Sunteți pe pagina 1din 39

POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014

Politici i Strategii de Mediu


Probleme pentru examenul din sesiunea aprilie 2014
Anul III, Geografia mediului
I !o"iuni introducti#e despre politicile de mediu
1.Pricipiile 1-4 privind protecia i managementul integrat al mediului incluse n
Declaraia de la Rio-1992, Joannes!urg-2""2 i R#$%2"-2"12
2.&utoritatea 'entral( de Protecie a )ediului
*.'omponentele Proteciei )ediului
4. Principii, componente i instrumente +olosite n strategia de protecia mediului
,principii ce acionea-( pe plan intern- e.tern/
0.1istemul de )onitoring #ntegrat al )ediului din Rom2nia ,1)#R/
II Surse, agen"i de poluare, obiecti#e, strategii, directi#e $%, etc
1.'onsideraii generale ,surse i ageni de poluare 3 dup( origine i +orm(, c(ile de
migrare, receptori, impact/
2.1urse i ageni poluani ai atmos+erei, apelor, solului i su!solului
*.1trategia de protecie a spaiului rural
4.1trategia de-volt(rii dura!ile a transporturilor
0. 1trategia de-vot(rii dura!ile a turismului- tipuri i o!iective
4.1trategia de-volt(rii i proteciei spaiilor industriale
5.1trategii de mediu n domeniul agricol

Pro+.univ.dr.docent Petre 62tescu




1
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014

Politici i Strategii de Mediu !ote de curs
I!o"iuni introducti#e despre politicile de mediu
1.Principiile 1-4 privind protecia i managementul integrat al mediului incluse n
Declaraia de la Rio-1992, Joannesurg-2!!", i R#$-2!-2!12
&erul, apa, +lora i +auna au consituit i constituie elementele +undamentale ale
de-volt(rii omenirii.
7a nceputul mileniului trei, omenirea i-a deinit principiile i a creat +undamentul
pentru o a!ordare glo!al( a proteciei managementului mediului, integrat( cu celelelate politici
i strategii ale civili-aiei actuale. 'el mai !ine, se re+lect( aceast( a!ordare n c2teva din
principiile Declaraiei de la Rio % 1992, urmat& de Jo'annesurg-2!!2 i R#$(2!-2!12 cu
devi-a 8 )'e *uture +e +ant ,or -ll .
Principiul 1
9:iinele umane sunt n centrul preocup(rii pentru o de-voltare dura!il(. ;le sunt
ndrept(ite la o via( s(n(toas( n armonie cu natura.9
Principiul 2
91tatele au, n concordan( cu principiile reglement(rilor internaionale, dreptul suveran
de a e.ploata propriile resurse, urm(rind propria lor politic( privind mediul ncon<ur(tor i
de-voltarea.9
Principiul &
De-voltarea dura!il( o+er( noi perspective i sperane pentru toate popoarele lumii din
(rile de-voltate i din (rile n curs de de-voltare. De/voltarea durail& este acea de/voltare
care satis,ace necesit&ile pre/ente ,&r& a compromite ansele generaiilor viitoare de a-i
satis,ace la r0ndul lor,aceleai necesit&i.$ importan& deoseit& a unei ast,el de de/voltare
o are un management de mediu corect ,6ro =arlem >rundtland?$ur comon +uture, 19@5/.
2
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
9Dreptul la de-voltare tre!uie n aa +el reali-at nc2t s( ndeplineasc( ecita!il nevoile
de-volt(rii i mediului ncon<ur(tor ale generaiilor pre-ente i viitoare.9
Principiul 4
9Pacea, de-voltarea i protecia mediului sunt interdependente i indivi-i!ile.9
AAA
Pro!lemele de mediu +ac parte din acea categorie de pro!leme care se acumulea-(
treptat, dar ntr-un timp relativ scurt i care necesit( apoi o mai mare perioad( de timp pentru a
+i re-olvate. &ceasta nseamn( c( autoritatea de mediu sunt n m(sur( s( anticipe-e cel mai
!ine pro!lemele de mediu nainte ca aceste pro!leme s( ia proporii i s( +ie recunoscute ca
pro!leme pu!lice de amploare.
Politica nseamn( urm(rirea strategic( a unor o!iective speci+ice, ce sunt relevate de
scim!area comportamental( a societ(ii de-a lungul unei evoluii determinate.
$ politic( de mediu preventiv( tre!uie s( se caracteri-e-e prin implicarea tuturor
componentelor care sunt implicate n pro!lele de mediu.
1uccesul unei politici de mediu este str2ns legat deB
autorit(ile i grupurile de persoane ,e.. &utorit(ile centrale i $C6-urile/ implicate n
pro!lemele de mediu, tre!uie i pot contri!uii la ela!orarea dar, i la revi-uirea periodic( a
politicii de mediuD
Einstrumente9 +undamentale ale politicii, care sunt mecanismele disponi!ile pentru a
in+luena comportamentul persoanelor, +irmelor sau altor organi-aii, n raport cu necesitatea
ndeplinirii di+eritelor o!iective ale politicii de mediu.
2 Autoritatea $entral' de Protec"ie a Mediului
Principalele categorii de sarcini ale acestei autorit(i suntB
- :ormularea i re+urmularea periodic( a unei politici generale de mediuD
- &sigurarea unor condiii de implementare adecvate pentru toi partenerii
implicai inclusiv pentru administraia central(.
&ceasta politic( de mediu este dus( la ndeplinire prinB
- 1ta!ilirea unui cadru legal !ine ela!orat i e.plicit
*
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- &sigurarea unei in+rastructuri in+ormaionale care s( cuprind( cunotine
de mediu conving(toare, date, instrumente, criterii de implementare, m(suriD
- 'oordonarea aspectelor de mediu care apar n politicile altor ministere.
&cestea se adresea-( cu prec(dere e+ectelor secundare asupra mediului pe care le au
activit(ile agenilor?actorilor economici
- )onitori-area i evaluarea periodic( a st(rii mediului i re-ultateor
implement(rii politicii.
'a parteneri ai &utorit(ii 'entrale de Protecia )ediului ,&'P)/ amintimB
- &utorit(i locale sau guvernamentale
- &geni economici
- 6rupuri 3 int(
- 6rupuri sociale
- Poluatori
- 'ei care adopt( deci-ii
- 'ei care ntreprind aciuni, etc.
&$omponente ale protec"iei mediului
1e pot deose!i ase componente ale ansam!lului activit(ilor de protecie a mediului, i
anumeB
(egislati#'
Administrati#)institu"ional'
%ducati#)informati#'
%conomico)te*nologic'
Social'
+e cooperare interna"ional'
4
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
4 Principii, componente i instrumente de ba,' -n strategia de protec"ie a
mediului
;la!orarea unei strategii de protectie a mediului la nivel national tre!uie sa ai!( la !a-a
principii, concepte si instrumente care sa re+lecte rolul si locul politicii de mediu in ansam!lul
politicii statului, posi!ilitatile si prioritatile pe termen scurt si lung, speci+icul si amploarea
pro!lemelor de poluare la momentul sta!ilirii strategiei etc.
&ceste principii deriv( in marea lor ma<oritate din principiile mediului incon<urator. Din
acest punct de vedere vom aveaB
principii care actionea-a pe plan intern si
principii care actionea-a pe plan international.
A Principii ce ac"ionea,' pe plan extern
a. Principiul potrivit caruia protectia mediului incon1urator treuie sa constituie un
element esential al politicii economice si sociale a statului
Protectia mediului incon<urator constituie un o!iectiv de interes national, cu e+ecte
directe si indirecte, pe termen lung, in toate compartimentele sistemului social-uman. ;a este o
activitate comple.a ce se des+asoara dupa o conceptie unitara, la nivel local si national si care
reclama pe de o parte, mentinerea integritatii mediului, respectiv a sistemelor suport ale vietii
printr-un control e+icient al +luctuatiilor +actorilor antropici in limitele de suporta!ilitate ale
acestora, iar pe de alta parte, reconstructia si recuperarea celor degradate, +ie ca urmare a unor
erori in strategia de de-voltare, +ie a unor catastro+e naturale.
. Principiul e2ercitarii de catre stat a dreptului suveran de a e2ploata resursele sale
naturale, in asa ,el incat sa nu aduca pre1udecati altor state.
Principiul central al Declaratiei de la 1tocFolm 1952 este cel potrivit caruia statele au
dreptul suveran, in con+ormiate cu 'arta $CG si principiile dreptului international de a
e.ploata propriile lor resurse din teritoriul national, in +unctie de politica lor privind mediul
incon<urator si au datoria de a nu provoca daune mediului incon<urator in alte state.
0
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
;.ploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national constituie si o
o!ligatie a statului nostru onsacrata in art.1*4 lit.d din 'onstitutie.
c. Principiul prioritatilor sanatatii si unastarii populatiei, in comparatie cu alte scoprui
de +olosire a resurselor naturale ale mediului incon<urator.
Potrivit 'onstitutiei, statul garantea-a dreptul cetateanului de a se !ucura de sanatate
+i-ica si mentala.
#n acceptiunea sa larga, acest drept include , pe langa celalalte aspecte care privesc
viata persoanei in sens +i-ic, si ca univers de +enomene si +apte care-i permit si de-volta
e.istenta +i-ica si asigurarea unui mediu sanatos.
d. Principiul apararii ,actorilor naturali ai mediului incon1urator prin +olosirea atenta,
rationala a resurselor in +unctie de nevoi, in interesul generatiilor preHente si viitoare.
$mul dispune de mi<loace puternice pentru a interveni asupra naturii prin e.ploatarea
!ogatiei naturale ale solului si su!solului, prin constructia de !ara<e, lacuri de acumulare, retele
dense de cai +erate si drumuri.
1u! aspectul pastrarii ecili!rului ecologic, o mare importanta pre-inta mosul in care se
+olosesc resursele naturale. Relatia de +olosire a naturii, in care aceasta este tratata ca un mi<loc
de satis+acere a tuturor nevoilor +undamentale ale oamenilor, este unul din elementele
primordiale ale raportului societate-natura.
e. Principiul participarii populatiei la protectia si ameliorarea mediului inco1urator.
&cest principiu presupune, in primul rand, dreptul individului separat sau cuprins in
di+erite grupari sociale, de a +i in+ormat in legatura cu proiectele si programele ce vi-ea-a
relatia sa cu mediul incon<urator.
#n al doilea rand, indivi-ii pot participa la ela!orarea deci-iilor c epot avea in+luenta
asupra mediului lor.
,. Principiul inter/icerii poluarii
Poluarea apei, a aerului, a pamantului si a +iintelor vii a atins niveluri e.trem de
periculoase. 1anatatea si viata omului sunt periclitate, numeroase ca-uri de !oala si decese
constituie consecintele negative ale poluarii generate in -onele +oarte de-voltate ale societatii
umane.
4
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
Ioate acestea au ca e+ect inter-icerea producerii su! orice +orma a poluarii, acest
principiu tre!uind sa constituie nu numai un principiu moral, ci si <uridic, prin consacrarea
e.presa a legii.
g. Principiul poluatorul plateste
.Principii ce ac"ionea,' pe plan externn
a. Principiul in,orm&rii i cooper&rii ntre state
'on+orm principiului 24 al Declaraiei de la 1tocFolm 3 J'estiunile internaionale
raport2ndu-se la protecia i ameliorarea mediului ar tre!ui s( +ie a!ordate ntr-un spirit de
cooperare de c(tre toate (rile mari sau mici pe picior de egalitate. $ cooperare printr-un sistem
de acorduro multilaterale sau !ilaterale sau prin alte mi<loace apropiate i indispensa!ile pentru
a limita n mod e+icace, a preveni, a reduce i a elimina atingerile aduse mediului re-ult2nd din
activit(i e.ercitate n toate domeniile i din respectul suveranit(ii i intereselor tuturor
statelor9.
1tatele au, de asemenea, datoria de a se in+orma n situaii critice.
.Principiul unei vecin&t&i
'onstituia (rii noastre prevede n art. 1" c( JRom2nia ntreine i de-volt( relaii
panice cu toate statele i, n acest cadru, relaii de !un( vecin(tate, ntemeiate pe principiile i
pe celelalte norme general admise de dreptul internaional9. 1tatul rom2n se Jo!lig( s(
ndeplineasc( ntocmai i cu !un( credin( o!ligaiile ce-# revin din tratatele la care este parte9.
a. c .Principiul noti,ic&rii i consult&rii
Kn domeniul proteciei mediului ncon<ur(tor, acest principiu este considerat ca av2nd
valoarea unei recomand(ri.
Potrivit Planului de &ciune al 'on+erinei de la 1tocFolm 1952, statele sunt invitate s(
procede-e la un scim! de in+ormaii ori consultaii !ilaterale sau regionale, de +iecare dat(
c2nd condiiile mediului unei (ri sau anumite activit(i ale acesteia pot avea e+ecte p(gu!itoare
n una sau mai multe (ri. #n+ormarea i consultarea interguvernamental( sunt considerate
potrivit Recomand(rii $rgani-aiei pentruu 'ooperare i De-voltare ;conomic( din 1954 ca un
Jmecanism de implementare9 a principiului nediscrimin(rii, asigur2nd at2t oportunitatea
5
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
cunoaterii activit(ii proiectate n statul care poluea-(, c2t i cea a transmiterii din timp a
tuturor datelor i in+ormaiilor relevante i disponi!ile.
d.Principiul prote1&rii patrimoniului comun
Prin patrimoniu comun se neleg, pe de o parte, J!unuri9 ori Jresurse9 naionale care
pre-int(, pe plan mondial, o importan( deose!it(, su! raport tiini+ic, estetic i conservativ.
Pe plan internaional, n ultimul timp se mai mani+est( tendina de a se aciona pe !a-a
unor principii speci+ice, dar care au deocamdat( un caracter mai restr2ns i nc( multe elemente
de ellucidat p2n( la aplicarea lor concret(.
1e amintesc n acest sensB
principiul preveniriD
principiul inter-icerii polu(riiD
principiul nediscrimin(riiD
principiul poluatotul pl(tete.
/ Sistemul de Monitoring Integrat al Mediului
din 0omania 1SMI02
1)#R repre-inta un sistem comple. de aci-itie a datelor privind calitatea mediului
o!tinute pe !a-a unor masuratori sistematice, de lunga durata, la un ansam!lu de parametri si
indicatori, cu acoperire spatiala si temporala care sa asigure posi!ilitatea controlului poluarii.
1)#R are la !a-a 1istemul Cational de 1upravegere a 'alitatii &pelor, cu cele cinci
su!sisteme ,ape de supra+ata curgatoare, lacuri, ape maritime, ape su!teramne, ape u-ate/.
1upravegerea calit(ii aerului, ploilor acide, radioactivit(ii, solului, vegetaiei, +aunei
i s(n(t(ii umane-o!iectiv important.
$!iectivul +undamental al 1)#R il constituie reali-area unui sistem adecvat de
supravegere a calitatii mediului din Romania, pentru controlul in+luentelor antropice,
@
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
redresarii economice dura!ile in viitor din punct de vedere al protectiei ecologice,
+undamentarii masurilor de ingineria mediului.
Principalele re-ultate preva-ute a +i o!tinute prin 1)#R sunt urmatoareleB
inter+atarea actualelor retele si su!sisteme de supravegere a calitatii
apelor, aerului, precipitatiilor si solului, intr-un sistem integrat de monitoring a
parametrilor +i-ico-cimicei, !iologici, !acteriologici si radio-cimiciD
restructurarea actualei ierari-ari a sectiunilor de control al mediului din
punct de vedere al -onelor de +ond si impact, tinandu-se cont de legislatia de mediu din
Romania si pro!lemele speci+ice miscarii trans+rontaliere a poluariiD
implementarea in+ormatiilor speci+ice supravegerii pe termen lung a
modi+icarii ecosistemelor terestre si acvatice in activitatea de monitoring integratD
ela!orarea unui sistem de pre-entare sinoptica a calitatii +actorilor de
mediu si de urmarire a dinamicii acesteiaD
asigurarea conditiilor de interconectare a 1)#R la 1istemul glo!al de
supravegere a mediului, cat si alte sisteme -onale si internationale de supravegere.

Structura Sistemului de Monitoring al mediului
9
'
l
i
m
a
,

m
e
t
e
o
r
o
l
o
g
i
e
P
a
d
u
r
i
,

v
e
g
e
t
a
t
i
e
,

s
o
l
R
e
s
u
r
s
e

n
a
t
u
r
a
l
e
,

-
o
n
e

u
m
e
d
e
,

!
i
o
d
i
v
e
r
s
i
t
a
t
e
R
a
d
i
o
a
c
t
i
v
i
t
a
t
e

n
a
t
u
r
a
l
a

a

c
o
m
p
o
n
e
n
t
e
l
o
r

d
e

m
e
d
i
u
&
c
t
i
v
i
t
a
t
i

a
n
t
r
o
p
i
c
e

c
u

i
m
p
a
c
t

a
s
u
p
r
a

m
e
d
i
u
l
u
i

,
i
n
d
u
s
t
r
i
e
,

t
r
a
n
s
p
o
r
t
,

a
g
r
i
c
u
l
t
u
r
a
/
1
a
n
a
t
a
t
e

p
u
!
l
i
c
a
&
e
r
,

e
m
i
s
i
i
,

i
m
i
s
i
i
&
p
a

s
u
!
t
e
r
a
n
a
,

r
2
u
r
i
,

l
a
c
u
r
i
,

m
a
r
e
,

(
r
m

1
o
l
,

d
e
s
e
u
r
i
,

-
o
n
e

d
e
g
r
a
d
a
t
e
RecoltareD masuratoareD anali-aD asigurareD calitate date
>a-e de dateD procesareD anali-a staticaD evaluare
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
II Surse, agen"i de poluare, obiecti#e, strategii, directi#e $%, etc
1$onsidera"ii generale 1surse i agen"i de poluare) dup' origine i form',c'ile de
migrare, receptori, impact2
Catura repre-inta unul din elementele +undamentale ale mediului, iar protectia acesteia
include alaturi de conservarea starii naturii si gestionarea ei, pentru a-i mentine si resta!ili
integritatea si ciclurile si pentru a-i regenera +ortele si capacitatea de a sustine viaa.
Iocmai de aceea e +oarte important sa cunoastem principalele surse si agenti de poluare.
$ clasi+icare a surselor de poluare ar putea sa ai!a in vedere surse existente ,ca re-ultate
au.iliare ale unor procese sau activitati des+asurate e+ectiv/ si surse potenti!e ,care ar putea sa
dea nastere poluarii daca s-ar produce/. Pentru ca sursa sa devina e+ectiv daunatoare este
necesara des+asurarea succesiunii de activitati pre-entate mai <os.
$iclul poluarii
Intr)o clasificare mai detaliata, se pot imparti sursele de poluare astfel3
a2 dup' originea lor3
- naturale ,generate de +enomene e.istente in starea naturala a glo!ului/
- antropice ,generate de activitatea umane/
b2 dup' forma lor3
- punctuale
- lineare
- de supra+ata
- de volum
1"
1trategieD deci-ieD progno-aD legislatieD evaluareD rea<ustare
S40SA
%(I.%0A0%
P5(4A!6
$A(%A +%
MIG0A0%
MIG0A0%
6I!6A
$5!6A$6 $4
M%+I4(
IMPA$6
MA!I7%S6
%7%$6
M%+I4(
%S6%
P5(4A6
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- solida
- licida
- ga-oasa
c2 dup' mobilitatea lor3
- +i.e sau stationare
- mo!ile
d/ ddup' regimul de emisieB
- continua
- intermitenta
- instantanee
e2 dup' acti#itatea care le generea,'3
- ardere com!usti!ili +osili
- industrie
- petrocimie
- cimie industriala
- constructii metalurgie si siderurgie
- e.tractie minereuri
- transporturi
- agricultura
- viata citadina, etc.
$'ile de migrare de+inesc modul in care agentii poluanti se deplasea-a inspre tinta de
mediu pe care o va a+ecta. Rutele u-uale pe care se deplasea-a un agent poluant pot +iB so!u!
su su"so!u!# pe!e $e supr%t# t&os%er'
8intele sau receptorii sunt, de +apt, oricare din +actorii de mediu, in acceptiunea
actuala a acestui termen. Iintele u-uale ale unui agent poluant suntB populatia, +lora si +auna
locala, cursurile de apa de supra+ata, apa +reatica, solul, -onele locui!ile sau de agrement,
constructiile.
11
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
Impactul oglindeste e+ectul pe care agentul poluant il are asupra tintei sau receptorului
si este determinata in mod evident de succesiunea logica a urmatoarelor rationamenteB
2Surse i agen"i poluanti ai atmosferei, apelor, solului i subsolului
3ursele de poluare a atmos,erei
1ursele naturale de poluare sunt in acest ca-B omul, plantele, vulcanismul, descarcarile
electrice, vanturile, radioactivitatea naturala terestra si cosmica, incendiile provocate de cau-e
naturale, descompunerea naturala a materiilor organice.
Diversitatea agentilor poluanti este +oarte mareB '$
2
, +ulgi, amoniac, polen, su!stante
organice, pul!eri, sl+ati, cloruri, metan, idrogen sul+urat, cenusa vulcanica, o.i-i de a-ot si de
sul+, nisip etc. ,acestia a<ung sa +ie cu adevarat periculosi in situati rare 3 eruptii vulcanice,
+urtuni si vanturi e.trem de puternice/.
Dio2idul de caron ,'$
2
/% desi nu este o su!stanta to.ica, pre-enta acestuia in atmos+era
peste limita normala este nociva, deoarece cresterea rapida a concentratiei acestruia contri!uie
su!stantial la aparitia e+ectului de sera, la cresterea temperaturii si la scim!area climei pe
glo!. 1ursele preponderente de emisie a dio.idului de car!on sunt centralele termoelectrice
,44L/, transportul ,2"L/, alte industrii ,2"L/, gospodarii casnice ,12L/, alte surse.
&proape 12" de tari au rati+icat Con(enti pri(in$ )!i& pe Terr ,1994", principalul ei
o!iectiv +iind reducerea emisiilor de dio.id de car!on in atmos+era.
Principalele masuri luate constau inB scaderea consumului de car!une, scaderea consumului
speci+ic de ca!uranti la mi<loacele de transport rutier, cresterea surselor de energie
nonconventionala, limitarea despaduririlor si intensi+icarea reimpaduririlor.
4ono2idul de caron ,'$/ % apare in principal in cadrul proceselor de ardere a
idrocar!urilor in motoarele cu ardere interna. 'resterea e.trem de mare a tra+icului rutier,
precum si utili-area unor procese asemanatoare in industria cimica, metalurgica si alimentara
a +acut ca poluarea atmos+erei cu '$ sa devina semni+icativa.
12
Impactul este cu
atat mai
semnificati#, cu cat
Agentul poluant
este emis in
cantitate mai
mare
$u cat
toxicitatea
acestuia este
mai mare
$u cat calea de
migrare este
mai facila
Si cu cat tinta este mai
apropiata de sursa si
mai sensibila la atacul
agentului
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
$2i/ii si aci/ii sul,ului ,1$, 1$
2
, 1$
*
,1
2
$
*
,1
2
$
5
,=
2
1$
*
,=
2
1$
4
,=
2
1 / pot proveni atat din
procesele industriale ,cimice, alimentare, metalurgice, ne+eroase, petrocimice, energetice/,
cat si din eruptiile vulcanice.
$2i/ii de a/ot ,C$,C$
2
,C
2
$,C
2
$
*
,C
2
$
0
/ repre-inta in concentrantii +oarte sca-ute componenti
naturali ai atmos+erei, datorati reactiunii descarcarilor electrice si a ra-elor de lumina cu
o.igenul si a-otul. ;misia lor in atmos+era in cantitati mari de catre industriile e.tractive,
cimice, petrocimice, a materialelor de constructii, metalurgice, transporturi si agricultura,
+ace ca e+ectullor asupra plantelor sa devina clar +itoic, iar asupra +iintelor umane sa produca
iritatii si deteriorari grave ale alveolelor pulmonare.
*luorul si compusii cu ,luor isi mani+esta e+ectul incepand cu plantele care cresc pe sol,
carora le deteriorea-a cloro+ila si diverse en-ime, si pana la inaltimi de pana la *0 Fm, unde
actionea-a asupra stratului de o-on? ca urmare a acestui aspect, se poate constata in ultima
vreme o degradarea a straturilor superioare de o-on, ceea ce +ace ca retinerea radiatiilor
ultraviolete sa +ie mult diminuata si in consecinta, apare +enomenul de ardere a plantelor si
crestere a riscului im!olnavirilor de oci si de piele la +iintele umane.
5idrocarurile ,ga-ul metan, titeiul, !en-ina, etc./ cunoscute si su! denumirea de compusi
organici volatili proveniti, in principal, in cursul proceselor de +a!ricatie din industria
petrocimica, e.tractiva, de ra+inare a produselor petroliere, precum si din transporturi, au
e+ecte din cele mai diverse asupra mediului datorita caracterului lui in+lama!il, e.plo-iv si
to.ic. ;+ectul acestora asupra +lorei si +aunei este de cele mai multe ori devastator.
Puleri si suspensiile din atmos,era pot +i constituite din particule de natura anorganica cum
suntB o.i-ii si compusii metalici ,de P!, Mn, :e, 'u, 'r etc./, minerale ,silicati, a-!est, !io.id
de siliciu etc./ sau de natura organica ,par, lana, coloranti organici, particule de +aina, !um!ac
etc./. &cestea din urma au o raspandire rapida pe distante mari +ata de locul unde s-a produs
poluarea, +iind ast+el daunatoare atmos+erei. ;.ista actualmente -one ale glo!ului a+late su!
actiunea generali-ata a mai multor agenti poluanti atmos+erici a+lati intr-o atmos+era cu un
nivel ridicat de umiditate si lipsita de curenti de aer. :enomenul a primit denumirea de smog
,smoFe-+um, +og-ceata/, +iin ideniti+icate doua tipuriB smogul londone- si smogul cali+ornian
1*
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
,datorat actiunii o.idante a agentilor poluantiB'$,'$
2
,=
2
1, si alti agenti re-ultati din ga-ele de
esapament ale autoturismelor/.
Cu poate +i negli<at asta-i, e,ectul poluant al radiatiilor viratiior si al radioactivitatii asupra
atmos+erei. 1ursele care generea-a acesti poluanti sunt multiple. #n a+ara unor surse naturale
,roci radioactive a+late in sol, radiatia solara, radiatia cosmica/, tre!uie luate in calcul si sursele
antropice, re-ultate din activitatea omului.
+irecti#e europene din domeniul calit'"ii aerului
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'*+,+2,CE pri(in$ e(!ure so -estionre )!it./ii eru!ui
0n)on1ur.tor
&ici sunt prev(-uteB
- evaluarea calit(ii aerului ncon<ur(tor, !a-at pe metode i criterii comune cu cele
G;D
- o!inere in+ormaiilor adecvate privind calitatea aerului ncon<ur(tor i asigurarea
punerii la dispo-iia pu!licului
- meninerea calit(ii aerului ncon<ur(tor acolo unde aceasta este corespun-(toare
standardelor sau m!un(t(irea acesteia n ca-uri necorespun-(toare
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'1***,30,EC pri(in$ (!ori!e !i&it. pentru $ioxi$u! $e su!%#
$ioxi$u! $e 2ot 3i oxi2ii $e 2ot# pu!"eri!e 0n suspensie 3i p!u&"u! $in eru!
0n)on1ur.tor
$!iectivele acestei directiveB
- sta!ilirea valorilor limit( i a pragurilor de alert( pentru concentraiile de
dio.idul de sul+, a-ot, pul!eri n suspensie i plum! n scopul evit(rii, prevenirii
sau reducerii e+ectelor d(un(toare asupra s(n(t(ii umane
- o!inerea in+ormaiilor potrivite despre concentraiile de dio.id de sul+
- meninerea calit(ii aerului ncon<ur(tor
14
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'2000,+*,EC pri(in$ (!ori!e !i&it. pentru "en2en 3i &onoxi$
$e )r"on $in eru! 0n)on1ur.tor
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'2002,3,EC pri(in$ o2onu! $in eru! 0n)on1ur.tor
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'2004,104,EC pri(in$ rseniu# )$&iu!# &er)uru!# ni)5e!u! 3i
5i$ro)r"uri!e ro&ti)e po!i)i)!i)$e 0n eru! 0n)on1ur.tor
$ parte din directivele europene au +ost stranspuse n legislaia rom2neasc( prinB
=ot(r2rea de 6uvern 5*@?2""4 privind 1trategia Caional( pentru protecia atmos+erei
Surse si agen"i de poluare ai apelor
'lasi+icarea surselor de poluare a apei in raport cu di+erite criterii ,naturale, arti+iciale,
perenente, accidentale, +i.e, mo!ile, in raport cu provenienta lor sau cu aria de raspandire, etc./
au +acilitat o clasi+icare a tipurilor d epoluanti.
1ursele cele mai importante de poluare ale apelor, ce tre!uie luate in calcul le repre-inta
cele create de activitatea +iintelor umane si care pot +i de provenientaB industriala, agricola,
agro-ootenica, din centrele ur!ane si de marile depo-ite neamena<atae de deseuri sau de
re-iduuri solide a+late su! cerul li!er. Ioate aceste surse generea-a un esantion larg de agenti
poluanti care pot +i clasi+icati in +unctie de apele pe care le poluea-a inB poluanti ai apelor de
supra+ata si poluanti ai apelor su!terane.
Poluanti ai apelor de suprafata &pele de supra+ata sunt cele mai e.puse poluarii datorita
deversarii in aele a apelor re-iduale incarcate cu sus!tante cimice, solventi, idrocar!uri,
resturi organice, anorganice, vegetale, animale si !iologice, precum si ape la temperaturi
ridicate, mult peste valorile uHuale ale acestora. &st+el avemB
- po!unti pro(eniti $in in$ustri extr)ti( ,re-ulta din procesul de e.tractie a
car!unilor si minereurilor, dar mai ales din procesul de prelucrare a acestora/D
- po!unti pro(eniti $in in$ustri si$erur-i) ,re-ulta din cursul proceselor de
racire a agregatelor tenologice si a produselor, la evacuarea diverselor deseuri si
su!produse/D
10
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- po!untii pro(eniti $in in$ustri &et!ur-i) ,re-ulta in cadrul proceselor
speci+ice acestei industrii si anumeB acoperiri de supra+ata, prelucrari la rece,
tratatemente termice, vopsiri si lacuiri, +urnale, otelarii/D
- po!untii pro(eniti $e ! ter&o)entr!e si )entr!e nu)!ro-e!e)tri)e ,re-ulta in
decursul proceselor de tratare a apei alimentare pentru circuitele +unctionale ale
termocentralelor?centralelor nuclearo-electrice sau din circuitele de racire a
aacestora. &pele din circuitul de alimentare se tratea-a inainte de a +i utili-ate
pentru a-si indeplini rolul +unctional/D
- po!untii pro(eniti $in in$ustri )5i&i) si petro)5i&i) ,sunt e.trem de
numerosi si cu e+ecte care pot +i de multe ori catastro+ale daca nu sunt controlati
intr-un mod corespun-ator. Diversitatea acestora se datorea-a multitudinii de
procese, in cursul carora re-ulta ape poluate, speci+ice acestor industrii si anumeB
procese de prelucrare a pesticidelor, procese de prelucrare a medicamentelor,
colorantilor, procese pentru o!tinerea produselor +armaceutice, procese pentru
+a!ricarea lacurilor, vopseleleor, materialelor +otogra+ice. &pele u-ate din ast+el
de procese pot +i mai mult sau mai putin acide sau !a-ice/D
- po!unti pro(eniti $in in$ustri &teri!e!or $e )onstru)tii ,pot re-ulta in cadrul
proceselor de +a!ricatie a cimentului, a-!ocimentului, pre+a!ricatelor, as+altului,
sticlei,etc./
Poluanti ai apelor subterane Patrunderea poluantilor in straturile de apa su!terana se
reali-ea-a ca urmare a permea!ilitatii straturilor geologice pe care sunt depo-itati sau unde se
a+la acestia. Pe langa e+ectul direct de poluare, se mai constata un proces de di-olvare a
straturilor stra!atute, precum si a straturilor suport acvi+er.
Politici si strategii in domeniul gospod'ririi apelor continentale
Kntruc2t apa condiionea-( de-voltarea sociala si economica, +iind adesea un +actor
limitativ, societatea si economia se vor putea de-volta numai in m(sura in care se va de-volta
si gospod(rirea apelor, aceasta condiionare marc2nd rolul si importanta activit(ii in conte.tul
de-volt(rii dura!ile a Rom2niei.
14
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
Pentru gospodarirea dura!ila a resurselor de apa comunitatea internationala reunita in
cadrul 'on+erintei privind &pa si )ediul ce a avut loc la Du!lin in ianuarie 1992 si a
'on+erintei Catiunilor Gnite privind )ediul si De-voltarea ce a avut loc la Rio de Janeiro in
iulie 1992, a recomandat guvernelor aplicarea urmatoarelor principiiB
Prin)ipiu! 62in! 3 resursele de apa se +ormea-a si se gospodaresc pe !a-ine
idrogra+ice. $ gospodarire dura!ila a resurselor de apa va integra utili-atorii de apa
dintr-un !a-in idrogra+icD
Prin)ipiu! -ospo$ririi unitre )ntitte-)!itte - cele doua laturi ale gospodaririi
apelor +iind intr-o stransa legatura, apare ca necesara o a!ordare unitara care sa conduca
la solutii tenico-economice optime pentru am!ele aspecteD
Prin)ipiu! so!i$rittii 3 plani+icarea si de-voltarea resurselor de apa presupun
cola!orarea tuturor +actorilor implicati in sectorul apelorB statul, comunitatile locale,
utili-atorii, gospodarii de apa si $C6-uriD
Prin)ipiu! po!utoru! p!teste 3 toate celtuielile legate de poluarea produsa diversilor
utili-atori de apa si mediului este suportata de cel care a produs poluareaD
Prin)ipiu! e)ono&i) "ene%i)iru! p!teste 3 apa are o valoare economia n toate +ormele
ei de utili-are si tre!uie sa +ie recunoscuta ca un !un economic.
&ceste principii +undamentea-a conceptia de gospodarire integrata si nesectoriala a
apelor care im!ina pro!leme de +olosire a acestora cu cele de protectie a ecosistemelor naturale
prin integrarea la nivel de !a-in a utili-atorilor de apa.
Raurile importante din Gniunea ;uropeana sunt trans+rontaliere. &ceste resurse de apa
au +ost a+ectate calitativ si cantitativ in decursul timpului de de-voltarea economico-sociala a
tarilor din Gneiunea ;uropeana. #ncepand cu anii N5" Gniunea ;uropeana a ela!orat primele
norme pentru a prote<a apele si pentru a preveni poluarea lor.
De atunci, politica europeana in domeniul apelor a parcurs trei etape importanteB
- etapa # , 195"-19@", al carei o!iectiv general a +ost protectia +olosintelor de apaD
- etapa a ##-a, 19@1-2""", al carei o!iectiv a +ost reducerea poluarii la sursaD
- etapa a ###-a, dupa anul 2""", al carei o!iectiv este gospodarirea dura!ila a apelor.
15
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
%tapa I ) protectia folosintelor de apa
Pentru reali-area acestei etape s-au sta!ilit standarde de calitate a mediului ,;O1 3
;nvironmental OualitH 1tandards/ care de+inesc limitele speci+ice pentru resursele de apa
utili-ate pentru producerea de apa pota!ila si pentru +olosintele de apa.
Din categoria acestora o!iective +ac parteB
Dire)ti( 47,440,EEC pri(in$ )!itte pe!or $e supr%t $estinte pot"i!i2rii
Dire)ti( 4*,8+*,EEC pri(in$ &eto$e!e $e pre!e(re si n!i2 pe!or $e supr%t
$estinte pro$u)erii $e p pot"i!
Dire)ti( 4+,1+0,EEC pri(in$ )!itte pei $e i&"iere
Dire)ti( 48,+7*,EEC supr )!ittii pe!or $u!)i )e ne)esi prote)tie su
i&"unttire pentru si-ur )on$itii )orespun2tore $e ()it pentru nu&ite spe)ii
$e pesti
Dire)ti( 4*,*23,EEC supr )!ittii pe!or pentru &o!uste
%tapa a II)a ) reducerea polu'rii la sursa
#n aceasta categorie de directive se incadrea-a urmatoareleB
Dire)ti( 80,+8,EEC pri(in$ prote)ti pe!or su"terne i&potri( po!urii )rete $e
une!e su"stnte peri)u!ose9
Dire)ti( *1,+4+,EEC pri(i$ prote)ti pe!or i&potri( po!urii )u nitrti pro(eniti $in
surse -ri)o!e9
Dire)ti( *1,241,EEC pri(in$ epurre pe!or u2te orsenesti pre(e$e st"i!ire
-!o&erri!or u&ne si nor&e!or pri(in$ epurre si e()ure pe!or u2te
orsenesti
Dire)ti( pri(in$ su"stnte!e peri)u!ose 4+,4+4,EEC si )e!e 4 Dire)ti(e %ii)e au ca
o!iective stoparea poluarii cu su!stante prioritar periculoase preva-ute in Plista neagraP
,&ne.a # din directiva/ si reducerea poluarii pentru incadrarea in limitele ;7Q sta!ilite
de directiva pentru su!stantele preva-ute in Plista neagraP ,&ne.a ## din Directiva/.
1@
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
1u!stantele preva-ute in lista neagra au +ost identi+icate pe !a-a proprietatilor lor +i-ice,
de persistenta si de !ioacumulare. #n anul 19@2, 'omisia ;uropeana a identi+icat 129 de
su!stante perculoase candidate pentru lista neagra, dar au +ost emise reglementari numai
pentru 1@ din acestea.
%tapa a III)a ) gospodarirea durabila a apelor
Directiva 'adru 2"""?4"?;' a Parlamentului si 'onsiliului ;uropean care sta!ileste un
cadru de cautiune pentru tarile din Gniunea ;uropeana in domeniul politicii apei recunoaste
!a-inul idrogra+ic ca unitate naturala si +undamentala pentru +ormarea, utili-area si protectia
apelor.
Directiva 'adru aduce o serie de elemente, cum ar +iB
gospodarirea apelor se +ace la nivel de !a-in idrogra+ic
caracteri-area starii apelor in cinci categorii de calitate se +ace tinand seama in primul
rand de viata din apa, respectiv de elementele !iologice
de+inirea starii de re+erinta pentru apele de supra+ata
clari+icarea conceptului de rea!litare a raurilor prin de+inirea atat a o!iectivelor de
mediu, a starii de re+erinta a apelor de supra+ata cat si a apelor cu regimul +oarte mult
modi+icat antropic.
Kn ceea ce privete protecia m(rilor i oceanelor mpotriva polu(rii, acestea nu se
limitea-( doar la polu(rile datorate evacu(rii de deeuri de pe litoral, ci se re+er( i la polu(rile
nepermanente provocate de nave, +ie n ca-uri de accidente, +ie prin evacuarea voit( a unor
su!stane nocive, de o!icei a unor produse petroliere. )ulte din ca-urile de asemenea polu(ri
sunt cau-ate de sp(larea re-ervoarelor de com!usti!il al navelor.
Protecia calit(ii m(rilor i oceanelor impune adesea m(suri care nu sunt de natur(
idrotenic(. Pentru a reduce riscul de devrsare de produse petroliere n ca- de accidente
navale, s-au reali-at nave cu cal( du!l(, generali-area utili-(rii lor um2nd s( devin(
o!ligatorie.
19
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
In 0omania, prin (egea nr 109:1;;< = (egea protectiei apelor, se stabileste ca
>Apele fac parte integranta din patrimoniul public>
1e constata e.istenta unei poluari naturale, precum si a unei poluari arti+iciale, in
ultimul ca- aceasta +iind datorata activitatilor umane industriale, mena<ere, agro-ootenice sau
de alta natura. 1e constata ca poluarea a+ectea-a toate +ormele e.istente de apa din natura si
poate +i de naturaB cimica, mineralogica, !acteriologica, !iologica, termica, prin iradiere etc.
Prin poluare apele se deprecia-a si devin improprii pentru utiliare, intr?un grad mai mic
sau mai mare. #n Romania, datorita apelor poluate deversate in rauri, reteaua idrogra+ica a
devenit improprie pentru orice utili-are in proportie de 1@L, 12 L utili-a!ila numai prin
depoluare cu celtuieli mari si in proportie de *"L utili-a!ila ca apa pota!ila numai prin
tratare.
Poluarea apelor de supra+ata a dus adeseori la disparitia +lorei si a +aunei speci+ice
acestui mediu de viata.
Poluarea marilor si a oceanelor se +ace, in primul rand, prin apele curgatoare poluante,
care se varsa in acestea, prin apele pluviale poluate din atmos+era de deasupra acestora prin
devresare, aruncare, scu+undare de pe tarmuri, nave, instalatii portuare, plutitoare sau aeriene,
de su!stante sau re-iduuri to.ice, radioactive, idrocar!uri sau altele, care sunt daunatoare sau
periculoase pentru oameni si pentru +lora sau +auna acestora.
'a urmare a +ormelor e.trem de diverse pe care le im!raca poluarea apelor, au +ost
sta!ilite strategii multiple de protectie impotriva poluarii acestoraB
prin identi+icarea surselor de poluare ,indi+erent ca acestea sunt permanente,
nepermanente dsau accidentale/, sta!ilirea indicatorilor de calitate, reglementarea
nivelelor de la care se considera ca apele ,/in +unctie de natura lor devin poluate si
legi+erarea la nivel local, -onal, national, comunitar si international, a masurilor
adecvate de protectie a acestoraD
prin crearea de atitudini, responsa!ilitati, motivatii, constinti-ari, comunicari si in secial,
a unor cadre <uridice adecvate si +avora!ile gestiunii si protectiei apelor si aceasta intr-
un acord strans cu conditiile de mediu di+erite, e.istente in diverse regiuni ale glo!uluiD
2"
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
prin aplicarea pe scara larga, in mod preventiv, a unor !iotenologii nepoluane in
procesele industriale sau din alta ramura a economiei care contri!uie la poluarea apelorD
prin generali-area utili-arii tenologiilor de recuperare, reciclare si revalori+icare a
apelor u-ate si prin im!unatatirea continua a tenicilor de epurare a acestoraD
prin intelegerea, prote<area, supravegerea si mentinerea +enomenelor naturale de
autepurareD
prin instituirea in <urul surselor de apa amportante a unor -one de protectie sanintara.
#mplicatiile privind implementarea in Romania a Directivelor ;uropene in domeniul
apei sunt de ordin legislativ, organi-atoric, stiinti+ic, tenic si economic.
Din punct de vedere legislativ au +ost transpuse in legislatia romaneasca toate
Directivele ;uropene ,cu e.ceptia Directivei 'adru &p( 2"""?4"?;G/ prin modi+icarea 7egii
&pelor nr. 1"5?1994
Din punct de vedere organi-atoric pentru implementarea Directivelor ;uropene s-a creat
'omisia #nterministeriala in cadrul )inisterului )ediuluisi 6ospodaririi &pelor, +ormata din
repre-entanti ai ministerelor si autoritatilor centrale competente si &dministratiei Cationale
&pele Romane.
7a nivelul &dministratiei si al Directiilor de &pa s-au creat 'olective de implementare
multidisciplinara +ormate din minm 0-4 specialisti.
Din punct de vedere stiinti+ic este necesar ca institutiile de specialitate din domeniul
apelor sa isi oriente-e planul de activitate pentru a reali-a cercetari care sa +undamente-e
aplicarea acestor directive.
Din punct de vedere tenic si economic sunt necesare +onduri +oarte importante pentru
monitori-area perametrilor caracteristici si mediului idric si pentru reali-area planurilor de
masuri, in special cele pentru asigurarea cu apa a aglomerarilor umane si pentru epurarea
corespun-atoare a apelor u-ate.
&ctiunile preva-ute pentru acest domeniu vor avea ca e+ecte asigurarea unor resurse de
ap( de !una calitate pentru populaie.
21
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
#n conclu/ie, se +ac e+orturi semni+icative pentru rea!ilitarea in+rastructurii serviciilor
pu!lice de alimentare cu apa si canali-are, pentru moderni-area si e.tinderea acesteia, in
con+ormitate cu normele europene. Procesul urmea-( sa se accelere-e in urm(torii ani, pe de o
parte ca urmare a spri<inului comunitar, pe de alta parte prin creterea e+orturilor +inanciare
+(cute de autorit(ile pu!lice locale. 'u toate acestea, con+ormarea deplina la toate standardele
Gniunii ;uropene nu poate +i reali-ata mai devreme de anul 2"2".
Strategia de protec"ie a solului i subsolului
1cim!arile pro+unde su+erite de procesele tenologice si agricole, e.plo-ia
ur!anismului, au +acut ca numai in ultimele decenii, solul sa su+ere degradari si alterari
semni+icative. &cestea sunt considerate +orme pro+unde de poluare a solului, si se man+esta
asupra acestuia prinB diminuarea re-ervei de umus, acidi+ierea solului, s(r(turarea solului,
diminuarea microelementelor.
Principalii poluanti si e+ectele acestora ai solului pot +i B 5idrocarurile :provin de la
e.ploatarile petroliere, depo-ite petroliere, instalatii de prelucrare a produselor petroliere, dar
mai ales in urma accidentelor produse la conducetele de transport a petrolului sau a mi<loacelor
de transport maritim, rutier sau pe calea +erata/ D -cidi,ierea sc&/ut& ,p=-ului su! 5 - se
produce datorita ploilor acide, deverasii materialelor si re-iduurilor industriale acide, utili-arii
de +ertili-anti in cantitati e.cesive, netratarii adecvate a solurilor cu aciditate naturala/ D
Pesticidele' :olosite in agricltura, ele contri!uie la degradarea sistemului ormonala+ectarea
sstemului nervos, provocarea unor mutatii, si a+ectiuni cancerigene la +iintele umane si la
animale/ D Deseurile ,volumul intens al deseurilor si diversitatea acestora produc le-iuni atat
solului, cat si su!solului. Deseurile mena<ere provin din orice gospodarie si spatiu unde se
des+asoara activitate umana. ;le constau in artie, plastic, te.tile, sticla, diverse. 'antitatea
acestor deseuri di+erra de la o tara la alta. Deseurile necorespun-ator depo-itate si tratate
condus la degradarea intregii -one. Ireptat acestea se dscompu si se +aramitea-a, imprastiindu-
se pe sol.sunt utili-ate asta-i sisteme comple.e de colectare, transport, depo-itate, compactare,
compostare. #ncinerare si conservare prin acoperire cu pamant vegetal, a rampelor de gunoi
22
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
mena<er dupa ce acestea s-au umplut/D Deseurile industriale :sunt, de multe ori, mai to.ice si
mai periculoase decat deseurile mena<ere, daca nu sunt manipulate si tratate intr-un mod
corespun-ator/.
&utoritatile competente pentru protectia mediului conduc procedura de reglementare si
emit, dupa ca-, avi-e de mediu, acorduri si autori-atii?autori-atii integrate de mediu, n
conditiile legii.
Kn derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activitati care pot avea
e+ecte semni+icative asupra teritoriului altor state, autoritatile competente pentru protectia
mediului respecta prevederile conventiilor internationale la care Rom2nia este parte.
1olicitarea si o!tinerea avi-ului de mediu pentru planuri si programe sunt o!ligatorii
pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea e+ecte semni+icative asupra mediului.
;valuarea de mediu are ca scop integrarea o!iectivelor si cerintelor de protectie a
mediului n pregatirea si adoptarea planurilor si programelor.
Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu si conditiile de emitere a
avi-ului de mediu pentru planuri si programe, inclusiv pentru cele cu e+ecte trans+rontiera, sunt
sta!ilite prin otar2re a 6uvernului, la propunerea autoritatii pu!lice centrale pentru protectia
mediului.
&pro!area planurilor si programelor, la orice nivel ieraric, este conditionata de
e.istenta avi-ului de mediu pentru respectivul plan sau program.
1olicitarea si o!tinerea avi-ului de mediu pentru sta!ilirea o!ligatiilor de mediu sunt
o!ligatorii n ca-ul n care titularii de activitati cu posi!il impact semni+icativ asupra mediului
urmea-a sa derule-e sau sa +ie supusi unei proceduri deB v2n-are a pacetului ma<oritar de
actiuni, v2n-are de active, +u-iune, divi-are, concesionare sau n alte situatii care implica
scim!area titularului activitatii, precum si n ca- de di-olvare urmata de licidare, licidare,
+aliment, ncetarea activitatii, con+orm legii.
Potri#it 5rdonantei de 4rgenta nr 1;/:200/ pri#ind protectia mediului -n
0om?nia modalitatile de implementare a principiilor si a obiecti#elor strategice suntB
a2prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utili-area celor mai !une tenici disponi!ile
2*
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
pentru activitatile cu impact semni+icativ asupra mediuluiD
b2adoptarea programelor de de-voltare, cu respectarea cerintelor politicii de mediuD
c2corelarea plani+icarii de amena<are a teritoriului si ur!anism cu cea de mediuD
d2e+ectuarea evaluarii de mediu naintea apro!arii planurilor si programelor care pot avea e+ect
semni+icativ asupra mediuluiD
e2evaluarea impactului asupra mediului n +a-a initiala a proiectelor cu impact semni+icativ
asupra mediuluiD
f2introducerea si utili-area p2rgiilor si instrumentelor economice stimulative sau coercitiveD
g2re-olvarea, pe niveluri de competenta, a pro!lemelor de mediu, n +unctie de amploarea
acestoraD
*2promovarea de acte normative armoni-ate cu reglementarile europene si internationale n
domeniuD
i2sta!ilirea si urmarirea reali-arii programelor pentru con+ormareD
@2crearea sistemului national de monitori-are integrata a calitatii mediuluiD
A2recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea eticetei
ecologiceD
l2mentinerea si ameliorarea calitatii mediuluiD
m2rea!ilitarea -onelor a+ectate de poluareD
n2ncura<area implementarii sistemelor de management si audit de mediuD
o2promovarea cercetarii +undamentale si aplicative n domeniul protectiei mediuluiD
p2educarea si constienti-area pu!licului, precum si participarea acestuia n procesul de
ela!orare si aplicare a deci-iilor privind mediulD
B2de-voltarea retelei nationale de arii prote<ate pentru mentinerea starii +avora!ile de
conservare a a!itatelor naturale, a speciilor de +lora si +auna sal!atica ca parte integranta a
retelei ecologice europene-Catura 2"""D
r2aplicarea sistemelor de asigurare a trasa!ilitatii si eticetarii organismelor modi+icate geneticD
s2nlaturarea cu prioritate a poluantilor care periclitea-a nemi<locit si grav sanatatea oamenilor.
+irecti#e europene din domeniul calit'"ii solului i subsolului
24
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
Gnul dintre o!iectivele celui de-al 4lea P&) este de a prote<a solul mpotriva polu(rii i a
ero-iunii.
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'8+,248,CEE pri(in$ prote)/i &e$iu!ui :3i 0n spe)i! so!u!ui;
Parlamentul ;uropean n !a-a acestei directive, consider( c( B
o degradarea solului are cau-e i e+ecte locale i regionale i c( e+ectele sporadice
trans+rontaliere sunt cau-ate de +actori geomor+ologici regionali i prin urmare
necesit( m(suri interguvernamentale
o consider( c( imensa diversitate a tipurilor de soluri, necesit( i o strategie
european( care s( se !a-e-e pe aciuni de prevenire
Dire)ti( Consi!iu!ui nr'200+,22*3 pri(in$ prote)/i so!u!ui
&ici sunt prev(-uteB
- de+inirea -onelor de risc, a terenurilor contaminat
- rea!ilitarea solurilor degradate
- necesitatea ela!or(rii i adopt(rii unui cadru legal privind protecia solului
- m(suri pein care se tinde la conservarea capacit(ii solului de a-i ndeplini
+unciile sale ecologice, economice, sociale i culturale.
& Strategia de protec"ie a spa"iului rural
1paiul rural este e.presia e+ortului ndelungat al omului pentru a pune n serviciul s(u
componentele +i-ico-geogra+ice ale spaiului, ale naturii.
Coiunea de spaiu rural caracteri-ea-( un ansam!lu care este net di+erit de cel ur!an, i
totodat( convenional delimitat prin unit(i statice i administrative.
'on+orm art.2 din Proiectul de 'art( ;uropean( a spaiului rural, ela!orat( de comisia
de agricultur( i de-voltare a 'onsiliului ;uropei, prin spaiul rural se nelege <sp/iu! -ri)o!
%erent )u!turi!or -ri)o!e 3i )re3terii ni&!e!or# sp/iu!ui %un)ir ne-ri)o! %e)tt !tor
20
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
0ntre"uin/.ri $e)=t -ri)u!tur 3i nu&e# !o)uire su )ti(it./i!e o&eni!or )re tr.ies) 0n
&e$iu! rur!' Sp/iu! rur! )uprin$e t=t terenu! -ri)o!# )=t 3i sp/iu! %un)ir ntur!e )re
%or&e2.# ! un !o)# un tot unitr'>
Recomandarea nr. 1294?1994 a &dun(rii Parlamentare a 'onsiliului ;uropei cu privire
la 'arta ;uropean( a spaiului rural conine +orma de+initiv( a de+iniiei spaiului rural,
respectivB sp/iu! rur! )uprin$e o 2on. interior. su $e )ost.# )re )on/ine ste 3i or3e
&i)i# 0n )re &1oritte terenuri!or sunt uti!i2te pentru?
- A-ri)u!tur.# si!(i)u!tur. 3i pes)uit
- A)ti(it./i!e e)ono&i)e 3i )u!tur!e !e !o)uitori!or )estor 2one
- A&en1.ri!e $e 2one ne-ur"ne pentru ti&pu! !i"er si $istr)/ii# )u %un)/ie $e re)reere 3i $e
-re&ent su $e re2er(/ii ntur!e
- A!te %o!osin/e :)u ex)ep/i )e!or $e !o)uit;'
1paiul rural are c2teva componente comuneB
- Terenu! )u!ti(t# p.3uni!e 3i %=ne/e!e
- A3e2re rur!.
- Grupu! u&n
Kn +e!ruarie 2""4 s-au adoptat o serie de orient(ri strategice europene privind
de-voltarea rural(. Politica de de-voltare rural( a +ost consolidat( pentru a a<uta -onele rurale
s( +ac( +a( provoc(rilor economice, politice i ecologice ale secolului RR#.
Coul cadru <uridic i :ondul ;uropean pentru &gricultur( i De-voltare Rural( pun
accentul pe necesitatea stimul(rii creterii i a cre(rii de noi locuri de munc( n aceste -one n
vederea amelior(rii de-volt(rii dura!ile, n con+ormitate cu 1trategia de la 7isa!ona i
'onsiliul de la 6ote!org.
Politica de de-voltare rural( pentru perioada 2""5-2"1* are la !a-( trei teme, n
con+ormitate cu cele trei a.e de+inite n noul regulament privind de-voltarea rural(B
- &meliorarea competitivit(ii n sectorul agricoleD
- &meliorarea mediului, spri<inirea gestion(rii terenurilorD
- Km!un(t(irea calit(ii vieii i diversi+icarea economiei n -onele rurale.
24
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
& patra a.(, a.a 7;&D;R, inspirat( din e.periena &sociaiei comunitare 7eader,
urm(rete punerea n practic( a unor strategii locale de de-voltare rural( prin parteneriate
locale ntre sectorul pu!lic i cel privat. Printre a<utoarele acordate agricultorilor i altor
!ene+iciari din -onele rurale se num(r(B
- :ormarea n noile tenici agricole i meteuguri ruraleD
- &sistena pentru instalarea tinerilor agricultoriD
- &sistena pentru pensionarea agricultorilorD
- )oderni-area cl(dirilor i mainilor agricole.
Kn ceea ce privete Politica &gricol( 'omun(, +inanea-( comunit(ile rurale prin dou(
+onduriB :ondul ;uropean &gricol de 6arantare 3 :;&6&, adresat pieelor agricole
reglementate ,aa numitelor piee comune organi-ate/ i :ondul ;uropean &gricol de
De-voltare Rural( 3 :;&DR, adresat m(surilor de de-voltare rural( dura!il( devenit( al doilea
pilon al aplic(rii P&' dup( re+orma din 2""* i cu o pondere tot mai important( n +inanarea
prin !ugetul comunitar.
&tenia principala a administraiilor pu!lice locale din mediul rurale tre!uie orientat(
c(tre oportunitit(ile de +inanare prin :;&DR, instrumentul cel mai !ine adaptat nevoilor de
de-voltare a comunit(ilor rurale i care asigur( un conte.t unitar i coerent de susinere
european( a strategiilor locale de de-voltare. 'on+orm Reglement(rii 'onsiliului ;'
149@?2""0, transpus( n legislaia rom2neasc( prin $rdinul 24*?aprilie 2""4, :ondul ;uropean
&gricol de De-voltare Rural( este structurat pe 4 a.e de +inanare. :iecare a.( include mai
multe m(suri cu rolul de a promova proiecte speci+ice care s( contri!uie la reali-area
o!iectivelor generale ale Politicii &gricole 'omune, n concordan( cu programul naional de
de-voltare rural( i cu strategiile locale.
1cematic, +inan(rile :;&DR vor urm(riB
- Prin &.a 1 3 'reterea competitivit(ii sectoarelor agricol i silvic
- Prin &.a 2 3 Km!un(t(irea mediului i a spaiului rural
- Prin &.a * 3 'alitatea vieii n spaiul rural i diversi+icarea economiei rurale
25
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- Prin &.a 4 3 aciuni privind ela!orarea de strategii de de-voltare local(, de-voltarea de
parteneriate pu!lic-privat, proiectarea i implementarea strategiilor, +inanarea programelor
de cooperare.
4 Strategia de,#olt'rii durabile a transporturilor
Iransporturile repre-int( una din ceile succesului pentru Piaa Gnic( deoarece
contri!uie la concreti-area a dou( din o!iectivele +undamentale ale acesteiaB li!era circulaie a
persoanelor i li!era circulaie a !unurilor. ;le constituie un sector important al activit(ii care,
at2t n amonte c2t i n aval, este str2ns legat de alte politici +undamentale cum ar +i cea
economic(, energetic(, a mediului, social( i regional(.
Politica 'omun( a Iranspoturilor a necesitat mult timp pentru a se contura, primele
progrese semni+icative +iind nregistrate a!ia dup( 19@0. &ceasta se e.plic( printr-un num(r de
+actori, n special di+erenele importante din structura acestei activit(i de la un stat la altul i de
la un tip de transport la altulD e.istena monopolurilor de statD structurile tradiionale ale pieeiD
disparitatea regulilor +iscale, administrative i comercialeD ncrederea general( n politicile
naionale cu orientare modal(D o multitudine de reguli tenice di+erite, deseori incompati!ile.
Dei comple.itatea sectorului transporturilor i di+erenele importante ntre structurile i
politicile naionale au +(cut necesar( recurgerea, n domeniile cele m,ai sensi!ile, la perioade
tran-itorii i la scutiri temporare, cadrul <uridic al Pieei #nterne a transporturilor este instituit,
iar regulile comunitare au +ost transpuse intr-un mod satis+(c(tor n legislaiile naionale.
5biecti#ele G; n domeniul transporturilor suntB
1. Politica de transporturi tre!uie s( ndeplineasc( n primul r2nd o!iectivele prev(-ute n
Iratatul de la &msterdam ,n cadrul J>a-ei legale9/ i care se re+er( n linii mari la
completarea pieei interne.
2. Kn a+ara acestui o!iectiv, care a +(cut de la nceput parte din politica de transporturi i a +ost
n mare m(sur( ndeplinit, politica de transporturi a primit o nou( orientareB reali-area unui
sistem Jvia!il prin +le.i!ilitate9. &ceasta nseamn( organi-area transporturilor ast+el nc2t
s( se optimi-e-e consumuirle de energie, condiiile i timpii de transport, ceea ce implic( n
scim! asumarea costurilor in+rastructurii la nivel comunitar.se va a<unge ast+el la
2@
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
urm(toarele re-ultateB se va elimina distorsionarea concurenei dintre di+eritele tipuri de
transport, distorsionare provocat( de trans+erarea costurilor n mod greit c(tre transporturiD
transporturi com!inate.
*. moderni-area i de-voltarea a.elor prioritare cu aplicarea m(surilor necesare poteciei
mediului ncon<ur(tor
4. moderni-area i de-voltarea reelelor naionale de transport, n con+ormitate cu principiile
de-volt(rii dura!ile
0. promovarea transportului +eroviar, naval i intermodal
4. spri<inirea de-volt(rii transportului dura!il prin minimi-area e+ectelor adverse ale
transportului asupra mediului i m!un(t(irea siguranei tra+icului i a s(n(t(ii umane.
+irecti#e europene din domeniul transporturilor
Dire)ti( Consi!iu!ui nr' 2003,7*,CEE pri(in$ )!i%i)re 3i pre-.tire )on$u).tori!or
uto nu&itor (e5i)u!e rutiere $estinte trnsportu!ui $e &.r%uri
,transpus( n legislaia rom2neasc( prin $rdinul nr.095?2""*/
/ Strategia de,#olt'rii durabile -n turism
#ndustria turistica in comple.itatea si diversitatea ei presupune interdependenta a
numeroase sectoare de activitate ,transport, comunicatii, ca-are, alimentatie, agrement/ si
antrenea-a si stimulea-a ramuri economice cone.e ,comertul, industria constructoare de
masini, constructiile/. 7a nivel mondial turismul tinde sa devina cel mai mare creator de locuri
de munca ,atat in propriul domeniu - care in present acopera in medie 4L din populatia activa,
cat si in alte sectoare 3 constructii, cultura, arti-anat/ si pentru multe state ale lumii repre-inta o
su!stantiala sursa de venituri.
Pentru reali-area unei de-oltari a turismului se urmaresc trei obiecti#e esentialeB
- controlul circulatiei turistice6
- amena1area si ec'iparea corespun/atoare a /onelor % destinatii turistice6
29
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- diversi,icarea produselor turistice prin introducerea de noi ,orme de turism integrate
mediului si speciali/ate.
Procesul de l(rgire a Gniunii ;uropene, prin integrarea unor (ri caracteri-ate prin grade
de de-voltare di+erite impune cu acuitate creterea preocup(rilor n domeniul de-volt(rii
regionale.
Pornind de la orient(rile mani+estate n plan internaional si n conte.tul ader(rii la
Gniunea ;uropean(, n ultimii ani Rom2nia a +(cut e+orturi pentru crearea cadrului legislativ i
instituional propice de-volt(rii regionale. #mportana deose!it( care tre!uie acordat(
pro!lematicii de-volt(rii regionale se datorea-( impactului ader(rii asupra creterii economice
i ocup(rii +orei de munc(, respectiv e.istena unor +actori +avori-ani ,desciderea unor noi
piee, e.tinderea cooper(rii internaionale, +olosirea avanta<ului comparativ/, dar i e.istena
riscului de cretere a ratei oma<ului datorit( intensi+ic(rii competiiei i creterii presiunilor de
a<ustare a sectoarelor sensi!ile.
Kn pre-ent, turismul practicat n -onele naturale, precum i n parcurile naionale i
re-ervaii ale !ios+erei, n (rile europene de-voltate, nu ntrunete atri!utele unui turism
dura!il.
$!iectivele, principiile, cerintele de-voltarii turistice dura!ile se regasesc in turismul
ecologic, turismul rural, ecoturismului, turismul cultural, turismul verde sau eco-agro-turismul.
&ceste +orme sunt e.presia dorintei ca turismul sa repreHinte nu numai in pre-ent un +actor
po-itiv si dinamic de de-voltare si o solutie practica de pastrare nealterata a mediului.
6urismul ecologic este denumirea generali-ata pentru comercili-area resurselor
naturale su! +orma de produse turistice in mod dura!il. Gnii autori sunt de parere ca turismul
dura!il se re+era la activitatile turistice des+asurate
Principalele obiecti#e politice n cadrul strategiei de turism suntB
S de-voltarea unui sector turistic, care su! toate aspectele i la toate nivelurile, s( se
situe-e la o calitate ridicat( i nu neap(rat la costuri ridicateD
S ncura<area +olosirii turismului n scim!urile culturale i economiceD
S reparti-area !ene+iciilor turismului at2t direct, c2t i indirectD
*"
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
S conservarea resurselor naturale i culturale ca parte i premise ale de-volt(rii
turismului, care s( re+lecte tradiiile localeD
S acordarea unui larg spri<in sectoarelor unde se intersectea-( turismul local cu cel
internaional prin politici i programe de de-voltare i printr-un sistem de +acilit(i +inanciar-
economiceD
S ma.imi-area ncas(rilor valutare pentru a asigura e.cedentul !alanei de pl(iD
S atragerea turitilor cu posi!ilit(i +inanciare ridicateD
S creterea populaiei ocupate, n general, i n mod deose!it direct sau indirect n
turismD
S ncura<area regiunilor peri+erice prin creterea veniturilor i a populaiei ocupate i de
aici oprirea emigraiei.
Iurismul tre!uie s( +ie dura!il, ast+el pre<udiciile activit(ilor turistice asupra mediului,
care vor avea un impact negativ asupra societ(ii, vor tinde s( distrug( ns(i !a-a pe care s-a
cl(dit prosperitatea acestui sector.
Kn ceea ce privete rolul statului n asigurarea dura!ilit(ii turismului, politicile
guvernelor n materie de de-voltare i promovare a turismului tre!uie s( +ie a.ate pe
urm(toarele elementeB
crearea unui cadru politic glo!al vi-2nd de-voltarea dura!il( a turismuluiD
un plan director, delimit2nd -onele prioritare ce urmea-( a +i puse n valoare, cu
determinarea tipului produselor turistice adapta!ile la condiiile +iec(rei -one i cu
luarea n considerare a capacit(ilor optime ale structurilor de primire turistic(D
o reglementare concis( i raional( relativ la amena<area turistic( a teritoriului, care
tre!uie riguros aplicat(.
o politic( de investiii i de incitaii pentru atragerea investitorilor care s( in( cont
de e.igenele dura!ilit(iiD
*1
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
ela!orarea normelor i reglement(rilor speci+ice sectorului turismului i controlarea
lor pentru a menine nivelurile dorite ale calit(ii mediului si ale calit(ilor
prestaiilor turistice.
&cceptarea ideii de-volt(rii dura!ile a turismului rom2nesc nu nt2mpin( o!stacole de
+ond. Di+icultatea const( n preci-area elementelor operaionale adaptate actualei perioade de
tran-iie. Kn Rom2nia o atenie deose!it( se acord( programului de restructurare i de-voltare
dura!il( a +ormelor de turism.
Procesul de restructurare a turismului, conceput ca sistem, are o reuit( condiionat( de
capacitatea de sincroni-are a respectivului proces la nivelul su!sistemelor componenteB
su!sistemul social, su!sistemul regional i su!sistemul managerial educaional.
&cest proces are ca direcii de aciuneB
a2 0e#itali,area turismului balnear-se impune ateniei prin necesitatea unor
aciuni comple.e de moderni-are a staiunilor lansate n turismul internaional, de de-voltare a
spaiilor de ca-are i a !a-elor de tratament i crearea unor noi staiuni de interes local care s(
valori+ice+actorii naturali de cur( i tratament tradiional.
b2 5rientarea in#estitorilor rom?ni i str'ini pentru reali,area de noi obiecti#e
turistice -n ,ona montan' n staiunile de odin( i de sporturi de iarn(, dar i n -one noi din
)unii &puseni, '(limani, :(g(raului, Rete-atului, etc. 1tudiile de valori+icare n turism a
-onelor montane au identi+icat posi!ilitatea de amplasare a unor noi staiuni sau microstaiuni
de altitudine, instalaii de transport pe ca!lu, desciderea unor noi trasee turistice montane.
c2 +e,#oltarea accentuat' a turismului cultural i automobilistic, desciderea
de noi itinerare turistice pentru valori+icarea superioar( a patrimoniului natural, istoric i
cultural de care dispune ara noastr( poate +i considerat( o direcie prioritar( de restructurare a
turismului rom2nesc.
d2 Moderni,area infrastructurii sta"iunilor de pe litoralul rom?nesc al M'rii
!egre i din +elta +un'rii care presupune moderni-area i creterea gradului de con+ort al
unit(ilor oteliere al reelelor de restaurante de pe litoral prin completarea +unciunilor i
dot(rii acestora la nivelul criteriilor de clasi+icare pe stele. ;ste a!solut necesar pe litoral s( +ie
amena<ate la nceput c2teva unit(i de 4 - 0 stele de capacitate medie sau mic(, s( se de-volte
*2
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
capacitatea de ca-are a staiunilor de pe litoral prin reali-area unei game diversi+icate de unit(i
de tip pensiuni, vile, !ungalo-uri, minioteluri.
e2 +i#ersificarea i restructurarea formelor de turism i ale programelor
turistice
De-!aterea strategiilor sectoriale, care compun strategia de de-voltare dura!il( a
turismului n Rom2nia, tre!uie s( de+ineasc( mai !ine, elementele de e+icienti-are din punct de
vedere ecologic a activit(ilor economice, precum i pro!lema recicl(rii, n vederea asigur(rii
unei protecii mai e+iciente a mediului ncon<ur(tor.
&nali-a de-volt(rii dura!ile implic( o a!ordare sistematic( a triadei economic-social -
ecologic. $ serie de specialiti adaug( nc( o varia!il(, respectiv sistemul tenologic, at2t din
perspectiva creterii e+icienei n utili-area resurselor, c2t i a producerii de tenologii i utila<e
depoluante sau pentru protecia mediului ncon<ur(tor, toate acestea av2nd e+ecte ma<ore asupra
de-volt(rii turismului la nivel naional.
+irecti#e europene din domeniul turismului
Dire)ti( Consi!iu!ui nr' *0,314,CEE pri(in$ p)5ete!e $e ser(i)ii pentru ).!.torii#
()n/e 3i )ir)uite
<Strategia de,#olt'rii i protec"iei spa"iilor industriale
#ndustria are un rol important n reali-area i meninerea unui ritm nalt de cretere
economic( dura!il(. Datorit( contri!uiei ma<ore n procesul de-volt(rii, industria a +ost i
r(m2ne unul din proncipalele sectoare ale economiei naionale.
Pentru 6uvernul Rom2niei obiecti#ul general al politicii industriale este creterea
competitivit(ii i per+ormanelor industriei rom2neti n conte.t european i mondial. Pentru
atingerea acestui o!iectiv sunt luate n considerare o!iectivele 1tretgiei de la 7isa!ona a
Gniunii ;uropene, care vi-ea-(B
- creterea competitivit(ii economice a G;, stimul2nd de-voltarea dura!il(
**
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- economia !a-at( pe cunoatere, spri<inind cercetarea 3 de-voltarea 3 inovarea,
devolt2nd modelul social !a-at pe crearea de noi locuri de munc(, oportunit(i egale,
<ustiie i ecoe-iune social(
- promovarea unui management dura!il al resurselor i protecia mediului
- m!un(t(irea preg(tirii pro+esionale i ocuparea +orei de munc(.
Kn vi-iunea 6uvernului, instrumentele pentru aplicarea politicii industriale a Rom2niei i
care vor deteremina o in+luen( ma<or( n atingerea o!iectivului strategic al politicii industriale
suntB
consolidarea unui sistem legislativ sta!il, simplu, transparent i coerent, susinut de un
cadru instituional adecvat, armoni-at cu cel din Gniunea ;uropean( n vederea
de-volt(rii i consolid(rii unui mediu de adaceri via!il, descis i credi!ilD
moderni-area rolului autorit(ii pu!lice centrale n domeniul industriei, prin creterea
capacit(ii de ela!orare i de implementare a politicii industrialeD
asisten( pentru e.port n vederea creterii ponderii e.porturilor rom2neti de produse
industriale cu grad avansat de prelucrareD
promovarea investiiilor directe, prin asigurarea unui climat investiional transparent,
stimulativ i predicti!ilD
susinerea de-volt(rii ntreprinderilor mici i mi<locii prin +acilitarea accesului la sursele
de +inanare i servicii de asisten(, consultan( i in+ormareD
de-voltarea cooper(rii industriale a parteneriatului pu!lic-privat.
Strategia 4% re+eritoare la de-voltarea politicii industriale se !a-ea-( peB
- crearea pieelor, prin protecia pieei interne i promovarea e.porturilor, ca i pron
aplicarea de politici antimonopol i de susinere a industriilor tinereD
- investiiile n ntreprinderi i ecipamente, care au in+luenat dimensiunea i distri!uia
geogra+ic( a +irmelor, raportul ntre industrii, etc.
*4
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
- industriile noi, prin identi+icarea i spri<inirea unor domenii cu perspectiv( de
de-voltare, n mod deose!it tenologia in+ormaiei, microelectronica, ro!otica i
energeticaD
- industriile veci, prin +acilitarea restructur(rii sau restr2ngerii lorD
- tenologiile noi, prin ncura<area cercet(rii i de-volt(rii, diseminarea cunotiinelor i
elansarea de produse noiD
- o+erta de munc(, cu scopul de a crete nivelul de educaie, preg(tire pro+esional(,
am!ele str2ns legate de industriile speci+ice i pro+esii.
+irecti#e europene din domeniul de,#olt'rii spa"iilor industriale
- Directiva 7onsiliului nr.989:297; - privind controlul asupra riscului de accidente
ma<ore care implic( su!stanele periculoase
- Directiva 7onsiliului nr.2!1!9<=9>; - privind emisiile industriale

9 Strategii de mediu -n domeniul agricol
Monele rurale repre-int( @"L din teritoriul G; cu mai puin de 1"L din populaia sa.
&ceasta discrepan( ntre supra+aa i densitatea populaiei caracteri-ea-( -onele rurale. Iotui
conceptul de Jde-voltare9 risc( s( uni+ormi-e-e -onele rurale, de alt+el at2t de di+erite prin
diversitatea relie+ului i a peisa<elor, diversitatea de cultur( i tradiii. De aceea s-a sugerat
clasi+icarea -onelor rurale n * categoriiB
cele supuse moderni-(rii prin apropierea de oraeD
cele a+late n declin, care supravieuiesc cu greuD
cele i-olate i depopulate, n general n -ona de munte.
De asemenea, se +ace distincie ntre regiunile mai prospere a c(ror economie este
diversi+icat( iar populaTia n cretere i cele mai sla! de-voltate economic, cu populaie s(rac(,
*0
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
vulnera!il(, +oarte dependent( de agricultur( tradiional(. )a<oritatea -onelor rurale sunt
supuse unui declin lent dar continuu al populaiei ,migrarea i m!(tr2nirea/. ;le sunt relativ
de-avanta<oase prin standardul material de via(, o+ertele de munc( i condiiile sociale. 1e
consider( c( viitorul acestor -one nu tre!uie privit doar n termeni de de-voltare a agriculturii
ci ca un sistem social i economic. De aceea o anali-( a situaiei economice, sociale i de
mediu este indispensa!il( pentru a!ordarea la o de-voltare dura!il( a -onelor rurale.
Modific'ri -n structura agriculturii
&gricultura, cunoate un declin ,doar 0,*L din +ora de munc( lucrea-( n agricultur(
+a( de 21L n 194"/. P2n( nu demult principala surs( de locuri de munc( i de venituri era
agricultura. 'iar i n -onele predominant rurale mai puin de un s+ert din populaie lucrea-(
n agricultur(.
Apari"ia de noi agen"i economici
$+erta de locuri de munc( n alte ramuri dec2t agricultur( depinde +oarte mult de nivelul
serviciilor n cel mai apropiat ora i de calitatea +orei de munca pe pia( local(. Dei au o
structur( divers(, cele mai multe -one nu pot o+eri alternative via!ile agriculturii deoarece +ie
sunt peri+erice, +ie lipsete in+rastructura, +ie nu sunt atractive pentru investitorii moderni. 'ele
mai multe +irme sunt mici i +oarte vulnera!ile la competiie.
+e,#oltarea sectorului de ser#icii
1ectorul serviciilor a +ost sursa multor locuri de munc( i a cunoscut o cretere n ultimii
ani. Dei nu au o pondere mare, serviciile contri!uie la m!un(t(irea calit(ii vieii n -onele
rurale ,educaie, s(n(tate, etc./ precum i la creterea economic( a -onelor rurale ,!(nci,
comunicaii, etc/.
Principalii +actori care contri!uie la sla!a de-voltare a sectorului servicii sunt densitatea
sc(-ut( a populaiei, in+rastructura inadecvat(, costurile ridicate, lipsa transportului pu!lic i
sla!a de-voltare a telecomunicaiilor.
-gricultura intensiv& const( n +olosirea cresc2nd( a +ertili-atorilor i pesticidelor care
generea-( poluarea solului i apei +reatice. #rigaiile contri!uie i ele la acest +enomen.
De<eciile animalelor ,porcine i !ovine/ pot +i, de asemenea, +oarte d(un(toare mai ales pentru
apele su!terane. ;utro+icarea ,cau-at( de poluarea cu +os+ai i nitrai/ a devenit o pro!lem(
*4
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
ma<or( pentru apele de supra+a( din nord-estul ;uropei. =a!itatul natural i !iodiversitatea se
reduc continuu datorit( agriculturii intensive. Pe de alta parte, a!andonarea cultiv(rii
p(m2ntului, mai ales n -onele sensi!ile ca cele montane sau mediteraniene, conduce la
ero-iunea solului i la s(r(cirea !iodiversit(ii.
&gricultura constituie, prin tradiie o ramur( important( a economiei rom2neti, aceasta
+iind susinut( at2t de ponderea populaiei ocupate n agricultur( ,apro.imativ *5L/, c2t i de
aportul la +ormarea produsului intern !rut ,apro.imativ 14L/. 1upra+aa agricol( s-a meninut
aproape la acelai nivel de-a lungul perioadei 19@9-2""1, aceasta repre-ent2nd circa 42L din
supra+aa total( a (rii. 1upra+eele ocupate cu p(uni i +2nee au crescut n detrimental celei
ara!ile i a celor cu vii i pepiniere viticole i a celor ocupate cu live-i i pepiniere pomicole.
Principala scim!are, ca e+ect al aplic(rii 7egii +ondului +unciar o constituie e.tinderea
propriet(ii private, ce a devenit dominant( ,@4L/, i restr2ngerea propriet(ii din domeniul
pu!lic ,4L/ i privat al statului ,1"L/.
Kn ceea ce privete domeniul privat are urm(toarea structur(B ara!il @4L, vii @"L, live-i
54L i p(uni 02L. 1upra+aa cultivat( a nregistrat modi+ic(ri +a( de anul 19@9 at2t ca volum
c2t i ca structur(, acestea dator2ndu-se n principal descentrali-(rii activit(ii din agricultur(.
Producia vegetal( se caracteri-ea-( prin urm(toareleB
U caracter preponderent cerealier pe structuri de culturi 44LD
U oscilaii ale produciei de cereale de la an la an, n +uncie de condiiile climatice, e.emplu
+iind creterea produciei totale de cereale n anul 2""1 la 1@.@14 mii tone i n mod deose!it la
cultura gr2ului, ce atinge un record de @ milioane de toneD
U creterea supra+eelor ocupate cu +loarea-soarelui i n general cu oleaginoase, ca urmare a
unei valori+ic(ri superioare i rapide a produciei o!inuteD
U sc(derea considera!il( a supra+eelor cu s+ecl( de -a(r unit(ile procesatoare pre+er2nd
prelucrarea -a(rului !rut din import.2
Kn ceea ce privete sectorul /oote'nic, acesta constituie o ramur( important( a
economiei naionale, repre-ent2nd 40L din volumul total al produciei agricole i peste 4L din
P#>. Din cau-a nearmoni-(rii activit(ilor dintre sectoarele de producie vegetal i animal cu
*5
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
sectorul de procesare i cele comerciale, sectorul -ootenic a devenit o a+acere neatractiv(,
e+ectivele +iind n continuare sc(dere.
Pentru punerea n valoare a imensului potenial determinat de tradiia i e.periena +orei
de munc(, de cantit(ile de cereale reali-ate i plani+icate pentru viitor, precum i de
nc(rc(tura redus( de animale pe unitatea de supra+a( a celor 4,0 milioane pa<iti naturale, se
are n vedere creterea numeric( a e+ectivelor de animale.
Kn !a-a ?egii ,ondului ,unciar, a ?egii "891991 privind societ(ile agricole i alte +orme
de asociere n agricultur(, precum i a altor legi n vigoare ,7egea nr. 10?199", 7egea nr.
*1?199"/ n agricultura (rii noastre sunt n pre-ent constituite i +uncionea-( urm(toarele
tipuri de e.ploataii agricoleB
-ospo$.rii /.r.ne3ti :in$i(i$u!e;9
%or&e so)iti(e $e proprietri 3i -ospo$.rii :so)i/ii -ri)o!e %&i!i!e# so)iet./i
-ri)o!e;9
so)iet./i )o&er)i!e -ri)o!e9
re-ii utono&e 3i exp!ot/ii -ri)o!e !e $o&eniu!ui pu"!i)'
Kn agricultura Rom2niei, odat( cu aplicarea 7egii +ondului +unciar, au ap(rut o serie de
pro!leme re+eritoare la dimensiunea unit(ilor agricole care s-au constituit. 3tructurile
dimensionale din agricultura rom0neasc& varia-( n +uncie de tipul de unitate i ciar de
+orma acesteia. &st+el, gospod(riile (r(neti sau e.ploataiile individuale sunt structuri
predominante, n num&r de peste ",9 milioane i au o dimensiune medie de 2," 'a.
Kn agricultura noastr( este accentuat( structura de producie e.tensiv( deoarece
predomin( culturile cerealiere n supra+aa cultivat( i n producia mar+( i a altor culturi care
valori+ic( sla! p(m2ntul. Dup( cum s- a o!servat , ma<oritatea e.ploataiilor agricole au un
pro+il vegetal ,4@,@L/ i un mod special cerealier. Din p(cate, la noi n agricultur( nu se mai
poate vor!i de o structur( de producie intensiv( deoarece ramuri i culturi intensive, +erme
-ootenice n care se practicau metode intensive de producie i-au pierdut acest caracter, iar n
ca-ul comple.elor -ootenice de tip industrial sau a serelor activitatea s-a redus, au dat
*@
POLITICI SI STRATEGII DE MEDIU 2013-2014
+aliment sau se menin greu pe pia(. Ponderea e.ploataiilor agricole cu pro+il animalier este
de numai circa *9L n totalul e.ploataiilor agricole. Kn viitor, orientarea c(tre o anumit(
structur( de producie, nu este su+icient( pentru organi-area activit(ii unei e.ploataii agricole.
;ste necesar ca selectarea ramurilor s( +ie nsoit( de dimensionarea +iec(reia i de sta!ilire a
unor proporii ntre ele. &ceasta tre!uie s( se concreti-e-e n speciali-area i diversi+icarea
produciei agricole.
Principiile de !a-( ale produciei agroalimentare ecologice n Rom2nia suntB
@ e!i&inre ori).rei te5no!o-ii po!unte9
@ re!i2re stru)turi!or $e pro$u)/ie 3i so!&ente!or# 0n )$ru! ).ror ro!u! prin)ip! 0!
$e/in rse!e# spe)ii!e 3i soiuri!e )u 0n!t. $pt"i!itte9
@ sus/inere )ontinu. 3i &e!iorre %erti!it./ii ntur!e so!u!ui9
@ inte-rre )re3terii ni&!e!or 0n siste&u! $e pro$u)/ie p!nte!or 3i pro$use!or $in p!nte9
@ uti!i2re e)ono&i). resurse!or ener-eti)e )on(en/ion!e 3i 0n!o)uire )estor 0n &i
&re &.sur. prin uti!i2re r/ion!. pro$use!or se)un$re re%o!osi"i!e9
@ p!i)re unor te5no!o-ii t=t pentru )u!tur p!nte!or# )=t 3i pentru )re3tere ni&!e!or#
)re s. stis%). )erin/e!e spe)ii!or# soiuri!or 3i rse!or'

+irecti#e europene din domeniul protec"iei spa"iului agricol
Dire)ti( Consi!iu!ui nr' 200+,144,CE pri(in$ $e2(o!tre rur!. ,transpus( n legislaia
rom2neasc( prin Regulamentul 149@?2""0 privind spri<inul pentru de-voltare rural( acordat din
:ondul ;uropean &gricol pentru De-voltare Rural(
*9

S-ar putea să vă placă și