care accepta sa lucreze diferit, in special
reducand numarul animalelor pe hectar de teren, necultivand lizierele campurilor, creand elestee sau
alte elemente peisagistice sau plantand arbori,
- contributia de a suporta costurile legate de protejarea naturii,
- insistand ca agricultorii sa respecte reglementarile referitoare la mediu (dar si pe cele
referitoare la sanatatea publica, a animalelor si plantelor) si sa se ocupe corect de terenurile lor daca
doresc sa aiba dreptul la plati directe.
6. Securitatea alimentara
PAC a evoluat nu numai pentru a se adapta la schimbarile survenite in agricultura, dar si pentru
a raspunde cerintelor societatii in special preocuparilor privind igiena si securitatea alimentara si
bunastarea animalelor.
Obiectivul acestei reforme era sa vegheze ca:
- reglementarile europene pentru produse alimentare sa fie cat mai complete,
- consumatorii sa aiba acces la un maxim de informatii asupra riscurilor potentiale si asupra
masurilor adoptate pentru a le reduce.
Strategia de securitate alimentara a UE se bazeaza pe 4 elemente principale:
- reguli pentru securitatea produselor destinate alimentatiei umane si animale,
- avize stiintifice independente si accesibile publicului,
- masuri vizand intarirea regulilor si controlul proceselor,
- recunoasterea dreptului consumatorului de a alege pe baza informatiei complete privind
originea si compozitia produsului.
Securitatea alimentara nu este sinonima cu uniformitatea alimentara. Sistemul care garanteaza
securitatea alimentara este comun tuturor statelor din Uniune dar conserva diversitatea metodelor de
productie si a gusturilor nationale.
7. Sanatatea si bunastarea animalelor
Daca dorim ca alimentele sa fie sanatoase trebuie ca animalele de la care provin sa fie si ele la
fel. UE considera ca este prioritar sa se conserve sanatatea animalelor pe baza unor practici
veterinare bune si sa se previna aparitia maladiilor animale contagioase asa cum ar fi febra aftoasa,
febra porcina sau gripa aviara.



14

VI. Finanarea i costurile PAC
1. Finanarea PAC
PAC este finanat prin intermediul fondurilor structurale din Sectiunea Orientare si pentru
organizatiile comune de piata prin Sectiunea Garantare.
Fondurile structurale relevante pentru agricultura si dezvoltare rurala sunt:
A. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), care urmareste mai ales asistarea
regiunilor ramase in urma din punctul de vedere al dezvoltarii (venitul pe locuitor se afla la mai
putin de 75% din media comunitara) si care cunosc dificultati in procesul de conversie economica; si
B. Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) care ajuta la dezvoltarea
zonelor rurale prin cresterea eficientei structurilor de productie, procesare si distributie a produselor
agricole si forestiere.
Bugetul total al fondurilor structurale a fost de 195 miliarde Euro in perioada 2000-2006.
Principiile finantarii prin fonduri structurale sunt:
- asistenta financiara trebuie sa fie parte a unui program;
- programul respectiv sa cuprinda cat mai multe parti interesate;
- asistenta financiara comunitara este aditionala fondurilor nationale, si nu le inlocuieste;
- asistenta financiara trebuie sa fie bine administrata, monitorizata si evaluata.
Costurile PAC
PAC, care exista de peste 40 de ani, este una din principalele politici paneuropene. Bugetul
PAC a absorbit o mare parte din bugetul comunitar. Aceasta situatie s-a schimbat incepand de la
limitarea cheltuielilor PAC si prin definirea altor politici comunitare si este bine sa se puna capat
unor aprecieri fondate pe idei false.
Pe parcursul primilor ani ai existentei UE, PAC reprezenta o parte importanta a cheltuielilor
bugetare, uneori mai mult de 2/3. o disciplina bugetara mai stricta, dezvoltarea de actiuni comunitare
in alte domenii, dar si o serie de reforme PAC, au permis reducerea acestei proportii. Costurile PAC
sunt astazi de 50 miliarde euro pe an, ceea ce reprezinta mai putin de 50% din bugetul comunitar
total. Mai putin de 1% din PIB se indreapta spre agricultor, care reprezentau 5,5% din populatia UE-
15. va descreste nu numai ponderea PAC din PIB-ul UE (a scazut de la 0,54% din PIB la inceputul
anilor 90 la 0,43% din PIB in 2004 si nu ar trebui sa reprezinte decat 0,33% in 2013), dar aceasta se
diminueaza intr-un ritm mult mai rapid comparativ cu cheltuielile publice ale UE (de 3 ori mai rapid
pe perioada 1993-2003).
15

2. Costurile PAC
Costurile PAC raman rezonabile comparativ cu cheltuielile publice. Cheltuielile totale
reprezinta mai putin decat jumatate din cheltuielile sociale din Germania. In medie, fiecare cetatean
contribuie la finantarea PAC cu aproape 2 euro pe saptamana ceea ce corespunde mai mult sau mai
putin cu pretul unui kilogram de mere. Este un pret rezonabil, garantand oferta de produse
alimentare si dinamismul zonelor rurale.
Utilizarea resurselor financiare a fost si ea schimbata, in masura in care se diminuau partea
destinata subventiilor la export, dar si masurile de mentinere a pietei (stocuri de interventie etc.) si
crestea cea alocata pentru ajutoarele directe la producator, pentru dezvoltarea rurala.
Costurile PAC in perspectiva au urmatoarele tendinte nete:
1. procentaj din PIB-ul UE in scadere,
2. procentaj din bugetul UE in scadere,
3. procentaj in scadere in cadrul cheltuielilor publice ale UE,
4. schimbarea considerabila a formei de sustinere.
Avand in vedere dezvoltarea si complexitatea PAC, urmatorii factori au o importanta
crescanda:
- contributia la bunastarea societatilor rurale,
- imbunatatirea calitatii alimentatiei europene,
- garantarea securitatii bunurilor alimentare,
- crearea de conditii mai bune pentru sanatatea si bunastarea animalelor,
- realizarea de actiuni cu cheltuieli putine din bugetul UE.











16

Concluzii
n urma analizei efectuate ajungem la concluzia c modernizarea Politicii agricole comune a
fost esenial n contextul n care supraproducia i poluarea mediului au devenit nite factori cu o
influen impuntoare asupra UE i a populaiei acesteia.
De asemenea, modernizarea PAC a permis sporirea calitii produselor furnizate populaiei UE
prin introducerea unor msuri care vizeaz:
a. Calitatea produselor;
b. Unicitatea produselor (prin atribuirea logo-urilor);
c. Agricultura biologic;
d. Conservarea inuturilor rurale;
e. Msuri agricole i de mediu;
f. Securitatea alimentar;
g. Sntatea i bunstarea animalelor
Astfel, rolul UE n agricultur a ajutat la:
1. Garantarea ctre populaie a unei aprovizionri stabile cu alimente sntoase i la un pre
acceptabil,
2. Oferirea de condiii rezonabile de via pentru agricultorii UE, permind n acelai timp ca
industria agricol s se modernizeze i s evolueze,
3. Asigurarea c toate regiunile din UE pot avea o activitate agricol.
Politica agricol comun este n continu modificare, dat fiind faptul c este necesar ajustarea
acesteia la noile condiii de mediu, schimbri climaterice, specificul rilor care ader la UE,
costurile necesare, industrializarea continu a economiei, precum i diferite pericole care pot veni
din exterior.
Politica agricol comun continu s evolueze. ntrebarea cel mai des ntlnit n Europa este
dac trebuie s existe o politic comun pentru agricultur. Credem cu trie c politica agricol
comun trebuie meninut. O politic comun garanteaz echilibrul teritorial i ecologic al
agriculturii din UE. Riscul nu este ca producia agricol s se reduc n lipsa unei politici comune, ci
ca producia s se desfoare ntr-un mod dezechilibrat. Exist, prin urmare, o valoare adugat clar
pentru toi cetenii europeni oferit de structura actual a PAC.


17

Bibliografie
1. Jinga I., Popescu A., Dicionar de termeni comunitari; 90 pag.; Ed. Lumina Lex; Bucureti,
2000
2. Mazilu D., Integrarea European. Drept comunitar i instituii europene, Ed. Lumina Lex,
2001
3. Pelkmans J., Integrare europeana. Metode si analiza economica, Institutul European din
Romania, 2003
4. Politica Agricol comun, disponibil online la adresa: http://ec.europa.eu/agriculture/cap-
for-our-roots/index_ro.htm (vizitat 15.05.2014)