Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
o
l
,
d
e
s
e
u
r
i
,
-
o
n
e
d
e
g
r
a
d
a
t
e
RecoltareD masuratoareD anali-aD asigurareD calitate date
>a-e de dateD procesareD anali-a staticaD evaluare
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
II Surse, agen"i de poluare, obiecti#e, strategii, directi#e $%, etc
1$onsidera"ii generale 1surse i agen"i de poluare) dup' origine i form',c'ile de
migrare, receptori, impact2
Catura repre-inta unul din elementele +undamentale ale mediului, iar protectia acesteia
include alaturi de conservarea starii naturii si gestionarea ei, pentru a-i mentine si resta!ili
integritatea si ciclurile si pentru a-i regenera +ortele si capacitatea de a sustine viaa.
Iocmai de aceea e +oarte important sa cunoastem principalele surse si agenti de poluare.
$ clasi+icare a surselor de poluare ar putea sa ai!a in vedere surse existente ,ca re-ultate
au.iliare ale unor procese sau activitati des+asurate e+ectiv/ si surse potenti!e ,care ar putea sa
dea nastere poluarii daca s-ar produce/. Pentru ca sursa sa devina e+ectiv daunatoare este
necesara des+asurarea succesiunii de activitati pre-entate mai <os.
$iclul poluarii
Intr)o clasificare mai detaliata, se pot imparti sursele de poluare astfel3
a2 dup' originea lor3
- naturale ,generate de +enomene e.istente in starea naturala a glo!ului/
- antropice ,generate de activitatea umane/
b2 dup' forma lor3
- punctuale
- lineare
- de supra+ata
- de volum
1"
1trategieD deci-ieD progno-aD legislatieD evaluareD rea<ustare
S40SA
%(I.%0A0%
P5(4A!6
$A(%A +%
MIG0A0%
MIG0A0%
6I!6A
$5!6A$6 $4
M%+I4(
IMPA$6
MA!I7%S6
%7%$6
M%+I4(
%S6%
P5(4A6
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- solida
- licida
- ga-oasa
c2 dup' mobilitatea lor3
- +i.e sau stationare
- mo!ile
d/ ddup' regimul de emisieB
- continua
- intermitenta
- instantanee
e2 dup' acti#itatea care le generea,'3
- ardere com!usti!ili +osili
- industrie
- petrocimie
- cimie industriala
- constructii metalurgie si siderurgie
- e.tractie minereuri
- transporturi
- agricultura
- viata citadina, etc.
$'ile de migrare de+inesc modul in care agentii poluanti se deplasea-a inspre tinta de
mediu pe care o va a+ecta. Rutele u-uale pe care se deplasea-a un agent poluant pot +iB so!u!
su su"so!u!# pe!e $e supr%t# t&os%er'
8intele sau receptorii sunt, de +apt, oricare din +actorii de mediu, in acceptiunea
actuala a acestui termen. Iintele u-uale ale unui agent poluant suntB populatia, +lora si +auna
locala, cursurile de apa de supra+ata, apa +reatica, solul, -onele locui!ile sau de agrement,
constructiile.
11
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
Impactul oglindeste e+ectul pe care agentul poluant il are asupra tintei sau receptorului
si este determinata in mod evident de succesiunea logica a urmatoarelor rationamenteB
2Surse i agen"i poluanti ai atmosferei, apelor, solului i subsolului
3ursele de poluare a atmos,erei
1ursele naturale de poluare sunt in acest ca-B omul, plantele, vulcanismul, descarcarile
electrice, vanturile, radioactivitatea naturala terestra si cosmica, incendiile provocate de cau-e
naturale, descompunerea naturala a materiilor organice.
Diversitatea agentilor poluanti este +oarte mareB '$
2
, +ulgi, amoniac, polen, su!stante
organice, pul!eri, sl+ati, cloruri, metan, idrogen sul+urat, cenusa vulcanica, o.i-i de a-ot si de
sul+, nisip etc. ,acestia a<ung sa +ie cu adevarat periculosi in situati rare 3 eruptii vulcanice,
+urtuni si vanturi e.trem de puternice/.
Dio2idul de caron ,'$
2
/% desi nu este o su!stanta to.ica, pre-enta acestuia in atmos+era
peste limita normala este nociva, deoarece cresterea rapida a concentratiei acestruia contri!uie
su!stantial la aparitia e+ectului de sera, la cresterea temperaturii si la scim!area climei pe
glo!. 1ursele preponderente de emisie a dio.idului de car!on sunt centralele termoelectrice
,44L/, transportul ,2"L/, alte industrii ,2"L/, gospodarii casnice ,12L/, alte surse.
&proape 12" de tari au rati+icat Con(enti pri(in$ )!i& pe Terr ,1994", principalul ei
o!iectiv +iind reducerea emisiilor de dio.id de car!on in atmos+era.
Principalele masuri luate constau inB scaderea consumului de car!une, scaderea consumului
speci+ic de ca!uranti la mi<loacele de transport rutier, cresterea surselor de energie
nonconventionala, limitarea despaduririlor si intensi+icarea reimpaduririlor.
4ono2idul de caron ,'$/ % apare in principal in cadrul proceselor de ardere a
idrocar!urilor in motoarele cu ardere interna. 'resterea e.trem de mare a tra+icului rutier,
precum si utili-area unor procese asemanatoare in industria cimica, metalurgica si alimentara
a +acut ca poluarea atmos+erei cu '$ sa devina semni+icativa.
12
Impactul este cu
atat mai
semnificati#, cu cat
Agentul poluant
este emis in
cantitate mai
mare
$u cat
toxicitatea
acestuia este
mai mare
$u cat calea de
migrare este
mai facila
Si cu cat tinta este mai
apropiata de sursa si
mai sensibila la atacul
agentului
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
$2i/ii si aci/ii sul,ului ,1$, 1$
2
, 1$
*
,1
2
$
*
,1
2
$
5
,=
2
1$
*
,=
2
1$
4
,=
2
1 / pot proveni atat din
procesele industriale ,cimice, alimentare, metalurgice, ne+eroase, petrocimice, energetice/,
cat si din eruptiile vulcanice.
$2i/ii de a/ot ,C$,C$
2
,C
2
$,C
2
$
*
,C
2
$
0
/ repre-inta in concentrantii +oarte sca-ute componenti
naturali ai atmos+erei, datorati reactiunii descarcarilor electrice si a ra-elor de lumina cu
o.igenul si a-otul. ;misia lor in atmos+era in cantitati mari de catre industriile e.tractive,
cimice, petrocimice, a materialelor de constructii, metalurgice, transporturi si agricultura,
+ace ca e+ectullor asupra plantelor sa devina clar +itoic, iar asupra +iintelor umane sa produca
iritatii si deteriorari grave ale alveolelor pulmonare.
*luorul si compusii cu ,luor isi mani+esta e+ectul incepand cu plantele care cresc pe sol,
carora le deteriorea-a cloro+ila si diverse en-ime, si pana la inaltimi de pana la *0 Fm, unde
actionea-a asupra stratului de o-on? ca urmare a acestui aspect, se poate constata in ultima
vreme o degradarea a straturilor superioare de o-on, ceea ce +ace ca retinerea radiatiilor
ultraviolete sa +ie mult diminuata si in consecinta, apare +enomenul de ardere a plantelor si
crestere a riscului im!olnavirilor de oci si de piele la +iintele umane.
5idrocarurile ,ga-ul metan, titeiul, !en-ina, etc./ cunoscute si su! denumirea de compusi
organici volatili proveniti, in principal, in cursul proceselor de +a!ricatie din industria
petrocimica, e.tractiva, de ra+inare a produselor petroliere, precum si din transporturi, au
e+ecte din cele mai diverse asupra mediului datorita caracterului lui in+lama!il, e.plo-iv si
to.ic. ;+ectul acestora asupra +lorei si +aunei este de cele mai multe ori devastator.
Puleri si suspensiile din atmos,era pot +i constituite din particule de natura anorganica cum
suntB o.i-ii si compusii metalici ,de P!, Mn, :e, 'u, 'r etc./, minerale ,silicati, a-!est, !io.id
de siliciu etc./ sau de natura organica ,par, lana, coloranti organici, particule de +aina, !um!ac
etc./. &cestea din urma au o raspandire rapida pe distante mari +ata de locul unde s-a produs
poluarea, +iind ast+el daunatoare atmos+erei. ;.ista actualmente -one ale glo!ului a+late su!
actiunea generali-ata a mai multor agenti poluanti atmos+erici a+lati intr-o atmos+era cu un
nivel ridicat de umiditate si lipsita de curenti de aer. :enomenul a primit denumirea de smog
,smoFe-+um, +og-ceata/, +iin ideniti+icate doua tipuriB smogul londone- si smogul cali+ornian
1*
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
,datorat actiunii o.idante a agentilor poluantiB'$,'$
2
,=
2
1, si alti agenti re-ultati din ga-ele de
esapament ale autoturismelor/.
Cu poate +i negli<at asta-i, e,ectul poluant al radiatiilor viratiior si al radioactivitatii asupra
atmos+erei. 1ursele care generea-a acesti poluanti sunt multiple. #n a+ara unor surse naturale
,roci radioactive a+late in sol, radiatia solara, radiatia cosmica/, tre!uie luate in calcul si sursele
antropice, re-ultate din activitatea omului.
+irecti#e europene din domeniul calit'"ii aerului
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'*+,+2,CE pri(in$ e(!ure so -estionre )!it./ii eru!ui
0n)on1ur.tor
&ici sunt prev(-uteB
- evaluarea calit(ii aerului ncon<ur(tor, !a-at pe metode i criterii comune cu cele
G;D
- o!inere in+ormaiilor adecvate privind calitatea aerului ncon<ur(tor i asigurarea
punerii la dispo-iia pu!licului
- meninerea calit(ii aerului ncon<ur(tor acolo unde aceasta este corespun-(toare
standardelor sau m!un(t(irea acesteia n ca-uri necorespun-(toare
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'1***,30,EC pri(in$ (!ori!e !i&it. pentru $ioxi$u! $e su!%#
$ioxi$u! $e 2ot 3i oxi2ii $e 2ot# pu!"eri!e 0n suspensie 3i p!u&"u! $in eru!
0n)on1ur.tor
$!iectivele acestei directiveB
- sta!ilirea valorilor limit( i a pragurilor de alert( pentru concentraiile de
dio.idul de sul+, a-ot, pul!eri n suspensie i plum! n scopul evit(rii, prevenirii
sau reducerii e+ectelor d(un(toare asupra s(n(t(ii umane
- o!inerea in+ormaiilor potrivite despre concentraiile de dio.id de sul+
- meninerea calit(ii aerului ncon<ur(tor
14
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'2000,+*,EC pri(in$ (!ori!e !i&it. pentru "en2en 3i &onoxi$
$e )r"on $in eru! 0n)on1ur.tor
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'2002,3,EC pri(in$ o2onu! $in eru! 0n)on1ur.tor
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'2004,104,EC pri(in$ rseniu# )$&iu!# &er)uru!# ni)5e!u! 3i
5i$ro)r"uri!e ro&ti)e po!i)i)!i)$e 0n eru! 0n)on1ur.tor
$ parte din directivele europene au +ost stranspuse n legislaia rom2neasc( prinB
=ot(r2rea de 6uvern 5*@?2""4 privind 1trategia Caional( pentru protecia atmos+erei
Surse si agen"i de poluare ai apelor
'lasi+icarea surselor de poluare a apei in raport cu di+erite criterii ,naturale, arti+iciale,
perenente, accidentale, +i.e, mo!ile, in raport cu provenienta lor sau cu aria de raspandire, etc./
au +acilitat o clasi+icare a tipurilor d epoluanti.
1ursele cele mai importante de poluare ale apelor, ce tre!uie luate in calcul le repre-inta
cele create de activitatea +iintelor umane si care pot +i de provenientaB industriala, agricola,
agro-ootenica, din centrele ur!ane si de marile depo-ite neamena<atae de deseuri sau de
re-iduuri solide a+late su! cerul li!er. Ioate aceste surse generea-a un esantion larg de agenti
poluanti care pot +i clasi+icati in +unctie de apele pe care le poluea-a inB poluanti ai apelor de
supra+ata si poluanti ai apelor su!terane.
Poluanti ai apelor de suprafata &pele de supra+ata sunt cele mai e.puse poluarii datorita
deversarii in aele a apelor re-iduale incarcate cu sus!tante cimice, solventi, idrocar!uri,
resturi organice, anorganice, vegetale, animale si !iologice, precum si ape la temperaturi
ridicate, mult peste valorile uHuale ale acestora. &st+el avemB
- po!unti pro(eniti $in in$ustri extr)ti( ,re-ulta din procesul de e.tractie a
car!unilor si minereurilor, dar mai ales din procesul de prelucrare a acestora/D
- po!unti pro(eniti $in in$ustri si$erur-i) ,re-ulta din cursul proceselor de
racire a agregatelor tenologice si a produselor, la evacuarea diverselor deseuri si
su!produse/D
10
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- po!untii pro(eniti $in in$ustri &et!ur-i) ,re-ulta in cadrul proceselor
speci+ice acestei industrii si anumeB acoperiri de supra+ata, prelucrari la rece,
tratatemente termice, vopsiri si lacuiri, +urnale, otelarii/D
- po!untii pro(eniti $e ! ter&o)entr!e si )entr!e nu)!ro-e!e)tri)e ,re-ulta in
decursul proceselor de tratare a apei alimentare pentru circuitele +unctionale ale
termocentralelor?centralelor nuclearo-electrice sau din circuitele de racire a
aacestora. &pele din circuitul de alimentare se tratea-a inainte de a +i utili-ate
pentru a-si indeplini rolul +unctional/D
- po!untii pro(eniti $in in$ustri )5i&i) si petro)5i&i) ,sunt e.trem de
numerosi si cu e+ecte care pot +i de multe ori catastro+ale daca nu sunt controlati
intr-un mod corespun-ator. Diversitatea acestora se datorea-a multitudinii de
procese, in cursul carora re-ulta ape poluate, speci+ice acestor industrii si anumeB
procese de prelucrare a pesticidelor, procese de prelucrare a medicamentelor,
colorantilor, procese pentru o!tinerea produselor +armaceutice, procese pentru
+a!ricarea lacurilor, vopseleleor, materialelor +otogra+ice. &pele u-ate din ast+el
de procese pot +i mai mult sau mai putin acide sau !a-ice/D
- po!unti pro(eniti $in in$ustri &teri!e!or $e )onstru)tii ,pot re-ulta in cadrul
proceselor de +a!ricatie a cimentului, a-!ocimentului, pre+a!ricatelor, as+altului,
sticlei,etc./
Poluanti ai apelor subterane Patrunderea poluantilor in straturile de apa su!terana se
reali-ea-a ca urmare a permea!ilitatii straturilor geologice pe care sunt depo-itati sau unde se
a+la acestia. Pe langa e+ectul direct de poluare, se mai constata un proces de di-olvare a
straturilor stra!atute, precum si a straturilor suport acvi+er.
Politici si strategii in domeniul gospod'ririi apelor continentale
Kntruc2t apa condiionea-( de-voltarea sociala si economica, +iind adesea un +actor
limitativ, societatea si economia se vor putea de-volta numai in m(sura in care se va de-volta
si gospod(rirea apelor, aceasta condiionare marc2nd rolul si importanta activit(ii in conte.tul
de-volt(rii dura!ile a Rom2niei.
14
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
Pentru gospodarirea dura!ila a resurselor de apa comunitatea internationala reunita in
cadrul 'on+erintei privind &pa si )ediul ce a avut loc la Du!lin in ianuarie 1992 si a
'on+erintei Catiunilor Gnite privind )ediul si De-voltarea ce a avut loc la Rio de Janeiro in
iulie 1992, a recomandat guvernelor aplicarea urmatoarelor principiiB
Prin)ipiu! 62in! 3 resursele de apa se +ormea-a si se gospodaresc pe !a-ine
idrogra+ice. $ gospodarire dura!ila a resurselor de apa va integra utili-atorii de apa
dintr-un !a-in idrogra+icD
Prin)ipiu! -ospo$ririi unitre )ntitte-)!itte - cele doua laturi ale gospodaririi
apelor +iind intr-o stransa legatura, apare ca necesara o a!ordare unitara care sa conduca
la solutii tenico-economice optime pentru am!ele aspecteD
Prin)ipiu! so!i$rittii 3 plani+icarea si de-voltarea resurselor de apa presupun
cola!orarea tuturor +actorilor implicati in sectorul apelorB statul, comunitatile locale,
utili-atorii, gospodarii de apa si $C6-uriD
Prin)ipiu! po!utoru! p!teste 3 toate celtuielile legate de poluarea produsa diversilor
utili-atori de apa si mediului este suportata de cel care a produs poluareaD
Prin)ipiu! e)ono&i) "ene%i)iru! p!teste 3 apa are o valoare economia n toate +ormele
ei de utili-are si tre!uie sa +ie recunoscuta ca un !un economic.
&ceste principii +undamentea-a conceptia de gospodarire integrata si nesectoriala a
apelor care im!ina pro!leme de +olosire a acestora cu cele de protectie a ecosistemelor naturale
prin integrarea la nivel de !a-in a utili-atorilor de apa.
Raurile importante din Gniunea ;uropeana sunt trans+rontaliere. &ceste resurse de apa
au +ost a+ectate calitativ si cantitativ in decursul timpului de de-voltarea economico-sociala a
tarilor din Gneiunea ;uropeana. #ncepand cu anii N5" Gniunea ;uropeana a ela!orat primele
norme pentru a prote<a apele si pentru a preveni poluarea lor.
De atunci, politica europeana in domeniul apelor a parcurs trei etape importanteB
- etapa # , 195"-19@", al carei o!iectiv general a +ost protectia +olosintelor de apaD
- etapa a ##-a, 19@1-2""", al carei o!iectiv a +ost reducerea poluarii la sursaD
- etapa a ###-a, dupa anul 2""", al carei o!iectiv este gospodarirea dura!ila a apelor.
15
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
%tapa I ) protectia folosintelor de apa
Pentru reali-area acestei etape s-au sta!ilit standarde de calitate a mediului ,;O1 3
;nvironmental OualitH 1tandards/ care de+inesc limitele speci+ice pentru resursele de apa
utili-ate pentru producerea de apa pota!ila si pentru +olosintele de apa.
Din categoria acestora o!iective +ac parteB
Dire)ti( 47,440,EEC pri(in$ )!itte pe!or $e supr%t $estinte pot"i!i2rii
Dire)ti( 4*,8+*,EEC pri(in$ &eto$e!e $e pre!e(re si n!i2 pe!or $e supr%t
$estinte pro$u)erii $e p pot"i!
Dire)ti( 4+,1+0,EEC pri(in$ )!itte pei $e i&"iere
Dire)ti( 48,+7*,EEC supr )!ittii pe!or $u!)i )e ne)esi prote)tie su
i&"unttire pentru si-ur )on$itii )orespun2tore $e ()it pentru nu&ite spe)ii
$e pesti
Dire)ti( 4*,*23,EEC supr )!ittii pe!or pentru &o!uste
%tapa a II)a ) reducerea polu'rii la sursa
#n aceasta categorie de directive se incadrea-a urmatoareleB
Dire)ti( 80,+8,EEC pri(in$ prote)ti pe!or su"terne i&potri( po!urii )rete $e
une!e su"stnte peri)u!ose9
Dire)ti( *1,+4+,EEC pri(i$ prote)ti pe!or i&potri( po!urii )u nitrti pro(eniti $in
surse -ri)o!e9
Dire)ti( *1,241,EEC pri(in$ epurre pe!or u2te orsenesti pre(e$e st"i!ire
-!o&erri!or u&ne si nor&e!or pri(in$ epurre si e()ure pe!or u2te
orsenesti
Dire)ti( pri(in$ su"stnte!e peri)u!ose 4+,4+4,EEC si )e!e 4 Dire)ti(e %ii)e au ca
o!iective stoparea poluarii cu su!stante prioritar periculoase preva-ute in Plista neagraP
,&ne.a # din directiva/ si reducerea poluarii pentru incadrarea in limitele ;7Q sta!ilite
de directiva pentru su!stantele preva-ute in Plista neagraP ,&ne.a ## din Directiva/.
1@
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
1u!stantele preva-ute in lista neagra au +ost identi+icate pe !a-a proprietatilor lor +i-ice,
de persistenta si de !ioacumulare. #n anul 19@2, 'omisia ;uropeana a identi+icat 129 de
su!stante perculoase candidate pentru lista neagra, dar au +ost emise reglementari numai
pentru 1@ din acestea.
%tapa a III)a ) gospodarirea durabila a apelor
Directiva 'adru 2"""?4"?;' a Parlamentului si 'onsiliului ;uropean care sta!ileste un
cadru de cautiune pentru tarile din Gniunea ;uropeana in domeniul politicii apei recunoaste
!a-inul idrogra+ic ca unitate naturala si +undamentala pentru +ormarea, utili-area si protectia
apelor.
Directiva 'adru aduce o serie de elemente, cum ar +iB
gospodarirea apelor se +ace la nivel de !a-in idrogra+ic
caracteri-area starii apelor in cinci categorii de calitate se +ace tinand seama in primul
rand de viata din apa, respectiv de elementele !iologice
de+inirea starii de re+erinta pentru apele de supra+ata
clari+icarea conceptului de rea!litare a raurilor prin de+inirea atat a o!iectivelor de
mediu, a starii de re+erinta a apelor de supra+ata cat si a apelor cu regimul +oarte mult
modi+icat antropic.
Kn ceea ce privete protecia m(rilor i oceanelor mpotriva polu(rii, acestea nu se
limitea-( doar la polu(rile datorate evacu(rii de deeuri de pe litoral, ci se re+er( i la polu(rile
nepermanente provocate de nave, +ie n ca-uri de accidente, +ie prin evacuarea voit( a unor
su!stane nocive, de o!icei a unor produse petroliere. )ulte din ca-urile de asemenea polu(ri
sunt cau-ate de sp(larea re-ervoarelor de com!usti!il al navelor.
Protecia calit(ii m(rilor i oceanelor impune adesea m(suri care nu sunt de natur(
idrotenic(. Pentru a reduce riscul de devrsare de produse petroliere n ca- de accidente
navale, s-au reali-at nave cu cal( du!l(, generali-area utili-(rii lor um2nd s( devin(
o!ligatorie.
19
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
In 0omania, prin (egea nr 109:1;;< = (egea protectiei apelor, se stabileste ca
>Apele fac parte integranta din patrimoniul public>
1e constata e.istenta unei poluari naturale, precum si a unei poluari arti+iciale, in
ultimul ca- aceasta +iind datorata activitatilor umane industriale, mena<ere, agro-ootenice sau
de alta natura. 1e constata ca poluarea a+ectea-a toate +ormele e.istente de apa din natura si
poate +i de naturaB cimica, mineralogica, !acteriologica, !iologica, termica, prin iradiere etc.
Prin poluare apele se deprecia-a si devin improprii pentru utiliare, intr?un grad mai mic
sau mai mare. #n Romania, datorita apelor poluate deversate in rauri, reteaua idrogra+ica a
devenit improprie pentru orice utili-are in proportie de 1@L, 12 L utili-a!ila numai prin
depoluare cu celtuieli mari si in proportie de *"L utili-a!ila ca apa pota!ila numai prin
tratare.
Poluarea apelor de supra+ata a dus adeseori la disparitia +lorei si a +aunei speci+ice
acestui mediu de viata.
Poluarea marilor si a oceanelor se +ace, in primul rand, prin apele curgatoare poluante,
care se varsa in acestea, prin apele pluviale poluate din atmos+era de deasupra acestora prin
devresare, aruncare, scu+undare de pe tarmuri, nave, instalatii portuare, plutitoare sau aeriene,
de su!stante sau re-iduuri to.ice, radioactive, idrocar!uri sau altele, care sunt daunatoare sau
periculoase pentru oameni si pentru +lora sau +auna acestora.
'a urmare a +ormelor e.trem de diverse pe care le im!raca poluarea apelor, au +ost
sta!ilite strategii multiple de protectie impotriva poluarii acestoraB
prin identi+icarea surselor de poluare ,indi+erent ca acestea sunt permanente,
nepermanente dsau accidentale/, sta!ilirea indicatorilor de calitate, reglementarea
nivelelor de la care se considera ca apele ,/in +unctie de natura lor devin poluate si
legi+erarea la nivel local, -onal, national, comunitar si international, a masurilor
adecvate de protectie a acestoraD
prin crearea de atitudini, responsa!ilitati, motivatii, constinti-ari, comunicari si in secial,
a unor cadre <uridice adecvate si +avora!ile gestiunii si protectiei apelor si aceasta intr-
un acord strans cu conditiile de mediu di+erite, e.istente in diverse regiuni ale glo!uluiD
2"
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
prin aplicarea pe scara larga, in mod preventiv, a unor !iotenologii nepoluane in
procesele industriale sau din alta ramura a economiei care contri!uie la poluarea apelorD
prin generali-area utili-arii tenologiilor de recuperare, reciclare si revalori+icare a
apelor u-ate si prin im!unatatirea continua a tenicilor de epurare a acestoraD
prin intelegerea, prote<area, supravegerea si mentinerea +enomenelor naturale de
autepurareD
prin instituirea in <urul surselor de apa amportante a unor -one de protectie sanintara.
#mplicatiile privind implementarea in Romania a Directivelor ;uropene in domeniul
apei sunt de ordin legislativ, organi-atoric, stiinti+ic, tenic si economic.
Din punct de vedere legislativ au +ost transpuse in legislatia romaneasca toate
Directivele ;uropene ,cu e.ceptia Directivei 'adru &p( 2"""?4"?;G/ prin modi+icarea 7egii
&pelor nr. 1"5?1994
Din punct de vedere organi-atoric pentru implementarea Directivelor ;uropene s-a creat
'omisia #nterministeriala in cadrul )inisterului )ediuluisi 6ospodaririi &pelor, +ormata din
repre-entanti ai ministerelor si autoritatilor centrale competente si &dministratiei Cationale
&pele Romane.
7a nivelul &dministratiei si al Directiilor de &pa s-au creat 'olective de implementare
multidisciplinara +ormate din minm 0-4 specialisti.
Din punct de vedere stiinti+ic este necesar ca institutiile de specialitate din domeniul
apelor sa isi oriente-e planul de activitate pentru a reali-a cercetari care sa +undamente-e
aplicarea acestor directive.
Din punct de vedere tenic si economic sunt necesare +onduri +oarte importante pentru
monitori-area perametrilor caracteristici si mediului idric si pentru reali-area planurilor de
masuri, in special cele pentru asigurarea cu apa a aglomerarilor umane si pentru epurarea
corespun-atoare a apelor u-ate.
&ctiunile preva-ute pentru acest domeniu vor avea ca e+ecte asigurarea unor resurse de
ap( de !una calitate pentru populaie.
21
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
#n conclu/ie, se +ac e+orturi semni+icative pentru rea!ilitarea in+rastructurii serviciilor
pu!lice de alimentare cu apa si canali-are, pentru moderni-area si e.tinderea acesteia, in
con+ormitate cu normele europene. Procesul urmea-( sa se accelere-e in urm(torii ani, pe de o
parte ca urmare a spri<inului comunitar, pe de alta parte prin creterea e+orturilor +inanciare
+(cute de autorit(ile pu!lice locale. 'u toate acestea, con+ormarea deplina la toate standardele
Gniunii ;uropene nu poate +i reali-ata mai devreme de anul 2"2".
Strategia de protec"ie a solului i subsolului
1cim!arile pro+unde su+erite de procesele tenologice si agricole, e.plo-ia
ur!anismului, au +acut ca numai in ultimele decenii, solul sa su+ere degradari si alterari
semni+icative. &cestea sunt considerate +orme pro+unde de poluare a solului, si se man+esta
asupra acestuia prinB diminuarea re-ervei de umus, acidi+ierea solului, s(r(turarea solului,
diminuarea microelementelor.
Principalii poluanti si e+ectele acestora ai solului pot +i B 5idrocarurile :provin de la
e.ploatarile petroliere, depo-ite petroliere, instalatii de prelucrare a produselor petroliere, dar
mai ales in urma accidentelor produse la conducetele de transport a petrolului sau a mi<loacelor
de transport maritim, rutier sau pe calea +erata/ D -cidi,ierea sc&/ut& ,p=-ului su! 5 - se
produce datorita ploilor acide, deverasii materialelor si re-iduurilor industriale acide, utili-arii
de +ertili-anti in cantitati e.cesive, netratarii adecvate a solurilor cu aciditate naturala/ D
Pesticidele' :olosite in agricltura, ele contri!uie la degradarea sistemului ormonala+ectarea
sstemului nervos, provocarea unor mutatii, si a+ectiuni cancerigene la +iintele umane si la
animale/ D Deseurile ,volumul intens al deseurilor si diversitatea acestora produc le-iuni atat
solului, cat si su!solului. Deseurile mena<ere provin din orice gospodarie si spatiu unde se
des+asoara activitate umana. ;le constau in artie, plastic, te.tile, sticla, diverse. 'antitatea
acestor deseuri di+erra de la o tara la alta. Deseurile necorespun-ator depo-itate si tratate
condus la degradarea intregii -one. Ireptat acestea se dscompu si se +aramitea-a, imprastiindu-
se pe sol.sunt utili-ate asta-i sisteme comple.e de colectare, transport, depo-itate, compactare,
compostare. #ncinerare si conservare prin acoperire cu pamant vegetal, a rampelor de gunoi
22
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
mena<er dupa ce acestea s-au umplut/D Deseurile industriale :sunt, de multe ori, mai to.ice si
mai periculoase decat deseurile mena<ere, daca nu sunt manipulate si tratate intr-un mod
corespun-ator/.
&utoritatile competente pentru protectia mediului conduc procedura de reglementare si
emit, dupa ca-, avi-e de mediu, acorduri si autori-atii?autori-atii integrate de mediu, n
conditiile legii.
Kn derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activitati care pot avea
e+ecte semni+icative asupra teritoriului altor state, autoritatile competente pentru protectia
mediului respecta prevederile conventiilor internationale la care Rom2nia este parte.
1olicitarea si o!tinerea avi-ului de mediu pentru planuri si programe sunt o!ligatorii
pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea e+ecte semni+icative asupra mediului.
;valuarea de mediu are ca scop integrarea o!iectivelor si cerintelor de protectie a
mediului n pregatirea si adoptarea planurilor si programelor.
Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu si conditiile de emitere a
avi-ului de mediu pentru planuri si programe, inclusiv pentru cele cu e+ecte trans+rontiera, sunt
sta!ilite prin otar2re a 6uvernului, la propunerea autoritatii pu!lice centrale pentru protectia
mediului.
&pro!area planurilor si programelor, la orice nivel ieraric, este conditionata de
e.istenta avi-ului de mediu pentru respectivul plan sau program.
1olicitarea si o!tinerea avi-ului de mediu pentru sta!ilirea o!ligatiilor de mediu sunt
o!ligatorii n ca-ul n care titularii de activitati cu posi!il impact semni+icativ asupra mediului
urmea-a sa derule-e sau sa +ie supusi unei proceduri deB v2n-are a pacetului ma<oritar de
actiuni, v2n-are de active, +u-iune, divi-are, concesionare sau n alte situatii care implica
scim!area titularului activitatii, precum si n ca- de di-olvare urmata de licidare, licidare,
+aliment, ncetarea activitatii, con+orm legii.
Potri#it 5rdonantei de 4rgenta nr 1;/:200/ pri#ind protectia mediului -n
0om?nia modalitatile de implementare a principiilor si a obiecti#elor strategice suntB
a2prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utili-area celor mai !une tenici disponi!ile
2*
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
pentru activitatile cu impact semni+icativ asupra mediuluiD
b2adoptarea programelor de de-voltare, cu respectarea cerintelor politicii de mediuD
c2corelarea plani+icarii de amena<are a teritoriului si ur!anism cu cea de mediuD
d2e+ectuarea evaluarii de mediu naintea apro!arii planurilor si programelor care pot avea e+ect
semni+icativ asupra mediuluiD
e2evaluarea impactului asupra mediului n +a-a initiala a proiectelor cu impact semni+icativ
asupra mediuluiD
f2introducerea si utili-area p2rgiilor si instrumentelor economice stimulative sau coercitiveD
g2re-olvarea, pe niveluri de competenta, a pro!lemelor de mediu, n +unctie de amploarea
acestoraD
*2promovarea de acte normative armoni-ate cu reglementarile europene si internationale n
domeniuD
i2sta!ilirea si urmarirea reali-arii programelor pentru con+ormareD
@2crearea sistemului national de monitori-are integrata a calitatii mediuluiD
A2recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea eticetei
ecologiceD
l2mentinerea si ameliorarea calitatii mediuluiD
m2rea!ilitarea -onelor a+ectate de poluareD
n2ncura<area implementarii sistemelor de management si audit de mediuD
o2promovarea cercetarii +undamentale si aplicative n domeniul protectiei mediuluiD
p2educarea si constienti-area pu!licului, precum si participarea acestuia n procesul de
ela!orare si aplicare a deci-iilor privind mediulD
B2de-voltarea retelei nationale de arii prote<ate pentru mentinerea starii +avora!ile de
conservare a a!itatelor naturale, a speciilor de +lora si +auna sal!atica ca parte integranta a
retelei ecologice europene-Catura 2"""D
r2aplicarea sistemelor de asigurare a trasa!ilitatii si eticetarii organismelor modi+icate geneticD
s2nlaturarea cu prioritate a poluantilor care periclitea-a nemi<locit si grav sanatatea oamenilor.
+irecti#e europene din domeniul calit'"ii solului i subsolului
24
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
Gnul dintre o!iectivele celui de-al 4lea P&) este de a prote<a solul mpotriva polu(rii i a
ero-iunii.
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'8+,248,CEE pri(in$ prote)/i &e$iu!ui :3i 0n spe)i! so!u!ui;
Parlamentul ;uropean n !a-a acestei directive, consider( c( B
o degradarea solului are cau-e i e+ecte locale i regionale i c( e+ectele sporadice
trans+rontaliere sunt cau-ate de +actori geomor+ologici regionali i prin urmare
necesit( m(suri interguvernamentale
o consider( c( imensa diversitate a tipurilor de soluri, necesit( i o strategie
european( care s( se !a-e-e pe aciuni de prevenire
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'200+,22*3 pri(in$ prote)/i so!u!ui
&ici sunt prev(-uteB
- de+inirea -onelor de risc, a terenurilor contaminat
- rea!ilitarea solurilor degradate
- necesitatea ela!or(rii i adopt(rii unui cadru legal privind protecia solului
- m(suri pein care se tinde la conservarea capacit(ii solului de a-i ndeplini
+unciile sale ecologice, economice, sociale i culturale.
& Strategia de protec"ie a spa"iului rural
1paiul rural este e.presia e+ortului ndelungat al omului pentru a pune n serviciul s(u
componentele +i-ico-geogra+ice ale spaiului, ale naturii.
Coiunea de spaiu rural caracteri-ea-( un ansam!lu care este net di+erit de cel ur!an, i
totodat( convenional delimitat prin unit(i statice i administrative.
'on+orm art.2 din Proiectul de 'art( ;uropean( a spaiului rural, ela!orat( de comisia
de agricultur( i de-voltare a 'onsiliului ;uropei, prin spaiul rural se nelege <sp/iu! -ri)o!
%erent )u!turi!or -ri)o!e 3i )re3terii ni&!e!or# sp/iu!ui %un)ir ne-ri)o! %e)tt !tor
20
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
0ntre"uin/.ri $e)=t -ri)u!tur 3i nu&e# !o)uire su )ti(it./i!e o&eni!or )re tr.ies) 0n
&e$iu! rur!' Sp/iu! rur! )uprin$e t=t terenu! -ri)o!# )=t 3i sp/iu! %un)ir ntur!e )re
%or&e2.# ! un !o)# un tot unitr'>
Recomandarea nr. 1294?1994 a &dun(rii Parlamentare a 'onsiliului ;uropei cu privire
la 'arta ;uropean( a spaiului rural conine +orma de+initiv( a de+iniiei spaiului rural,
respectivB sp/iu! rur! )uprin$e o 2on. interior. su $e )ost.# )re )on/ine ste 3i or3e
&i)i# 0n )re &1oritte terenuri!or sunt uti!i2te pentru?
- A-ri)u!tur.# si!(i)u!tur. 3i pes)uit
- A)ti(it./i!e e)ono&i)e 3i )u!tur!e !e !o)uitori!or )estor 2one
- A&en1.ri!e $e 2one ne-ur"ne pentru ti&pu! !i"er si $istr)/ii# )u %un)/ie $e re)reere 3i $e
-re&ent su $e re2er(/ii ntur!e
- A!te %o!osin/e :)u ex)ep/i )e!or $e !o)uit;'
1paiul rural are c2teva componente comuneB
- Terenu! )u!ti(t# p.3uni!e 3i %=ne/e!e
- A3e2re rur!.
- Grupu! u&n
Kn +e!ruarie 2""4 s-au adoptat o serie de orient(ri strategice europene privind
de-voltarea rural(. Politica de de-voltare rural( a +ost consolidat( pentru a a<uta -onele rurale
s( +ac( +a( provoc(rilor economice, politice i ecologice ale secolului RR#.
Coul cadru <uridic i :ondul ;uropean pentru &gricultur( i De-voltare Rural( pun
accentul pe necesitatea stimul(rii creterii i a cre(rii de noi locuri de munc( n aceste -one n
vederea amelior(rii de-volt(rii dura!ile, n con+ormitate cu 1trategia de la 7isa!ona i
'onsiliul de la 6ote!org.
Politica de de-voltare rural( pentru perioada 2""5-2"1* are la !a-( trei teme, n
con+ormitate cu cele trei a.e de+inite n noul regulament privind de-voltarea rural(B
- &meliorarea competitivit(ii n sectorul agricoleD
- &meliorarea mediului, spri<inirea gestion(rii terenurilorD
- Km!un(t(irea calit(ii vieii i diversi+icarea economiei n -onele rurale.
24
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
& patra a.(, a.a 7;&D;R, inspirat( din e.periena &sociaiei comunitare 7eader,
urm(rete punerea n practic( a unor strategii locale de de-voltare rural( prin parteneriate
locale ntre sectorul pu!lic i cel privat. Printre a<utoarele acordate agricultorilor i altor
!ene+iciari din -onele rurale se num(r(B
- :ormarea n noile tenici agricole i meteuguri ruraleD
- &sistena pentru instalarea tinerilor agricultoriD
- &sistena pentru pensionarea agricultorilorD
- )oderni-area cl(dirilor i mainilor agricole.
Kn ceea ce privete Politica &gricol( 'omun(, +inanea-( comunit(ile rurale prin dou(
+onduriB :ondul ;uropean &gricol de 6arantare 3 :;&6&, adresat pieelor agricole
reglementate ,aa numitelor piee comune organi-ate/ i :ondul ;uropean &gricol de
De-voltare Rural( 3 :;&DR, adresat m(surilor de de-voltare rural( dura!il( devenit( al doilea
pilon al aplic(rii P&' dup( re+orma din 2""* i cu o pondere tot mai important( n +inanarea
prin !ugetul comunitar.
&tenia principala a administraiilor pu!lice locale din mediul rurale tre!uie orientat(
c(tre oportunitit(ile de +inanare prin :;&DR, instrumentul cel mai !ine adaptat nevoilor de
de-voltare a comunit(ilor rurale i care asigur( un conte.t unitar i coerent de susinere
european( a strategiilor locale de de-voltare. 'on+orm Reglement(rii 'onsiliului ;'
149@?2""0, transpus( n legislaia rom2neasc( prin $rdinul 24*?aprilie 2""4, :ondul ;uropean
&gricol de De-voltare Rural( este structurat pe 4 a.e de +inanare. :iecare a.( include mai
multe m(suri cu rolul de a promova proiecte speci+ice care s( contri!uie la reali-area
o!iectivelor generale ale Politicii &gricole 'omune, n concordan( cu programul naional de
de-voltare rural( i cu strategiile locale.
1cematic, +inan(rile :;&DR vor urm(riB
- Prin &.a 1 3 'reterea competitivit(ii sectoarelor agricol i silvic
- Prin &.a 2 3 Km!un(t(irea mediului i a spaiului rural
- Prin &.a * 3 'alitatea vieii n spaiul rural i diversi+icarea economiei rurale
25
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- Prin &.a 4 3 aciuni privind ela!orarea de strategii de de-voltare local(, de-voltarea de
parteneriate pu!lic-privat, proiectarea i implementarea strategiilor, +inanarea programelor
de cooperare.
4 Strategia de,#olt'rii durabile a transporturilor
Iransporturile repre-int( una din ceile succesului pentru Piaa Gnic( deoarece
contri!uie la concreti-area a dou( din o!iectivele +undamentale ale acesteiaB li!era circulaie a
persoanelor i li!era circulaie a !unurilor. ;le constituie un sector important al activit(ii care,
at2t n amonte c2t i n aval, este str2ns legat de alte politici +undamentale cum ar +i cea
economic(, energetic(, a mediului, social( i regional(.
Politica 'omun( a Iranspoturilor a necesitat mult timp pentru a se contura, primele
progrese semni+icative +iind nregistrate a!ia dup( 19@0. &ceasta se e.plic( printr-un num(r de
+actori, n special di+erenele importante din structura acestei activit(i de la un stat la altul i de
la un tip de transport la altulD e.istena monopolurilor de statD structurile tradiionale ale pieeiD
disparitatea regulilor +iscale, administrative i comercialeD ncrederea general( n politicile
naionale cu orientare modal(D o multitudine de reguli tenice di+erite, deseori incompati!ile.
Dei comple.itatea sectorului transporturilor i di+erenele importante ntre structurile i
politicile naionale au +(cut necesar( recurgerea, n domeniile cele m,ai sensi!ile, la perioade
tran-itorii i la scutiri temporare, cadrul <uridic al Pieei #nterne a transporturilor este instituit,
iar regulile comunitare au +ost transpuse intr-un mod satis+(c(tor n legislaiile naionale.
5biecti#ele G; n domeniul transporturilor suntB
1. Politica de transporturi tre!uie s( ndeplineasc( n primul r2nd o!iectivele prev(-ute n
Iratatul de la &msterdam ,n cadrul J>a-ei legale9/ i care se re+er( n linii mari la
completarea pieei interne.
2. Kn a+ara acestui o!iectiv, care a +(cut de la nceput parte din politica de transporturi i a +ost
n mare m(sur( ndeplinit, politica de transporturi a primit o nou( orientareB reali-area unui
sistem Jvia!il prin +le.i!ilitate9. &ceasta nseamn( organi-area transporturilor ast+el nc2t
s( se optimi-e-e consumuirle de energie, condiiile i timpii de transport, ceea ce implic( n
scim! asumarea costurilor in+rastructurii la nivel comunitar.se va a<unge ast+el la
2@
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
urm(toarele re-ultateB se va elimina distorsionarea concurenei dintre di+eritele tipuri de
transport, distorsionare provocat( de trans+erarea costurilor n mod greit c(tre transporturiD
transporturi com!inate.
*. moderni-area i de-voltarea a.elor prioritare cu aplicarea m(surilor necesare poteciei
mediului ncon<ur(tor
4. moderni-area i de-voltarea reelelor naionale de transport, n con+ormitate cu principiile
de-volt(rii dura!ile
0. promovarea transportului +eroviar, naval i intermodal
4. spri<inirea de-volt(rii transportului dura!il prin minimi-area e+ectelor adverse ale
transportului asupra mediului i m!un(t(irea siguranei tra+icului i a s(n(t(ii umane.
+irecti#e europene din domeniul transporturilor
Dire)ti( Consi!iu!ui nr' 2003,7*,CEE pri(in$ )!i%i)re 3i pre-.tire )on$u).tori!or
uto nu&itor (e5i)u!e rutiere $estinte trnsportu!ui $e &.r%uri
,transpus( n legislaia rom2neasc( prin $rdinul nr.095?2""*/
/ Strategia de,#olt'rii durabile -n turism
#ndustria turistica in comple.itatea si diversitatea ei presupune interdependenta a
numeroase sectoare de activitate ,transport, comunicatii, ca-are, alimentatie, agrement/ si
antrenea-a si stimulea-a ramuri economice cone.e ,comertul, industria constructoare de
masini, constructiile/. 7a nivel mondial turismul tinde sa devina cel mai mare creator de locuri
de munca ,atat in propriul domeniu - care in present acopera in medie 4L din populatia activa,
cat si in alte sectoare 3 constructii, cultura, arti-anat/ si pentru multe state ale lumii repre-inta o
su!stantiala sursa de venituri.
Pentru reali-area unei de-oltari a turismului se urmaresc trei obiecti#e esentialeB
- controlul circulatiei turistice6
- amena1area si ec'iparea corespun/atoare a /onelor % destinatii turistice6
29
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- diversi,icarea produselor turistice prin introducerea de noi ,orme de turism integrate
mediului si speciali/ate.
Procesul de l(rgire a Gniunii ;uropene, prin integrarea unor (ri caracteri-ate prin grade
de de-voltare di+erite impune cu acuitate creterea preocup(rilor n domeniul de-volt(rii
regionale.
Pornind de la orient(rile mani+estate n plan internaional si n conte.tul ader(rii la
Gniunea ;uropean(, n ultimii ani Rom2nia a +(cut e+orturi pentru crearea cadrului legislativ i
instituional propice de-volt(rii regionale. #mportana deose!it( care tre!uie acordat(
pro!lematicii de-volt(rii regionale se datorea-( impactului ader(rii asupra creterii economice
i ocup(rii +orei de munc(, respectiv e.istena unor +actori +avori-ani ,desciderea unor noi
piee, e.tinderea cooper(rii internaionale, +olosirea avanta<ului comparativ/, dar i e.istena
riscului de cretere a ratei oma<ului datorit( intensi+ic(rii competiiei i creterii presiunilor de
a<ustare a sectoarelor sensi!ile.
Kn pre-ent, turismul practicat n -onele naturale, precum i n parcurile naionale i
re-ervaii ale !ios+erei, n (rile europene de-voltate, nu ntrunete atri!utele unui turism
dura!il.
$!iectivele, principiile, cerintele de-voltarii turistice dura!ile se regasesc in turismul
ecologic, turismul rural, ecoturismului, turismul cultural, turismul verde sau eco-agro-turismul.
&ceste +orme sunt e.presia dorintei ca turismul sa repreHinte nu numai in pre-ent un +actor
po-itiv si dinamic de de-voltare si o solutie practica de pastrare nealterata a mediului.
6urismul ecologic este denumirea generali-ata pentru comercili-area resurselor
naturale su! +orma de produse turistice in mod dura!il. Gnii autori sunt de parere ca turismul
dura!il se re+era la activitatile turistice des+asurate
Principalele obiecti#e politice n cadrul strategiei de turism suntB
S de-voltarea unui sector turistic, care su! toate aspectele i la toate nivelurile, s( se
situe-e la o calitate ridicat( i nu neap(rat la costuri ridicateD
S ncura<area +olosirii turismului n scim!urile culturale i economiceD
S reparti-area !ene+iciilor turismului at2t direct, c2t i indirectD
*"
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
S conservarea resurselor naturale i culturale ca parte i premise ale de-volt(rii
turismului, care s( re+lecte tradiiile localeD
S acordarea unui larg spri<in sectoarelor unde se intersectea-( turismul local cu cel
internaional prin politici i programe de de-voltare i printr-un sistem de +acilit(i +inanciar-
economiceD
S ma.imi-area ncas(rilor valutare pentru a asigura e.cedentul !alanei de pl(iD
S atragerea turitilor cu posi!ilit(i +inanciare ridicateD
S creterea populaiei ocupate, n general, i n mod deose!it direct sau indirect n
turismD
S ncura<area regiunilor peri+erice prin creterea veniturilor i a populaiei ocupate i de
aici oprirea emigraiei.
Iurismul tre!uie s( +ie dura!il, ast+el pre<udiciile activit(ilor turistice asupra mediului,
care vor avea un impact negativ asupra societ(ii, vor tinde s( distrug( ns(i !a-a pe care s-a
cl(dit prosperitatea acestui sector.
Kn ceea ce privete rolul statului n asigurarea dura!ilit(ii turismului, politicile
guvernelor n materie de de-voltare i promovare a turismului tre!uie s( +ie a.ate pe
urm(toarele elementeB
crearea unui cadru politic glo!al vi-2nd de-voltarea dura!il( a turismuluiD
un plan director, delimit2nd -onele prioritare ce urmea-( a +i puse n valoare, cu
determinarea tipului produselor turistice adapta!ile la condiiile +iec(rei -one i cu
luarea n considerare a capacit(ilor optime ale structurilor de primire turistic(D
o reglementare concis( i raional( relativ la amena<area turistic( a teritoriului, care
tre!uie riguros aplicat(.
o politic( de investiii i de incitaii pentru atragerea investitorilor care s( in( cont
de e.igenele dura!ilit(iiD
*1
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
ela!orarea normelor i reglement(rilor speci+ice sectorului turismului i controlarea
lor pentru a menine nivelurile dorite ale calit(ii mediului si ale calit(ilor
prestaiilor turistice.
&cceptarea ideii de-volt(rii dura!ile a turismului rom2nesc nu nt2mpin( o!stacole de
+ond. Di+icultatea const( n preci-area elementelor operaionale adaptate actualei perioade de
tran-iie. Kn Rom2nia o atenie deose!it( se acord( programului de restructurare i de-voltare
dura!il( a +ormelor de turism.
Procesul de restructurare a turismului, conceput ca sistem, are o reuit( condiionat( de
capacitatea de sincroni-are a respectivului proces la nivelul su!sistemelor componenteB
su!sistemul social, su!sistemul regional i su!sistemul managerial educaional.
&cest proces are ca direcii de aciuneB
a2 0e#itali,area turismului balnear-se impune ateniei prin necesitatea unor
aciuni comple.e de moderni-are a staiunilor lansate n turismul internaional, de de-voltare a
spaiilor de ca-are i a !a-elor de tratament i crearea unor noi staiuni de interes local care s(
valori+ice+actorii naturali de cur( i tratament tradiional.
b2 5rientarea in#estitorilor rom?ni i str'ini pentru reali,area de noi obiecti#e
turistice -n ,ona montan' n staiunile de odin( i de sporturi de iarn(, dar i n -one noi din
)unii &puseni, '(limani, :(g(raului, Rete-atului, etc. 1tudiile de valori+icare n turism a
-onelor montane au identi+icat posi!ilitatea de amplasare a unor noi staiuni sau microstaiuni
de altitudine, instalaii de transport pe ca!lu, desciderea unor noi trasee turistice montane.
c2 +e,#oltarea accentuat' a turismului cultural i automobilistic, desciderea
de noi itinerare turistice pentru valori+icarea superioar( a patrimoniului natural, istoric i
cultural de care dispune ara noastr( poate +i considerat( o direcie prioritar( de restructurare a
turismului rom2nesc.
d2 Moderni,area infrastructurii sta"iunilor de pe litoralul rom?nesc al M'rii
!egre i din +elta +un'rii care presupune moderni-area i creterea gradului de con+ort al
unit(ilor oteliere al reelelor de restaurante de pe litoral prin completarea +unciunilor i
dot(rii acestora la nivelul criteriilor de clasi+icare pe stele. ;ste a!solut necesar pe litoral s( +ie
amena<ate la nceput c2teva unit(i de 4 - 0 stele de capacitate medie sau mic(, s( se de-volte
*2
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
capacitatea de ca-are a staiunilor de pe litoral prin reali-area unei game diversi+icate de unit(i
de tip pensiuni, vile, !ungalo-uri, minioteluri.
e2 +i#ersificarea i restructurarea formelor de turism i ale programelor
turistice
De-!aterea strategiilor sectoriale, care compun strategia de de-voltare dura!il( a
turismului n Rom2nia, tre!uie s( de+ineasc( mai !ine, elementele de e+icienti-are din punct de
vedere ecologic a activit(ilor economice, precum i pro!lema recicl(rii, n vederea asigur(rii
unei protecii mai e+iciente a mediului ncon<ur(tor.
&nali-a de-volt(rii dura!ile implic( o a!ordare sistematic( a triadei economic-social -
ecologic. $ serie de specialiti adaug( nc( o varia!il(, respectiv sistemul tenologic, at2t din
perspectiva creterii e+icienei n utili-area resurselor, c2t i a producerii de tenologii i utila<e
depoluante sau pentru protecia mediului ncon<ur(tor, toate acestea av2nd e+ecte ma<ore asupra
de-volt(rii turismului la nivel naional.
+irecti#e europene din domeniul turismului
Dire)ti( Consi!iu!ui nr' *0,314,CEE pri(in$ p)5ete!e $e ser(i)ii pentru ).!.torii#
()n/e 3i )ir)uite
<Strategia de,#olt'rii i protec"iei spa"iilor industriale
#ndustria are un rol important n reali-area i meninerea unui ritm nalt de cretere
economic( dura!il(. Datorit( contri!uiei ma<ore n procesul de-volt(rii, industria a +ost i
r(m2ne unul din proncipalele sectoare ale economiei naionale.
Pentru 6uvernul Rom2niei obiecti#ul general al politicii industriale este creterea
competitivit(ii i per+ormanelor industriei rom2neti n conte.t european i mondial. Pentru
atingerea acestui o!iectiv sunt luate n considerare o!iectivele 1tretgiei de la 7isa!ona a
Gniunii ;uropene, care vi-ea-(B
- creterea competitivit(ii economice a G;, stimul2nd de-voltarea dura!il(
**
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- economia !a-at( pe cunoatere, spri<inind cercetarea 3 de-voltarea 3 inovarea,
devolt2nd modelul social !a-at pe crearea de noi locuri de munc(, oportunit(i egale,
<ustiie i ecoe-iune social(
- promovarea unui management dura!il al resurselor i protecia mediului
- m!un(t(irea preg(tirii pro+esionale i ocuparea +orei de munc(.
Kn vi-iunea 6uvernului, instrumentele pentru aplicarea politicii industriale a Rom2niei i
care vor deteremina o in+luen( ma<or( n atingerea o!iectivului strategic al politicii industriale
suntB
consolidarea unui sistem legislativ sta!il, simplu, transparent i coerent, susinut de un
cadru instituional adecvat, armoni-at cu cel din Gniunea ;uropean( n vederea
de-volt(rii i consolid(rii unui mediu de adaceri via!il, descis i credi!ilD
moderni-area rolului autorit(ii pu!lice centrale n domeniul industriei, prin creterea
capacit(ii de ela!orare i de implementare a politicii industrialeD
asisten( pentru e.port n vederea creterii ponderii e.porturilor rom2neti de produse
industriale cu grad avansat de prelucrareD
promovarea investiiilor directe, prin asigurarea unui climat investiional transparent,
stimulativ i predicti!ilD
susinerea de-volt(rii ntreprinderilor mici i mi<locii prin +acilitarea accesului la sursele
de +inanare i servicii de asisten(, consultan( i in+ormareD
de-voltarea cooper(rii industriale a parteneriatului pu!lic-privat.
Strategia 4% re+eritoare la de-voltarea politicii industriale se !a-ea-( peB
- crearea pieelor, prin protecia pieei interne i promovarea e.porturilor, ca i pron
aplicarea de politici antimonopol i de susinere a industriilor tinereD
- investiiile n ntreprinderi i ecipamente, care au in+luenat dimensiunea i distri!uia
geogra+ic( a +irmelor, raportul ntre industrii, etc.
*4
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- industriile noi, prin identi+icarea i spri<inirea unor domenii cu perspectiv( de
de-voltare, n mod deose!it tenologia in+ormaiei, microelectronica, ro!otica i
energeticaD
- industriile veci, prin +acilitarea restructur(rii sau restr2ngerii lorD
- tenologiile noi, prin ncura<area cercet(rii i de-volt(rii, diseminarea cunotiinelor i
elansarea de produse noiD
- o+erta de munc(, cu scopul de a crete nivelul de educaie, preg(tire pro+esional(,
am!ele str2ns legate de industriile speci+ice i pro+esii.
+irecti#e europene din domeniul de,#olt'rii spa"iilor industriale
- Directiva 7onsiliului nr.989:297; - privind controlul asupra riscului de accidente
ma<ore care implic( su!stanele periculoase
- Directiva 7onsiliului nr.2!1!9<=9>; - privind emisiile industriale
9 Strategii de mediu -n domeniul agricol
Monele rurale repre-int( @"L din teritoriul G; cu mai puin de 1"L din populaia sa.
&ceasta discrepan( ntre supra+aa i densitatea populaiei caracteri-ea-( -onele rurale. Iotui
conceptul de Jde-voltare9 risc( s( uni+ormi-e-e -onele rurale, de alt+el at2t de di+erite prin
diversitatea relie+ului i a peisa<elor, diversitatea de cultur( i tradiii. De aceea s-a sugerat
clasi+icarea -onelor rurale n * categoriiB
cele supuse moderni-(rii prin apropierea de oraeD
cele a+late n declin, care supravieuiesc cu greuD
cele i-olate i depopulate, n general n -ona de munte.
De asemenea, se +ace distincie ntre regiunile mai prospere a c(ror economie este
diversi+icat( iar populaTia n cretere i cele mai sla! de-voltate economic, cu populaie s(rac(,
*0
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
vulnera!il(, +oarte dependent( de agricultur( tradiional(. )a<oritatea -onelor rurale sunt
supuse unui declin lent dar continuu al populaiei ,migrarea i m!(tr2nirea/. ;le sunt relativ
de-avanta<oase prin standardul material de via(, o+ertele de munc( i condiiile sociale. 1e
consider( c( viitorul acestor -one nu tre!uie privit doar n termeni de de-voltare a agriculturii
ci ca un sistem social i economic. De aceea o anali-( a situaiei economice, sociale i de
mediu este indispensa!il( pentru a!ordarea la o de-voltare dura!il( a -onelor rurale.
Modific'ri -n structura agriculturii
&gricultura, cunoate un declin ,doar 0,*L din +ora de munc( lucrea-( n agricultur(
+a( de 21L n 194"/. P2n( nu demult principala surs( de locuri de munc( i de venituri era
agricultura. 'iar i n -onele predominant rurale mai puin de un s+ert din populaie lucrea-(
n agricultur(.
Apari"ia de noi agen"i economici
$+erta de locuri de munc( n alte ramuri dec2t agricultur( depinde +oarte mult de nivelul
serviciilor n cel mai apropiat ora i de calitatea +orei de munca pe pia( local(. Dei au o
structur( divers(, cele mai multe -one nu pot o+eri alternative via!ile agriculturii deoarece +ie
sunt peri+erice, +ie lipsete in+rastructura, +ie nu sunt atractive pentru investitorii moderni. 'ele
mai multe +irme sunt mici i +oarte vulnera!ile la competiie.
+e,#oltarea sectorului de ser#icii
1ectorul serviciilor a +ost sursa multor locuri de munc( i a cunoscut o cretere n ultimii
ani. Dei nu au o pondere mare, serviciile contri!uie la m!un(t(irea calit(ii vieii n -onele
rurale ,educaie, s(n(tate, etc./ precum i la creterea economic( a -onelor rurale ,!(nci,
comunicaii, etc/.
Principalii +actori care contri!uie la sla!a de-voltare a sectorului servicii sunt densitatea
sc(-ut( a populaiei, in+rastructura inadecvat(, costurile ridicate, lipsa transportului pu!lic i
sla!a de-voltare a telecomunicaiilor.
-gricultura intensiv& const( n +olosirea cresc2nd( a +ertili-atorilor i pesticidelor care
generea-( poluarea solului i apei +reatice. #rigaiile contri!uie i ele la acest +enomen.
De<eciile animalelor ,porcine i !ovine/ pot +i, de asemenea, +oarte d(un(toare mai ales pentru
apele su!terane. ;utro+icarea ,cau-at( de poluarea cu +os+ai i nitrai/ a devenit o pro!lem(
*4
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
ma<or( pentru apele de supra+a( din nord-estul ;uropei. =a!itatul natural i !iodiversitatea se
reduc continuu datorit( agriculturii intensive. Pe de alta parte, a!andonarea cultiv(rii
p(m2ntului, mai ales n -onele sensi!ile ca cele montane sau mediteraniene, conduce la
ero-iunea solului i la s(r(cirea !iodiversit(ii.
&gricultura constituie, prin tradiie o ramur( important( a economiei rom2neti, aceasta
+iind susinut( at2t de ponderea populaiei ocupate n agricultur( ,apro.imativ *5L/, c2t i de
aportul la +ormarea produsului intern !rut ,apro.imativ 14L/. 1upra+aa agricol( s-a meninut
aproape la acelai nivel de-a lungul perioadei 19@9-2""1, aceasta repre-ent2nd circa 42L din
supra+aa total( a (rii. 1upra+eele ocupate cu p(uni i +2nee au crescut n detrimental celei
ara!ile i a celor cu vii i pepiniere viticole i a celor ocupate cu live-i i pepiniere pomicole.
Principala scim!are, ca e+ect al aplic(rii 7egii +ondului +unciar o constituie e.tinderea
propriet(ii private, ce a devenit dominant( ,@4L/, i restr2ngerea propriet(ii din domeniul
pu!lic ,4L/ i privat al statului ,1"L/.
Kn ceea ce privete domeniul privat are urm(toarea structur(B ara!il @4L, vii @"L, live-i
54L i p(uni 02L. 1upra+aa cultivat( a nregistrat modi+ic(ri +a( de anul 19@9 at2t ca volum
c2t i ca structur(, acestea dator2ndu-se n principal descentrali-(rii activit(ii din agricultur(.
Producia vegetal( se caracteri-ea-( prin urm(toareleB
U caracter preponderent cerealier pe structuri de culturi 44LD
U oscilaii ale produciei de cereale de la an la an, n +uncie de condiiile climatice, e.emplu
+iind creterea produciei totale de cereale n anul 2""1 la 1@.@14 mii tone i n mod deose!it la
cultura gr2ului, ce atinge un record de @ milioane de toneD
U creterea supra+eelor ocupate cu +loarea-soarelui i n general cu oleaginoase, ca urmare a
unei valori+ic(ri superioare i rapide a produciei o!inuteD
U sc(derea considera!il( a supra+eelor cu s+ecl( de -a(r unit(ile procesatoare pre+er2nd
prelucrarea -a(rului !rut din import.2
Kn ceea ce privete sectorul /oote'nic, acesta constituie o ramur( important( a
economiei naionale, repre-ent2nd 40L din volumul total al produciei agricole i peste 4L din
P#>. Din cau-a nearmoni-(rii activit(ilor dintre sectoarele de producie vegetal i animal cu
*5
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
sectorul de procesare i cele comerciale, sectorul -ootenic a devenit o a+acere neatractiv(,
e+ectivele +iind n continuare sc(dere.
Pentru punerea n valoare a imensului potenial determinat de tradiia i e.periena +orei
de munc(, de cantit(ile de cereale reali-ate i plani+icate pentru viitor, precum i de
nc(rc(tura redus( de animale pe unitatea de supra+a( a celor 4,0 milioane pa<iti naturale, se
are n vedere creterea numeric( a e+ectivelor de animale.
Kn !a-a ?egii ,ondului ,unciar, a ?egii "891991 privind societ(ile agricole i alte +orme
de asociere n agricultur(, precum i a altor legi n vigoare ,7egea nr. 10?199", 7egea nr.
*1?199"/ n agricultura (rii noastre sunt n pre-ent constituite i +uncionea-( urm(toarele
tipuri de e.ploataii agricoleB
-ospo$.rii /.r.ne3ti :in$i(i$u!e;9
%or&e so)iti(e $e proprietri 3i -ospo$.rii :so)i/ii -ri)o!e %&i!i!e# so)iet./i
-ri)o!e;9
so)iet./i )o&er)i!e -ri)o!e9
re-ii utono&e 3i exp!ot/ii -ri)o!e !e $o&eniu!ui pu"!i)'
Kn agricultura Rom2niei, odat( cu aplicarea 7egii +ondului +unciar, au ap(rut o serie de
pro!leme re+eritoare la dimensiunea unit(ilor agricole care s-au constituit. 3tructurile
dimensionale din agricultura rom0neasc& varia-( n +uncie de tipul de unitate i ciar de
+orma acesteia. &st+el, gospod(riile (r(neti sau e.ploataiile individuale sunt structuri
predominante, n num&r de peste ",9 milioane i au o dimensiune medie de 2," 'a.
Kn agricultura noastr( este accentuat( structura de producie e.tensiv( deoarece
predomin( culturile cerealiere n supra+aa cultivat( i n producia mar+( i a altor culturi care
valori+ic( sla! p(m2ntul. Dup( cum s- a o!servat , ma<oritatea e.ploataiilor agricole au un
pro+il vegetal ,4@,@L/ i un mod special cerealier. Din p(cate, la noi n agricultur( nu se mai
poate vor!i de o structur( de producie intensiv( deoarece ramuri i culturi intensive, +erme
-ootenice n care se practicau metode intensive de producie i-au pierdut acest caracter, iar n
ca-ul comple.elor -ootenice de tip industrial sau a serelor activitatea s-a redus, au dat
*@
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
+aliment sau se menin greu pe pia(. Ponderea e.ploataiilor agricole cu pro+il animalier este
de numai circa *9L n totalul e.ploataiilor agricole. Kn viitor, orientarea c(tre o anumit(
structur( de producie, nu este su+icient( pentru organi-area activit(ii unei e.ploataii agricole.
;ste necesar ca selectarea ramurilor s( +ie nsoit( de dimensionarea +iec(reia i de sta!ilire a
unor proporii ntre ele. &ceasta tre!uie s( se concreti-e-e n speciali-area i diversi+icarea
produciei agricole.
Principiile de !a-( ale produciei agroalimentare ecologice n Rom2nia suntB
@ e!i&inre ori).rei te5no!o-ii po!unte9
@ re!i2re stru)turi!or $e pro$u)/ie 3i so!&ente!or# 0n )$ru! ).ror ro!u! prin)ip! 0!
$e/in rse!e# spe)ii!e 3i soiuri!e )u 0n!t. $pt"i!itte9
@ sus/inere )ontinu. 3i &e!iorre %erti!it./ii ntur!e so!u!ui9
@ inte-rre )re3terii ni&!e!or 0n siste&u! $e pro$u)/ie p!nte!or 3i pro$use!or $in p!nte9
@ uti!i2re e)ono&i). resurse!or ener-eti)e )on(en/ion!e 3i 0n!o)uire )estor 0n &i
&re &.sur. prin uti!i2re r/ion!. pro$use!or se)un$re re%o!osi"i!e9
@ p!i)re unor te5no!o-ii t=t pentru )u!tur p!nte!or# )=t 3i pentru )re3tere ni&!e!or#
)re s. stis%). )erin/e!e spe)ii!or# soiuri!or 3i rse!or'
+irecti#e europene din domeniul protec"iei spa"iului agricol
Dire)ti( Consi!iu!ui nr' 200+,144,CE pri(in$ $e2(o!tre rur!. ,transpus( n legislaia
rom2neasc( prin Regulamentul 149@?2""0 privind spri<inul pentru de-voltare rural( acordat din
:ondul ;uropean &gricol pentru De-voltare Rural(
*9