Sunteți pe pagina 1din 34

Folicul matur

- imagine ecografica-
Spermatozoid
Gatul:
L=1m si are 2 centrioli
Gatul + piesa intermediara + coada = aparatul motil sau
cinetic al spermatozoidului
Piesa intermediara de 5-6m, contine un aparat filamentos
reprezentand aparatul mitocondrial al spermatozoidului
Coada = 5-5!m, are o teaca fi"roasa - condensata in doua "enzi
longitudinale care incon#oara filamentul a$ial
%&p&'& (istoc(imic: la ni'elul capului predomina )%* si proteinele
"azice +protamine si (istone,, concentratia lor fiind corelata cu
puterea de fertilizare a spermatozoidului
Instalarea starii de gestatie

Fecundatia

Definitie
-uziunea prin amfi$ie a celor doi gameti maturi, spermatozoidul si
o'ocitul de gradul .. pe cale de a de'eni o'ul, cu formarea unui ou
sau zigot
Fenomene biologice ce pregatesc fecundatia
/aturatia celulelor se$uale feminine = o'ulul, care de'ine apt
pentru a fi fecundat
/aturatia celulelor se$uale masculine = spermatozoidul, ce de'ine
apt pentru a fecunda o'ulul
0'ulatia, prin care o'ulul e pus in li"ertate
Captarea o'ulului de catre trompa uterina
)cuplarea = actiunea prin care lic(idul seminal e depus in organele
feminine
1n comple$ de fenomene "iologice +capacitatia, ce conditioneaza
ascensiunea spermatozoidului spre 123 e$terna a trompei uterine,
locul fecundatiei
-ecundatia
-enomenele (ormonale si (ormonii necesari fecundatiei si
transportul oului fecundat, pana la nidatie
Captarea ovulului
%upa o'ulatie, o'ulul este eli"erat din o'ar
Punerea in li"ertate a o'ulului matur, in stadiul de profaza, a celei
de-a doua mitoze ecuationale, se face la 3! - 36 de ore de la 'arful
mediociclic de L4
0'ulul e$pulzat din o'ar, incon#urat de corona radiata, este captat
de pa'ilionul tu"ar si adus in ampula tu"ara prin doua fenomene
importante
/otilitatea tu"ara +miscarile peristaltice ale musculaturii
tu"are, aflata su" dependenta ec(ili"rului sterolic se$ual
estrogenii cresc peristaltismul tu"ar
progesteronul scade peristaltismul tu"ar
Curentul de a"sor"tie al serozitatii peritoneale sau lic(idului tu"ei,
cu directie spre ca'itatea uterin
sensul migratiei o'ulare e realizat si de sensul de miscare a cililor
tu"ari, respecti' catre ostiumul uterin al trompei +spre ca'itatea
uterina,
drumul prin trompa uterina e parcurs de catre o'ul in trei zile
Ascensiunea spermatozoizilor
Calitatea spermatozoizilor
0 serie de componente +in special organice, ale lic(idului
spermatic
)ciditatea 'aginala este partial corectata in copulatie prin:
secretii alcaline ale glandelor peri'ul'are +56ene si 7art(olin,
(ipersecretia mucusului cer'ical in timpul o'ulatiei
transudatul 'aginal si e$pulzia partiala a glerei cer'icale in
timpul orgasmului
0 parte din spermatozoizi sunt diri#ati catre cer'i$ prin:
c(imiotactism +p4 'aginal acid - p4-ul glerei cer'icale
alcalin,
diferenta de potential electric creat intre glera cer'icala
alcalina si mediul 'aginal acid
motilitatea utero-tu"ara, foarte importanta in ascensiunea
spermatozoizilor, este conditionata de estrogeni si
declansata de refle$ul ner'os al orgasmului, secretia refle$a
de 'asopresina2ocitocina si resor"tia prostaglandinelor din
e#aculat
penetratia glerei cer'icale este fa'orizata de constitutia
fizico-c(imica din timpul o'ulatiei +'arful estrogenic,, p4-ul
alcalin ma$im, compozitie asemanatoare cu o parte din
componentele lic(idului spermatic, dispozitia paralela a
fi"relor de mucina
proteazele din capul spermatozoidului +scad 'ascozitatea
mucusului cer'ical,
Segmentatia si migratia
Fecundatia normala
Fecundatia propriu-zisa (fertilizarea)
%in contigenul minim de spermatozoizi ce a#ung in 123 e$terna a
tu"ei uterine, cati'a sunt selectati pentru a incerca a"ordarea oului
matur si din acestia doar unul 'a reusi sa patrunda in celula
se$uala feminina
Capacitatia
Pentru a de'eni apt pentru fecundatie, spermatozoidul in
ascensiunea lui, sufera un ultim fenomen de maturatie =
capacitatia +denumire data de )ustin,, ce reprezinta totalitatea
modificarilor morfologice, fiziologice si "iologice
)cest proces implica pierderea elementelor ce acopera
spermatozoidul
durata capacitatiei e de 1 - 3 ore
e un fenomen spontan si se realizeaza atat in uter, cat
si in trompa uterina
e supus reglarii (ormonilor (ipofizari si o'arieni +in
special faza uterina,
Contactul spermatozoidului cu ovulul
5permatozoizii depusi in 'agin a#ung prin miscari proprii in 123
e$terna a trompei
8i isi pastreaza puterea fecundanta 2 de ore& La om, un singur
spermatozoid are calitatea de a fi fecundant9 spermatozoidul cel
mai apropiat de o'ul, e cel mai fa'orizat
8$ista si o atractie c(imica, dar procesul cel mai important, e cel
imunologic, de cuplare a situsurilor spermatozoidice cu receptorii
o'ulari
-ertilizarea, incepe cand spermatozoidul capacitat a atins o'ulul si
in'elisurile sale celulare +cumulus oofor si coroana radiata,
8l patrunde in intregime, cap si coada in citoplasma o'ulului
:ra'ersarea in'elisurilor sale, pare a fi usurata de interactiunea
su"stantelor speciale emise de gameti si numite gamone
+fertilizina, antifertilizina spermatica, lizinele,&
La mamifere, (ialuronidoza acrozomului pare sa fie enzima ce
usureaza patrunderea spermatozoizilor printre celulele coronei
radiata
Fenomenele intime ale fecundatiei
%ezintegrarea stratului superficial al cumulusului proliger cu
a#utorul (ialuronidazei din acrozom
%islocarea straturilor profunde ale cumulusului proliger cu a#utorul
"icar"onatului din mediul tu"ar
Penetratia de catre spermatozoid a zonei pellucida, prin
dezintegrarea cu a#utorul tripsinei din acrozom
Cei doi pronuclei isi pierd mem"rana nucleara, continutul nuclear
se contopeste, cromatina lor se reface in numarul diploid de
cromozomi care se organizeaza pe fusul de di'iziune, reconstituind
asortimentul du"lu de cromozomi, caracteristic speciei umane
+2*,9 acest fenomen are loc in metafaza la mitoze de segmentatie
Cromozomii se cli'eaza longitudinal, se reconstituie setul specific
de cromozomi si apare santul separator la ni'elul citoplasmei,
terminand mitoza
Primele 2 celule ale ontogenezei se separa si raman incon#urate
de zona pellucida,
%upa penetratia zonei pellucida, cei 2 pronuclei formeaza doua
mase distincte intracitoplasmatice, care ulterior fuzioneaza
-ecundatia este completa in momentul metafazei primei di'iziuni a
oului +in stadiul de 2 "lastomere,
Procesul fecundatiei la om, in mod normal are loc la ni'elul tu"ei
uterine, in portiunea ampulara sau #onctiunea ampulo-istmica
)cest proces este precedat de fenomenele premergatoare
o'ulatiei si descrise anterior
%upa producerea fecundatiei, are loc segmentatia si migratia
tu"ara
Capul si centriolul pro$imal al spermatozoidului detasati de coada,
care dispare in citoplasma, de'in pronucleu mascul ce contine *
cromozomi
Ceilalti constituenti se 'or resor"i intr-un timp 'aria"il& %in nucleul
o'ulului se formeaza pronucleul femel - tot cu * cromozomi
Centriolul spermatozoidului formeaza un aster spermatic
'oluminos, care dupa ce se di'ide in 2 elemente, contri"uie la
formarea primului fus de di'iziune
Fecundatia
Stadiul de 2 blastomere
Concluzie
-ecundatia are loc in 123 e$terna a tu"ei uterine
Precedata de numeroase procese "iologice:
captarea o'ulului incon#urat de corona radiata de catre
pa'ilionul tu"ar
ascensiunea spermatozoizilor spre 123 e$terna a tu"ei unde
are loc fecundatia
ultima maturare a spermatozoizilor = capacitatia
fecundatia propriu-zisa, ce incepe in momentul in care
spermatozoidul capacitat a 'enit in contact cu in'elisurile
celulare ale oului +cumulus oofor, corona radiata, si le
stra"ate
fecundatia este completa in momentul metafazei primei
di'iziuni a oului +stadiul de 2 "lastomere,
-ecundatia e urmata de segmentatie, migratie
Segmentatia

Definitie
;eprezinta procesul prin care noua celula diploida +zigotul, se
di'ide prin mitoze, di'iziuni ce au ca rezultat aparitia "lastomerelor9
ea incepe la 35-3< de ore de la penetratia spermatozoidului in o'ul
)ceasta di'iziune a oului se efectueaza concomitent cu procesul
de migratie tu"ara, a#ungand la sfarsitul parcursului tu"ar, ca oul sa
fie in stadiul de "lastocist, apt pentru nidatie
%i'iziunea oului uman oligolecit este (olo"lastica si asincrona
Primul plan de segmentatie e meridional == 2 "lastomere
paralele si usor inegale
) ..-a segmentatie tot meridional, intereseaza "lastomerul
mai mare si rezulta 3 "lastomere
) ...-a segmentatie, a "lastomerului mai mic, ecuatorial
cum di'iziunea desi di(otomica, e asincrona,
"lastomerele mai mari se di'id mai repede == rezulta o
formatie:
/orula - cu < "lastomere inegale:
macro "lastomere
micro "lastomere
Cum rata de di'iziune e diferita pentru macro "lastomere si micro
"lastomere, segmentatia oului trece prin stadiul de >, 1!, 11 == 16
celule == astfel incat apare o formatiune sferica alcatuita dintr-un
grup central de "lastomere, incon#urat de "lastomere periferice ce
'or forma precoce trofo"lastul = este stadiul de morula&
:impul necesar ca zigotul sa a#unga la stadiul de morula cu 16
"lastomere, este de ?2->6 ore& .n stadiul de morula, zona pellucida
e inca prezenta& Concomitent cu segmentatia se produce: migratia
tu"ara a oului

Migratia
;ol in migratie au:
/iscarile peristaltice ale tu"ei
acestea sunt diferite in di'erse zone ale tu"ei astfel:
sunt rare si neregulate in portiunea ampulo-pa'ilionara,
frec'ente si ritmice in portiunea istmica
ele sunt su" control (ormonal9 estrogenii le acti'eaza,
pe cand progesteronul freneaza peristaltica tu"ara
Cele doua aspecte +controlul (ormonal si diferenta de acti'itate in
di'ersele segmente ale tu"ei, se pare ca e$plica aspectul
contro'ersat al stagnarii oului < - ?! ore in #onctiunea ampulo-
istmica, in timp ce in portiunea ampulo-pa'ilionara si in cea istmica,
migratia e mult mai rapida
Migratia tubara a oului
/iscarile cililor epiteliului tu"ar: ce imping oul spre uter, de
asemenea, su" control (ormonal
Curentul lic(idian
Cercetarile au aratat ca el are directie dinspre uter spre ca'itatea
peritoneala, deci oul migreaza in sens contrar curentului
)ceasta circulatie a lic(idului tu"ar se datoreaza inc(iderii
temporare a #onctiunii tu"o-uterine
Cantitatea secretiei tu"are e si ea su" control (ormonal fiind mai
crescuta la 'arful secretiei estrogenice
@oester emite ipoteza ApredominanteiA, ce incearca sa e$plice
parcurgerea rapida a portiunii ampulo-pa'ilionare si stagnarea in
#onctiunea ampulo-istmica
:inand cont ca migratia este contra curentului lic(idian, autorii
arata ca:
portiunea ampulo-pa'ilionara este mai larga, ceea ce
determina scaderea 'itezei curentului conform legilor fizicii9 in
aceasta zona celulele ciliate predomina fata de celulele
secretorii == aceasta portiune este stra"atuta mai rapid
la ni'elul #onctiunii ampulo-istmice lumenul este mai ingust, astfel
incat 'iteza curentului creste
datorita predominentei celulelor secretorii fata de celulele ciliate,
zigotul stagneaza aici cat timp predomina secretia estrogenica
+dupa <-?< ore de la fecundatie, incepe sa creasca secretia de
progesteron, == scade secretia tu"ara si creste acti'itatea
miscarilor ciliate, astfel incat oul sa poata fi impins in portiunea
istmica contra curentului, fiind transportat pana la #onctiunea utero-
tu"ara, unde stagneaza 12-1 ore si apoi patrunde in ca'itatea
uterina in stadiul de "lastocist apt pentru nidatie, ce se produce
dupa 2 de ore de la patrunderea zigotului in ca'itatea uterina
5ecretia de prostaglandine ce acti'eaza progresia zigotului spre
uter prin rela$area #onctiunii tu"o-uterine
5ecretia de (istamina cu efect asemanator prin modificarea de
tonus
:ransportul tu"ar ce dureaza apro$imati' 5 zile, poate fi
sistematizat astfel:
fecundatia si l mitoza au loc la ni'elul #onctiunii ampulo-
istmice
in stadiul de "lastomere +la 3 zile de la fecundatie,, zigotul
este in portiunea istmica
in stadiul de < "lastomere oul este tot in portiunea istmica
in stadiul de 6 "lastomere +ziua -5 de la fecundatie, morula
se afla in portiunea interstitiala a tu"ei uterine
Segmentatia fecundatia migratia
Migratia !idatia
Stadiul de " celule al embrionului
/igratia si dez'oltarea zigotului continua pentru ca, in ziua a 6-a,
acesta sa patrunda in ca'itatea uterina in stadiul de "lastocist
:recerea la acest stadiu se produce prin accelerarea marcata a
ratei meta"olice si a di'iziunii cu aparitia unei ca'itati
#lastula este alcatuita din doua tipuri de celule:
unele dispuse periferic, aplatizate, alungite, ce se di'id rapid
si 'or forma trofo"lastul
altele dispuse intern, glo"uloase, ce 'or forma "utonul
em"rionar, care este incon#urat de o ca'itate c(istica plina cu
lic(id
.n ziua 5-6 dupa fecundatie oul este li"er in ca'itatea uterina, apt
pentru o'oimplantatie ce are loc dupa apro$imati' 2 ore de la
patrunderea in ca'itatea uterina
!idatia
$voimplantatia sau nidatia
Definitie
8ste totalitatea proceselor "iologice ce contri"uie la penetrarea si
fi$area "lastocistului in endometrul transformat progestati'
)cest proces asigura (ranirea si dez'oltarea oului, care la om este
oligolecit, deci, lipsit de rezer'e nutriti'e
%ona de implantatie normala
&rocese ce au loc'
/usculare ce asigura transportul si imo"ilizarea "lastocistului
intr-o anumita zona a uterului
8pitelio-trofo"lastice
adezi'e - atasarea oului la endometru
in'azi'e - totalitatea mecanismelor prin care
trofo"lastul patrunde in epiteliul endometrial a'and ca
rezultat cui"arirea oului si transformarea deciduala a
endometrului
(ipuri de ovoimplantatie
central + la primate inferioare si maimuta ;(esus,
e$centric +la muridee,, intr-o cripta a endometrului
interstitial +la om,
(erminologie
*idatia - simpla cui"arire a oului, fiind doar un moment al
o'oimplantatiei
0'oimplantatia - totalitatea proceselor de la stadiul de ou li"er
pana la patrunderea oului in endometru, acoperirea zonei de
patrundere si sta"ilirea primelor cone$iuni circulatorii em"rio-
materne
)ocalizarea spatiala
*idatia se produce in ca'itatea uterina, e interstitiala si
antimezometrica +pe unul din peretii ca'itatii uterine, mai frec'ent
pe cel dorsal in treimea superioara,
)ocalizare temporala
*idatia incepe din ziua a 6-a de la fecundatie, odata cu
patrunderea oului in ca'itatea uterina si este inc(eiata in zilele 12,
13 de la fecundatie
Cel mai tanar ou uman a fost descris de ;oc6 si 4ertig, de ? zile
#umatate
:rofo"lastul ce a in'adat endometrul, are forma unei placi groase
ce a proliferat si s-a diferentiat in doua zone de tesut:
o Citotrofo"lastul sau stratul Lang(ans, o masa celulara "ine
diferentiata si situata spre interior
o 5incitiotrofo"lastul, situat spre periferie si lipsit de
diferentiere celulara, formand mase mari de tip sincitial
0ul patrunde in ca'itatea uterina in stadiul de "lastocist incon#urat
de zona pellucida, ce are o structura mucopoliza(aridica +foarte
discutat fiind rolul #ucat de acest in'elis in primele faze de
dez'oltare ale oului,
5e descriu trei lemme:
oolemma = zona pellucida
mucolemma = zona tu"ara
gloiolemma = lemma uterina
0olemmei si a gloiolemmei sunt importante in faza de adeziune
8'olutia dinamica a procesului de o'oimplantatie
faza de atasare
faza de adeziune
faza de penetratie +de in'azie,
faza de acoperire
&*!*(+A+*A *M#+I$!,),I I! *!D$M*(+,
FI-A+*A #)AS($CIS(,),I I! *!D$M*(+,
SFA+SI(,) !IDA(I*I
5c(ematic, o'oimplatatia se desfasoara astfel:
alipirea lemmelor la endometru
disparitia lemmelor +la 2-3 zile de la patrunderea oului in
ca'itatea uterina, si luarea contactului direct dintre trofo"last
si epiteliul endometrial
penetratia trofo"lastului prin epiteliu cu distrugerea celulelor
epiteliale9 apare o mica metroragie +semnul 4artmann,
edemul concomitent al stromei si e$tra'azarea sanguina din
capilarele con#uncti'e su"epiteliale
patrunderea "lastocistului prin "ariera epiteliala si acoperirea
desc(iderii endometrului prin coagul de fi"rina si proliferarea
epiteliului ad#acent
diferentierea unui strat trofo"lastic e$tern -
sincitiotrofo"lastulaparitia sistemului lacunar
in sincitiotrofo"last si a circulatiei sanguine materne prin
acest sistem
transformarea deciduala = transformarea stromei celulare
adiacente a endometrului cu modificari in su"stanta
intracelulara, transformare insotita de modificari ale criptelor
glandulare si ale 'aselor sanguine
)ceasta transformare intereseaza, initial, numai zona de
implantare, dar 'a cuprinde ulterior tot endometrul
%ecidualizarea se afla su" control (ormonal +estrogenic,
8a se produce numai pe un endometru pregatit estro-progestati'
pentru implantare
Functiile deciduei in implantare
*utritia em"rionului pana la sta"ilirea circulatiei materno-fetale si
desa'arsirea placentatiei9 se presupune ca celulele deciduale ar
sintetiza material nutriti' pentru em"rion, ce ar a#unge la acesta
prin doua cai +faza de nutritie (istotrofa,:
prin (istoliza +fagocitarea celulelor deciduale de catre
trofo"last,
prin difuziune
;olul protecti' al uterului in timpul o'oimplantatiei consta in
limitarea capacitatii in'azi'e a trofo"lastului astfel incat lipsa sau
incompleta decidualizare ar permite o placentatie de tip in'azi'
+aderenta - placenta acreta, percreta sau increta,
-actori in limitarea penetratiei:
structura endometrului
dispozitia 'aselor sanguine
proteinele tisulare si plasmatice, precum si depunerile
fi"rinoide
;elatia materno-o'ulara este foarte similara cu cea de tip gazda-
parazit, cu trofo"lastul in rol de parazit, dar cu un perfect ec(ili"ru
intre capacitatea in'azi'a a trofo"lastului si cea protecti'a a
endometrului, astfel incat orice inclinare a "alantei catre una din
parti determina aspectele patologice ale nidatiei
!idatia
&lacenta
Morfologia placentei

Definitie
8ste un organ tranzitoriu al gestatiei, deri'at trofo"lastic care se
diferentiaza precoce in cursul em"riogenezei
)re structura 'asculara spongioasa, culoare rosu inc(is, este plina
cu sange si face legatura intre mama si fat asigurand sc(im"urile
fiziologice necesare nutritiei si dez'oltarii produsului de conceptie
&lacentogeneza
-ormarea placentei incepe dupa prima saptamana de sarcina, la
<-1! zile dupa nidarea oului si a#unge la maturitate net diferentiata
morfofunctional catre finele lunii a ...-a de sarcina
Placenta ia nastere prin unirea a doua elemente:
din partea oului participa 'ilozitatile coriale din zona
corionului 'ilos +frondosum,, intens dez'oltate si ramificate
+placenta fetala,
din partea mamei elemente pro'enite din transformarea
endometrului in caduca
in cresterea si maturarea placentei intereseaza in mod
deose"it trofo"lastul ce asigura de timpuriu nutritia
"utonului em"rionar +trop(ein=(rana, "lastos=germen,
el se diferentiaza ca o lama celulara periferica inca din
stadiul de morula al oului uman
Placenta umana este de tip (emo-corial, deci 'ilozitatile coriale au
contact direct cu sangele matern, si alanto-corial, adica contactul
em"rion-corion este sta"ilit prin alantoida
.n placentogeneza se descriu doua mari perioade dupa Bil6in si 5noec6:
Perioada pre'iloasa +intre ziua 6-13 de la fecundare, cu doua
etape:
etapa prelacunara +a ?-a, a <-a zi, in care se formeaza cito-
si sincitiotrofo"lastul&
etapa lacunara +a >-a, a 12-a zi, in care se formeaza
lacunele trofo"lastului intre prelungirile acestuia
Perioada 'iloasa +din ziua a 13-a - pana la termen, cu doua etape:
etapa de ela"orare intre ziua a13-a si sfarsitul lunii a -a,
perioada de formare a placentei in care:
citotrofo"lastul prolifereaza rapid prin erodarea
arteriolelor spiralate si 'enelor din decidua, sangele
matern patrunde in spatiile lacunare formandu-se
spatiile inter'iloase9
apar 'ilozitatile primare care se transforma in 'ilozitati
secundare si tertiare si 'ilozitatile AcramponA&
perioada de stare: cuprinsa intre sfarsitul lunii a -a si pana
la termen, este caracterizata prin cresterea in 'olum a
cotiledoanelor, pana in saptamana !-a de gestatie fiecare
cotiledon marindu-si 'olumul de apro$imati' 5!! de ori
+CraCford,
Structura macroscopica a placentei
%iametrul placentei adulte este de 15-2! cm9 'olumul=55! cm3 9
suprafata este de 25!-3!! cm2
Grosimea la centru este cuprinsa intre 1,5-3,5 cm si se su"tiaza
spre periferie unde atinge 5-6 mm
Greutatea placentei la termen=5!!-6!! grame si reprezinta 126 din
greutatea fatului
-orma:
pri'ita din fata are forma de AplacintaA rotunda sau o'ala
pri'ita din profil are forma discoidala, fiind mai groasa la
centru decat la margini
marginile se continua cu mem"ranele +elementul corial,
0"isnuit, placenta este o masa unica, rar di'izata in 2, 3 sau mai
multi lo"i reuniti prin punti mem"ranoase, "razdate de 'ase ce
unesc acesti lo"i +placenta "i- sau multilo"ata,
)lteori, la distanta de masa principala se gasesc unul sau mai
multe cotiledoane +lo"i, accesorii: placenta succenturiata
Fetele si circumferinta placentei
-ata materna +uterina,
adera la peretele uterin, este con'e$a, "razdata de santuri
ce o impart in campuri poligonale +12-2!,, numite cotiledoane
sau lo"i placentari
santurile corespund septurilor intercotiledonare&
fata materna este acoperita de mem"rana deciduala de
culoare cenusie-rosietica
aceasta este presarata cu mici orificii 'asculare, ce
reprezinta orificiile 'aselor uteroplacentare rupte in urma
decolarii placentei
-ata fetala corespunde ca'itatii amniotice, este neteda, acoperita
de mem"rana amniotica de culoare gri-al"astruie transparenta,
permitand sa se 'ada ramificatiile 'aselor om"ilicale
pe fata fetala se insera cordonul om"ilical
Circumferinta placentei se continua cu mem"ranele formate din
corionul mem"ranos, du"lat de doua foite: amnios si caduca
"azala
la #onctiunea celor doua foite apare uneori un fenomen de
degenerescenta fi"rinoida, su" forma unui inel al"icios numit
inelul lui Bin6ler - BaldeDer
Structura microscopica a placentei
Placenta fetala
Placenta materna
Structura vilozitatii coriale
1& 5incitiu
2& 5tratul celular Lang(ans
3& )$ con#uncti'o-'ascular
& Eena 'ilozitara
5& )rtera 'ilozitara
&lacenta fetala
/em"rana amniotica ce este constituita dintr-un epiteliu
unistratificat ce contine celule prismatice cu nuclei rotunzi si
citoplasma "ogata in picaturi de grasime, glicogen si mitocondrii
)ceasta structura pledeaza pentru functia secretorie a amniosului
Corionul "azal +mem"rana coriala, este format din tesut con#uncti'
fi"rilar acoperit de stratul epitelial Lang(ans si de sincitiu
in acest tesut con#uncti' se ramifica pornind de la insertia
cordonului om"ilical, arterele si 'enele om"ilicale ce trimit
ramificatii in trunc(iurile 'iloase
:runc(iurile 'iloase sunt ramificatii din corionul "azal ce stra"at
grosimea placentei +spatiul inter'ilos, si se fi$eaza cu capatul lor
de serotina, constituind asa zisele A'ilozitati cramponA sau de
fi$atie de ordinul l
aceste trunc(iuri de ordinul l se ramifica la randul lor in
trunc(iuri 'iloase de ordinul .. si ..., li"ere in spatiul inter'ilos,
numite A'ilozitati de nutritieA
ele se aseaza regulat in #urul unei a$e mediane, realizand un
ar"ore 'ilozitar comun, numit Asistem tam"urA
%in trunc(iurile 'iloase de ordinul ... iau nastere A'ilozitatile
definiti'eA, care din luna a .E-a isi micsoreaza treptat diametrul
paralel cu a'ansarea sarcinii
incepand din luna a .E-a, intre sistemele tam"ur apar septuri
de origine trofo"lastica ce pleaca din caduca "azala, stra"at
spatiul inter'ilos, fara sa atinga placa coriana
acestea impart lacul sanguin primiti' din spatiul inter'ilos in
1-3! ca'itati cotiledonare, fiecare a'and un ar"ore 'ilos
cotiledonal complet, cu sisteme capilare scaldate de sangele
matern
5tructura microscopica a 'ilozitatii coriale
unitatea structurala de "aza a placentei fetale este 'ilozitatea
coriala, a carei structura (istologica consta din: in'elis
epitelial +trofo"last,, o a$a 'asculara si o stroma con#uncti'a
.n'elisul epitelial este constituit din doua straturi distincte in primele
cinci luni de sarcina:
stratul e$tern sau sincitiotrofo"lastul, format dintr-o masa
citoplasmatica comuna in care apar numerosi nuclei o'alari,
mitocondrii, aparat Golgi, ri"ozomi, picaturi de glicogen, lipide
si nucleoproteide
toate acestea atesta o acti'itate meta"olica importanta la
ni'elul sincitiului
stratul intern Lang(ans numit si citotrofo"last, este constituit
din celule dispuse intr-un singur strat pe mem"rana "azala,
su" stratul sincitial
si acest strat este dotat cu acti'itate proliferati'a si
endocrino-meta"olica
.ncepand din luna a .E-a de sarcina, "istratificarea epiteliului
'ilozitar incepe sa dispara
sincitiul se su"tiaza, iar celulele Lang(ans sunt dislocate
acestea constituie Arezer'a celularaA cu potential functional
compensator in caz de suferinta placentara +(ipo$ie,
)$a 'asculara este formata dintr-o artera si o 'ena capilarizate la
ni'elul 'ilozitatii
5troma con#uncti'a este constituita din tesut con#uncti' fi"rilar
&lacenta materna
8ste mai redusa de 'olum fata de placenta fetala si consta din:
caduca serotina +placa "azala,
este o mem"rana su"tire +1mm, ce tapeteaza fata
uterina a placentei
aceasta reprezinta stratul functional al mucoasei
uterine
contine celule trofo"lastice, rare celule deciduale si
lumene glandulare turtite, ce dispar in luna a .E-a a
sarcinii
din aceasta lama "azala pleaca prelungiri sau septuri
ce patrund in santurile intercotiledonare
in zona centrala a placentei, aceste septuri nu a#ung la
mem"rana coriala, realizand marile lacuri sanguine&
5pre sfarsitul sarcinii apar depozite de fi"rinoid in
stratul spongios al serotinei, constituind stratul
*ita"uc(, zona in care se 'a face decolarea placentei&
zona superficiala +compacta, a serotinei se elimina
odata cu placenta, zona profunda +spongioasa,, adica
stratul "azal ramane in uter pentru a ser'i la
regenerarea endometrului
5patiile sanguine ale placentei materne sau spatiile inter'iloase se
gasesc in grosimea serotinei, fiind delimitate de cele doua foite:
corionul cu 'ilozitatile sale si caduca "azala cu septurile sale
Eilozitatile coriale se scalda in sangele matern ce este separat de
sangele fetal prin in'elisul epitelial al acestor 'ilozitati
La marginea placentei se gaseste sinusul coronar sau marginal,
captusit de sincitiu
din el pleaca trunc(iuri 'enoase importante cu rol de colector
'enos
Circulatia la nivelul placentei
Placenta umana este (emocoriala, adica epiteliul corial +'ilozitar,
'ine in contact direct cu sangele matern
La ni'elul placentei e$ista doua sisteme circulatorii:
sistemul circulator matern desc(is +uteroplacentar sau
inter'ilozitar,
sistemul circulator fetal inc(is +corioem"rionar sau
intra'ilozitar,
5angele matern si fetal din cele doua sisteme circula foarte
aproape, fiind despartite de mem"rana 'ilozitara compusa din
epiteliul 'ilozitar, stroma 'ilozitara si endoteliul capilarelor 'ilozitare
)ceasta mem"rana asigura sc(im"urile meta"olice in am"ele
sensuri intre sangele matern ce preda fatului o$igen si su"stante
nutriti'e si preia C02 si cata"olitii fetali
5angele matern este adus in spatiul inter'ilos de arterele uterine
spiralate +care de'in uteroplacentare, su" presiunea de ?!-
<!mm4g su" forma de #et numit A#etul 7orrelA
;eintoarcerea sangelui matern din spatiile inter'iloase, incarcat cu
C02 si cata"oliti fetali se face prin sistemul 'enos
)cesta este format din 'ene turtite, de cali"ru mare, desc(ise la
ni'elul spatiului inter'ilos si la ni'elul sinusului marginal
5c(im"urile petrecute la ni'elul acestei "ariere tre"uiesc
considerate un proces selecti', acti', dinamic succedandu-se dupa
o cur"a e'oluti'a in raport cu 'arsta sarcinii, corespunzatoare
cerintelor fetale
Placenta sufera modificari structurale ce se pot incadra in trei
perioade:
de tinerete, pana in luna a .E-a
de maturitate intre lunile E si E...
de senilitate, ultimele 2-3 saptamani in care se accentueaza
modificarile degenerati'e structurale si 'asculare
.ntreaga acti'itate are loc la ni'elul epiteliului 'ilozitar
)cesta este o ade'arata mem"rana meta"olica ce #oaca rolul unui
filtru ce functioneaza pe "aza principiului osmozei si dializei
%in luna a E..-a a sarcinii fatul dispune de organe
parenc(imatoase, capa"ile sa preia de la placenta o parte din
functiile importante& .n acest stadiu placenta isi limiteaza acti'itatea
la rolul unui filtru pasi'
5c(im"urile la ni'elul placentei au loc prin difuziune simpla si
osmoza, difuziune prin molecule purtatoare prin intermediul
epiteliului 'ilozitar, care actioneaza prin fermenti, enzime,
fagocitoza, pinocitoza
%upa Bil6in, sc(im"urile placentare sunt conditionate de factori
fizici:
suprafata functionala a placentei la termen ce este egala cu
cea a intestinului su"tire a omului adult +1 m2,
grosimea mem"ranei de sc(im"
lungimea retelei capilare sanguine din 'ilozitatile coriale
)lti factori:
presiunile (idrostatice dintre cele doua fete ale mem"ranei9
presiunea (idrostatica a arterelor uteroplacentare este de 6!-
?! mm4g, iar a capilarelor fetale, de 3! mm 4g: difuziunea
de la presiune mai mare la presiune mai mica9 'aloarea
cantitati'a si calitati'a a flu$ului sanguin9 concentratiile
di'erselor su"stante ce tra'erseaza placenta
Functiile placentei
;espiratorie
%e nutritie
8$cretorie
8ndocrina
%e aparare
Functia respiratorie
*e'oile de o$igen ale fatului sunt scazute datorita consumului mic
energetic si a"sentei termogenezei ce este asigurata de
organismul matern
:recerea su"stantelor gazoase se face prin difuziune, pe "aza
gradientului tensiunilor partiale a gazelor din sangele matern si
fetal
Pentru o$igen e$ista o diferenta de presiune de la mama la fat
0$igenarea fatului depinde de gradul de o$igenare al sangelui
matern, de integritatea anatomo-functionala a placentei, de aportul
adec'at de sange arterial in spatiile inter'ilozitare
7io$idul de car"on e$ista in concentratie mai mare in sangele fetal
decat in sangele matern9 directia de trecere 'a fi de la fat la mama
Cresterea concentratiei de C02 in sangele matern duce la
trecerea in'ersa
Prin acelasi mecanism si alte su"stante gazoase 'olatile, a"sor"ite
de mama, trec cu usurinta filtrul placentar la fat +cloroformul, eterul,
Functia de nutritie
5e realizeaza prin trecerea transplacentara a su"stantelor nutriti'e
de la mama la fat
Glucidele, grasimile si su"stantele proteice sufera la ni'elul
placentei un proces de a"sor"tie si filtrare si un proces de
prelucrare digesti'a, datorita enzimelor si fermentilor e$istenti la
ni'elul mem"ranei meta"olice 'ilozitare
Glucidele tra'erseaza placenta dupa ce au fost transformate in
fructoza, proteinele in acizi aminati ce sunt resintetizati pe "aza
codului genetic de catre placenta, in proteine specifice fatului
Lipidele trec placenta su" forma de colesterol si acizi grasi
5e caracterizeaza prin:
*utritia propriu-zisa
transferul de glucide se face prin difuziune, cresterea
glicemiei materne atragand cresterea glicemiei fetale
apa si electrolitii trec la fat in 'irtutea legilor difuziunii,
sangele fetal a'and o concentratie si densitate mai scazuta
decat sangele matern
'itaminele 7, C, %, ) trec usor placenta ca si 'itamina @
naturala, cea sintetica fiind retinuta
%igestie, prin care enzimele transforma su"stantele macro in
micromoleculare ce pot tra'ersa placenta
functia respiratorie a placentei este ontogenetic cea mai
'ec(e si "azata pe legile fizice ale difuziunii gazelor, o functie
mai primiti'a simpla
cea digesti'a, ontogenetic mai noua, presupune fenomene
enzimatice, mai comple$e
in caz de aparitie a unei insuficiente placentare, prima
afectata e functia perfectionata, digesti'a si, a"ia apoi, cea
respiratorie9 din aceasta cauza, patologia insuficientei
placentare determina la inceput o incetinire a ritmului cresterii
fetale-(ipotrofic si, doar in final, (ipo$ie
Functia e.cretorie
*umerosi cata"oliti rezultati din meta"olismul fetal ca ureea,
creatinina si acidul uric trec in sangele matern tot prin difuziune
Functia endocrina
Placenta este o glanda endocrina ce sintetizeaza si secreta
(ormoni: estrogeni, progesteron, gonadotrofine corionice, (ormoni
lactogeni
5inteza are loc la ni'elul epiteliului 'ilozitar de unde sunt eliminati
in torentul circulator
Gonadotrofina corionica este sintetizata in mari cantitati in prima
#umatate a sarcinii, la ni'elul citotrofo"lastului +stratul Lang(ans, si
se elimina prin urina femeii gra'ide, stand la "aza diagnosticului
precoce de sarcina
8$ista o corelatie stransa intre cantitatea de (ormon produs si
dez'oltarea sau regresia stratului Lang(ans
Concentratia in urina este de 5!&!!! - 1!!&!!! 1&.&22 ore atingand
apogeul in luna a ...-a de sarcina
%upa luna a E.-a scade la 1&!!! 1&.& si ramane stationara pana la
nastere
)cest (ormon are o actiune de stimulare a sintezei progesteronului
de catre corpul gal"en +pe care il transforma in corp gestati',
a'and si un rol important in reglarea sintezei estrogenilor placentari
4ormonul lactogen placentar +somato mamotrof, este un
proteo(ormon secretat de sincitiotrofo"last cu actiune somatotrofa,
mamotrofa, luteotrofa, efect antiinsulinic si inter'enind in sinteza
steroizilor
8strogenii sunt sintetizati de placenta in sincitiotrofo"last, din
de(idroepiandrosteronul secretat de glandele suprarenale ale
fatului
%ozarea lor si mai ales a estriolului este un test 'aloros de
apreciere a 'italitatii fetale si placentare
%aca la inceputul sarcinii secretia de estrogeni este apro$imati'
egala pentru estradiol, estrona si estriol pe masura ce se apropie
termenul nasterii, predomina net estriolul
Progesteronul este secretat de placenta in sincitiotrofo"last din
colesterolul pro'enit din sangele matern
5e elimina prin urina su" forma de pregnandiol, care in a doua
#umatate a sarcinii atinge 1!! mg in urina pe 2 ore
5cade rapid dupa nastere sau dupa moartea intrauterina a fatului
-actori tocogeni ca: acetilcolina, serotonina, prostaglandine sunt
de asemenea sintetizati de placenta
)lti (ormoni pusi in e'identa in placenta sunt: )C:4, :54,
rela$ina, ocitocina si renina
Functia de aparare
Placenta #oaca un rol de filtru pentru micro"i si to$inele lor, ce o
tra'erseaza usor daca au o structura micromoleculara9 in caz de
structura macromoleculara sunt opriti de "ariera placentara ce nu o
pot tra'ersa decat in caz de lezare preala"ila a epiteliului 'ilozitar
Placenta poate fi depasita de: spiroc(ete, to$oplasma, "acilul @oc(
+e$ceptional,, 'irusurile poliomelitei, ru"eolei
)nticorpii cu structura macromoleculara se pare ca nu tra'erseaza
placenta, ci numai grupul lor acti'
)nticorpul se recompune inapoia "arierei placentare
)sa se e$plica imunizarea pasi'a a fetilor pentru tetanos, difterie,
scarlatina etc&
%in saptamana a 2-a fatul isi sintetizeaza anticorpi proprii
4emaglutininele pot trece "ariera placentara numai in unele cazuri:
izoimunizarea anti- ;(
Placenta este tra'ersata de su"stante e$ogene si mai ales
medicamente: antitiroidienele de sinteza, sulfamidele,
(ipoglicemiante, anti'itaminele @, anti"ioticele, androgenii
+administrarea lor fiind contraindicata in sarcina,
Functia enzimatica
Placenta produce si utilizeaza diferite enzime cu rol in protectia
sarcinii +ocitocinaza, monoaminoo$idaza, sau meta"olismele feto-
placentare +fosfataza alcalina termosta"ila, transaminaze etc&,
Dezvoltarea produsului de conceptie in uter
&rimele stadii de embriogeneza
5istemul "iologic fetal se dez'olta dintr-o singura celula
zigotul - oul - rezultata in urma procesului de fecundatie
+contopirea celor 2 gameti,
Perioada em"rionara !-12 saptamani
Perioada fetala se imparte in:
perioada precoce cuprinsa intre 12-2! saptamani
perioada intermediara cuprinsa intre 2!-2< saptamani
perioada tardi'a peste 2< saptamani
&rima saptamana
%in celula ou se segmenteaza 2 "lastomere, ulterior prin di'iziunea
(olo"lastica si asincrona, se trece progresi' prin urmatoarele
stadii:
5tadiul de morula +12-16 "lastomere, - ar corespunde
primelor trei zile de dez'oltare a oului
5tadiul de "lastocist - este caracterizat prin aparitia unei
ca'itati pline cu lic(id +intre discul em"rionar si trofo"last,9
acest stadiu corespunde cu a 6-a, a ?-a zi de la fecundatie
Saptamana a II-a
.ncep multiple modificari la ni'elul "lastocistului:
din ziua a <-a are loc la ni'elul "utonului em"rionar,
diferentierea spre ca'itatea de segmentatie a unei foite,
denumita endop(Dllum == precursorul endodermului
tot acum apare ca'itatea amniotica delimitata pe de o parte
de amnio"laste +de partea citotrofo"lastului,, pe de alta parte
de celule inalte +spre endop(Dllum, ce 'or alcatui ectopDllum
- precursorul ectodermului
Cele doua foite care adera intre ele, 'or defini discul em"rionar
didermic, stadiu in care ramane pana in ziua a 15-a
*mbriologie
Saptamana a III-a/ Stadiul de gastrula
Caracterizat printr-o serie de diferentieri, migrari celulare, cu
constituirea celor 3 foite em"rionare:
ectodermul
endodermul
mezodermul intra-em"rionar
Saptamana " 0 1
La ni'elul germenelui tridermic sunt prezente toate clonele
celulare, din care ulterior 'or lua nastere toate regiunile em"rionare
%in ectoderm se 'a diferentia placa neurala, ulterior tu"ul neural cu
crestele neurale
%in endoderm se 'a diferentia tu"ul digesti' primiti', sacul 'itelin,
'ezicula alantoida, epiteliul tu"ului digesti' si tu"ul respirator,
primordiile glandelor digesti'e ane$e, celulele se$uale
%in mezoderm se 'a diferentia notocordul sau coarda dorsala
+sc(eletul pro'izoriu al em"rionului,
0 forma speciala de mezoderm o constituie mezenc(imul din care
'a lua nastere:
sc(eletul
tesutul con#uncti'
musculatura neteda
dermul, (ipodermul
aparatul circulator
metanefrosul
%elimitarea corpului em"rionar, incepe prin dez'oltarea regiunii
dorso-mediane a em"rionului
Prin e$tremitatile sale, el se 'a aduna in #urul regiunii om"ilicale, ca
o 'irgula, datorita neconcordantei de dez'oltare intre regiunea
dorsala si cea 'entrala +'iscerala, a em"rionului precum si
neconcordantei dintre cele 2 e$tremitati: cefalica si caudala
Eezicula amniotica creste progresi' si incon#oara integral
em"rionul, de'ine locul de implantare al cordonului om"ilical
%in 'ezicula 'itelina se diferentiaza intraem"rionar tu"ul digesti'
Cele 2 formatiuni, intra- si e$tra em"rionare, 'or comunica prin
canalul 'itelin
)una II
:ransformarile morfogenetice din em"rion au loc accelerat
5pre deose"ire de primele saptamani de 'iata intrauterina, cand
cresterea este mai lenta +5-? mm,, la sfarsitul perioadei em"rionul
masoara 23 mm
8m"rionul prezinta o morfogeneza accelerata la ni'elul e$tremitatii
cefalice, capul si gatul constituind apro$imati' 123 din corpul
em"rionului
de'ine mai 'oluminoasa si portiunea mi#locie, +trunc(iul si
a"domenul,, sc(itandu-se primordiile celor mem"re:
superioare +saptamana a -a, si inferioare +saptamana a 5-a,
la ni'elul e$tremitatii cefalice se diferentiaza arcurile
"ranc(iale ce alaturi de procesul fronto-nazal si mem"rana
faringiana delimiteaza gura primiti'a si participa la modelarea
fetei em"rionului9 tot acum apar 'eziculele optice si se
sc(iteaza urec(ea e$terna
5pre sfarsitul lunii a ..-a em"rionul 'a poseda sc(ema tuturor
organelor sale, a'and aspect uman net definit
)una III
8m"rionul de'ine fat si procesele de crestere sunt pe primul plan,
organogeneza fiind terminata
Cresterea in lungime si greutate a fatului:
la sfarsitul lunii a ...-a +saptamanile 11-13, fatul masoara >
cm si are o greutate de 5!-55 grame
capul este "ine format si se diferentiaza organele genitale
e$terne pentru fiecare se$
)una I2
La sfarsitul lunii a .E-a + saptamanile 16-1?, fatul masoara 16 cm si
cantareste 2?! grame& ;aportul dintre trunc(i si e$tremitatea
cefalica se apropie de normal prin dez'oltarea trunc(iului
Partile corpului fetal sunt "ine diferentiate si se$ul e'ident
Corpul este acoperit cu o piele su"tire pe suprafata careia se
gasesc firisoare de lanugo
-atul sc(iteaza miscari acti'e ale mem"relor
)una 2
La sfarsitul lunii a E-a +saptamanile 21-22, fatul are lungime de 25
cm si o greutate de 65! grame
-atul se orienteaza pro'izoriu in ca'itatea uterina
Glandele se"acee incep sa secrete, pielea fiind acoperita de 'erni$
caseosa
La sfarsitul lunii a E-a +saptamanile 21-22, fatul are lungime de 25
cm si o greutate de 65! grame
-atul se orienteaza pro'izoriu in ca'itatea uterina
Glandele se"acee incep sa secrete, pielea fiind acoperita de 'erni$
caseosa
7ataile cordului fetal se percep si miscarile mem"relor de'in acti'e
si mai puternice
.ntestinul contine meconiu
;inic(iul isi incepe functiile, in 'ezica gasindu-se urina
)una 2I
La sfarsitul lunii a E.-a +saptamana 26, fatul are o lungime de 35
cm si o greutate de 1!!! grame
Pielea de'ine mai groasa, su" ea se depune tesut adipos
:oate organele sunt in stare sa functioneze, dar sunt imperfecte
5istemul ner'os este insuficient dez'oltat, circum'olutiile cere"rale
sunt incomplete
-atul este considerat 'ia"il, dar cu un mare grad de imaturitate
)una 2II
La sfarsitul lunii a E..-a +saptamanile 3!-31, fatul se orienteaza
definiti' in ca'itatea uterina +cul"uta,
-atul are o lungime de ! cm si greutate de 1&?5! grame, fiind
'ia"il dar imatur
Pielea corpului este acoperita de lanugo
La "aieti testiculele co"oara spre canalul inguinal, iar la fetite
la"iile mici proemina intre la"iile mari
)una 2III
La sfarsitul lunii a E...-a +saptamana 36, fatul are o lungime de 5
cm si o greutate de 2&5!! grame
:esutul adipos este "ine dez'oltat, ung(iile ating pulpa degetelor,
iar capul este acoperit cu par
-atul are o coloratie rozacee, pielea fiind "ine 'ascularizata
)una I-
La sfarsitul lunii a .F-a +saptamana !, fatul prezinta toate
caracteristicile cunoscute la termen
8l are o lungime de <-52 cm si o greutate de 3&!!!-3&2!! grame
:esticulele sunt co"orate in scrot, iar la fetite la"iile mari acopera
la"iile mici, ung(iile acopera patul ungueal
Pentru o mai usoara memorizare a lungimii fatului la diferite luni de
sarcina, precum si a greutatii lui, au fost propuse mai multe formule
si sc(eme
Sc3ema lui 4aase
Pentru calculul lungimii fatului la diferite 'arste de sarcina
Pentru primele 5 luni, lungimea fatului este egala cu patratul lunii
de sarcina:
luna l 1$1 cm = 1 cm
luna .. 2$2 cm = cm
luna ... 3$3 cm = > cm
luna .E $ cm = 16 cm
luna E 5$5 cm = 25 cm
%upa luna a E-a: se inmulteste numarul lunii de sarcina cu
coeficientul 5 la care se adauga cifra 5:
luna E. 6$5+5 = 35 cm
luna a E..-a ?$5+5 = ! cm
luna a E...-a <$5+5 = 5 cm
luna a .F-a >$5+5 = 5! cm
Cat pri'este greutatea, calculul dupa luna a E.-a, cand fatul are
1&!!! grame, se face astfel:
sfarsitul lunii a E.-a 1&!!! gr&
sfarsitul lunii a E..-a 1&!!! gr& + ?5! = 1&?5! gr&
sfarsitul lunii a E...-a 1&?5! gr& + ?5! = 2&5!! gr&
sfarsitul lunii a .F-a 2&5!!gr& + ?5! = 3&25! gr&
%upa luna a E.-a, cand greutatea fatului este de 1&!!! grame, se
adauga la fiecare luna cate ?5! grame cu care creste lunar fatul