STUDIUL PRIVIND DEFINIREA

CARACTERISTICILOR SI CERINTELOR
SPECIALE ALE SISTEMULUI OPTIC DE BAZA
AL SISTEMULUI COLPOSCOPULUI








Trandafir Silviu-Florin
Grupa 443 E
STUDIUL PRIVIND DEFINIREA
CARACTERISTICILOR SI CERINTELOR SPECIALE
ALE SISTEMULUI OPTIC DE BAZA AL SISTEMULUI
COLPOSCOPULUI

COLPOSCOPUL SI COLPOSCOPIA DOMENIUL MEDICAL

Colposcopul este un dispozitiv medical special,
complex, asemanator unui microscop, ultilizat in
practica medicala pentru vizualizarea vaginului si
colului uterin. Acest procedeu medical se numeste
colposcopie.
Colposcopia a fost introdusa pentru prima data
in practica medicala in Germania, in anul 1925, tehnica
perfectionandu-se de-a lungul timpului. Datorita
informatiilor diagnostice pretioase obtinute prin
colposcopie, o femeie poate preveni cancerul de col
uterin, cea mai raspandita forma de cancer la femei de la inceputul secolului al XX-lea.
Colposcopia nu trebuie confundata cu colonoscopia sau culdoscopia.
Colonoscopia este o investigatie care permite examinarea colonului (intestinal gros) cu
ajutorul unui instrument numit colonoscop. Nu este o tehnica tocmai noua, fiind folosita de
aproape un secol. Culdoscopia este o procedura medicala prin care se examineaza punga
rectouterina si viscerele pelvisului prin introducerea unui culdoscop prin peretele vaginal
posterior.



NECESITATEA ABORDARII TEMEI
Gratie avansului stiintific si tehnologic, intr-un ritm inimaginabil acum cateva decenii,
o aparatura extreme de sofisticata a patruns in toate domeniile activitatii umane, y compris in
medicina, oferind mijloace de investigare de o mare varietate si finite.
In consecinta, medicii se confrunta in present cu problema utilizarii unor instalatii
complexe. Orice aparat reprezinta o extindere tehnica a simturilor noastre, permitandu-ne
patrunderea in zone in care nu ne-ar fi accesibile. De asemenea, medical trebuie sa cunoasca
semnificatia paramtrilor instalatiei si corelatia dintre acestea si rezolutia optinuta, in asa fel
incat sa poata allege protocolul de lucru adecvat scopului.
Inca de la inceputul secolului al XX-lea s-a incercat ca prin acest dispozitiv medical
sa se descopere lucruri noi in studiul medicinii. Aceasta, desigur, a evoluat, colposcopul
ajungand sa fie un dispozitiv complex care poate da informatii asupra anormalitatilor intalnite
la nivelul aparatului genital feminin.

FUNDAMENTARE TEORETICA
Colposcopul este un dispozitiv de putere mica, un microscop de camp binocular cu o
sursa de lumina puternica, folosita pentru examinarea vizuala marita a colului uterin pentru a
ajuta la diagnosticarea neoplaziei cervicale.
Cea mai comuna indicatie de sesizare pentru colposcopie este pentru testele de
sceening (de exemplu: citologie). Ingredientele cheie ale examinarii colposcopice sunt
observarea caracteristicilor epiteliului cervical dupa aplicarea de ser fiziologie, acid acetic
diluat 3-5% si solutie de iod Lugol in etape succesive. Modificarile de culoare de la nivelul
colului uterin ca urmare a aplicarii solutiei de iod Lugol depend de prezenta sau absenta de
glicogen in celulele epiteliale. Zonele care contin glycogen se coloreaza in maro sau negru.
Zonele lipsite de glicogen raman incolore sau sunt, la randul sau, de culoare mustar sau
sofran galben.
Capul colposcopului contine doua lentil ocular (utilizate de medic pentru a vizualiza
colul uterin), o sursa de lumina, filter verzi si/sau albastre, un buton pentru a introduce filtrul
si un buton pentru a modifica gradul de marire al lentilei (in cazul in care colposcopul are si
optiunea de marire). Filtrul este utilizat pentru a elimina lumina rosie si pentru a facilita
vizualizarea vaselor de sange, acestea aparand mai intunecat. Folosind un buton, colposcopul
poate fi inclinat in sus sau in jos pentru a facilita examinarea colului uterin. Distanta dintre
cele doua lentil oculare poate fi ajustata. Fiecare lentila ale ocularului are dioptrii gradati.
Inaltimea capului de podea poate fi ajustat cu ajutorul butonului de reglare a inaltimii.
Colposcopul modern permite o marire reglabila, in etape de 6x la 40x. Unele
exhipamente sotisficate si scumpe pot avea capacitatea de zoom electric pentru a modicia
marirea. Cele mai multe colposcoape simple au un singur nivel de marire, care este fix: 6x,
9x, 10x, 12x sau 15x. Cele mai multe examinari cu colposcopul de fac la maririle de la 6x la
15x. Marirea mai mica produce o viziune mai extinsa asupra suprafetei examinate, iar
marirea mai mare produce o viziune in profunzime a campului de examinare a colului uterin.
Unele colposcoape au becuri montate in capul instrumentului, iar altele sunt montate
in alta parte, lumina fiind livrata printr-un cablu de fibra optica. Un colposcop poate fi
echipat cu halogen, xenon, tungsten sau becuri incandescente. Becurile cu halogen sunt
preferate deoarece produc o lumina alba puternica.
Accesoriile, cum ar fi tubul monocular, camera de luat vederi si camera video CCD
pot fi adaugate la unele colposcoape. Cu toate acestea, creste, evident, costul echipamentului.







Structurile ce pot fi executate la colposcop depinde de rezolutie (distanta minima intre
doua puncte ce pot fi vazute distincte). Principala limitare a rezolutiei este impusa de
fenomenul de difractie. Conform principiului lui Hygens Frensel, un punct al unui front de
unda reprezinta sursa unor unde secundare. Atunci cand o unda intalneste un obstacol, la
marginea lui se formeaza unde secundare. Acestea interfera cu unda esentiala, iar imaginea
apare neclara.
Un punctu luminous va fi inconjurat de cercuri luminoase difuze. Pentru doua puncte
apropiate, cercurile se suprapun astfel incat ele nu vor mai aparea distincte.
Distanta separatoare (d) este data de raza primului cerc, expresia fiind:




Rezolutia este cu atat mai buna cu cat lungimea de unda este mai mica, indicele de
refractie si apertura mai mare. La colposcop, rezolutia maxima posibila este de 0,2 m si se
obtine lucrand cu lumina ultravioleta.


distanta focala mica, apetrura mai mare




distanta focala mare

Radiatiile luminoase sunt refractate la lentilele optice de sicla. Unda asociata
electronolor poate fi deviate catre alte lentil electromagnetice, deci un fascicul de electroni
poate fi focalizat dormand imagini electromagnetice. Aceste imagini nu se pot urmari cu
ochiul liber, ci se proiecteaza pe un exran sau se inregistreaza pe o pelicula folografica.








LENTILE ELECTOMAGNETICE

Lentilele electromagnetice constau in-trun electromagnet bobinat pe un miez de fier
moale. Bobina este strabatuta de un current contnuu. Un electron pargurge o traiectorie
elicoidala care converge dupa iesirea din campul magnetic intr-un anumit punct, reprezentand
focarul lentilei.

Te traiectoria electronilor; S sursa ; I imaginea

Un fascicul de electroni va converge intr-un punct (punctual imagine), similar
lentilelor optice. Expresia focala are expresia:
F =

Se vede ca distanta focala a lentilelor poate fi reglata prin modificarea intensitatii
curentilui prin infasurare si a tensiunii de accelerare a electronilor.
IMPERFECTIUNI ALE LENTILELOR SI REMEDIEREA
ACESTORA
ASTIGMATISMUL descrie ca unui punct al obiectului nu-i corespunde un singur
punct in imagine. Acest lucru se datoreaza neuniformitatii punctelor magnetice, rezultand ca
distantele focale sunt diferite in diferite planuri. Astigmatismul poate di remediat printr-un
stigmatizor, care produce un camp corrector cu o geometrie adecvata.
ABERATIILE CROMATICE rezulta din faptul ca electronii cu diverse viteze
converg in planuri focale diferite: electronii cu energie cinetica mare si cu distanta focala
mica au distranta focala mai mare, invers decat in cazul radiatiei luminoase. Aceste
imperfectiuni pot di intalnite utilizand radiatii monocromatice, astfel incat pierderile de
energie sa fie minime.
ABERATIILE DE SFERICITATE se refera la razele periferice care sunt refractate
mai mult decat cele centrate, rezultand o distanta focala mare.
Distanta separatoare (rezolutia) este data de relatia: d = kf

. Pentru micsorarea
aberatiei de sfericitate, e avantajoasa folosirea unor lentil cu distanta focala scurta si
diafragma cu deschidere mica.

distanta focala mica

Inlaturarea aberatiei sferice prin folosirea unei diafragme

Principalele caracteristici ale colposcopului, ca si la microscopul optic, legate de
calitatea imaginii, sunt:
Grosismentul
Rezolutia
Luminozitatea
Contrastul imaginii
Raportul semnal / zgomot
Grosismentul reprezinta raportul dintre unghiul sub care se vede un obiect cu ajutorul
unui instrument optic i unghiul sub care se vede acelai obiect cu ochiul liber.
Rezolutia este mai buna cu cat lungimea de una este mai mica, iar apertura si indicele
de refractie mai mari. Se foloseste, de regula, diafragma de 20-70 m, astfel incat rezolutia
nu depaseste 0,1 0,2 nm.
Luminozitatea depinde de numarul de electroni inregistrati. Aceasta determina
contrastul imaginii, adica diferenta de luminozitate dintre zonele preparatului sau stratului
studiat.
Raportul semnal / zgomot reprezinta raportul dintre puterea semnalului util si punctual
semnalului de zgomot. Pentru imagine mai buna, raportul trebuie sa fie mai mare.

IMAGISTICA MEDICALA
Imagistica medicala reprezinta obtinerea de informatii privind starea fiziologica ori
patologica pe baza interpretarii imaginii unei portiuni a corpului.
Imaginea se construieste pornind de la gradul diferit in care un parametru al factorului
este modificat prin interactiunea cu anumite tesuturi, deci in functie de caracterele acestora.
Valorile parametrilor respective sunt convertite in grade de luminozitate a imaginii. Calitatea
imaginii este data de contrast si de posibilitatea de a distinge mai multe detalii, deci de
sensibilitate si de rezolutie.
Acesti parametrii depind de raspunsul tesutului, dar si de caracteristicile radiatiei
incidente si de preluarea tehnica a raspunsului tesutului. Imaginile obtinute difera intre ele in
functie de:
Factorul fizic si parametrii acestuia
Mecanismul de interactiune cu materialul biologic
Mijloacele tehnice pentru aplicarea factorului fizic
Modul de constructive al imaginii