GR. C. C.C.F.

PITETI
CATEDRA DE SOCIO UMANE
DISCIPLINA ISTORIE
R E F E R A T
SEMNIFICAIA ZILEI DE 9 MAI
NTOCMIT:
Prof. MARICA IULIAN
9 MAI ZIUA EUROPEI
Unificarea continentului european a fost o preocupare maor! "i permanent! a
li#erilor politici europeni$ %nc! #in cele mai &ec'i timpuri. O astfel #e (unitate)
european! s*a reali+at %n timpul Imperiului Roman care$ prin cucerirea unor &aste
re,iuni europene "i inte,rarea lor a#ministrati&!$ politic!$ economic! "i militar! %n
orbis romanus a reu"it s! ofere o prim! &ariant! a conceptului #e unitate european!.
I#eea unit!-ii europene a supra&ie-uit #ispari-iei Imperiului Roman$ mai %nt.i
prin na"terea Imperiul /i+antin$ "i ulterior prin fapta "i ac-iunea lui Carol cel Mare$
%ntemeietorul Imperiului Carolin,ian$ animat #e #orin-a refacerii &ec'iul Imperiu
Roman$ #isp!rut #ea %n c!r-ile #e istorie. A fost apoi r.n#ul Imperiului Roman #e
Na-iune 0erman! s! re&en#ice mo"tenirea roman! "i s! pl!nuiasc! refacerea
teritorial! a Imperiului. Cu toate acestea$ nici Constantin cel Mare$ 1ustinian I$ Carol
cel Mare$ nici Otto I cel Mare$ nu au reu"it s! reuneasc! su2 con#ucerea lor &ec'ile
teritorii europene st!p.nite o#at! #e %mp!ra-ii Romei.
Un nou sens i#eii #e unitate european! %l &a #a Napoleon I$ care &a reu"i s!
cucereasc! o mare parte #in Europa Occi#ental!$ c!reia &a %ncerca s!*i atri2uie o
anumit! structur! unitar!$ prin intro#ucerea unor reforme care cuprin#eau #i&erse
#omenii.
Un nou moment important %n e&olu-ia i#eii #e unitate european! l*au constituit
cele #ou! r!+2oaie mon#iale$ %n urma c!rora s*a %ncercat crearea unei or,ani+a-ii
suprastatale pentru e&itarea unei noi confla,ra-ii mon#iale.
Na"terea primelor structuri europene comunitare s*a reali+at #up! cel 3e*al
3oilea R!+2oi Mon#ial. Astfel$ la 45 martie 4678$ la /ru9elles$ lua na"tere
UNIUNEA OCCI3ENTAL:$ prin semnarea unui Tratat %ntre ;ran-a$ An,lia$
/el,ia$ <!rile #e 1os "i Lu9em2ur,. Se stipula c! %n ca+ul %n care una #intre
semnatare &a face o2iectul unei a,resiuni$ celelalte semnatare %i &or #a autor "i
asisten-!$ inclusi& militar!. Pactul de la Bruelle! a constituit fun#amentul
N.A.T.O.
n "9#$ s*a format OR0ANI=A<IA EUROPEAN: 3E COOPERARE
ECONOMIC: >O.E.C.E.?$ ce a&ea ca o2iecti& ,estionarea "i reparti+area autorului
financiar primit #e statele &est @ europene #e la Statele Unite ale Americii prin
Pla%ul Mar!c&all$ lansat %n urma #iscursului #e la AarBar#$ #in C iunie 4675 al
secretarului #e stat american. Acesta propunea un (autor fr!-esc) pentru a %n&in,e
foametea "i s!r!cia care 2.ntuia Europa #up! Al 3oilea R!+2oi Mon#ial. n sc'im2$
Pla%ul Mar!c&all$ impunea$ in#irect$ un control al economiei -!rilor care %l
acceptau. D4 -!ri &or 2eneficia #e acest pro,ram #e reconstruc-ie propus #e S.U.A.
La ' (a) "9#9 a luat na"tere CONSILIUL EUROPEI$ la Lon#ra. Acesta a fost
re+ultatul eforturilor #epuse #e a#ep-ii unei construc-ii europene 2a+at! pe cooperare
politic!.
La ini-iati&a pre"e#intelui Consiliului #e Mini"tri france+ 0eor,es /i#ault$ 4E
-!ri occi#entale: ;ran-a$ Re,atul Unit$ Irlan#a$ /el,ia$ <!rile #e 1os$ Lu9em2ur,$
Italia$ 3anemarca$ Sue#ia "i Nor&e,ia$ au 'ot!r.t s!*"i cree+e institu-ii comune cu
atri2u-ii clar #elimitate. Cele mai importante instiu-ii sunt: COMITETUL
MINITRILOR AFACERILOR EXTERNE "i ADUNAREA CONSULTATIV @ cu
se#iul la Strass2our,.
Crearea Comunit!-ii Europene a %nceput %ns! a2ia #in anul 46CE. principalele
personalit!-i politice implicate %n proiectul comunitar al Europei au fost *EAN
MONNET "i ROBERT SC+UMAN.
*EAN MONNET a fost "ef al Or,ani+a-iei Na-ionale a Planific!rii #in
;ran-a. n aceast! calitate el a propus ca pro#uc-ia #e c!r2une "i #e o-el #in ;ran-a "i
0ermania s! fie a#ministrat! #e c!tre un or,anism suprana-ional. Aceast! propunere
era menit! s! instituie un control ar2itrar asupra pro#uc-iei principalelor materii
prime ale in#ustriei #e armament. A#res.n#u*se ;ran-ei "i 0ermaniei$ MONNET$
%ncerca s! #ilue+e animo+it!-ile istorice #intre cele #ou! -!ri. *EAN MONNET a
#e&enit$ la 4E au,ust 46CF$ o#at! cu intrarea %n &i,oare a Tratatulu) de la Par)!$
primul pre"e#inte al NALTEI AUTORITI A CRBUNELUI$ func-ie #e-inut! p.n!
%n 46CC.
ROBERT SC+UMAN s*a n!scut la F6 iunie 488D la Lu9em2ur,$ %ntr*o
familie ori,inar! #in Lorena$ tat!l s!u fiin# france+$ iar mama sa lu9em2ur,'e+!.
ntre 46E7 @ 464E stu#ia+! #reptul la uni&ersit!-ile #in /erlin$ MGnc'en$ /onn "i
Strass2our,$ #up! care$ %n 464F "i*a #esc'is un ca2inet #e a&ocatur! %n Met+
3esf!"oar! o intens! acti&itate %n ca#rul or,ani+a-iilor catolice. n timpul primului
r!+2oi mon#ial face parte #in ser&iciul au9iliar al armatei ,ermane$ apoi #eta"at %n
a#ministra-ia ci&il!. 3up! re*alipirea Alsaciei "i Lorenei la ;ran-a$ #e&enit cet!-ean
france+$ Sc'uman este ales #eputat "i a a&ut un rol #ecisi& %n asi,urarea re*inte,r!rii
pro,resi&e a celor #ou! pro&incii. Ca militant catolic$ a reu"it s! men-in! re,imul
confesional "i "colar %n Alsacia "i a luptat pentru acor#area unui rol sporit /isericii
%n ca#rul societ!-ii france+e$ precum "i pentru usti-ie social!.
n anul 467E$ p.n! la arestarea sa #e c!tre 0estapo$ %n luna septem2rie$ face
parte$ ca su2*secretar #e stat pe pro2leme #e refu,ia-i$ #in ca#rul ,u&ernelor Paul
ReHnau# "i P'ilippe PItain. Pus %n #omiciliu supra&e,'eat$ %n 467F$ reu"e"te s!
e&a#e+e "i intr! %n mi"carea #e re+isten-!.
n septem2rie 4677$ re&ine %n Lorena$ este ales #eputat "i #e&ine Ministru #e
;inan-e %n anul 467D in ca#rul ,u&ernului Paul Rama#ier. ntre 4675 "i 4678 a
#e-inut func-ia #e Prim*Ministru.
Opera sa politic! esen-ial! se situea+! %n perioa#a 4678*46CF$ timp %n care a
%n#eplinit func-ia #e Ministru #e E9terne "i a imprimat orient!ri noi %n politica
e9tern! a ;ran-ei. 3u2la sa cultur! a fost foarte util! in reali+area reconcilierii
franco*,ermane. n acela"i timp$ a pus fun#a-ia construc-iei europene$ instal.n# o
autoritate supra*na-ional! la Lu9em2ur, *Comunitatea European! a C!r2unelui "i
O-elului*$ ce inclu#ea "i 0ermania. Procesul %nceput prin Tratatul #e la Paris #in
46C4$ a fost continuat prin proiectul pie-ei Comune Europene >CEE?$ ratificat la
Roma %n 46C5. SC+UMAN a mai %n#eplinit un scurt man#at ca Ministru #e 1usti-ie
%n 46CC$ apoi %ntre 46C8 "i 46DE a fost primul pre"e#inte al A#un!rii parlamentare
europene. A %ncetat #in &ia-! %n 46DJ$ un an #up! retra,erea sa #in &ia-a politic!. A
%ncetat #in &ia-! %n 46DJ$ un an #up! retra,erea sa #in &ia-a politic!.
SIM/OLURILE UNIUNII EUROPENE
". DRAPELUL,
-. DE.IZA,
/. MONEDA UNIC0 EURO,
#. IMNUL,
'. ZIUA EUROPEI 9 MAI,
". DRAPELUL * Stea,ul cu cele 4F stelu-e$ #ispuse %n cerc$ pe fon# al2astru
sim2oli+ea+! unitatea "i i#entitatea popoarelor Europei. Cercul repre+int!
soli#aritate "i armonie$ iar s!"!"!$ %n num!r #e 4F$ repre+int! perfec-iunea.
Stea,ul a apar-inut$ ini-ial$ CONSILIULUI EUROPEI. n anul "9$'$ statele
mem2re ale Uniunii Europene$ l*au a#optat ca stea, al COMUNIT01II
EUROPENE.
-. DE.IZA #UNITATE N DIVERSITATE$ @ a fost folosit! pentru prima
oar! %n anul FEEE "i a fost men-ionat! oficial$ %nt.ia oar!$ %n Tratatul de
I%!t)tu)re a u%e) C2%!t)tu3)) 4e%tru Eur24a$ %nc'eiat %n FEE7. Semnifica-ia
este c! prin Uniunea European!$ europenii %"i unesc eforturile pentru
men-inerea p!cii "i pentru prosperitate$ "i c! numeroasele culturi "i
ci&ili+a-ii$ tra#i-ii "i lim2i #iferite$ care coe9ist! %n Europa$ sunt un factor #e
unitate "i nu #e #e+2inare.
/. MONEDA UNIC0 EURO Istoria acesteia %ncepe cu tratatele prin care s*
a constituit Uniunea European!. Astfel$ Tratatul de la R2(a >46C5? afirm!
c! Pia-a Comun! este unul #intre o2iecti&ele Comunit!-ii Europene$ ce &a
contri2ui la o uniune mai str.ns! %ntre popoarele Europei. Tratatul U%)u%))
Eur24e%e >Maastric't @ 466F? a intro#us Uniunea Economic! "i Monetar!
"i a pus 2a+ele mon!%!i uni&!. n #ecem2rie 466C$ Consiliul Europen #e la
Ma#ri# a #ecis ca mone#a unic! s! se numeasc! #EURO$.
ncep.n# #e la 4 ianuarie FEEF$ euro a intrat %n circula-ie. mone#a "i
2ancnotele na-ionale ale statelor #in +ona EURO au fost scoase #in
circula-ie pe F8 fe2ruarie FEEF.
#. IMNUL Consiliul Europei a #ecis$ %n 465F$ ca #O%a Bu&uri!i$ 'u"ima
(ar! a Sim)oni!i a IX*a a "ui B!+o,!n?$ s! #e&in! Imnul s!u. n 468C$
statele mem2re ale U.E. l*au a#optat ca imn oficial al U.E. ale,erea acestui
Imn sim2oli+ea+! aspira-ia statelor mem2re spre &alorile comune$ unitate %n
#i&ersitate$ pace$ soli#aritate$ li2ertate$ i#ei care stau la 2a+a U.E.
'. ZIUA EUROPEI la 9 (a) "9'5$ ministrul #e e9terne al ;ran-ei$
ROBERT SC+UMAN a -inut un #iscurs inspirat #e *EAN MONNET
>Keful Or,ani+a-iei Na-ionale a Planific!rii #in ;ran-a?$ prin care propunea
constituirea COMUNIT01II EUROPENE A C0RBUNELUI I
O1ELULUI >C.E.C.A.6 Planul Sc'uman era menit s! e&ite o nou!
confla,ra-ie mon#ial!. 3eci+ia ca 6 mai sa fie sar2atorita #rept =iua Europei a fost
luata in timpul summit* ului li#erilor Uniunii Europene #e la Milano #in 468C.
TRATATELE CARE AU STAT LA BAZA CONSTRUC1IEI
EUROPENE
"$ APRILIE "9'" TRATATUL DE LA PARIS pentru constituirea
COMUNIT:<II EUROPENE A C:R/UNELUI KI O<ELULUI >C.E.C.A.?.
Semnatarii Tratatulu) erau ;RAN<A$ 0ERMANIA$ ITALIA$ /EL0IA$
LULEM/UR0 "i OLAN3A. Scopul aceste or,ani+a-ii era r!(ari-ar!a r!surs!"or
%! &.rbun! /i o0!" a"! sa!"or m!mbr!1 (r!,!nin% as)!" un nou r.-boi !uro(!an.
Acest Pro,ram a fost promo&at cu interes "i #e S.U.A.
Spre #eose2ire #e CONSILIUL EUROPEI$ care era o or,ani+a-ie
inter,u&ernamental!$ C.E.C.A. era o or,ani+a-ie suprana-ional!.
Pre"e#in-ii naltei Autorit!-i a C.E.C.A. au fost: 1EAN MONNET >46CF @
46CC?$ france+M RENN MAOER >46CC @ 46C8?$ france+M PAUL ;INET >46C8 @
46C6?$ 2el,ianM PIERO MALPESTITI >46C6 @ 46DJ?$ italianM 3INO #el /O >46DJ @
46D5?$ italian. C.E.C.A. a fost inte,rat! %n COMUNITATEA EURO2EAN$ %n FEEF$
prin Tratatul de la N)!a$ intrat %n &i,oare %n FEEJ. C.E.C.A. a %ncetat$ astfel$ s! mai
func-ione+e ca o institu-ie #e sine st!t!toare.
-' MARTIE "9'7 TRATATELE DE LA ROMA8 au ap!rut #ou! noi
comunit!-i europene$ constituin#u*se COMUNITATEA ECONOMIC:
EUROPEAN: >C.E.E.? "i COMUNITATEA EUROPEAN: A ENER0IEI
ATOMICE >C.E.E.A. sau EUROATOM? Semnatarii acestui Tratat sunt cele "ase
state mem2re ale C.E.C.O.
Clau+ele Tratatulu) C.E.E. au fost ela2orate$ %n mare parte$ %n ca#rul
Conferin-ei #e la /il#er2er,. C.E.E. a fost #enumit! ulterior "i P)a3a C2(u%9$ iar
%n pre+ent U%)u%ea Eur24ea%9. Scopul acesteia era sta2ilirea unei (i!0! &omun!
prin crearea unei uniuni &amale$ urm!rin#$ %n final$ o unificare a economiilor
na-ionale.
EUROATOM a fost %nfiin-at! printr*un Tratat %nc'eiat la Roma$ la FC martie
46CF$ %n acela"i timp cu C.E.E.$ #ar separat. Scopul acestei or,ani+a-ii era sta2ilirea
unei pie-e comune pentru materialele "i pro#usele in#ustriei atomice ci&ile a statelor
mem2re. Are structuri institu-ionale asem!n!toare C.E.E.$ #ar "i importante or,ane
su2si#iare$ precum CENTRUL 3E CERCET:RI NUCLEARE.
TRATATELE DE UNIFICARE A COMUNIT01ILOR
EUROPENE
$ APRILIE "9:' TRATATUL DE LA BRU;ELLES8 finali+a
unificarea institu-iilor celor trei Comunit!-i Europene$ instituin# un
Consiliu unic "i o Comisie unic! a C.E.$ moti& pentru care mai este
#enumit "i Tratatul de Fuziune. El a intrat %n &i,oare la 4 ianuarie 46D5.
conform acestui Tratat se %nfiin-au$ #eci$ #ou! institu-ii comune pentru
cele trei Comunit!-i Europene: CONSILIUL 3E MINIKTRI @ or,an
#eci+ional$ "i COMISIA EUROPEAN: @ or,an e9ecuti&.
7 FEBRUARIE "99- TRATATUL DE LA MAASTRIC+T$ este
consi#erat actul #e na"tere a UNIUNII EUROPENE. Tratatul a intrat %n &i,oare la
4 noiem2rie 466J. Acest Tratat este actul constituti& al UNIUNII EUROPENE.
Noua or,ani+a-ie nu %nlocuie"te &ec'ile Comunit!-i Europene$ ci le reune"te su2 un
numitor comun$ acela al unei noi #(o"ii&i /i )orm! %! &o"aborar!$.
Principalul scop al Tratatulu) a fost crearea Uniunii Economice "i Monetare.
Pec'ea politic! european! #e cola2orare a fost %nlocuit! #e Politica E9tern! "i
#e Securitate Comun!.
Cet!-enia European! nu %nlocuie"te cet!-enia na-ional!$ ci o completea+!.
Procesul #e #emocrati+are s*a accentuat prin crearea unui or,anism #enumit
COMITETUL RE0IUNILOR$ pentru a asi,ura repre+entarea a#ec&at! a
tuturor re,iunilor europene.
Cola2orare %n politica intern! "i u#iciar!. Pentru o mai 2un! cola2orare a
acti&it!-ii poli-iene"ti a fost %nfiin-at O;ICIUL EUROPEAN 3E POLI<IE
EUROPOL$ cu se#iul la Aa,a.
- OCTOMBRIE "997 TRATATUL DE LA AMSTERDAM$ a intrat
%n &i,oare la 4 mai 4666. Scopul s!u a fost s! asi,ure capacitatea #e ac-iune a
U.E. "i #up! e9tin#erea spre Est.
A e9tins #repturile Parlamentului European.
A intro#us un #omeniu nou: politica ocupa-ional!$ #atorit! cre"terii
"omaului %n Europa.
A fost instituit a"a @ +isul #S(a0iu a" "ib!r.0ii1 s!&uri.0ii /i %r!(u"ui$
Au fost e9tinse #repturile EUROPOLULUI
A fost inte,rat %n U.E. Tratatul de la Sc&e%<e%.
"" DECEMBRIE -555 TRATATUL DE LA NISA$ a fost semnat
%n ca#rul Consiliului European #e la Nisa >;ran-a?. Mo#ific! Tratatul 4r)=)%d
U.E. >
3eci+iile se iau prin %ntrunirea maorit!-ii calificate$ renun-.n#u*
se la unanimitate.
Se intro#uce ma3oria!a %ub".$ care cere$ pe l.n,! maoritatea
calificat!$ maoritatea statelor mem2re.
3up! %nc'eierea procesului #e ratificare pentru noua C2%!t)tu3)e eur24ea%9$
aceasta #in urm! &a %nlocui Tratatul de la N)!a. Procesul #e ratificare a fost
%ns! 2locat #atorit! re+ultatelor ne,ati&e ale referen#umurilor #in ;ran-a "i
Olan#a.
n acest moment$ UNUINEA EUROPEAN0 num!r! FC #e state.
INSTITU1IILE UNIUNII EUROPENE
". CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
-. PARLAMENTUL EUROPEAN
/. COMISIA EUROPEAN0
#. CURTEA EUROPEAN0 DE *USTI1IE
'. CONSILIUL EUROPEAN
". CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
- Este numit "i CONSILIUL DE MINITRI
- Repre+int!$ al!turi #e PARLAMENTUL EUROPEAN$ puterea
le,islati&! a U.E.
- Nu este acela"i lucru cu CONSILIUL EUROPEI$ care este o
or,ani+a-ie interna-ional!$ complet in#epen#ent! #e U.E.
- Nu tre2uie confun#at nici cu CONSILIUL EUROPEAN$ care este o
institu-ie #iferit! alc!tuit! #in "efii #e state "i #e ,u&ern.
- CONSILIUL DE MINITRI este constituit #in repre+entan-ii statelor
mem2re$ fiecare ,u&ern #elea,! %n Consiliu pe unul #intre mem2rii s!i.
- Pre"e#in-ia Consiliului este asi,urat! prin rota-ie$ #e fiecare stat
mem2ru$ pentru o perioa#! #e D luni.
Or<a%e au)l)are>
a. SECRETARIATUL 0ENERAL AL CONSILIULUI @ lo,isticaM
2. COMITETUL REPRE=ENTAN<ILOR PERMANEN<I @ instan-! #e
control politic.
Atr)?u3))>
Coor#onarea ,eneral! a ac-iunilor comunitare cu ac-iunile
statelor mem2re.
Este un for suprem le,islati&$ comunitar$ ela2or.n# re,ulamente
"i #irecti&e.
Are "i un rol consultati& "i #e tutel! a C2()!)e).
-. PARLAMENTUL EUROPEAN
Repre+int! interesele cet!-enilor europeni >cca 7CE mil.?
Are trei se#ii: Stra!!?2ur< >se#iul central?$ Bruelle! >se#iul
Comisiilor Parlamentului European? "i Lue(?ur< >se#iul
Secretariatului 0eneral al P.E.?.
Este alc!tuit #in #eputa-i #esemna-i #e Parlamentele na-ionale
>euro#eputa-i?$ ale"i pe o perioa#! #e C ani.
Atr)?u3))>
- Controlul politic @ repre+int! primul atri2ut al puterii
Parlamentului European. Se or,ani+ea+! #e+2ateri "i se emit
re+olu-ii.
- Competen-a 2u,etar! @ Parlamentul European are$ al!turi #e
Consiliul #e Mini"tri$ #reptul #e a &ota 2u,etul anual al Uniunii
Europene.
- Competen-a le,islati&! @ P.E. nu #e-ine atri2utele
Parlamentelor na-ionale %n materie le,islati&!$ nu are nici
competen-a #e ini0iai,.$ re+er&at! C2()!)e)$ nici competen-a
#e %!&i-i!$ re+er&at! C2%!)l)ulu). Astfel$ P.E. are #oar un rol
consultati& %n materie le,islati&$ %n pri&in-a (micilor re&i+uiri).
- n #omeniul rela-iilor e9terne poate primi inform!ri %n cursul
procesului #iplomatic pri&in# acor#urile #e asociere sau
economice "i comerciale cu -!rile ter-e.
/. COMISIA EUROPEAN0
Are se#iul la /ru9elles$ %n cl!#irea /erlaHmont.
Este compus! #in FC #e comisari$ #intre care unul este "i 2r!/!%in!"!
Comisi!i Euro(!n!.
Este al #oilea or,an comunitar$ ca importan-!$ "i %n &ec'iul sistem al
Tratatulu) C.E.C.A.$ se numea nalta Autoritate.
Scopul principal este acela #e a asi,ura fiec!rei comunit!-i i#entitatea
sa proprie.
C2()!)a este un or,anism #e tip ,u&ernamental$ cu acti&itate
permanent!.
#. CURTEA EUROPEAN0 DE *USTI1IE
Are se#iul la Lu9em2ur,.
Este or,anul uri#ic al Comunit!-ii Europene.
Este alc!tuit! #in 4D u#ec!tori$ asista-i #e 6 a&oca-i$ numi-i #e c!tre
,u&ernele statelor mem2re.
C2(4ete%3a>
- Are o func-ionare permanent! "i emite 'ot!r.ri care nu pot fi
recu+ate %n fa-a unei alte instan-e.
- Asi,ur! respectarea #reptului #e interpretare "i aplicare a
tratatelor.
- Controlul le,alit!-ii actelor comunitare.
- Controlea+! le,alitatea ac-iunilor sau omisiunilor statelor
mem2re %n raport #e #ispo+i-iile tratatelor tran".n# liti,iile
#intre state.
- Poate solu-iona liti,ii %ntre statele mem2re$ %ntre acestea "i
or,anele comunitare "i %ntre or,anele comunitare %ntre ele.
'. CONSILIUL EUROPEAN
Neste un or,an al U.E. #ar$ func-ional "i uri#ic este su2or#onat or,anelor
U.E.
Este alc!tuit #in "efii #e stat "i #e ,u&ern.
Are se#iul la /ru9elles$ constituit %n 4657.
Are competen-e %n #omeniul cooper!rii politice$ la ni&el comunitar$ "i nu
numai$ #ar "i %n #omeniul construc-iei comunitare.
E;TINDEREA UNIUNII EUROPENE
n pre+ent UNIUNEA EUROPEAN0 are FC #e mem2ri$ #intre care D mem2rii
fon#atori "i al-i 46 care au a#erat treptat.
Me(?r)) @2%dat2r)> "ase mem2rii fon#atori #in 46CF:
FRAN1A,
GERMANIA,
ITALIA,
10RILE DE *OS,
BELGIA, A10RILE BENELU;ULUIB
LU;EMBURG
Alte 46 state au a#erat succesi& %n:
"97/>
- IRLANDA,
- REGATUL UNIT,
- DANEMARCA,
"9$">
- GRECIA,
"9$:>
- SPANIA,
- PORTUGALIA,
"99'>
- FINLANDA,
- SUEDIA,
- AUSTRIA,
-55#>
- POLONIA,
- SLO.ENIA,
- UNGARIA,
- MALTA,
- CIPRU,
- LETONIA,
- ESTONIA,
- LITUANIA,
- REPUBLICA CE+0,
- SLO.ACIA,
Alte patru -!ri BULGARIA8 ROMCNIA8 CROA1IA "i TURCIA
sunt oficial can#i#ate la a#erare la U.E.. BULGARIA "i ROMCNIA se
preconi+ea+! c! &or #e&eni state cu #repturi #epline la 4 ianuarie FEE5$ #ac!
&or %n#eplini &ri!rii"! %! a%!rar! "i #ac! Tratatul de Aderare a Re4u?l)c))
Bul<are D) R2(E%)e) &a fi ratificat #e c!tre toate parlamentele na-ionale ale
statelor mem2re. Tratatul a fost semnat #e repre+entan-ii statelor mem2re U.E.
"i #e cei ai Rom.niei "i /ul,ariei la A2a-ia NeumGnster #in Lu9em2ur,$ la FC
aprilie FEEC.