Sunteți pe pagina 1din 20

FIZIOLOGIE

CURS 1

CONTRACTIA MUSCULARA
BAZELE FIZIOLOGICE SI BIOCHIMICE
Sistemul muscular este alcatuit din aproximativ 400 de muschi ce contin in
jurul de 250 mil de fibre musculare striate. cestea au forma de cordoane
cilindrice sau poli!onale cu lun!imea " #$10 #$12 cm. Diametrul varia%a foarte
mult& de la 10 microni pana la 100 microni. 'imensiunea fibrelor musculare
depinde foarte mult si de sex (barbatii le au mai !roase)& de varsta si de radul
de a!tre!ame!t.
I!a"tivitatea si im#$ili%area du" la su$tierea &i$rel#r mus"ulare'
*a nivelul unui muschi& mai multe &ir$re &#rmea%a u! &as"i"ul ce contine
aproximativ ())) de &i$re le!ate intre ele printr#un tesut conjunctiv.
+ibra este formata din, mem$ra!e "elulara (sarcolema)&"it#*lasma
(sarcoplasma) si numerosi !u"lei.
Sar"#lema are rolul de a receptiona excitatia si pre%inta o serie de
inva!inatii profunde ce se numesc sistem tubular transvers& cu rol in transmiterea
excitatiei in profun%ime spre miofibrile.
Sar"#*lasma pe lan!a or!anitele commune oricarei citoplasme are
anumite particularitati,
+artea "e!trala #$ nr. 'e miofibrile (elemente specifice contractile)
ele ocupa cea mai mare parte din volum (-0 #.0/)
0xistenta unui sistem reti"ular sar"#*lasmati" care m#dulea%a&
ca procesul de excitatie& contractie& relaxare prin eliberarea si
receptarea ionilor de calciu (ba%a concentratiei musculare)1 se afla
in directa le!atura cu sarcolema prin sistemul tubular transvers.
+ibra contine cateva mii de miofibrile dispuse paralel pe toata lun!imea sa.
'iametrul acestora este de 1# 2 microni ( si sub 2 microni lun!imea 2 cu masa
fibrei musculare)
Stru"tura la mi"r#s"#*ul ele"tr#!i",
lternanta a ben%ilor (discurilor intunecate 34 cu ben%ile clare). +iecare banda
are la mijloc o banda transversala subtire mai clara ce se numeste banfa 354. *a
randul ei& 354 contine in centru o dun!a inchisa numita dun!a 3 64. Cea clara
este impartita in doua de striul intunecat& numit discul 374 care adera la
sarcolema pt a oferi sta$ilitate stru"turii mus"ulare. 'iscurile sunt situate la
acelasi nivel pt toate miofibrilele musculare de unde re%ulta si aspectul striat al
acesteia.
Se!mentul de miofibrila cuprins intre doua discuri 7 successive se
numeste SRC860R si repre%inta u!itatea m#r&#,&u!"ti#!ala a &i$rei striate'
9n re*aus sarcomerul *22 : " microni.
9n "#!tra"tie poate scadea cu 20 #"0/& iar la intindere se alun!este la
120/.
+iecare miofibrila este alcatuita din, mi"r#&ilame!te de ACTINA si
MIOZINA care sunt proteine contractile ( se intrepatrund si repre%inta ;5/ din
complexul miofibrilelor)
Filame!tele de a"ti!a se mai numesc &ilame!te su$tiri. 0le pornesc de
pe fetele discului 7 si se intend de o parte si de alta a acestuia pe toata lun!imea
ben%ii clare.
Filame!te de mi#%i!a se mai numesc si filamente !roase si ocupa toata
banda . u niste prelun!iri laterale ce asi!ura unirea cu filamentele actinice in
cursul contractiei musculare. 9n alcatuirea miofilamentelor i!tra d#ua *r#tei!e
cu o functie structurala foarte importanta, Tr#*#mi!a si tr#*#mi#%i!a' cestea
doua se cunosc si ca proteine re!latorii (intervin in mecanismul initial si final al
contractiei). Tr#*#mi#%i!a #$ interactiunea dintre actina si mio%ina iar
tr#*#mi!a atra!e ionii de calciu.
Reti"ulul e!d#*lasmati" # este un re%ervor de ioni de calciu si este
alcatuit dintr#o retea de canalicule lon!itudinale si transversale care incojoara
miofibrilele.
Filame!tele su$tiri de a"ti!a alu!e"a *este "ele r#ase de mi#%i!a
"atre "e!trul sar"#lemei- a*r#*ii!d dis"urile Z u!ul de "elalalt'
ceasta alunecare se datorea%a formarii si desfacerii successive de punti
a"t#mi#%i!i"e'
'eclansarea contractiei musculare se face printr#un influx nervos care
ajun!e la nivelul placii motorii si sliberea%a acetilcolina& se creea%a un potential
electric care se propa!a pe suprafata fibrei musculare si se transmite miofibrilelor
prin sistemul tubular transversal.
CURS 2
6U<C59U* S=R9=
0ner!. nec. contractiilor musculare se face pe " cai,
naerob : alactaciala ( fara acumulare de acid lactic) aler!are 100
m
erob : lactaciala (cu acumulare de acid lactic) 10 000m
eroba
+ibra musculara,
Capacitatea muschiului striat este repre%entat de cantitatea maxima de
=> eliberata de 1 ! de tesut muscular. >uterea tesutului muscular striat este
repre%entat de cantitatea maxima de => eliberata intr#o secunda de 1 ! de
tesut muscular. 'upa criteriul functional fibrele musculare se clasifica in, &i$re
ra*ide si &i$re le!te.
(', Fi$re de ti* u!u sau &i$re de "ul#are r#sie . Fi$re le!te
Cara"teristi"i/
?ivel sca%ut al activitatii =>#a%ei
>osibilitati sca%ute de a folosi calciu
@licoli%a redusa
?umar mare de mitocondrii (reactia de oxido#reducere)
Cantitate crescuta de mio!lobina 2$ le da culoarea rosie
cest tip de fibre sunt,
# +ibrile re%istente la oboseala si sunt folosite in sporturile de
anduranta1 de%volta sa fac niste contractii lun!i si continue.
2.# Fi$re ra*ide- de ti* 0 sau &i$re al$e
Cara"teristi"i/
ctiunea en%imei =>#a%ei este ridicata ca nivel
Calciul este folosit de reticulul endoplasmatic foarte rapid
Sistemele !licolitice sunt foarte bine de%voltate
ceste fibre au ca si caracteristica, vite%a mare de scurtare a muschiului
cu o tensiune intramusculara de " #5 ori mai mare decat in fibrele lente (rosii).
ceste fibre sunt caracteristice ef aerobe.
Criteriul meta$#li"
(', +ibre cu metabolism predominant !licolitic sunt mari producatoare de
acid lactic. 0le !enerea%a contractii cu forta maxima a muschiului.
0'# +ibre cu metabolism mixt, !licolitic : oxidativ # $ folosit fie calea
aeroba fie cea anaeroba in functie de durata si intensitatea efortului
1'#+ibre cu metabolism predominant oxidative #$ sunt dependente
aproape exclusive de aportul de san!e si de oferta(cantitatea) de oxA!en1 sunt
cele care de%volta o contractie musculara mai slaba dar pe durata foarte mare.
DEF/ Contractia musculara este un process complex care cuprinde,
# transmiterea excitatiei
# cuplarea excitatiei cu contractie
# contractia musculara propriu %isa
Cu cat excitantul este mai puternic cu atat numarul de unitati motorii care
raspunde acestuia este mai mare si contractia este mai puternica.
F#rta de "#!tra"tie a muschiului depinde de suprafata de sectiune
transversala . +orta musculara poate fi crescuta prin antrenament de tip
isometric.
Am*litudi!ea contractiilor depinde de lun!imea muschiului. Cu cat
muschiul este mai lun! cu atat amplitudinea contractiilor este mai mare.
Durata contractiilor depinde de structura interna a muschiului respective
tipul de fibra musculara.
C#!tra"tia mai *#ate &i/
#i%#metri"a2stati"a3 2aceeasi lun!ime . i%os (!r)2 la fel. 0ste contractia in
care lun!imea fibrei este constanta dar creste tensiunea interna ex, la haltere
>ot fi mentinute pe perioade scurte : au ca efect important faptul ca il
solicita aparatul cardiovascular si produce cresterea tensiunii arteriale sistemice.
# i%#t#mi"a 2di!ami"a3 : nu se scurtea%a prin apropierea capetelor
de insertie cu mentinerea constanta a tensiunii din interiorul
muschiului. Reali%ea%a deplasarea se!mentelor corpului. >ermite
ca fluxul san!vinic sa se desfasoare normal sis a asi!ure un aport
sufficient de oxA!en si substante nutritive (se curate muschii de
re%iduri)
# i%#"i!eti"a : o contractie in care vite%a de contractie este
constanta si miscarea se desfasoara pe toata amplitudinea
articulara libera indifferent de incarcatura ex, bicicletele medicinale
C#!tra"tiile di!ami"e *#t &i de 0 &eluri,
#concentrice # in care muschiul se scurtea%a
#excentrice : se caracteri%ea%a printr#o alun!ire fortata
C#!tra"tiile "#!"e!tri"e caracteri%ea%a activitatea de invin!ere.
Contractiile excentrice cedea%a la actiune indelun!at. pare in post effort
cedare de effortBsupraincordare.
C#m*#%itia $i#"4imi"a a mus"4iului
Mus"4ii su!t al"atuiti di! , ;0/ apa si 20/substante or!anice si
anor!anice
Substantele or!anice sunt repre%entate de proteine ca fiind cele mai
importante. >roteine contractile repre%entate de actina si mio%ina. >roteine
re!latoare repre%entate de tropomina si tropomio%ina. >e lan!a proteine sunt si
substante ener!etice, !lucide& lipide si substante macroener!iceB fosfat
macroener!ice
AT+ si C+ : ul (creatin fosfat)
Su$sta!te a!#ra!i"e sunt repre%entate de sarurile minerale, cloruri&
potasiu& calciu& ma!ne%iu& fosfor
+r#*rietatile mus"4il#r
(',C#!tra"tilitatea : este capacitatea muschiului de a de%volta o tensiune intre
capetele sale si de a se scurta. U!itatea m#r&#&u!"i#!ala a contractilitatii este
datorata sar"#merului iar "#!tra"tia in sine este datorata *r#tei!el#r
"#!tra"tile'
0',Ex"ita$ilitatea . se datorea%a permeabilitatii selective a membranei celulei
musculare striate& muschii raspun%and la un stimul printr#un potential de actiune
urmat de contractia musculara. *a nivelul membranei fibrei musculare se
produce un fenomen el. 9ar la nivelul sarcomerului se produce un fenomen
mecanic (cuplarea excitatiei cu contractia)
1',Exte!si$ilitatea# proprietate amuschilor de a se alun!i pasiv sub actiunea
unei forte exterioare. Susbtratul anatomic extensibil se reali%ea%a cu ajutorul
fibrei elastice si conjunctive pe care le contine muschiul striat.
5',Elasti"itatea este proprietatea specifica muschilor de a se deforma sub
actiunea unei forte si de a deveni pasiv la forma de repaos cand forta a incetat
sa actione%e. Im*#rta!t atu!"i "a!d mus"4iul e&e"tuea%a u! &e!#me!
me"a!i" de i!vi!ere a u!ui #$sta"#l.
6',T#!usul mu"ular . repre%entat de o stare de tensiune permanenta
caracteristica muschilor care au atat i!ervatie motori%e cat sic ea sen%itiva
intacta. 'aca un muschi este de!ervat 2$ tonusul muscular dispare.
CURS "
6?9+0S=R9*0 C8?=RC=909 6USCU*R0
I',Ma!i&estarile el"tri"e ale &i$rei mus"ulare
Sunt repre%entate de potentialul de actiune al fibrei musculare. 9n repaos
sarcolema este polari%ata cu sarcini positive la exterior si ne!ative la interior&
avand o diferenta de potential de C0 de milivolti.
Cau%ele acestei deplasari sunt aceleasi ca si la neuroni ( de cititD)
Ex"itarea &i$rei mus"ulare pe cale naturala se face cu ajutorul placii
motorii & iar cea artificiala cu ajutorul curentului electric si provoaca aparitia unui
potential de actiune care se propa!a de#a lun!ul fibrei musculare striate cu o
vite%a de "0mBs.
>otentialele de actiune care se aduna la nivelul unei placi motorii se
formea%a *#te!tialul de *la"a. ctivitatea electrica a muschiului se poate
inre!istra cu un aparat electro mio!ram& iar diafra!ma obtinuta se numeste
ele"tr#mi#rama'
0', Ma!i&estarile me"a!i"e Se studia%a (inre!istrea%a) cu ajutorul
mio!rafului. plicarea unui stimul unic cu valoare pra! determina contractie
musculara unica numita secusa musculara. Secusa este formata din,
1.#+a%a de latenta :durea%a 0&01 secunde din momentul aplicarii
excitantului si pana la aparitia contractiei musculare.
2.#+a%a de contractie : durea%a 0&04 s.
Secusa poate fide tip isometric sau i%otomic. mplitudinea secusei varia%a
proportional cu intensitatea stimulului aplicat. 'e aceea cu cat intensitatea
stimulului creste se antrenea%a mai multe fibre in contractie oana in momentul in
care toate fibrele se contracta simultan.
9n functie de frecventa de stimulare& secusele adunate (sumatia) duce la
formarea asa numitului tetanous care este de 2 feluri,
# tetanus complet
# tetanus incomplet
a.# =etanus complet in !rafic are un platou re!ulat obtinut prin sumatia
totala a secuselor& datorita aplicarii unor stimuli cu frecventa mai mare de 50
#100
b.# =etanus incomplet in !raphic are un platou dintat si se obtine prin
stimularea cu o cu o frecvventa joasa10#20 stimuliBsecunda.
, majoritatea contractiilor fibrei musculare sunt tetanousuri
# sunt situatii in care pot aparea si secuse
9n sistola cardiaca este o sin!ura contractie secusa. +orta pe care o
de%volta muschii in timpul unui tetanus este de 4 ori mai puternica decat in timpul
unei secuse.
1',Ma!i&estarile termi"e ale "#!tra"tiil#r
Se datorea%a fenomenelor biochimice care au loc la nivelul fibrei
musculare. ?u toata ener!ia biochimica eliberata in timpul contractiei este
transferata in lucru mechanic. 8 parte se pierde sub forma de caldura. 0x, o
caldura muscular de repaos de!ajata tot timpul de muschi1 si o caldura de
activitate care se eliberea%acand nu este in contractie.
cest tip de caldura este o componenta importanta a termo!ene%ei ba%ale
a or!anismului& muschii fiind principalii !eneratori de caldura pentru or!anism.
O$#seala mus"ulara
0ste o reducere temporara a capacitatii de contractie a muschilor si este
proportionalacu cantitatea de !lico!en pierdut la nivelul muschiului.
Se poate manifesta sub forma unei cntractii durerase (crampe musculare)
>racticarea unui efort intens dupa o perioada lun!a de inactivitate # apar
niste dureri persistente puternice la nivelul !rupelor solicitate : febra muscular (la
24 : 4; de ore)
Hi*ertr#&ia si atr#&ia mus"ulara
5ipertrofia musculara consta in cresterea masei totale a unui muschi iar
scaderea masei totale a unui muschi se numeste atrofie.
9n ca%ul hipertrofiei musculare& creste numarul de miofibrile automat
creste numarul de sisteme en%imatice care furni%ea%a mai multa ener!ie.
II' Fi%i#l#ia a*aratului res*irat#r
(', Fu!"tiile *lama!il#r
a.# functia respiratorie a plamanilor are loc prin doua componente,
arborele bronEic si membrana alveo capilarF
#ar$#rele $r#!7i" : este un sistem de conducte prin care se reali%ea%a
transportul si distribuGia !a%elor respiratorii ( oxi!en si C82)
#mem$ra!a alve# "a*ilar8 : reali%ea%F schimbul !a%os
Fu!"tiile res*irat#rii ale *lama!ului # reali%ea%F o bariera intre mediul
extern si mediul intern& are o vasculari%aGie specifica si are un nr foarte mare de
celule de tipuri foarte diferite ( peste "0 de tipuri). >lamanul are rolul de apFrare
fi%icF& chimicF si biochimicF,
1.# curatirea aerului (reflexul de tuse)
2.#elaborarea secreGiilor (mucusul traheo#bronEic B surfactanul alveolar)
".# rol de aparare celulara
Celula !e&a#"itar8 (&a#"it#%8 : procesul prin care o celulF
in!lobea%F& manancF si ucide o alta celulF) fa!ocito%a este
repre%entata de catre ma"r#&aele alve#lare
0piteliul respirator
4.# apararea bichimica : repre%entata de antioxidanti
pararea imunolo!icF specifica la nivelul aparatului respirator este
repre%entat de,
1.#parare mediatF prin anticorpi (c)
2.#parare celularF mediatF prin limfocitele =
".#parare reali%ata prin macrofa!e si monocite
+lama!ul
# Rol in metabolismul !lucidic (!licoli%F aeroba)
# Rol in metabilosmul lipidic prin lipoli%a(desfacere& distru!ere) si
lipo!ene%a(formare)
# Rol la nivelul metabolismului proteic prin sinte%a de proteine
# Rol de control al presiunii sau tensiunii arteriale sistemicF si
pulmonarF
# Rol in mentinerea echilibrului 4idr#,ele"tr#liti"
# Rol in mentinerea echilibrului a"i"l#,$a%i"
# Rol in mentinerea echilibrului termi"
CURS 4 : continuare curs "
Cresterea frecventei respiratorii peste valoarea normala . +OLI+NEE
2TAHI+NEE3'
Scaderea frecventei respiratorii sub valoarea normala BRADIBNEE
8prirea respiratiei A+NEE.
>8*9>?00 =0R68R0@*=8R0 : apare termoli%a cu ajutorul
aparatului respirator. 0xista si pierderi insensibile de apa datorate evaporarii prin
caile respiratorii.
Sistemul respirator este alcatuit din cai respiratorii i!tra*ulm#!are
(arborele bronsic) : *are!"4im *ulm#!ar si numeroase vase si !ervi'
>lamanul drept este alcatuit din " lobi pulmonari iar stan!ul este alcatuit
din 2 lobi pulmonari.
L#$ul *ulm#!ar este unitatea structurala si functionala a plamanului& el
re%ultand din ramificarea bronhiolei terminale #$ achimul pulmonar care se
termina cu alveolele pulmonare.
Alve#lele *ulm#!are au in jurul lor numeroase capilare san!vine
formand astfel mem$ra!a alve#l# . "a*ilara'
Respiratia #$ un proces continuu intre or!anism si muschiul extern prin
care se face schimbul de !a%e (82 si C82) intre mediulextern si plaman si caile
respiratorii.
?umarul de alveole pulmonare este aproximativ de " miliarde. Hentilatia
pulmonara #$ schimbul permanent de !a%e #$ inspiratia procesul prin care aerul
inspirat patrunde prin caile repiratorii : ajun!e la nivelul alveolelor pulmonare
unde are loc schimbul de !a%e #$ proces activ care se desfasoara cu participarea
muschilor intercostali si a diafra!mei (cel mai important muschi respirator)
6uschiul diafra!mei& in timpul respiratiei coboara foarte mult si apasa pe
or!anele interne (presa abdominala)
9n inspiratie aerul patrunde in alveolele pulmonare ca urmare a scaderii
presiunii intrapulmonare.
'atorita inspiratiei are loc cresterea cavitatii toracice prin cele " diametre
si prin contractia muschilor intercostali externi ai perechilor 1#10 si a muschiului
diafra!m.
'upa relaxarea muschilor inspiratori si revenirea cavitatii toracice la
nivelul initial are loc respiratia.
Res*iratia . *r#"es *asiv
9n conditiile unui effort fi%ic& inspiratia devine fortata si respiratia devine
activa.
9n inspiratia fortata intervin muschii inspiratori auxiloiari.
0xpiratia fortata favori%ea%a contractia si a musculaturii abdominale.
9#lumele res*irat#rii
HC : 500 ml #$ repre%inta volumul de aer ventilat care intra si iese din
plaman intr#o respiratie normal
H9R : 1500 ml #$ repre%inta volumul de aer care patrunde in plaman dupa
o inspiratie fortata
H0R #1500 ml #$repre%inta volumul de aer eliminate din plaman dupa o
expiratie fortata
HR #$ volumul ramas in plaman dupa ce s#a efectuat o expiratie fortata
(1500 ml)
CH #$capacitatea vitala #$ suma HCIH9RIH0R2"500 ml
C>=#$capacitatea pulmonara totala #$ suma dintre CHIHR2500 ml
9n conditii de repaus debitul ventilator este de -#; lBm
9n timpul unui effort debitul poate sa creasca "0 #40 lBm
De$itul ve!tilat#r : este procesul dinrtre HC si frecventa respiratorA
+lama!ul/
# 9nvelit in 2 foiGe (foiGe pleurale), +oiGF visceralF (lipitF de plaman) si
foiGF parietalF (cFptuEeEte faGa internF a cutiei toracice)
9ntre cele doua mai exitF o foiGF subtire de lichid : surfactaut (asi!ura
alunecarea celor doua foiGe intre ele)
*obul pulmonar #$ lobul#$ acin #$ alveola
*a nivelul alveolei pulmonare #$ invers
S"4im$ul a%#s
*a nivelul alveolar are loc etapa pulmonara #$ se defasoara dupa le!ile
difu%iunii pe ba%a diferentei de presiune a !a%elor respiratorii dintre cele 2 medii.
>rin membrana alveolo#capilara intre aerul alveolar si san!ele din capilarele
pulmonare, venos 82 si arterial C82
9n urma ventilatiei de la nivelul alveolei & 82 difu%ea%a prin membrane
alveolo#capilara asi!urand oxi!enarea permanenta a san!elui din capilarele
pulmonare #$ process numit 4emat#%a *ulm#!ara '
82 difu%ea%a de la presiunea partial de 82B100 mm 5@ la o persoana mai
mica de 40 mm 5! (mercur)
Co2 trece din san!ele venos continut in capilarul arterial pulmonarA de la
personae de 4. mm 5! la una mai mica din aerul alveolar de 40 mm 5!.
CURS 5
S?@0*0 S9 0*060?=0*0 +9@UR=0 *0
C0S=U9
San!ele este o varietate de tesut conjunctiv cu substanta fundamental
lichida care se mai numeste si plasma.
>lasma este de culoare !albuie si contine " tipuri de elemente fi!urate
sau cellule san!vine. cestea se mai numesc,
0ritrocite (!lobule rosii)
*eucocite (!lobule albe)
=rombocite (plachete san!vine)
C#m*#%itia "4imi"a a *lasmei/
# 0ste alcatuita din "0/ apa si 10/ re%iduu uscat care contine la
randul lui substante or!anice ei electroliti (J& ca& m! etc)
# 8 parte din apa si electroliti continuti in san!e trec in spatial
intracellular formand asa numitul lichid interstitial
Holumul san!vin total repre%inta ;/ din !reutatea corpului
5ematocritul este procentul volumului ocupat de elementele fi!urate
raportat la volumul total de san!e. Haloare normal a hematocritului la barbat este
aproximativ de 45/& la femei ";#40 /.
5omeosta%ia este proprietatea or!anismului de a#si pastra constanta ( in
limitele fi%iolo!ice) proprietatile chimice si proprietatile fi%ice.
Eleme!tele &iurate ale sa!elui
Eritr#"itele au forma unor discuri biochimice. ?umarul eritrocitelor este, la
barbat 5milBmm"& la femei 4&5 milBmm". Sunt cellule anucleate (cand ajun! la
maturitate nu mai au nucleu).
Citoplasma contine hemo!lobina. ?u au mitocondrii. 5emo!lobin este
raspun%atoare de transportul de 82 si C82. 82 in combinatie cu hemo!lobin
formea%a un compus labil care se desface si se numeste 8K95068@*8L9?.
5emo!lobina cu C82 formea%a o combinative labila care se numeste
CRL8K95068@*8L9?.
5emo!lobina in combinative cu C8 (monoxide de carbon) formea%a o
combinative stabile care nu se deface si se numeste 60=5068@*8L9? si
care se duce la li%a eritr#"itara.
Cresterea numarului de hematii poarta denumirea de >8*9@*8LU*90
(poli!lobulia de altitudine) apare la persoanele care traiesc la altitudini mari :
merica de Sud.
Leu"#"itele (!lobulele albe) sunt de " feluri,
?eutrofile
La%ofile
0o%iofine (acidofile)
u forme diferite : au pseudopode (asta nu stiu cat este e correct dar
am scris& poate stii tu mai bine. 6ai bine sa ve%i sit u decat sa sar ceva )
Contin niste !ranule ca niste puncte. ?ucleul este polilobat.
Ca valoare leucocitele sunt de 4000 si ;000 pe mm. daca numarul lor
creste procesul se numeste leucocito%a si inseamna ca oranismul a fost
atacat de un virus& bacteria etc.
'aca numarul lor scade sub valoarea de 4000 mm poarta denumirea
de leucopenia si denota o scadere a imunitatii or!anismului si scaderea
puterii de aparare.
?eutrofibrilele se colorea%a #$ proces de diapede%a : se deplasea%a
catre virusul detectat& intervin neutrofibrilele in imunitatea or!anismului si
in apararea nespecifica prin procesul de fa!ocito%a ( a manca& a in!loba)
a a!entilor pato!eni.
cidofilele se colorea%a intr#unro% si cu !ranulatii mari in citoplasma.
'aca numarul lor creste la valoarea de 1#"/ (peste "/) ne !andim la
boala para%itara sau aler!ica.
La%ofilele se colorea%a in bleu : albastru& secreta SULS=?=
HS8'9*=8R0 (histomina&seretonina&heparina)
Leu"#"itele m#!#!u"leare
6onocitul este forma circular a macrofa!ului.
R#l/
# fa!ocitea%a resturi celulare
# are rol de diapede%a (se deplasea%a)
Lim&#"itele :B; este implicat in procesul de aparare a or!anismului in
pre%enta unui a!ent infectios& se transforma in pre%enta unui a!ent infectios& se
transfoema in >*S68C9= care secreta anticorpi specifici.
Lim&#"itele :T; sunt implicate in imunitatea medicala celulara (9=C) la
contactul cu anti!enul se sinteti%ea%a proteinele receproare cu care se recunosc
anti!enii si se distru!.
CURS -
C8?=9?UR0 CURS 5
Tr#m$#"itele 2 plachete san!vine : anucleate si sunt cele mai mici
cellule ale san!elui. Ca numar sunt intre 150 000 : 1"0 000 Bmm". Se nasc din
fra!mentarea 60@C?8C9=U*U9 (cel mai mare)
R#l/
# Coa!ularea san!elui din vase cu diametru mic si formea%a asa
numitul '8> >*C50=R *L.
# 9n acelasi timp trombocitele sunt raspandite si de produsul factorilor
trombocitori ai coa!ularii.
0ritrocite, citoplasma eritrocitelor contine hemo!lobin care este o
50=0R8#>R8=09? formata dintr#o parte proteica ce se numeste @*8L9? si
una ?0>R8=09C ce se numeste 506.
5emul pre%inta in centrul structurii sale fier *ivalem& +e care se lea!a de
82 formand astfel produse ce se numesc si oxihemo!lobina care e o structura
labila.
Gru*ele sa!vi!e si RH
>e suprafata hematiilor exista niste @*U=9?8@0?0 (anti!ene) (&L&8)1
exista in plasma ( in restul de san!e) niste @*U=969?0 >*S6=9C0, alfa si
beta. !lutino!enele sunt importante pentru stabili%are. !lutiminele si
a!lutino!enele sunt opuse. !lutino!ene pe suprafata san!elui este 0 :donator
universal. L primeste de la toate !rupele. !lutiminele alfa si beta #$ R5
po%itivBne!ative.
Fu!"tiile sa!elui
San!ele are o functie de 5068S=7 +9798*8@9C si o functie de
>RR0.
5emosta%a fi%iolo!ica este contituita dintr#o succesiune de procese
biolo!ice prin care se limitea%a san!erarea la nivelul le%iunilor vasculare. re 2
etape, o etapa primara si una secundara : de coa!ulare.
'upa cele doua etape are loc +9LR9?8*97 (distru!erea chea!ului).
6emosta%a primara este declansata de le%iunea unui va% san!vin de calibru mic.
+ibrele ve!etative care se !asesc in peretele capilarului determina
HS8C8?S=R9C=9 locala.
=rombicitele adera (se lipesc) la peretele vascular le%at si formea%a
'8>U* >*C50=R *L.
Ca si process en%Amatic& hemosta%a secundara este un process
en%Amatic complex,
# +ormarea unui chea! de san!e rosu in "#5 minute de la le%area
vasului prin factorii trombocitori si plasmatici ai coa!ularii
# +ormarea unei retele de +9LR9?M in ochiurile carei se prind
eritrocitele #$ chea!ul rosu.
C#aularea/
# +ormarea =R86L8>*S=9?09
# +ormarea =R86L9?09 C=9H0
# +ormarea +9LR9?09 #$ +9LR9?8*97& distru!erea fibrinei #$
procesul de vindecare.
+ibrinoli%a este un proces en%Amatic prin care >*S69?8@0?U* de la
nivelul chea!ului sub actiunea unor factori activatori se transforma in
>*S69?M ( o en%imF proteolitica : distru!e fibrina sau chea!ul rosu si
astfel se reia circulaGia la nivelul vasului le%at).
IMUNITATEA
Repre%inta totalitatea mecanismelor prin care or!anismul se apara de
a!resiunea oricaror substante necunoscute& straine.
Substantele straine sunt a!enti pato!eni, bacteria& virusuri& para%iti sau
produsi ai acestora : toxinele.
Cand aceste substante vin in contact cu or!anismele care le recunosc si
declansea%a un mechanism de aparare ce se numesc ?=9C8R>9.
Imu!itatea s*e"i&i"a<!es*e"i&i"a
Nes*e"i&i"a#$ fa!ocito%a procedeu cellular cel mai important1 consta in
captarea si di!estia intracelulara a a!entilor pato!eni (leucocitele& macrofa!ele#$
monocitele)
9munitatea specifica este un process complex de aparare in care este
obli!atorie recunoasterea structurii chimice a anti!enului. *a randul ei este de
doua feluri,
a.# imunitatea mediatF cellularF : 96C # cu ajutorul unor cellule
b.#imunitatea mediatF umoral : 96U # cu ajutorul unor substante lichide
IMC este reali%ata de limfocitul =& ia nasteere in maduva rosie
hemato!ena si se eliberea%a in circulatie si ajun! in timus(=imusul este un
or!anism ce involuea%a dupa pubertate)
IMC : prelucrat pentru a recunoaste anti!enele& se duce in or!anelle cu
structura limfatica ex, !an!lion limfatici
*a contactul cu anti!enul *t produc niste protein specific ce se numesc
>R8=09?0 R0C0>=8R9& cu ajutorul acestora *t pot sa recunoasca sis a
distru!a anti!enul& dup ace *t a fost activat& el intra in circulatie si se duce direct
la tesutul infectat #$ *t se fi%ea%a pe membrane anti!enului si il distru!e prin
eliberarea unor substante chimice si distru! anti!enul.
IMU : se datorea%a limfocitului L& care se !aseste cantonat la nivelul
or!anelor limfoide. *imfocitul L este activat de anti!en& se transformF in
plasmocit #$ ce secreta anticorpi numiGi 96U?8@*8LU*9?0 ce ajun! in limfa
#$san!e#$ neutrali%ea%a anti!enul care i#a determinat aparitia. 9muno!lobulinele
pre%inta specificitate 2 distru! numai anti!enul ce le#a provocat aparitia.
CURS .
R0H8*U=9 CR'9CM# C9C*U* CR'9C
0ste format dintr#o sist#l8 si o diast#l8. >entru cF stimulul intar%ie exista
un sincronism intre sistolF atrialF si sistola ventricularF.
Sistola atrialF precede sistola ventricularF cu 0&1 secunde. 'urata
aproximativF a ciclului cardiac 20&; secunde .
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atrialF care durea%a 0&1 secunde& in
acel moment ventriculele se afla la sfarsitul diastolei si sunt aproape pline cu
san!e.
Sist#la atriala produce umplerea totala a ventriculelor (15#20/). 9n timpul
sistolei atriale are loc o crestere a presiunii din atrii& san!ele nu poate relua spre
venele mari datorita contractiei fibrelor musculare din jurul orificiilor de varsare a
venei. Sistola atriala este urmata de diast#la atriala 2 0&. secunde si are los in
sistola ventricularF care se desfasoara in doua etape,
(', Fa%a de "#!tra"=ie IZO9OLUMETRIC>, in momentul inchiderii
valvelor atri#,ve!tri"ulare si se termina in momentul deschiderii valvel#r
smilu!are'
9n acest interval ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa& lucru care
duce la o crestere rapida a presiunii intra#cavitare. Cand presiunea intra#cavitarF
o depaseste pe cea din arterele mari se deschid valvele semilunare#$ san!ele
trece in arterele mari.
*a inceput are loc o ejectie rapida 2B" din debitul sAstolic ventricular dupa
care volumul de san!e ejectat in timpul unei sistole ventriculare este de .0#.5 ml
si poate creste la 150#200 ml in effort fi%ic.
'upa sistola urmea%a diastole ventriculara care durea%a 0.5 secunde.
'atorita relaxarii miocardului presiunea din ventricule devine inferioara
celei din arterele mari #$ are loc inchiderea valvelor semilunare care impiedica
scur!erea san!elui din arterele mari in ventricule. >entru scurt timp ventriculele
sunt din nou cavitati inchise care poarta numele de diastole i%ovolumetricF.
>resiunea intraventricularF continuF sa scadF panF la valori mai mici
decat cele din atrii.
Um*lerea "u sa!e a ve!tri"ulel#r
'9S=8*M @0?0R*M, atriilesi ventriculele sunt in pau%F. *ucrul
mecanic al inimii este travaliul efectuat de pompa ventriculara in timpul sistolei
ventriculare.
Se inmuteste volumul sistolic .5 ml intr#o presiune arterial 100mlBcol 5!2
100! (sistola in ventriculul stan! ) si 20! (ventriculul drept)
Cir"ulatia arterial8
R=0R0*0 sunt vase de san!e care ies din inima (elastice& musculare).
Cele elastic sunt repre%entate de aorta& carotid& artere iliace& artere auxiliare #$
au in tunica medie numeroase fibre elastic care le permite sa se destinda si sa
preia volumul de san!e din inima.
0lasticitatea permite destinderea lor la cresterea presiunii arteriale si
revenirea la forma initiala.
'e tip muscular cele mai numeroase au un numar de fibre muscular
netede& mare. 0le sunt niste canale de distributie de la inima la or!anele mari.
R=0R98*0*0 au un strat !ros de cellule muscular netede care
alcatuiesc =U?9C 60'90& iar lumenul (orificiul vasului) este foarte in!ust1 isi
modifica diametrul lumenului prin contractia sau relaxarea muschilor nete%i din
peretele lor.
U=8R0@*R0 permite or!anismului sa#si ajuste%e re%istenta si sa#si
metina debitul san!vin constant in unda variatiilor presiunii arteriale.
=08R9 60=L8*9S6U*U9 S9 6USCU*=UR99
Te#ria meta$#lismului #$ presiunea atreriala creste #$ determina si o
crestere a debitului san!vin local.
Te#ria mus"ulaturii #$ presiunea arterial creste si determina si o crestere
a crestere a presiunii in peretele vaselor. 'etermina intinderea fibrelor muscular
netede. re loc contractia acestor fibre#$ scaderea diametrului lumenului
vascular.
CURS ;
60=L8*9S6U*
=0R68*97
=ermo!ene%a#$ echilibreu permanent
Me"a!ismele term#e!e%ei
*a ba%a termo!ene%ei stau reactiile catabolice si de oxido#reducere
celularF. (or!anitele care produc cFldurF sunt mitocondriile)
=oGi hormonii din or!anism care stimulea%a consumul de oxi!en cresc
termo!enetic dintre acestia !landa tiroida este cea mai importanta& activitatea ei
creste iarna si scade vara
R#l term#e!eti" au si hormonii MEDULOSU+RARENALIENI si
sistemul !erv#s sim*ati"'
I!"al%irea "#r*ului este re%ultatul termo!ene%ei din fiecare celula. Cei
mai mari producatori de caldura sunt, ficatul Ei inima Nn condiGii de reapus si
muschii scheletici produc caldura prin frison si printr#o activitate voluntara :
educaGia fi%icF.
Me"a!ismele term#li%ei
>ierderea de cFldurF se basea%F mai ales pe schimbul termic dintre
or!anism Ei mediu. cesta se face prin 4 mecanisme mari<
1.# 9R'90R0 repre%intF pierderea de cFldurF sub formF de radiaGii
infraroEii pe care le emite or!anismul.
2.#C8?'UCO9 represintF pierderea de cFEdurF prin contact direct Nntre
suprafaGa corpului Ei obiectele din jur.
".#C8?H0CO9 repre%intF pierderea de cFldurF prin NncFl%irea
moleculelor de lichid care se deplasea%F pe suprafaGa corpului.
4.#0H>8RR0 repre%inta pierderea de cFldurF prin vapori%area sudorii
transporaGiei de la suprafata corpului.
>ierderi mai puGin semnificative de cFldurF se reali%ea%a prin respiraGie&
urinF&Ei materii fecale.
CPnd aerul si obiectele din jur au o temperaturF mai micF decPt
temperatura medie cutanatF (sub "0 de !rade) termoli%a se reali%ea%a prin
primele " procese.
CPnd temperatura medie este mai mare decat cea cutanatF cele "
procese (primele) sunt insuficiente pentru o stare favorabila si astfel intervine
evaporarea.
Me"a!ismele term#relarii
=emperatura corpului este re!lata aproape in intre!ime prin mecanisme
nervoase de contracGie #$&eed,$a"?. Centrii termore!larii se !asesc la nivelul
59>8=*6USU*U9.
Receptorii termici sunt niste celule speciali%ate care detectea%a variaGiile
de timp Ei care NEi descarcF impulsurile pe mFsurF ce temperatura creste Ei
scade rata descFrcFrilor pe mFsurF ce temperatura scade.
6ajoritatea acestor celule su!t !eur#!i ce se !Fsesc in aria >R08>=9CM
Nn hipotalamus. >e lPn!F ce aceEtia nu existF Ei alGi receptori termosensibili. Unii
sunt termoreceptorii din piele ( termoreceptori pentru sen%atia de caldBrece).
Term#re"e*t#rii pt rece de la nivelul pielii sunt de 10 ori mai numeroEi decat cei
pentru cald.
Receptorii termici se !asesc la nivelul maduvei spinarii si altii se !asesc in
abdomen.(tranmit receptori pentru rece)
9ntre centrii termore!latori2 hipotalamici si cei alimentari (ai foamei si
centrul sFGietFGii) exista o le!atura strPnsF. 9n conditii de mediu rece sunt
stimulati de centrii foamei ceea ce duce la o 9?@0S=90 suplimentara de
alimente. 9n mediu hipertermic este inlocuita cu cantitate mai mare de lichide.
9itami!ele
#sunt indispensabile or!anismului
# nu pot fi sinteti%ate de or!anisme neumane
#au rol in ref!larea unor procese metabolice in or!anism si sunt de 2 feluri,
59'R8S8*UL9*0
59>8S8*UL9*0
Hidr#s#lu$ile/
# surse din natura
# Rol fi%iolo!ic
# Loli ce apar din carenGF
Surse di! !atur8 R#l &i%i#l#i" B#li "e a*ar di!
"are!=8
B((tiaminF),tFtPGe&ouF&
ficat
Coen%ina >arali%ii&spasme
musculare
B0(riboflaminF),
tFrPte.ouF&ficat& drojdie
8%ido#reducerea celularF *e%iuni ale
mucoaselor si ale
epiteliului
B@(piridoxina),tFrPGe&ouF&
drojdie&ficat
0n%imF ce catali%ea%F actiunea
transamina%elor(apartin ficatului)
=ulburFri cutanate
mai ales la extremitFGi
++(mitocotinamida),carne&
ouF&ficat&lapte
8xidarea biolo!ica =ulburFri nervoase
di!estive
B(0(cabalamina
antianemica), ficat&rinichi
Stimulea%F hematope%a si sinte%a de
proteine
nemie
me!aloplastica
C(acid asorbic),
le!ume&fructe&citrice&oua&
lapte
Stimulea%a procesul de oxido#reducere&
creste re%istanta la infectiile or!anismului&
creste capacitatea de efort&protejea%a
peretele vascular

#
+(fosfor)<le!ume&fructe&ou
F& lapte&ficat
6entine permeabilitatea si inte!ritatea
capilarelor
nemii&hemora!ii
cutanateBmucoase
CURS C
60=L8*9S6U* 9?=0R60'9R @*UC9'9C
Glu"ide 2 hidrati ce calciu&hidro!en&oxi!en.
9n natura se intalnesc 68?875R9'0& '975R9'0 (cu moleculF
simplF) si >8*975R9'0 (cu moleculF complexF)
@lucide simple, penta%e& robo%a&hexo%e(!luco%a si fruncto%a)
>oli%aharide< polimeri ai !luco%ei (celulo%a& amidonul : plante& le!ume)
!liconul (animale)
R#lul &i%i#l#i" al lu"#%ei
1.#r#l e!ereti", prin oxidarea pana la C82 si apa a unui !ram de !luco%a 1&4
2.# r#l *lasti"# participarea la formarea unor structuri celulare
".#r#l &u!"ti#!al (ex. => contin ribo%F& haparina#coa!ulant #$!luco%F)
Glu"idele se a$s#r$ su$ &#rma de m#!#%a4aride (in special !luco%F).
cestea ajun! in circulaGia hepaticF si de aici in ficat#$ circulatie !enerala de
unde este preluata de toate celulele or!anismului)
9al#area medie a lu"idel#r i! sa!e (!licemia) 2100mlBml de plasmF.
'acF masa nivelului !licemiei creste #$ 59>0R@*9C069
>8S=>R?'9*M. @luco%a este utili%ata "a material e!ereti".
Cata$#lismul lu"#%ei pre%inta avantajul ca in etapa metaboli%Frii
incomplete& dintr#o moleculF de !luco%F se poate forma o moleculF de acid citric
(substantF cheie din cadrul ciclului Hrebs)
Gli"#li%a a!aer#$8 (in lipsa de 82) #$ !luco%a este metabili%atF
incomplet si la sfarsit ajun!em sa obtinem din fiecare molecula de !luco%a 2
molecule de C9' >96H9C #$ este hido!enat si se obtine acid lactic& care este un
produs final al !licoli%ei anaerobe. 'aca asupra acidului pimvic intervine 82
atunci acesta setransforma in C9' C80?796 .
Gli"#li%a aer#$8 se desfasoarF in pre%enta 82. 0ste repre%entat de ciclul
Qrebs. cesta incepe cu formarea acidului citric& care se formea%a cu ajutorul
acetil coen%imei dupa care&in urma decarboxilFrii 2$ C82I528.
pa este produsul final al proceselor oxido#reducatoare celulare. 9n timpul
acestor reactii oxidative se eliberea%a cantitati mari de ener!ie sub formF de
=>& proces care se numeste +8S+8R9*R0 8K9'=9HM.
Sediul !licoli%ei anaerobe este citoplasma& iar a !licoli%ei aerobe sunt
mitocondriile. >rin de!radarea completa pana la C82 si 528 a 1;0 de !rame de
!luco%F se eliberea%F -;0 Jcal.
@*UC8?08@0?07
R#l de deradare ale alu"idel#r din fa%a anaerobF se pot desfasura si
in sens invers dinspre metaboliGii intermediari ai !licoli%i inapoi la !lu%o%F. cesti
metaboliGi intermediari provin din precursori ne!lucidici (lipide sau proteine)
@*UC8?08@0?U* este important pentru sistemul nervos si nu are
re%erve proprii. >rincipalele or!ane unde are loc !luconeo!ene%a sunt, ficatul si
rinichii.
?euronii care stimulea%a !liconeo!ene%a, tiroidieni& !luco!enisi
!lucocorticoi%i. >rocesul este i!4i$at de 9?SU*9?M.
=oate celulele pot sinteti%a !lico!en prin polimeri%area !luco%ei. 8r!ane
speciali%ate, ficatul Ei muEchiul striat. +icatul poate produce !lico!en si din
fructo%F si din !alacto%F. Sinte%a de !lico!en la nivel hepatic creste in timpul
absorbGei din intestinul scurt si in timpul hiper!licemiei postprandialF.
@*9C8@0?8@0?U* #$ stimulator de insulinF si de S?H postsinaptic.
@lucidele pot fi transformate in !rasimi si depuse sub forma de re%erve
lipidice in tesuturi. Cand raportul de !lucide este foarte mare capacitatea celulara
de a se incarca cu !lico!en este depasita. Surplusul de !luco%F este transformat
in lipide si duce la aparitia obe%itFGii.
Li*#e!e%a din !lucide se intensificF sub acGiunea insulinei care
favori%ea%F pFtrunderea !luco%ei Nn celule.
Tul$ur8rile meta$#lismului lu"idi"
Utili%area !luco%ei la nivel celular depinde de insulinF. 'acF secreGia de
insulinF dispare sau scade& apare boala numitF '9L0= 75R=&
caracteri%atF prin 4i*erli"emie sau li"#%urie'
CURS 10
60=L8*9S6U* 9?=0R60'9R
>R8=09C(>R8=9'9C)
>roteinele sunt substante or!anice formate din C2&oxi!en&carbon& a%ot.
Unitatatea elementara de structura a proteinelor sunt aminoaci%ii. 0i provin din
aci%i !rasi su lanG scurt.
Sursele de *r#tei!e/
# 'e ori!ine animala (carne& peste&lapte&ouF)
# 'e ori!ine ve!etala(paine& fructe&le!ume)
*a nivelul tubului di!estiv proteinele sunt 59'R8*97=0 (actionea%a
!ruparea 585) sub actiunea unor en%ime proteolitice pana la aminoaci%i si se
reabsorb din intestinul subtire.
R#lul &i%i#l#i" al *r#tei!el#r
(', e!ereti" : sursa de ener!ie
8r!anismul foloseste proteinele ca sursa ener!eticF numai cand !luco%a
nu se mai poate utili%a. >rin arderea unui !ram de proteine obtinem 4&1 Jcal.
+r#dusi &i!ali ai "ata$#lismului *r#tei"/
# Uree
# cid uric
# CreatininF
0fectul ne!ativ al folosirii proteinelor ca sursF ener!eticF este repre%entat
de toxicitatea produEilor intermediari ai catabolismului proteic, amoniac
(?5") si corpi cetonici.
0',+lasti"
1',Fu!"ti#!al,
# rol de en%ime
# rol de celule respiratorii ale san!elui (hemo!lobina)
# rol de anticorpi #$ 96U?8@*8L9?0*0 >*S6=9C0
5',A! "#aularea sa!elui
6', A! "#!tra"=ia mus"ular8
@', A! relarea e"4ili$rului a"id#,$a%i"
C8i de meta$il#%are ale ami!#a"i%il#r
'upF absorbGia din intestinul subtire& aminoaci%ii ajun! in ficat si pe urma
in circulatia san!vinF !eneralF.
Ami!#a"i%ii *#t avea 0 "8i meta$#li"e/
1.# Calea sinte%ei de proteine #$ ?L8*9S6
2.#Calea de!radFrii catabolice#$C=L8*9S6
Bi#si!te%a *r#tei!el#r
+iecare celula din or!anism isi sinteti%ea%F propriile proteine. stfel se
innoiesc permanent componentele celulare ale fiecarei structuri. 7ilnic se
reinoiesc 500!r de proteine. Sediul sinte%ei proteice este la nivelul rectului
endoplasmatic ru!os si a ribo%omilor. 6atricea dupF care se reNnoieste o
proteinF are o specificitate.
Sinte%a de proteine foloseste ener!ia provenita din hidroli%a =>. Unii
aminoaci%i sunt folositi in *r#"esul de lu"#!e#e!e%a si se numesc
69?8C979 @*UC8+8R6=8R9 (acid !lutanic #$ cu sediul in ficat si in rinichi1
aproximativ 100 de proteine !lucoformatoare1 si acid aspartic)
Cata$#lismul *r#tei"
Deradarea *r#tei"8 are d#ua eta*e/
1.# consta in descompunerea 6CR868*0CU*09 >R8=09C0 in
aminoaci%i pe care ii contine1reactiile au loc la nivelul tubului di!estiv si in
interiorul oricarei alte celule.
minoaci%ii care re%ulta din de!radare intra intr#un depo%it comul al
aminoaci%ilor
Cata#lismul ami!#a"i%il#r . 0 eta*e/
A', "ai s*e"i&i"e de deradare : se face prin " tipuri de reactii,
'0769?R0&'0CRL8K9*R0& =R?S69?R0.
De%ami!area consta in descompunerea aminoaci%ilor in
?5"I*+C0=8C9'. De"ar$#xilarea aminoaci%ilor #$ se indepartea%a C82
si aminoaci%ii se transformF in mediatori chimici (histomina&serotonina : en%ime
bio!ene.) *ocul unde se produce,la nivelul intestinului !ros (colon) cu ajutorul
florei de putrefactie. Tra!sami!area constF in transferul ru*arii HN1 de la u!
ami!#a"id la u! alt ami!#a"idBC u! ami!#a"id !#u BC tra!sami!are'
B',Cai de deradare #xidativ8 (pentru toate substantele nutritive)
6entinerea echilibrului intre anabolismul si catabolismul proteic se face cu
ajutorul hipotalamusului& ast&el 4i*#talamusul *#steri#r i!te!si&i"a *r#"esele
de "ata$#lism *r#tei" 2*r#du"ere3 iar 4i*#talamusul a!teri#r stimulea%a
*r#"esul de a!a$#lsim 2distruerea3'
0xista niste hormoni ce intensifica anabolismul proteic, 4#rm#!i
a!a$#li%a!ti *r#tei"i ,C s#matr#*- i!suli!a si 4#rm#!ii sexuali'
5ormoni ce intensifica catabolismul proteic, lu"#"#rti"#i%i si 4#rm#!i
4i*ertir#idie!i'