Examen filosofie.

1.Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume

Ca conceptie despre lume, filosofia este una din principalele forme a manifestarii
spiritului uman,constiintei umane. Ea este teoria despre lume, om in unitatea
lor dialectica. Denumirea de filosofie provine de la cuvintele din limba greaca phileo-
dragoste, sophos intelepciune. Filosofia este modul deasimilare a lumii, este
instrumental principal de perfectionare a omului si vietii sociale. Ea se ocupa cuasa
probleme care se refera la lume in intregime, care ne dau posibilitate de a intelege ce
prezinta lumea,care-I esenta ei, ce prezinta omul , care-I locul sau in aceasta lume, ce
prezinta viata, fericirea, dragosteaFilosofia se ocupa cu formarea conceptiei despre
lume la oameni. Conceptia despre lume este totalitateade idei despre lume in
intregime, despre om, despre locul lui in lume, este totalitatea de cunostinte
desprenatura, societate si om si raportul fata de aceasta lume. Fundamentarea
conceptiei despre lume si estefilosofie. Ea e nucleul conceptiei despre lume si procesul
de formare a ei.
2.Care este obiectul de studiu a filosofiei?
Filosofia este nucleul conceptiei despre lume, ea trebuie sa dee intr-o forma maximal
generalizata tabloullumii, omului si interactiunii lor. biectul filosofiei este generalul
in sistemul !lume-om". #a rindul sauacest sistem este compus din $ subsisteme
distincte % lume si om. Fiecare din ele are nivelurile sale, iar interactiunea laturilor &
aspecte% ontologic, gnoseologic, axiologic si spiritual-practic. Filosofia este ostiinta
complexa, care trebuie sa dee raspuns la multe problem de aceea in filosofie intra asa
discipline caontologia, gnoseologia, antropologia, sociologia, etica, estetica.In obiectul
filosofiei intra cele mai generale legitati a existentei material si existentei omului. In
obiectulfilosofiei nu se include tot generalul din existent materiala, dar acel general
care este legat de raportulomului, atitudinii lui cu lumea. 'ltfel spus, obiectul filosofiei
contine acel general din realitatea materialacare ii a(uta omului in formarea conceptiei
despre lume. )i daca problemele conceptual sunt specific * ce prezinta lumea in
intregime+ Ce este omul+ Ce este adevarul+, atunci si raspunsurile la ele sunt
deosebite.
3.Numiti si caracterizati succinct domeniile reflectiei filosofice
Filosofia apare ca o stiinta universal si integra, dar din cauza ca realitatea existenta
este diversa, din cauzaca atitudinea omului fata de aceasta realitatate , scopurile
la fel sunt diverse, apoi si filosofia seevidentiaza in mai multe domenii
de cunoastere%ntologia stiinta despre existent-noseologia stiinta despre teoria
cunoasterii'ntropologia stiinta filosofica despre om#ogica stiinta despre formele
gindiriiEtica stiinta despre moralaEstetica stiinta despre arta, gustul
artistic.raxiologia stiinta despre activitatatea practica a omului/oate impreuna
alcatuiesc domeniul cunoasterii filosofice. In realitate e greu de intilnit s0stem
filosoficunde s-ar intilni toate aceste domenii. De regula intilnim doar citeva, in
dependent de interesul filosoficdat si doar in 1 sisteme am putea sa le intilnim ca o
integritate complexa % sistemul lui 'ristotel, sistemullui /oma d2'3uino, si a lui 4egel
in epoca moderna.
4.Caracterizati esenta conceptuala a mitului
Conceptia mitologica includea in sine diferite cunostinte primitive , credinte si mituri
nesistematizate.5iturile erau principalele modalitati de explicare a realitatii, serveau
ca paradigm a activitatii umane. 5itul este o legenda, o povestire, o istorie sacra
despre aparitia lumii si fenomenelor naturii, zeilor sieroilor. 5itul descopera o taina,
arata careva forte supranaturale care aveau o comportare exemplara.5iturile sunt niste
evenimente care niciodata nu s-au intimplat, dar permanent au loc. Ele sunt metafore
aceea ce este imposibil de a explica
cumva.)e deosebesc urmatoarele mituri % despre animale, despre fenomenele cereti, co
smogonice siantropogonice, despre sfirsitul lumii, moarte, marele potop, despre
zamislirea neprihanita, despre zeimurind si inviind. 5iturile se transmiteau din
generatie in generatie si trebuiau strict executate. Dupa olegenda, sufletele stramosilor
strict supravegheau executarea miturilor si aspru pedepseau pt incalcarea poruncilor
stramosilor. Conceptia mitologica indeplinea mai multe functii, asigura succesiunea
spiritual ageneratiilor, consolida un anumit s0stem de valori, mentinau un anumit
comportament in societate.
5.Caracterizati succint esenta conceptual a religiei.
Conceptia religioasa apare pe baza celei mitologice, generalizeaza diferite mituri si
credinte primitiveformulind o teorie integral despre toata realitatea. Ea reesa din
impartirea lumii in % cea naturala sisupranaturala. )pecific pentru aceasta conceptie est
e nu numai admiterea existentei unei fortesupranaturale, dar si atribuirea ei unui sens
specific% ca lumea este supranaturala este adevarata lume, caeste primordial si
determina lumea naturala si sociala. #umea supranaturala, ori divina,
diri(eazacudezvoltarea naturii, vietii umane. /oate fenomele si procesele realitatii erau
explicate de pe pozitiile acestei conceptii.
6.Care sunt asemarile si deosebirile dintre filosofie si stiinta?
Filosofia 6i 6tiin7a reprezint8 dou8 moduri distincte de a pune probleme teoretice.
deosebire important8 9ntre filosofie 6i 6tiin78 const8 9n aceea c8 fiecare filosof trebuie
s8-6i pun8 problema metodei 9nc8 o dat8,9n timp ce omul de 6tiin78 are la dispozi7ie un
repertoriu de metode 9n careare 9ncredere ca 9ntr-un dat de mai presus de el. 'spir:nd
la 9ntemeiere,fiecare filosofie va c8uta 9nceputulf8r8 de presupozi7ii,s8rind din acesta
;printr-un act de optare,ce echivaleaz8 cel pu7in cu o anticipa7ie denatur8
metodologic8;. 5etoda nu se poate (ustifica originar 9n chip eficient ,ci ;se legitimeaz8
mai multde facto , prin puterea ei de a organiza datele cunoa6terii 6i de a cl8di o
lume;.Filosofii pot opta fie pentru purismul metodologic*ca .armenide, <ergson
,4egel,,fie pentru expansiune metodologic8 *ca .laton,.lotin,. alt8 diferen7iere 9ntre
6tiin78 6i filosofie pe baza discursului popperian s-ar putea face 9n ce prive6te termenul
de ;adev8r;.=tiin7a nu e episteme,ea nu atinge adev8rul ,ci utilizeaz8 acest termen
9nsens de norm8, de limit8 ideal8 9n procesul cunoa6terii .Filosofia 9n schimb cl8de6te
adev8rul 9n timp ce-ldezv8luie. )tiinta este conceput8
ca o serie de solu7ii date unor probleme. .entru a fi filosofie unansamblu de reflec7ii
trebuie s8 se constituie ca creatie universal8, integral8, un sistem absolut alintelectului.
.entru a fi universal8, trebuie ca filosofia s8-7i asume constitutiv obliga7ia de a se
confruntacu orice problem8. 'ceasta 9ns8 presupune un risc. Exist8 posibilitatea ca
lumea s8 fie o problem8 9n sineinsolubil8. .entru filosofare are primat con6tiin7a
problemei, iar nu solu7ia, care se poate s8 nu fie dat8 laun moment dat. .ragmatismul,
9n cadrul c8ruia o problem8 insolubil8 nu este problem8, nu este consideratde rtega
filosofie , ci !teoria sincer8 9n care se exprim8 modul cognitiv al 6tiin7elor particulare.
>. n ce consta problema fundamentala a filosofiei?
.roblema fundamentala a filosofiei raportul dintre gindire si existent, constiinta si
materie.#umea incon(uratoare prezinta o totalitate de procese si fenomene materiale si
spirituale..roblema fundamentala avea diferita formulare pe parcursul istoriei. In
antichitate ea se formula caraportul dintre trup si suflet, natural si supranatural.
F.<acon considera ca problema fundamentala este problema
dominatiei omului asupra naturii prin diferite inventii. .entru 4elvetius problemafunda
mentala e problema fericirii omenesti, iar pt ?.? @usso este problema inagalitatiisociale
si caiiledepasirii ei. '.Camus avea in vedere sub problema fundamental problema
sensului vietii, problemasinuciderii. #ucian <laga era de parerea ca problema
fundamentala este Aniversul ca un tot intreg. 'ltfilosof roman Ion .etrovici considera
ca raportul dintre spiritual si corporal este problema cheie a
oricarei filosofii. #. Feuerbach reducea problema fundamental la problema omului, la
problemacorelatiei dintre psihic si fizic..F are $ laturi % ontologica si gnoseologica.
.rima trebuie sa raspunda la intrebarea !care-I factorul prim, cine pe cine
determina*material constiinta sau invers,+" in dependenta de aceea ce se ia ca
factor primordial materia sau idea toate sistemele filosofice se impart
in materialism si idealism.5aterialismul e un current filosofic care in explicarea lumii
reesa din recunoasterea existentei, materieica factor prim si cauza a realitatii ,
idealismul afirma contrariul. Existenta, lumea sunt infinite,necreabile si indistructibile.
5aterialismul afirma ca constiinta este secundara ca produs al dezvoltariimateriale, ca
reflectare a lumii materiale.Idealismul afirma primordialitatea spiritualului, ratiunii
in raport cu materia. )e disting
$ varietati aidealismului% obiectiv si subiectiv. Idealismul obiectiv*.laton, 4egel, afirm
a primordialitatea ratiuniiuniversal, ideei care exista obiectiv. Idealismul
subiectiv*<erBele0, 4ume, 5ach, considera primar constiinta, senzatiile subiectului,
ca nu exista nici o existent, nici materiala nici spirituala in afara siindependent de
constiinta umana, independent de retrairile subiectului.
!.Enumerati si caracterizati succint functiile filosofiei.
Deoarece filosofia este o teorie despre lume in intregime, om si raportul lui cu
realitatea, ea indeplinestemai multe functii% ontologica, gnoseologica, metodologica,
antropologica, sociologica, etica, estetica,axiological, praxiologicaC/oate aceste
functii pot fi reduse la 1 momente%
D)inteza cunostintelor si crearea tabloului lumiiunic c ear coincide nivelului de
dezvoltare astiintei, culturii si experientei istorice.
DFundamentarea, (ustificarea si analiza conceptiei despre lume.
DFormularea metodologiei generale a cunoasterii si activitatii omului in lumea
incon(uratoare.Filosofia permanent primeste si prelucreaza informatia din diferite
domenii, integreaza diverse cunostinteumane si formeaza un tablou stiintific al lumii
unic. In acelasi timp, filosofia nu pretinde la rolul stiinteistiintelor, de a nu include in
sine toate cunostintele. Filosofia generalizaza generalizarile
stiintelor concrete. Ea insa nu trebuie sa rezolve problema stiintelor concrete, ea action
eaza asupra lor princonceptia filosofica, care influienteaza viziunea savantului,
atitudinea lui catre lume si cunoastere.
".Numiti perioadele dez#oltarii filosofiei in $recia %ntica.
Filosofia in -recia antica se dezvolta in legatura cu cunostintele stiintifice si contrar
mitologiei sireligiei. Ea era naturfilosofie pentru ca avea o orientare spre cunoasterea
naturii si legitatilor ei,curatirea naturii de mituri. -recii incearca sa explice lumea nu
prin mituri, ci prin cauzalitate, prin cunostinte. Ei dezvolta teoria cunoasterii unde pun
problema deosebirii cunostintelor adevarate*episteme,, de cunostinte-pareri*doxa,. In
dependenta de procesele si schimbarilesocial-economice, se pot evidential urmatoarele
perioade de dezvoltare a filosofiei%
DCosmologica*sec. E a.Ch-&1F a.Ch,
D'ntropologica*&1Fa.C4- 1$$a.Ch,
DElenista*1$$a.C4-G$Hp.Ch,In functie de perioadele mentionate, se contureaza si
conceptiile de baza a temeiului ultim.In perioada cosmologica, in centrul atentiei era
problema naturii, universului, originea inceputului
'ceasta perioada este prezentata de%
I)coala din 5ilet * /hales, 'naximandros, 'naximene,
I)coala pitagoriana*.itagora,
IFilosia lui 4eraclit-scoala eleata cu reprezentatii % Jenofan, .armenide, Kenon
IFilosofia pluralista *Empedocle, 'naxagora,
IFilosofia atomista a lui Democrit
.entru perioada antropologica este specific ca in central atentiei cautarilor filosofice e
problema omului..entru filosofii din aceasta perioada nu mai este problema
fundamentala problema cerulu, a fenomenelor naturii, ci cautarea si descoperirea
esentei fiintei umane* ce este omul+ Care e valoarea vietii omenesti+ ,aceasta perioada
se mai numeste sistematica pentru ca anume in acest timp au fost create $ mari
sistemefilosofice de cattre .laton si 'ristotel..erioada elenista se caracterizeaza prin
aparitia mai multor scoli filosofice, fapt cauzat de destramareaintegritatii social-
economice, unitatii si integritatii culturii, gindirii,spiritului antic grecesc, conditionat
decucerirea statului atenian de catre 'lexandru 5acedon, iar mai apoi si prezenta
altor cuceritori in acestteritoriu. Ca rezultat, cultura, filosofia, stiinta numita si Elena se
raspindeste si in teritoriul cuceritorilor.'stfel apar mai multe scoli si directii filosofice
ce reflecta o noua realitate, insotita de destramarearelatiilor sclavagiste clasice,
destramarea valorilor morale ale societatii antice, deoarece se schimba loculomului in
societate. data cu aceasta, la o anumita etapa apare o noua ideologie, modalitate de
gindirenumita religie crestina. Loua religie e o religie monoteista, bazata pe credinta in
existent unui singur Dumnezeu, pe cind cele anterioare-numite pagine-reieseau din
credinta in existent mai multor zei
1&. Ce este temeiul ultim in filosofia greaca antica?
.roblema care 9i fr8m9nt8 pe primii filozofi este problema temeiului ultim..rin
no7iunea de seare 9n vedere c8utarea acelui 9nceput material unic comun tuturor
lucrurilor, fenomenelor,obiectelor dinunivers de unde pornesc toate aceste lucruri 6i
care se con7ine 9n oricare lucru din univers+.rin temeiultim se mai 9n7elege 6i acea
particol8, sau substan78 unic8, din care sunt alc8tuite toate lucrurile
dincosmos.C8ut9nd r8spuns la 9ntrebarea 22ce este natura,cosmosul+22 primii filozofi m
en7ioneaz8 concomitent 6i faptul c8 9n univers, natur8, cu toate c8 exist8 multe 6i
diverse lucruri, totu6i aici domin8nu haosul 6i dezordinea dar armonia 6i
ordinea.'ceasta se refer8 6i la oricare lucru din natur8 dar 6i lacaracterul leg8turilor,
rela7iilor dintre fenomenele naturii.=i mai apoi, dac8 exist8 aceast8 armonie 6iordine,
(udecau filozofii, ar trebui s8 exist8 6i o substan78 material8 care ar fi comun8 tuturor
lucrurilor c8ci altfel cum ele pot armoniza.)pre deosebire de reprezentantii )colii din
5ilet */hales, 'naximandros si 'naximene, ce puneau la bazalumii anumite principii
materiale * /hales-apa, 'naximene- aerul, 'naximandros apeironul,
substantainvizibila si indivizibila, si 4eraclit, care considera ca focul este elemental
primordial al existentei,.itagora cu elevii sai explica esenta lucrurilor cu a(utorul
numerelor si raportul dintre ele, contribuind laapariia si dezvoltarea matematicii.
Lumerele erau concepune ca esenta reala a tuturor lucrurilor, iar absolutizarea lor a
dus la mistica. Lumarul sta la baza tuturor fenomenelor din natura.
11. Numiti temeiul ultim in filosof ia lui Empedocle si dati o caracteristica
succinta aacestuia.
Empedocle in explicarea lumii reiese din & elemente primordial % focul, aerul, apa si
pamintulcare el le numeste radacini ale tuturor lucrurilor. #a acestea Empedocle mai
adauga doua fortecontrare iubirea si ura. 'c7iunea acestor dou8 for7e este determinat8
de un principiu superior,numit de Empedocle ananBe *necesitate,, conceput8 ca o
esen78 a existen7ei. #a Empedocle,materia 6i energia nu pot subzista separat. Miata
naturii consta din unire si divizare, amestecul sidespartirea cantitativa si calitativa a
elementelor care sunt neschimbatoare. In natura permanentau loc cicluri cind
predomina iubirea care uneste elementele primordiale, ori predomina ura caredesparte
aceste elemente.
12.Cui apartine expresia ' ()mul este masura tuturor lucrurilor* ? in ce constasu
biecti#ismul si relati#ismul filosofiei sofiste?
Expresia !mul este masura tutor lucrurilor" apartine lui .armenide . Initial prin
cuvintul sofistse intelegea acei oameni intelepti, iscusiti in ceva, mai tirziu erau numiti
nu acei care se staruiausa gaseasca adevarul , dar care incercau sa redee falsul drept
adevar si invers, superficialitateadrept competent. 'ceasta a devenit posibil deoarece ei
au dus pina la extremitate idea desprerelativitatea oricaror cunostinte. )ofi6tii au fost o
preiad8 de savan7i 6i filozofi care demonstrauc8 adev8rul este 9ntotdeauna pur
subiectiv.'dev8r obiectiv comun tuturor oamenilor nu exist8fiindc8 fiecare om
percepe lucrurile 9n felul s8u, fiecare se bazeaz8 pe senza7iile, interesele 6iscopurile
sale.mul t9n8r 6i omul b8tr9n, omul s8n8tos 6i cel bolnav, puternic 6i slab
percepacelea6i lucruri 9n mod diferit 6i deci au cuno6tin7e, dispun de adev8ruri
diferite.Este adev8rat nuceea ce este 9n realitate, este adev8rat ceea ce 9mi convinge 6i
m8 satisface pe mine./eza principal8 a fost expus8 de c8tre
+rotagora%22mul este m8sura tuturor lucrurilor, celor deexist8, dac8 ele exist8 6i celor
de nu exist8, dac8 ele nu exist822.'dic8 important nu este faptuldac8 un lucru exist8
sau nu exist8, dac8 o ac7iune, o crim8 a fost efectuat8 sau nu, important estedac8 eu pot
s8 demonstrez, s8 conving c8 ea nu a fost atunci c9nd a fost sau c8 ea a fost dac8 eanu a
fost.
13.Numiti si caracterizati principiile de baza ale filosofiei socratiene.
.rincipiile de baza a lui )ocrate sunt%
D.rincipiul autocunoasterii expus prin teze *cunoaste-te pe tine insuti,
D.rincipiul indoielii *eu stiu B nu stiu nimiB,
D.rincipiul identitatii adevarului binelui si frumosului
D.. superioritatii statului
D.. maeutic*cunoasterii adevarului,prin inaintarea intrebarilor si
inlaturarii raspunsurilor incorecte
Cunoa6tete pe tine 9nsu7i 9nseamn8 c8 cea mai mare valoare existent8 este omul 6i mai
9nt9itrebuie cunoscut8 esen7a lui 6i prin prizma valorii umane se cunoa6te valoarea
9ntregii existen7e.rincipiul indoielii este unul fundamental pentru filozofie fiindc8 el
nu neag8 posibilitateaomului de a cunoa6te lumea 6i de a se cunoa6te pe sine ci
dinpotriv8 arat8 caracterul dialectic alcunoa6terii, accentueaz8 faptul c8 cu c9t mai
profund, mai ad9nc noi cunoa6tem realitatea cu at9tmai bine 9n7elegem c9t de mult
r8m9n necunoscute nou8 6i cuno6tin7ele pe care le are un individ9n compara7ie cu
lumea existent8, care se cere a fi cunoscut8 sunt mult inferioare posibilit87ii de
acunoa6teIdentitatea adevarului e un principiu ce determina in continuare intreaga
spiritualitate a culturiiumane pentru ca in viziunea lui )ocrate, adevarul, binele si
frumosul sunt echivalente. 'cunoaste adevarul inseamna a fi bun si frumos. De aici
provine superioritatea frumusetiispiritual. mul ce cunoaste adevarul e bun, si frumos
pentru ca e imposibil ca omul sa cunoasca
adevarul si sa nu procedeze bine, e imposibil ca omul sa cunoasca adevarul si sa
procedezecontrar.raul se echivaleaza cu necunoasterea adevarului, caci daca s-ar
cunoaste adevarul, s-ar cunoaste ce e binele si nu s-ar proceda rau. )arcina fiecaruia e
de a cunoaste cit mai profundadevarul..rincipiul superioritatii statului e indreptat
impotriva sofistilor, caci, din principiul sofistilor,omul e masura tuturor lucrurilor
astfel rezulta ca fiecare om traieste dupa regulile sale siignoreaza normele societatii.
)ocrate afirma ca e mai bines a suporti o nedreptate decit lanedreptate sa raspunzi cu
nedreptate. Dreptatea iese la suprafata..rincipiul maeutic- cautarea adevarului prin
inlaturararea raspunsurilor incorecte. )ofistii ziceauca adevarul are character
subiectiv . socrate afirma ca ca adevarul e obiectiv si nu depinde de pozitiile unui
individ neadecvat.
14.+rin ce se deosebeste filosofia lui ,ocrate de filosofia sofista?
)ocrate asemenea sofistilor, sustinea ca !virtutea este stiinta", deci poate fi invatata
deoameniN in schimb, era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta armonia si
ordinea sociala..e de alta parte, )ocrate practica si el metoda dialectica, dar nu
exercitiile de virtuozitate verbala pura, prin care sofistii a(ungeau la concluziile unui
individualism egoist sau ale mihilismului etic.Dimpotriva, pentru )ocrate exista valori
umane certe dar carora el nu le gasea un
fundamentrational, sustinand ca o !voce interioara" il impiedica de la actiuni rele. De a
ici derivascepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasteriiN caci, in opozitie cu pret
entiileenciclopediste ale sofistilor, )ocrate afirma ca singurul lucru pe care il stie cu
certitudine este canu stie nimic. Cultura enciclopedica a sofistilor o considera
inconsistenta. In locul acumularii decunostinte si a enuntarii sententioase a unor
norme, solutii, formulate cu mare abilitate adevaruri,etc., metoda sa de a-I invata pe
oameni, era dialogul. )ofi6tii promovau idea c8 adev8rul poart8caracter pur
subiectiv.)ocrate spune c8 adev8rul 6tiin7ific este unul obiectiv 6i nu depinde
de pozi7ia, de interesul 6i de scopul unui individ luat aparte.'dev8rul poart8 caracter
general 6i el secon7ine 9n spiritul, 9n con6tiin7a omului.
15.+rin ce se deosebeste filosofia lui +laton de filosofia lui %ristotel?
16.,ufletul in opinia lui +laton este compu din'
In ;.haidros; .laton compara sufletul cu o caleasca trasa de doi cai, ce sunt condusi de
un vizitiu. Anuldintre cai este de origine Divina si de aceea el urmeaza bucuros
indemnurile vizitiului spre lumea Ideilor.'l doilea cal este, dimpotriva, de origine
vulgaraN el este inrudit cu colbul pamintului si de aceea a plecatspre lumea senzoriala
ceea ce face ca vizitiul sa-l sileasca cu forta sa ia calea in sus. Mizitiul este
Lusul,ratiunea.'stfel, sufletul se compune din% @atiune, vointa, sentimente.'cestor
trei elemente le corespund urmatoarele calitati morale%intelepciunea,vite(ia si
cumpatarea.'stfelsufletul are trei facultati% O, de a gindi *ratiunea, ce se afla in cap,N $,
facultatea afectelor si asentimentelor, care se gasec in piept si 1, facultatea poftelor ce
se afla in pintece.Caracterul oamenilor depinde de acea facultatea a sufletului care
domina in ei.
1-.$noseologia din perspectia#a lui +laton include'
a,anamneza-ce semnifica ,,aducerea aminte" @eamintire a ideilor pe care sufletul le-ar
fi cunoscut 9ntr-oexistenta anterioar8.In opinia lui .laton sufletul renaste in alt corp
astfel el uitind totul din viata trecuta,si pe parcursul noi vieti reamintinduse far a
intelege ca aceste cunostinte fac parte din viata anterioara.
b,erosul-care este nostalgia dupa eternitate,bine,frumos.'dica cunoasterea adevarata
poate fi realizatadoar prin intermediu lumii ideilor.
c,dialectica-se define6te ca art8 de a discuta,este o metod8 a 9ntreb8rilor 6i
r8spunsurilor, este 6i o art8 alimba(ului.5etoda dialectic8 are ca instrument limba(ul,
prin care se atinge esen7a fiec8rui lucru.
1!.Existenta in #iziunea lui %ristotel o constituie'
a.materia-reprezinta materialul din care se formeaza lucrurile.5ateria in opinia lui este
posibilitateaexistentei.5ateris este un inceput pasiv.
b,forma-este o ratiune este o esenta ideala a lucrurilor care se contine implicit in
fiecare lucru.Fiecarelucru este ceea ce este el numai datorita formei ei.Forma este
realitatea existentei.
1".Ce este forma in opinia lui %ristotel?Cum determina %ristotel
forma formelor?
#a 'ristotel forma reprezint8, 9n linii mari, aceea6i realitate care o reprezint8 ideile la
.laton doar c8 la 'ristotel forma, sau lumea ideal8, ra7iunea este activ8, creativ8 6i este
9n str9ns8 leg8tur8 cumateria.Forma, spune 'ristotel, nu exist8 paralel cu materia, ca la
.laton.Forma se con7ine 9nmaterie de la sine 6i astfel 9ntrebarea cum ele se unesc
decade.Forma este realitatea existen7ei iar materia este posibilitatea existen7ei.Fiecare
lucru este ceea ce este el numai datorit8 formeisale.Forma este o ra7iune, este o esen78
ideal8 a lucrurilor care se con7ine implicit 9n fiecare lucru6i dac8 fiecare lucru, prin
starea sa calitativ8 6i cantitativ8 se datoreaz8 formei atunci ierarhialucrurilor din
natur8, multiplicitatea 6i diversitatea lor ne demonstreaz8 existen7a ierarhieiformelor, a
esen7elor ideale ale lucrurilor.=i aceast8 ierarhie se 9ncheie cu forma subprem8,forma
formelor care se nume6te Dumnezeu.Dumnezeu, la 'ristotel, ca form8 este o
ra7iuneuniversal8 care fiind activ8 acest Dumnezeu filozofic creaz8 lumea, dar nu o
creaz8 din nimic caDumnezeul religios, ci o creeaz8 din materie care exist8 ca
posibilitate de a fi 6i devine realitatedatorit8 formei sale.Dac8 forma este activ8 rezult8
c8 ea este cauza mi6c8rilor 6i transform8rilor alucrurilor din natur8.Pn a6a caz
Dumnezeu ca forma suprem8 este cauza 9ntregului univers 6i eld8 mi6care
universului.#a 9ntrebarea
/ac0 /umnezeu ca o cauz0 a mi1c0rii din uni#ers2 el 3nsu1i se afl0 3n mi1care sau
nu?
'ristotel r8spunde negativ.Dumnezeu ca form8 este cauzatuturor mi6c8rilor 6i
transform8rilor din univers, dar el r8m9ne nemi6cat fiindc8 dac8 am admitec8 6i el este
9n mi6care atunci ar trebui s8 admitem c8 exist8 9nc8 o cauz8 suprem8 lui
Dumnezeuceea ce ar fi absurd.
2&.Ce este materia in #iziunea lui %ristotel?
5ateria este materialul din care sunt formate lucrurile.5ateria este nedeterminata
numai atunci cind sedefinitiveaza,adica cind se manifesta ca posibilitate a
realitatii.5ateria se transforna din posibilitate inrealitate numai datorita
formei.'paritia lucrurilor este ,,oformarea" materiei in procesul careia participa patru
cauze%materiala,formala,efectiva si finala.
21.Numiti si descrieti etapele principale ale filosofiei medie#ale?
Pn linii mai Filozofia medieval8 9ncepe cu sec I de la na6terea lui 4ristos.Cu toate c8 9n
perioada primelor G secole 9nceputul sec MI de la na6terea lui 4ristos noi 6tim a
continuat filozofia antic8 greac8.Dar totu6ifilozofia 9ncepe 9n secolul I 6i 7ine p9n8 9n
sec JIM. =i aceast8 perioad8 de timp se 9mparte 9n 1 etape %
-Etapa apologetic8 *sec I )ec IM,
-Etala patristic8 *sec IM - MIII,
-Etapa 6colastic8 *MIII-JIM,
.rima perioad8 apologetic8 *apologie Q ap8rare, se nume6te astfel din cauz8 c8 9n
primele 1secole de la apari7ia religiei cre6tine, cre6tinismul ca religie, 9nv878tur8 9nc8
nu era constituit 9n baza sadogmatic8, teoretic8 . Pnv878tura cre6tin8 deseori era supus8
diferitor interpret8ri neadecvate esen7ei ele.=iaici, 9n acest timp, pe arena filozofico-
teologic8 apare o pleiad8 de g9nditori, de teoreticieni care caut8
s8apere bazele, ideile principale ale cre6tinismului 6i s8 lupte 9mpotriva interpret8rilor
gre6ite,neadecvate.'ceasta nu 9nseamn8 c8 ace6ti apologe7i, ap8r8tori
ei 9nsu6i nu comiteau careva interpret8rineadecvate interpret8rilor bisericii cre6tine.
.rintre apologe7i s-a eviden7iat /ertulian, care este cunoscut prin fraza sa Cred fiindc0
este absurd.Loua religie cre6tin8 odat8 ap8rut8 con7inea 9n sine mai multec8r7i
evanghelice care 9nc8 nu erau decise, selectate de biseric8 pentru a fi canonizate,
considerate caadev8ruri Dumnezee6ti..erioada II-a se nume6te patristic8 *de la
latinescul pater Q p8rinte,. Pn dezvoltarea 6iextinderea religiei cre6tine a existat o
perioad8 deosebit8 numit8 patristica fiindc8 anume 9n aceast8 perioad8 s-au manifestat
mai mul7i g9nditori, ap8r8tori, promotori, teoreticieni ai religiei cre6tine care prin
modul lor de via78, prin suferin7ele suportate, prin neligiuirurile fa78 de ei, prin scrierile
lor au promovat, au cultivat 6i au ap8rat priorit87ile religiei cre6tine, deseori cu pre7ul
vie7ii pentru care fapt ei aufost canoniza7i sau declara7i sfin7i, p8rin7i ai bisericii
cre6tine 6i ei sunt sfin7i pentru toate direc7iile 6icurentele religiei cre6tine % 6i pentru
ortodoc6i, 6i pentru catolici 6i pentru protestanti.Pn aspect filozofic printre sfin7ii
p8rin7i ai bisericii *6i )f. -rigore 6i )f Masile, s-a eviden7iat 'ugustin numit
preafericitul*sec IM (umatea II prima (umate sec M, care a unit 9n crea7ia sa scris8
filozifia lui .laton, 9nv878tura lui.laton despre lumea ideilor, cu 9nv878tura cre6tin8 6i a
creat o concep7ie care a fost autoritar8 6i a dominat p9n8 9n secolul JIII
JIM.'ugustin nu accept8 pozi7ia lui /ertulian *cred fiindc8 este absurd,.El promoveaz8
idea c8 omul poate s8 9n7eleag8 esen7a cuno6tin7elor cre6tine 6i el cere s8 se
deosebeasc8cuno6tin7ele laice de cuno6tin7ele religioase.Deosebirea dintre aceste $
tipuri de cunoa6tere const8
9nfaptul c8 cunoa6terea laic8, 6tiin7ific8 este caracteristic8 doar unui cerc restr9ns de oa
meni savan7ilor.)uperioar8 este cunoa6terea religioas8 bazat8 pe credin7a nestr8mutat8
9n puterea luiDumnezeu.' III-a epoc8 se nume6te scolastica *scola Q 6coal8,Este legat
cu apari7ia scolilor pe l9ng8 biserici 6i m8n8stiri 6i 9n aceste 6coli studiile se f8ceau
dup8 un sistem strict,riguros 6i numai 9n baza bibliei 6i a c8r7ilor sfin7ilor p8rin7i.Lici o
carte laic8 nu se admitea.Cuno6tin7ele se 9nsu6eau prin
9nv87area pederost necritic8 ca adev8rul 9n ultim8 instan78 a celor expuse 9n biblie 6i 9n
c8r7ile sfin7ilor p8rin7i.)colastica a creat o modalitate de g9ndire caracteristic8 epocii
respective cu un caracter teo-centristunde aspectul naturalist 6i antropocentrist se
excludea.'dic8 9n scolastic8, 9n 6colile biserice6ti, totul era privit 6i explicat prin
prisma credin7ei 9n Dumnezeu 6i recunoa6terii caracterului absolut a lui Dumnezeu6i a
adev8rurilor Dumnezee6ti expuse 9n biblie.'spectul antropo-centrist, uman era exclus
fiindc8 omuleste considerat drept o fiin78 mult inferioar8 lui Dumnezeu % corpul
izvorul r8ului, sufletul trebuie s8
fieconsacrat doar 9nsu6irii valorilor pur religioase 6i asceptice, corpul omenesc este di
minuat lamaximum,femeia izvorul r8ului 6i numai credin7a pur8 9l poate salva pe om.
22.Ce este scolastic a?/e ce filosofia medie#ala este numita astfel?
)colastica este o notiune derivata din latina scola
insemnind scoala si scolasticus adicainvatatorul,cunoscator al asa numitelor sapte
arte*logica,gramatica,retorica,geometria,astronomia,muzicasi aritmetica,)colastica
desemneaza acea tendinta din filosofiei si teologie care,incepind cu perioadatardiva a
evului mediu a incercat sa explica si sa faca intelese fenomenele supranaturale ale
revelatieicrestine cu a(utorul ratiunii umane si mai ales,ai filosofiei lui 'ristotel.'cest
curent care de la mi(loculsec.JI si pina in secolul JM a fost un element dominant in
institutiile de invatamint si universitatileEuropei,avea ca scop principal utilizarea
filosofie pentru motivarea si sistematizarea rationala a dogmelor religioase,astfel
filosofia devenind o ,,slu(nica a teologiei"*ancilla theologiae,.#a inceput erau
denumitiscolastici toti invatatii din scolile monarhale medievale,dar mai tirziu
termenul sa limitat la profesorii defilosofie si teologie din universitatile epocii
respective.Filosofia medievala este numita asfel din motiv cascolastica a reprezentat
un curent principal al perioadei medievale si a durat o perioada relativ mare.
23.Numiti reprezentantii principali ai filosofiei medie#ale?
.erioada apologetica% /ertulian,rigene,Clemens 'lexandrinul)a evidentiat /ertulian-
(urist vestit in lumea romanica,aparator al crestinismului, cunoscut prin faza,,Cred
fiindca este absurd".In operele lor ei prezinta cele dintii expuneri ale gindirii si
credintei crestine.Clemens 'lexandrinul porneste de la unitatea filosofiei si religiei,de
la completarea lor
reciproca.)copullui Clemenos consta nu atit in a para crestinismul de dusmani,cit in ai
convinge pe pagini desuperioritatea religiei crestine si de ai atrage de partea
ei.rigene-mare martir al credintei si parinte al bisericii crestine,conceptul lui a fost
puternic influentat defilosofia stoicista si neoplatonica,fapt pentru care a fost invinuit
de erezie si a fost anatemizat de biserica.El a fost unul ddintre primii sistematizatori ai
dogmelor religiei crestine..erioada patristica% 'ugustin Fericitul*1G&-
&1F,,<oethius*&>F-G$G,Conform invataturi lui 'ugustin Dumnezeu este totul-/atal
intelepciunii,adevarului,binelui,frumosului,luminii.<oethius-considerat primul filosof
medieval,ne ofera o deosebire dintre existenta si esenta.In opinia luiele sunt identice
doar cu privire la Dumnezeu,care e o substanta simpla,iar lucrurile create de el
suntcompuse de aceea existenta si esenta lor este diferita..entru ca esenta sa capete
existenta ea trebuie sa fiecreata de vointa dumnezeiasca..erioada scolasticii% 'lcuin,
)cotus Eriugena , 'nselm de Canterbur0, @oscelin, .ierre 'belard ,/omad2'3uino.In
aceasta perioada se divizau in nominalisti si realisti.Lominalisti sustineau ca lucrurile
individuale
auexistenta reala iar generalul nu exista nici sepat nici in lucruri,iar ..universaliile" sun
t doar cuvinte.@ealistii insa afirmau contrariul.
24.Explicati de ce filosofia medie#ala poate 4sau nu poate fi considerata
antropocentrista.
5odaliatatea de gindire caracteristica epocii respective avea un caracter teo-centrist
unde
aspectulnaturalist si antropocentrist se excludea.'dica totul era privit si explicat prin p
risma credintei inDumnezeu si recunoasterii caracterului absolut a lui Dumnezeu si a
adevarurilor divine epuse in biblie.Caracterul antropocentrist era exclus fiindca omul
este considerat drept o fiinta mult inferioara luiDumnezeu%corpul-izvorul
raului,sufletul trebuie consacrat doar insusirii valorilor pur religioase,femeiaizvor al
raului si numai credinta il poate salva pe om.
25.Numiti trasaturile caracteristice ale filosofiei renascentiste.
.entru filosofia renascentista este caracteristic urmatoarele%
D'ntropocentrismul-adica in centrul cercetarilor filosofice este plasat omul
DAmanismul-conceptia despre lume din acea perioada avea caracter umanist,conform
careia omuleste valoarea suprema si trebuie de creat conditii umane in scopul
dezvoltarii mulilaterale siarmoniose a fiecarei personalitati.
D.anteismul-conceptie care considera ca Dumnezeu si natura sunt identice,ca
Dumnezeu este pestetot locul.
D)ecularizarea-eliberarea treptata a vietii spirituale si societatii de sub tutela si dominat
iareligiei,trecerea la o viata mai laica.
DFilosofia renasterii se dezvolta impreuna cu arta,se renaste cultul frumusetii.
26.n ce consta 5manismul epocii 6enasterii?
.roblema umanista-reprezinta problema omului si locul lui in lume,unitatea lui fizica
si spirituala.Cuaceasta problema se ocuopa scriitorii,poetii,pictorii si publicistii% Dante
'lighieri,Francesco .etraca,.icode la 5irandola,5arsilio Ficino, D(ovani
<occacio,#orenzo Malla,.omponazzi,5ontaigne. Amanistiidezvoltau idei despre
libertatea si demnitatea omului,despre valoarea vietii pamintesti,criticau viciile
sinea(unsurile societatii,considerau ca filosofia scolastica este inutila pentru orientarea
in viata.)ocietateatrebuie sa formeze un om nou capabil la un comportament
binevoitor.Educarea acestui om trebuie sa serealizeze in procesul instruirii si muncii
staruitoare,in procesul studierii disciplinilor umanitare-
gramaticii,retoricii,filosofiei,eticii,literaturii,operelor oamenilor de stat si bisericesti, fil
osofilor antichitatii *in principal .laton, 'ristotel, Epicur s.a.,. Amanistii argumentau n
ecesitatea luptei cu scolastica siclericalismul.
2-.n ce consta esenta filosofiei naturii din epoca 6enasterii?Numiti
reprezentantii ei debaza si caracterizati succint ideile lor.
.roblema naturfilozofica a epocii renasterii consta in elaborarea tabloului natural-
stiintific al lumii
sistudierea naturii.Cu aceasta problema se preocupau Licolai Cuzanus,<ernardino /ele
zio,?.<runo,.aracelus, -.-alilei. .roblema naturfilozofica in epoca renasterii avea un
caracter panteist.Crearea unui nou tablou al lumii si studierea naturii erau in strinsa
legatura cu dezvoltarea modului de productie,navigatiei maritime,descoperirilor
geografice.<./elezio considera ca scopul filosofiei consta nu in cunoasterea lui
Dumnezeu, ci cercetarea naturiireale. El neaga apelul la autoritati si considera ca
concluziile stiintifice si filosofice trebuie sa se bazeze pe perceperea nemi(locita si
experienta,pe ratiune proprie. L.Cuzanus era preocupat de problema traditionala
de atunci a raportului lui Dumnezeu si lumea, orezolva original. El il apropie pe
Dumnezeu cu natura,atribuindui naturii calitati divine. DeasemeneaCuzanus
formuleaza un sir de idei dialectice in intelegerea naturii unitatea contrariilor, unicul
simultiplul, posibilitatea si realitatea,finitul si infinitul. El formuleaza notiunea de
ingnoranta inconstienta*docta ingnorantia,, care este constientizarea disproportiei intre
ratiunea umana limitata si infinitatea incare omul este inclus si spre care tinde.
.roblema cunosterii la L.Cuzanus se concretizeaza ca
problemaratiunii si credintei.Credinta el o pune mai susu decit ratiunea.De la credinta i
ncepe oriceintelegere.@atiunea se orienteaza prin credinta,iar credinta se desfasoara
prin ratiune. L.Copernic formuleaza conceptia heliocentrica conform careia pamintul
se roteste in (urul axei sale prince se explica schimbul zilei si noptii si miscarea boltei
ceresti.data cu aceasta pamintul se roteste in (urul soarelui pe care el il plaseaza in
centrul universului.Copernic era convins ca lumea este finita si uncentru al universului
exista*daca nu pamintul atunci soarele,.?.<runo dezvolta mai departe ideile
lui Copernic si Cuzanus, argumentind unitatea si infinitatea lumii,caracterul ei
necreabil si indistructibil.)istemul nostru solar este numai unul din multiplele
sistemeasemanatoare..amintul nu poate fi centrul cosmosului fiindca in lume nu exista
nici centru nici periferie..entru aceste idei si panteism el a fost ars pe rug de
inchizitie.-.-alilei a pus temeliile mecanicii clasice,are in sir de descoperiri in
astronomie, era adeptul studieriieperimentale ale naturii.El considera ca mecanica si
matematica stau la baza tuturor stiintelor.El a propus ideia experimentului si metoda
analizei cantitative in studierea naturii.
2!.Expuneti concis esenta ideilor social7poititce ale 6enasterii.
.rintre ideile sociologice merita un interes deosebit conceptia lui 5achiavelli despre
statul centralizat.Elneaga conceptia religioasa conform careia statul depinde de
biserica ca putere suprema pe pamint.<isericaa descentralizat temelia statului
incercind de a lua in minile sale puterea laica si spirituala.Fiindca fortelemotrice ale
oamenilor sunt egoismul si interesele materiale reiese ca doar un stat puternic si
centralizat poate sa faca regula in societate. 5achiaveli se ocupa si cu problemele
politice,el a(unge la concluzia ca pentru a atinge scopurile politice toate mi(loacele
sunt bune,ca scopul scuza mi(loacele.Ideia unui stat puternic este dezvoltata si de
<odin,care pune interesele statului mai presus decit religia si biserica. -rotius
formuleaza conceptia dreptului natural,ca dreptul are origine umana.-rotius
clasificadreptul in civil care reiese din situatia politica si natural care este cauzat
de caracterul social al omului.Deasemenea sunt inaintate teorii de egalitate sociala a
oamenilor care aveau un caracter utopist si iluzoriuin perioada respectiva*/omas
5unzer,/omas 5orus,/ommazo Campanella,.
2".Care sunt principalele curente gnoseologice din epoca moderna?
.rincipalele curente gnoseologice din epoca moderna sunt%
-Empirismul
-@a7ionalismul
-)enzualismul
Empirismul *din lat emphiria Q experiment, este fondat de c8tre filozoful englez
Francis<acon.Conform empirismului la baza cunoa6terii adev8rate 6tiin7ifice st8
metoda inductiv8.Anicul 6iadev8ratul izvor al cunoa6terii 6tiin7ifice, unica surs8 de
ob7inere a cuno6tin7elor obiective, veridice esteexperimentul.Curentul ra7ionalist
fondatorul este filozoful francez @eno Descartes *de la cuv9ntul latinra7io Q
ra7iune,.'cest curent era diametral opus empirismului si sustinea ca numai ra7iunea ne
poate dacuno6tin7e obiective, universale, clare 6i necesare deoarece numai ra7iunea
poate cuprinde universul
9n9ntregime.Pmpotriva ra7ionalismului vine senzorialismul englezului #ocBe *din latinu
lsenzualism ,.)enzualismul promoveaz8 concep7ii diametral opus8 celei a lui Descarte
spun9nd c8 idei9nn8scute nu exist8.#a na6tere creierul omului este ,,tabula rasa" *foaie
curat8, pe care poate fi scris tot.
3&.Expuneti esenta empirismului lui 8.9acon
Conform empirismului lui <acon la baza cunoa6terii adev8rate 6tiin7ifice st8 metoda
inductiv8.Anicul6i adev8ratul izvor al cunoa6terii 6tiin7ifice, unica surs8 de ob7inere a
cuno6tin7elor obiective, veridice esteexperimentul.Cunoa6terea 6tiin7ific8 9nafara
experimentului, spune <acon, nu poate fi c8ci experimentulne permine s8 studiem
acelea6i obiecte 9n condi7ii diferite, ne permite s8 studiem diferite obiecte 9nacelea6i
condi7ii, ne permite s8 repet8m, s8 compar8m 6i s8 verific8m de fiecare dat8
cuno6tin7eleob7inute.Pns8 pentru ca 6tiin7a 6i filozofia s8 se dezvolte legal ele trebuiesc
mai 9nt9i recunoscute deaceea9n condi7iile sf9r6itului sec JMI 9nceputul secolului
JMII <acon propune ca s8 fie acceptat8 :eoria ade#0rului dublu
, teorie venit8 din filozofie arab8 medieval8, teorie conform c8reia trebuie s8
serecunoasc8 existen7a a dou8 adev8ruri % ade#0rul religios 6i ade#0rul laic
6i respectiv s8 se recunoasc8dou8 sfere de cunoa6tere %cea religioas0 6i cea laic0
unde se include filozofia 6i 6tiin7a./rebuie s8 serecunoasc8 c8 fiecare din ele 96i
are hotarele 6i sarcinile sale 6i anume % religia trebuie s8 fie preocupat8 deeduca7ia
moral8, spiritual8 a omului iar 6tiin7a 6i filozofia, ca expresie a puterii min7ii omene6ti
s8 fie preocupate de studierea legit87ilor naturii 6i s8 se recunoasc8 c8 nici una din ele
nu are dreptul s8 seimplice 9n domeniul alteia, ele exist8 paralel 6i independent una de
alta. #a baza cunoa6terii 6tiin7ifice 6ifilozofice trebuie s8 stea experimentul..rimul pas
care se cere efectuat 9n procesul cunoa6terii const8 9n a pune la 9ndoial8 toate
cuno6tin7ele de care dispunem pentru a deosebi cuno6tin7ele religioase de cele
laice,6i pentru a deosebi 9n sfera cuno6tin7elor laice cuno6tin7ele adev8rate de cele
false.=i aceast8 deosebireeste posibil8 numai apel9nd la experiment. pera
principal8 a lui <acon se nume6te ;;Noul )rganon;; adic8 noua 6tiin78 logic8,
av9nduse 9n vedere necesitatea cre8rii unei 6tiin7e logice noi care ar
dep86i22organonul22, logica aristotelic8, care domina p9n8 9n secolul JMI.
31.Numiti si caracterizati 22idolii* in filosofia lui 8.9acon
Dac8 analiz8m caracterul cuno6tin7elor noastre, spune <acon, atunci depist8m 9n
ra7iunea noastr8, un 6ir de factori care ne influien7eaz8 negativ caracterul cuno6tin7elor
dar care fapt noi nu con6tientiz8m. Deaceea 9n realitate deseori cuno6tin7ele noastre
sunt nepline, sunt incomplete.'ce6ti factori se numesc idoli
.Exist8 & tipuri de idoli %
-Idolul forului *mul7ime, adunare,
-Idolul pe6terii
-Idolul pie7ii
-Idolul teatrului sau autorit87ii
dolul forului
const8 9n faptul c8 oamenilor, savan7ilor le este caracteristic 9n procesul cunoa6terii
de a (udeca despre lucrurile din natur8 de pe pozi7iile lor subiective, le este
caracteristic de a atribui lucrurilor din natur8 calit87i umane, omene6ti.=i atunci despre
lucrurile naturale se (udec8 ca despre lucruri9nsufle7ite, ceea ce nu este corect.
dolul pe1terii
const8 9n faptul c8 savan7ilor le este caracteristic de a generaliza cuno6tin7ele
particulare,singulare, le este caracteristic de a (udeca despre univers doar 9n baza unor
cuno6tin7e restr9nse, limitate.=iatunci savantul se aseam8n8 cu omul care se g8se6te
9ntr-o pe6ter8, vede lumea exterioar8 numai at9t c9t 9i permite ie6irea din pe6ter8, dar 9n
baza acestui segment 9ngust el (udec8 despre 9ntreaga natur8.
dolul pie<ii
const8 9n utilizarea incorect8, neadecvat8 a no7iunilor, a termenilor 9n caracteristicacun
o6tin7elor noi descoperite fapt care produce erori la cititor.
dolul teatrului
const8 9nfaptul c8 savan7ii pentru a-6i argumenta, demonstra noile lor
descopeririapeleaz8 nu la fapte concrete, nu la fapte empirice, luate din practica real8,
ci apeleaz8 la scrierile unor savan7i cu autoritate baz9nduse pe unele citate, expresii
g8site 9n aceste scriei care chipirule ar (ustificanoile descoperiri. Dar aceasta este o
gre6eal8 deoarece aceste opere ale vesti7ilor savan7i au fost actualec9ndva, cu mii de
ani 9n urm8, acum 9ns8 ele sunt dep86ite 6i unica confirmare a noilor realiz8ri poate
fidoar practica empiric8.
32.Caracterizati succint principiul de baza al filosofiei lui /escartes 22Cogito2ergo
sum*.nce consta esenta acestuia?
Descartes consider8 c8 la baza 9ndoielii trebuie s8 stea deduc7ia.Esen7a 9ndoielii
carteziene estedescris8 prin formula Cogito2 ergo2 sum
*cuget deci exist,. /oate cuno6tin7ele de care dispunemnoi se cer a fi puse la
9ndoial8.Exist8 un singur adev8r cert, clar, incontestabil % faptul c8 eu exist,dar c8 acest
adev8r este anume a6a ne demonstreaz8 faptul c8 eu g9ndesc.Dac8 eu g9ndesc9nseamn8
c8 eu exist c8ci ar fi absurd, alogic de afirmat c8 eu g9ndesc dar nu exist.Limeni
nu poate pune la 9ndoial8 acest adev8r, 9n rest toate cuno6tin7ele se cer a fi puse
la 9ndoiala
. Pndoindu-se de tot 6i de toate, Descartes observ8 faptul c8 el, cel care cuget8 c8 se
9ndoie6te, trebuie s8existe.
Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum
. 'ceasta constituie punctul terminus al 9ndoielii metodice.Decartes insist8 asupra
caracterului intuitiv al acestei cuno6tin7e. 'cel Rergo" dintre Rcogito" 6i Rsum"
nusemnific8 aici o deduc7ie. 'cest lucru ar 9nsemna o 9nc8lcare flagrant8 a propriilor
principii de 9ndoial8metodic8. C8ile cunoa6terii la Descartes sunt intui7ia 6i deduc7ia.
33.Numiti principalii reprezentanti ai luminismului.5nde apare filosofia
luminismului siprin ce se caracterizeaza ea?
.rincipalii reprezentanti ai Iluminismului sunt%
6ousseau =an =ac>2 ?oltaire2/iderot2@ametrie2Aolbac>2 Ael#etius
.Filosofia Iluminismul apare mai intii in %nglia, dar se dezvolta indeosebi in
8ranta.*Iluminismul este un curent spiritual,ideologic ,stiintific si filosofic,care
promova ideea ca unicul motor al progresului social ar fi raspindirea in masa
a cunostintelor stiintifice si instaurarea la guvernare a unuimonarh iluminat intelectual
care ar contribui la raspindirea cunostintelor si dezvoltarea spirituala a poporului
sau,Iluminismul este orientat in primul rind
impotri#a moralei 2traditiilor2spiritului feudal2 impotri#abisericii si a religiei
,impotri#a monarBiilor absolute.Iluminismul se deosebeste de filosofiasec.JMII prin
aceea ca nu este expusa in carti ,in tratate academice scrise in limba latina,ci se scriu
cartipopulare,lucrari simple in limbile nationale,fiind destinate unui public
mai larg.Clasa burgeza venea cumorala noua inaintind ideea egalitatiisi
dreptatii.In aceasta perioada biserica incepe sa fie consideratade catre multi iluministi
un dusman al ratiunii. Doua curente in ceea ce priveste atitudinea fata dedivinitate si
religie apar in aceasta perioada ,cel deist si cel ateist .*Lotiunea Rdeism" provine de la
latinescul Rdeus", care inseamna D-zeu.Din perspectiva reprezentantilor acestui curent
D-zeu are o influenta limitata asupra lumii.El creaza lumea, o pune in miscare,dar
maiapoi lumea functioneaza si se dezvolta singura.'teismul- neaga existenta lui D-
zeu, spunind ca acesta poate sa existe doar in minteasi psihicul omului,canu D-zeu l-a
creat pe om, ci invers- omul pe D-zeu, avind ca fundament incapacitatea de a
explicaanumite lucruri.,
34.Numiti reprezentantii filosofiei clasice germane.
.rincipalii reprezentanti ai filosofiei clasice germane sunt%mmanuel Cant*O>$&-
OSF&,,=oBan 8icBte*O>E$-OSO&,,8riedericB ,cBelling*O>>G-OSG&,,$eorg
Aegel*O>>F-OS1O,,@udDig 8eurbacB*OSF&-OS>$,.
35.dealismul lui Aegel este un idealism absolut.Cum intelegeti aceasta afirmatie?
Idealismul lui 4egel este numit idealism absolut deoarece conform conceptiei baza
lumii o constituie ideea absoluta2spiritul uni#ersal, care dupa natura sa este
contradictoriu si de aceea se afla intr-o permanenta automiscare2 autodez#oltare.
Ideea absoluta,potrivit lui 4egel nu-i altceva decit ratiunea2gindirea
,substanta ce formeaza esenta si baza primordiala a tuturor lucrurilor,ea exista vesnic si
continein sine in forma potentiala toate determinarile fenomenelor naturale, sociale si
spirituale.El afirma ca existenta este gindire, existenta adevarata o constituie ideea
absoluta ca ratiune cosmica,iar tot ceexista este rational si tot ce este rational2 este
real.4egel considera ca la inceput a existat doar ideea absoluta, constiinta, ratiunea din
care apare totul silumea ideala si lumea materiala.Ea este contradictorie in sine caci
este totul si in acelasi timp nimic.Estecontradictorie in sine pt ca autocunoscindu-se
este si subiect si obiect.In procesul dezvoltarii sale ideea absoluta trece prin diferite
etape,iar dezvoltarea ca atare are forma detriada%teza2 antiteza si sinteza
..rima in dezvoltarea ideii absolute e etapa logica,cind ideea exista instarea sa
pura,inaintea naturii, Rin stihia gindirii pure".#a aceasta etapa ea se desfasoara prin
asacategorii ca%existenta2 esenta 2 notiune. #a a doua etapa ideea absoluta se
transforma in natura,careeste o Rexteriorizarea a ideii absolute"Ideea se obiectivizeaza
in natura, se instraineaza de la adevarata saesenta si se manifesta in forma de obiecte
corporale singulare.' treia etapa a dezvoltarii ideii estefilosofia spiritului ce se
realizeaza prin spiritul subiecti#2spiritul obiecti# si spiritul absolut.)piritulsubiectiv
reflecta esenta omului2 lumii lui spirituale2 dez#oltarea constiintei lui.)piritul
obiectivcuprinde sfera #ietii sociale, se manifesta ca o integritate supraindividuala si
se realizeaza prin drept2morala si stat.,piritul absolut este activitatea spirituala
comuna a mai multor generatii si se realizeaza prin arta2 religie2 filosofie
.In filosofie ideea se cunoaste pe sine insasi si cu aceasta procesul dezvoltariise
termina.
36.Ce este dialectica Begeliana?
/ialectica Begeliana este o teorie universala a dezvoltarii si conexiunii universale,o
noua logicainterpretata de 4egel. Dialectica ca metoda de gindire, ca teorie afirma ca
lumea este contradictorie inesenta sa.4egel a formulat legile cele mai generale ale
dezvoltarii, principiile fundamentale si categoriile dialecticii.Dar dialectica lui 4egel
purta un caracter idealist,deoarece la temelia dezvoltarii si
conexiuniiuniversale,potrivit lui 4egel, se afla ideea absoluta.
3-.Numiti principalele curente ale filosofiei contemporane.
Curentele.filosofiei contemporane%poziti#ismul2existentialismul2 materialismul sens
ualist2realismulidealist2 filosofia #ietii.
3!.Ce este (#ointa spre putere* in opinia lui NietzscBe?
(?ointa spre putere*constituie esenta cea mai intima a existentei, ce tine de
metamorfoza2 de #ictorieasupra propriului eu2 de depasirea omului2 abandonarea
#ecBilor idoli si sperantei intr7o lume dedincolo
. Lietzsche se pronunta impotriva conceptiei interpretarii oamenilor ca fiind egali,pt
ca, cum spunea el,oamenii se deosebesc dupa gen,dupa virsta, dupa sanatate, dupa
avutie, iar promo#area ideii egalitatiieste daunatoare2 contrara esentei umane
.Faptul ca se incearca a sustine pe cei slabi, este cevainuman, cauzeaza aflarea
societatii in putrefactie*la aceasta contribuie religia ce se bazeaza pe ideea luiD-zeu si
morala care se bazeaza pe ideea despre bine si rau,. El considera ca pt ca societatea
sa prospere, trebuie sa fie luata in consideratie teza ca R
/7zeu este mort"Nnu trebuie nici de apelat pta(utor, nici de acordat.Lotiunile despre
bine si rau ,egalitate, dreptate sunt caracteristice celor slabi,neputinciosi si lipsiti de
vointa. amenii se deosebesc doar prin vointa spre putere,care estecaracteristica
tuturor. Lietzche introduce notiunea de supra7om*om lipsit de mila, curatit de ideile
morale, care poate sascoata societatea din starea deplorabila in care se afla. Lotiunea
de )upra-om mai inseamna o persoanaexceptionala, cu calitati deosebite , cu vointa
spre putere exceptionala ce nu are limite in realizareavointei sale,
3".Numiti principalele etape ale dez#oltarii ?ointei Eondiale in opinia lui
,cBopenBauer
.rincipalele etape ale dezvoltarii Mointei 5ondiale in opinia lui )chopenhauer %
a. reprezentareab. #ointac.ideead.idealul
*In opinia lui )chopenhauer la baza existentei se afla o forta, o energie irationala,
oarba, salbatica,caredetermina existenta si esenta tuturor lucrurilor din natura.'ceasta
forta se numeste #ointa . In calitate desubstrat universal ea este un fundament al
lumii
, o energie cosmica ce nu cunoaste limite in Ra serealiza"./ot ce exista in univers
constituie o manifestare a acestei vointe, toate lucrurile, fortelemagnetice,de gravitatie.
Esenta vointei este analizata de )chopenhauer in lucrarea sa principala% R#umeaca
vointa si reprezentare".In opinia lui omul este dominat de vointa, incearca sa se
elibereze deaceasta,dar nu reuseshte, deaceea, viata este suferinta,
4&.Cum este conceput omul in filosofia existentialista?
mul in perspectiva sfirsitului este instrainat de el insusi
, nu mai are nici stapinirea,nici posesiuneasinelui.mul este o fiinta7a7 neantului
,el survine din neant si se indreapta catre el.mul nu trebuie sa7si traiasca #iata de
pe o zi pe alta,in inconstienta fata de destinul propriu,ci trebuiesa tinda spre o viata cu
adevarat personala si constienta.mul inseamna libertate, pt a-si construi viata
el trebuie sa opteze, sa aleaga in permanenta, sa se anga(ezein raport cu destinul sau si
cu al celorlalti.%legerea fiind o necesitate*faptul de nu a alege constituie, deasemenea,
o alegere, este preferabila alegerea constienta , anga(area intr-un destin personal alaturi
deceilalti.mul constata ca in realitatenu este singur, el este o fiinta alaturi de cei cu
care e nevoit sa existeN fiintaumana este fiinta-impreuna.mul trebuie sa
%ctioneze ,sa indrazneasca, sa-si puna in (oc viata-sub permanenta privire si
(udecatainevitabila a celorlalti.Fiin7a uman8 nu este o fiin<0 necesar0 fiecare dintre
noi ar putea la fel de bine s8 nu fie. mul exist8, pur 6i simplu, este o fiin78 de prisos.

41.Caracterizati succinct poziti#ismul si formele principale ale acestuia
+oziti#ismul este un curent filosofic al carui teza principala este ca singura cunoastere
autentica este cea stiintifica, iar aceasta nu poate veni decit de la afirmarea pozitiva a
:eoriilor prin aplicarea stricta a metodei stiintifice. ' fost conceput de 'uguste
Comte.)e disting $ forme principale ale pozitivismului, si anume%7poziti#ismul social
cu un caracter predominant practic7poziti#ismul e#oluti#2cu un caracter teoretic
.'mbele forme urmaresc ideea de progres,unde pozitivismul social deduce progresul
considerind sociatateasi istoria,iar pozitivismul evolutiv se bazeaza pe domeniile
stiintelor exacte,fizica si biologie.Comte si =oBn Eill sunt principalii reprezentanti ai
pozitivismului social,iar Aerbert ,penceral pozitivismului evolutiv.

42 .Numiti principalii reprezentanti ai gindirii filosofice din Eoldo#a
.rincipalii reprezentanti' Eilescu ,pataru Nicolae2/imitrie Cantemir2%mfiloBie
Aotiniul2%.AiFdeu2:itu Eaiorescu2 @ucian 9laga2Noica Constantin.
43.n ce consta esenta filosofiei istorice a cronicarilor moldo#eni?
In conceptia cronicarilor istoria era purtatoarea unor #alori educati#e. larga
raspindire capata ideile umanismului care avea un caracter patriotic.Amanistii
moldoveni au pledat pt independenta patriei2au luptat impotri#a Fugului turcesc
.Istoria devine un mi(loc deexprimare a ideilor politice,de trezire a mindriei
poporului pt trecutul sau glorios ,pt originea saromana.Interesul pt originea
neamului i-a facut pe carturarii romani receptivi fata de cultura umanista,i-aindemnat
sa studieze istoria,geografia,filologia,si filosofia clasica.-rigore Areche in
R#etopisetul /arii 5oldovei" afirma ca istoria, patrarea trecutului il deosebeste pe
omde animale, ca istoria (oaca in acelasi timp rolul educati# si cogniti#e .A.Areche
este intemeietorulanalizei istoriografice in cronografia 5oldovei.5iron Costin
continua ideile predecesorului sau.*Inlucrarile RDe neamul moldovenilor","Cronica
tarilor 5oldovei si 5unteniei" schiteaza ideile despreoriginea romana a neamului
nostru.In RMiata lumii"*poem de meditatie filosofica, se pun problemeledespre
sistemul solar,dezichilibrul cosmic,fericirea in viata omului. mare contributie a avut-
o si Licolae Costin,el proslavind pacea intre popoare si condamnind razboaiele de
contropire , totodata, pledind pt raspindirea stiintei,literaurii si artei,.

44.Numiti principalele opera filosofice ale lui /.Cantemir
.rincipalele operefilosofice%(/i#anul2 sau gilcea#a inteleptului cu
lumea*2*maginea de nedescris astiintei sacrosante*2*storia
ieroglifica*2*nterpretarea naturala a
monarBiilor*2*/escriereaEoldo#ei*2*,istema religiei maBomedane*

45.Numiti principalele trasaturi specific ale iluminismului moldo#enescGHH.

46.Ce este ontologia? Numi <i problemele principale ale ontologiei.
ntologia este o parte componenta a filosofiei, care are drept obiect existenta,
trasaturile si principiileoricarei existente. /ermenul ontologie provine de la ontos-fiinta
si logos-stiinta, introdus in OEO1 de-oclenius. 5ai apoi, acest termen este popularizat
de Christian Tolff in O>$H in lucrarea !ntologiaca prima filosofie". Idea acestei
discipline filosofice exista inca de la 'ristotel, care o numea !filosofie prima". In
central atentiei ontologiei se afla notiunea de !existenta", dar si notiunea de non-
existenta.Existenta semnifica tot ce este indiferent de forma, reprezinta faptul de a fi ,
de a avea o realitateobiectiva pe cind non-existenta-indica capacitatea de a nu fi, de a
nu exista. ntologia
studiazafundamentele existentei, nivelurile, modurile si formele esentiale de manifesta
re ale acesteia.ntologia moderna, mai ales cea contemporana, se refera in special la s
ocietate. biectivul ilconstituie definirea statutului existential al omului.
4-.Ce este existen <a? Numi<i tipurile principale ale existen<ei .
Existenta categorie filosofica care desemneaza lumea obiectiva, materia, natura ce exis
taindependent de constiinta. Existenta este tot ce exista, tot ce este indifferent de forma
pe care o are fie materiala fie ideala si indifferent de faptul care sau cine ar fi
purtatorul acesteia. Domeniile fundamentale ale existentei sunt%
Latura ce cuprinde universal fizico-chimicNdomeniul biologic viataN universul socio-
uman, om-societate. 'tributele de baza a existentei sunt% spatial, timpul,
energia,informatia, materia. #umea ca totalitatea a tot ce exista se deosebeste din punct
de vedere a existenteinumai prin modurile, sau tipurile de a fi. )e deosebesc
urmatoarele tipuri de existenta%
DExistenta naturii si lucrurilor in natura.
Latura ca totalitate este vesnica si netrecatoare.
D Existenta omului.
El este ca organism viu, ca reprezentant a specie 4omo sapiens, ca fiintacugetatoare,
ca fiinta social-istorica. )pecificul existentei umane este ca prin munca omul se
formeazasi se manifesta.
D Existenta spiritualului.
Cuprinde diferite procese psihice si constiente a activitatii umane,cunostintele
materializate in limba si sistemele simbolice.
DExistent sociala
este procesul real al activitatii vitale a oamenilor, procesul de reproducere avietii
materiale a oamenilor.
4!.Ce este mi 1carea ca no<iune filosofic0? Care este coraportul dintre
mi1care 1idez#oltare?
5iscarea este o categorie filozofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care
au loc inAnivers. Ca notiune filosofica, ea presupune examinarea diferitor schimbari
de la deplasari mecanice pina la procese de gindire. In literature stiintifica
contemporana notiunea de miscare este examinatadin doua perspective. Intr-o
interpretare mai larga existent inseamna tot ce exista si coincide cunotiunile de
Anivers, de #ume in general. 5iscarea este un mod fundamental de existent a
materiei,constind din totalitatea schimbarilor, transformarilor, proceselor materiei, ale
sistemelor material, careconstituie Aniversul.In dependenta de formele de organizare a
materiei, se evidentiaza urmatoareleforme de miscare% mecanica, fizica, chimica,
biologica, sociala.
4".Numi <i 1i caracteriza<i succint propriet0<ile spa<iului ca form0 a existen<ei.
)patiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si
fenomenelor de a aveaintindere, dimensiuni, structuralitate si interactiune. El exprima
ordinea, pozitia, distanta, marimea,forma obiectelor coexistente in lumea reala. )patial
are un sir de are un sir de proprietati generale sispecifice. )e deosebesc urmatoarele
tipuri de spatiu% astonomic, fizic, biologic, psihologic, social. #a proprietatile specific
ale spatiului se refera caracterul tridimensional al acestuia. )patial fizic
estecaracteristica a materiei fizice, ce depinde de particularitatile realitatii noastre
fizice. )patiul biologiccaracterizeaza lumea vie si prezinta totalitatea biocenozelor si
biogeocenozelor, reflecta o anumitastructuralitate si densitate a relatiilor organismelor
vii. )patiul uman*social si individual, este spatiulreal cu care interactioneaza oamenii
si societatea, este asimilarea spatiului incon(urator si includerealui in sfera activitatii
umane. El presupune raportul dintre natural si artificial si influienta lor asupraspatiului
biologic.
5&.Numi <i 1i caracteriza<i succint propriet0<ile timpului ca form0 a existen<ei.
/impul este modul de existenta a materiei care reflecta durata, coexistenta,
succesiunea schimbarii sidezvoltarii sistemelor materiale. /impul este ireversibil si
asimetric. /rasatura specifica a timpului esteca, spre deosebire de spatiu care este
tridimensional acesta este unidimensional. In fuctie de proprietatile generale pe care
le poseda, se distinge urmatoarea clasificare a timpului%

D/impul fizic este caracteristic materiei fizice. /impul pe .laneta noastra, peste tot
locul curgeuniform, iar pe alte planete depinde de viteza rotirii acestor planete.
D/impul biologic caracterizeaza lumea vie. 'cesta reprezinta intensivitatea proceselor
siritmurilor biologice, durata schimbarilor biologice a organismelor vii.
D/impul uman. 'cesta poate fi divizant in timp social si individual, psihologic.
/impulsocial e diferit de la o epoca la alta, el are diferita intensivitate. /impul
psihologic esteintensivitatea, durata si ritmicitatea proceselor psihofiziologice ale
omului.
51.In ce const 0 specificul spa<iului 1i timpului biologic?
)patiul si timpul biologic caracterizeaza lumea vie. )patiul biologic este totalitatea
biocenozelor si biogeocenozelor, reflecta o anumita structuralitate si densitate a a
relatiilor organismelor
vii. /impul biologic este intensivitatea proceselor si ritmurilor biologice, durata schim
barilor biologice aorganismelor vii. rice organism viu are ceasul sau, ritmurile sale
care depUnd de intensivitatea proceselor fizico-chimice si biologice.
52.Caracteriza <i particularit0<ile spa<iului economic.
)patiu economic este un spatiu potrivit caruia,se pun bazele unei pie7e unice guvernate
de acelea6ireguli de baz ce au ca scop s8 permit8 m8rfurilor, serviciilor, capitalului
6i persoanelor s8 circule liber 9n cadrul unui anumit teritoriu, 9ntr-un mediu deschis 6i
competitiv. Drept exemplu poate servi ,pa<iul Economic European
*)EE, European Economic 'rea, ce a a luat fiin78 la data deO ianuarie OHH&9n urma
acordului semnat la data de$ mai OHH$9ntre statele participante la'socia7ia
European8 a #iberului )chimb*'E#), 6i statele membreAE.
53.Caracteriza <i particularit0<ile timpului social.
Definirea timpului este una dintre cele mai dificile sarcini, nu numai din punct de
vederefilozoficsau psihologic , dar 6ifizic. /impul este modul de existenta a materiei
care reflecta durata, coexistenta,succesiunea schimbarii si dezvoltarii sistemelor
materiale. /impul este ireversibil si asimetric. Estecunoscut faptul ca pe parcursul
anilor, omenirea a fost supusa unor modificari, procesului de perfectionare pina ce a a(
uns la un nivel superior de dezvoltare. 'stfel, rezida ca /impul socialcaracterizeaza du
rata, succesiunea, devenirea activitatii umane si relatiilor sociale
in dezvoltarea proceselor sociale. /impul social este diferit de la o epoca la alta, el are
diferita intensivitate.
54./ez# 0lui<i esen<a no<iunii de con1tiin<0. %r0ta<i e#olu<ia istoric0 a
acestei no<iuni2 produs0 3ncadrul filosofiei. Elucida<i esen<a con1tiin<ei din
perspecti#a psiBologic0. Constiinta insusire a materiei superio organizata, functia
superioara a creierului, specifica numaioamenilor si legata cu vorbireaN ea consta in
reflectarea generalizata si orientate spre un anumit scop arealitatii. Constiinta este
capacitatea omului de a se evidentia pe sine insasi din lumea incon(uratoare,de a-si da
seama despre lumea sa interna si atitudinii sale catre alti oameni si societate. Ea
prezintacontinutul lumii spirituale a omului, cunostintele, convingerile, dorintele lui, v
ointa, demnitatea,speranta, credinta, dragostea. Constiinta este esenta personalitatii,
este o realitate specifica realitatesubiectiva, ideala.Din punct de vedere psihologic
con6tiin7a este procesul de reflectare a propriului eu *con6tiin7a eu-lui,a ac7iunii, 6i a
lumii 9ncon(ur8toare *con6tiin7a locului, ambian7ei, timpului,. .entru
introspec7ioni6ti,con6tiin7a este totul, fiind definit8 ca suma tr8irilor 6i st8rilor
subiective pure, ca o lume
ermetic8,9ntoars8 numai 9n interior, spre sine 9ns86i. .sihanaliza reliefeaz8 opozi7ia dint
re incon6tient 6icon6tient 6i subordonarea acestuia din urm8 celui dint:i, con6tiin7a
fiind redus8 la un mecanism decenzur8. Freud consider8 con6tiin7a, un dat al
experien7ei individului. Tatson negli(eaz8 pur 6i simplucon6tiinn7a.
55.Caracteriza <i succint corela<ia dintre con1tiin<0 1i limbaF.
-indirea umana are lor prin anumite notiuni, (udecati, rationamente.'cestea
manifestindu-se inlimba.Ana dintre problemele in legatura
cu cercetarea constiintei este problema raportului dintreconstiinta si limba.* #imba este
un sistem de semne si simboluri utilizate pt fixarea, pastrarea sitrasmiterea
informatiei., Ea indeplineste $ functii ma(ore% O, f-tie cognitiveN$, f-tie
comunicativa#imba este forma materiala de existenta si exprimare a gindirii umane.
-indirea abstracta,constiintasunt fenomene ideale care pot sa existe si sa se manifeste
numai prin limba ca totalitate de simbolurisi semne. In limba(ul obisnuit, natural aceste
semne sunt cuvintele. Ele semnifica si inlocuiescobiectele realitatii. Cu a(utorul
cuvintelor reproducem realitatea,ne formam o reprezentare desprelume. 'stfel,prin
intermediul limbii se realizeaza cunoasterea lumii, in limba se obiectiveazaconstiinta
personalitatii. Ea este un mi(loc specific social de pastrare si trasmitere a informatiei,
dereglementare a comportamentului uman, limba indeplinind functia de
cunoastere , comunicare siexpresiv- afectiva.
56./efini <i limbaFul artificial 1i cel natural.
Dupa originea lor limbile se impart in%natural si artificial.
Naturale sunt limbile nationale.#imba(ul natural este unul universal pt ca poate
descrie, examina toatesferele de interes ale omului. 'cest limba( este reflexiv, pentru
ca se poate studia pe sine, dar este siunul care contine inexactitati..rin limba( natural
intelegem sistemul de semne utilizat in viatacotidiana de catre membrii unei
comunitati.El se caracterizeaza printr-o mare mobilitate si plasticitate,este bogat si apt
de a reda o multitudine de stari de lucruri si nuante,fiind adecvatnecesitatilor cotidiene.
#imba(ul natural are si o serie de nea(unsuri , care il fac inapt pentru unele necesitati
de cunoastere mai inalte.)pre ex. , semnele acestui limba( se caracterizeaza
prin polisemie*diversitate de semnificatii,, omonimie *semne identice cu semnificatii
diferite,, si sinonimie*semne cu aceeasi semnificatie,. Ca urmare el este lipsit de
precizie ci concizie*capacitatea de a reda omare cantitate de informative printr-un
numar mic de semne,, favorizeaza aparitia unor dificultatilogico-semantice*cum sunt
paradoxurile,, imbina intr-un mod indisociabil informatia cognitiva custarile afective
si aprecierile subiectului.
@imbaFele artificiale sunt special create de oameni in scopuri de cercetare stiintifica,
dezvoltarea unuidomeniu stiintific *de ex. limba(ul de programare,. )pre deosebire de
limba(ele naturale, care apar spontan, cele artificiale sunt special create dupa
anumite reguli si nu contin inexactitati. #imba(elenaturale apar pe baza celor natural,
prin preluarea unor termini la care se suplimenteaza termini noi,definitii si reguli de
operare stiintifice, care asigura precizia, elimina echivocurile, paradoxurile,amestecul
informatiei cognitive cu afectivitatea subiectului, etc.
5-.Numi <i ideile de baz0 ale scepticismului antic2 modern 1i
postmodern. ,cepticismul antic a fost dezvoltat de Jenofan, apoi de sofisti
ca -orgias si .rotagoras, scepticismul!clasic" antic fiind un fenomen elenistic. 'ici
este necessitate de mentionat 1 faze principale% .0rrhondin Elis*1EG-$>G i.e.n,,
'cademia noua *$SF- SF i.e.n., si scoala lui 'enesidemos *se O i.e.n,. Anadept a lui
'enesidemos a fost filosoful si medical grec )extus Empiricus *$FF- $GF,.Imitind
traditiilesofistilor scepticii subliniau relativitatea cunoasterii umane, dependenta ei
de diverse conditii. .0rrhonafirma, ca eroarea apare atunci cind noi trecem de la
fenomen la esenta, cind noi formulam careva (udecati despre obiect*fiindca despre
unul si acelasi obiect se poate formula mai multe (udecati si nu-iclar care-I adevarata,.
Deaceea, scepticii considerau ca trebuie sa ne abtinem de orice (udecati
pentruatingerea unei linisti sufletesti*ataraxie,, iar prin ea si a fericirii.
,cepticismul modern- este reprezentat de 4ume, care accentueaza ca singura cale
care ne poate ducedincolo de experienta imediata si anume cunoasterea de tip
cauzal nu se bazeaza pe nici un principiurational.
,cepticismul postmodern- are la baza ideea ca orice (udecata este indemonstrabila, pt
ca oricedovada adusa in spri(inul enuntului ar avea nevoie ea insasi o dovada, care
trebuie la rindul ei demonstrata si asa mai departe la infinit, intrind intr-un !regressum
ad infinitum"*regres la infinit,,fiecare pas cerind logic un alt pas.
5!.,cepticismul 1i agnosticismul 7 reprezint0 una 1i aceea1i pozi<ie filosofic0?
Gargumenta<ir0spunsul.
@-s% Lu, scepticismul si agnosticismul reprezinta diferite pozitii filosofice, intrucit
scepticismul punela indoiala posibilitatea unei cunoasteri sigure, adevarate,
iar agnosticismul il o neaga complet.In timpce scepticii puneau accent pe subiectivism
si relativism, accentuind ideea dependentei cunoasterii dediverse conditii, agnosticii
afirmau ca omului, dupa natura sa nu-i este dat sa cunoasca realitatea existent.
5".C 0ruia dintre curentele filosofice 3i apar<ine afirma<ia2 c0 3n procesul
cunoa1terii pozi<iadeterminant0 apar<ine ra<iunii2 gJndirii abstracte'
O. sensualism&. ra7ionalism$. empirismG. scepticism1. conven7ionalismE. 'gnosticism
@-s% &,rationalism.
6&.Ni#elele 1i formele procesului de cunoa1tere .
Exista mai multe forme de cunoastere, printre care% -cunoasterea comunaVcotidiana si
cea stiintifica-cunoasterea empirica si teoretica-cunoastere artistic si stiintifica.
*Cunoasterea cotidianaeste realizata de catre om in limitele practicii
cotidiene.Cunostintele obtinutenu au un caracter sistematic, nu presupun existent
criteriilor de testare a adevarurilor, se exprima prinlimba( natural.Cunoasterea
stiintifica, teoretica-are character s0stematic, urmareste descoperirea legilor
si legitatilor din realitate, iar rezultatele apar sub forma de %ipoteze, legi,
teorii stiintifice.,Cunoasterea se realizeaza sub diferite forme, la diferite
ni#ele deosebindu-se cunoastere senzoriala si cunoastere rationala.
61.Caracteriza <i esen<a 1i formele ni#elului ra<ional de cunoa1tere.
Ni#elul rational esteo forma superioara de reflectare a realitatii, este o cunoastere
mi(locita *pe bazaunor cunostinte putem capata cunostinte noi,, care ofera cunostinte
generalizate si abstracte sub formade notiuni si (udecati,reda esenta lucrurilor
si fenomenelor.Ea are un character conceptual,neimaginativ.Cunoasterea rationala este
legata cu gindirea abstracta si limba(ul*sisteme si constructiilogice care permit existent
gindirii abstracte,.Cunoasterea data este asa activitate cognitiva care poatefunctiona si
atunci cind obiectul cunoasterii nu este nemi(locit introdus in relatiile subiect-obiect.
8ormele cunoasterii rationale, ce reflecta structura gindirii noastre sunt%-notiuniN-
(udecatiN-rationamente.
Notiunea- este forma logica care reflecta obiectele cu insusirile lor esentialeNeste
expresia lucrurilor ingindireNreflectarea lor in mod generalizat si abstract, cind ne
abatem de la trasaturile lor neesentiale sisecundare.Lotiunile se fixeaza in forme
lingvistice si constituie sensul expresiilor respective ale limbii. Lotiunea leaga
cuvintele cu anumite obiecte, ceea ce face posibila stabilirea unei semnificatii precisea
cuvintelor,si opereaza cu ele in procesul gindirii.*Fiecare stiinta are notiunile sale, in
care seconcentreaza cunostintele accumulate.Cele mai generale notiuni se
numesc categorii,
=udecata- este forma logica in care se dezvaluie legatura dintre subiectul si obiectul
gindirii, este ungind exprimat in forma de propozitie, in care se afirma ori se neaga
ceva despre obiecte. Ea poate fisimpla sau compusa. .rin intermediul (udecatii se
formeaza o relatie de apreciere a realitatii, oapreciere prin compararea notiunilor. .rin
(udecata se unesc cunostintele cu aprecierea lor, apar noicunostinte pe baza altor
cunostinte.
6ationamentul7este si el o forma logica a gindirii, in procesul careia din cunostintele
existente , dinuna sau mai multe (udecati, numite premise, obtinem cunostinte noi,
ceea ce numim- concluzii.@ationamentul este forma gindirii in care se realizeaza
cunoasterea lumii obiective la nivelul treptei abstracte.
62.Caracteriza <i esen<a 1i formele ni#elului senzorial al cunoa1terii.
Cunoastere senzoriala este cunoastere nemi(locita, oferind informatie primara despre
obiectul studiat,realitatea fiind redata prin imagini senzoriale,si perceputa cu a(utorul
simturilor. 'ceasta ne ofera maidegraba cunostinte despre forma decit despre esenta
obiectului.Cunoasterea senzoriala se realizeaza prin% -senzatii-perceptii-reprezentari.
,enzatia- este reproducerea in creier a insusirilor simple ale obiectelor care actioneaza
sub forma destimuli asupra organismului.
+erceptia- este un nivel superior de prelucrare a informatiei despre lume si realizeaza
o imaginesintetica a obiectelor.Ea consta in reproducerea obiectuluiin intregime,este o
imagine integrala aobiectelui,daca senzatia este reflectarea unei laturi, insusiri
a obiectului, perceptia este reflectareaobiectului in intregime.*In activitatea sa omul are
de a face mai des cu perceptii, decit cu senzatii, noireflectam obiectele ca integrale si
numai cind fixam atentia evedentiem unele sau altele insusiri sitrasaturi.
6eprezentarea- constituie o imagine senzoriala a obiectelor cercetate fara sa existe un
contactnemi(locit cu acestea.Ea consta in reproducerea imaginilor care au avut loc in
trecut, reproducereaobiectelor si fenomenelor care au actionat asupra noastra cindva,
iar in momentul dat nu actioneazaasupra organelor de simt.@eprezentarea au un
caracter concret imaginative si este pas catre gindirea abstracta.
63./ez# 0lui<i esen<a no<iunii de ade#0r 1i formele acestuia.
'devarul*scopul final al cunoasterii,- este categoria filosofica care vizeaza
corespunderea adecvata aimaginii cu obiectul, a cunostintelor cu realitatea obiectiva.
'devar sunt cunostintele care reproduceobiectul asa cum exista el in afara si
independent de constiinta.Cuvintul !adevar" vine din greaca,insemnind o stare de
!neascundere". 'devarul este o proprietate nu a fenomenelor, obiectelor sau proceselor
, ci a cunostintelor noastre despre acestea. Fiind rezultatul activitatii subiective
a omului, elreproduce obiectiv existenta lumii reale.Exista mai multe tipuri de
adevar% - relativ si absolutN- obiectiv si subiectiv.
%de#arul obiecti#- este o categorie filosofica, care vizeaza cunostintele continutul
carora e determinatde obiectul cunoasterii si este independent de subiect.*'devarul se
refera la concluziile noastre despre lume si nu la insusi lume.#umea ca atare nu-I
niciadevarata, nici falsa.Cunostintele sunt subiective dupa forma si obiective dupa
continut. 'devarul serefera numai la continutul cunostintelor. 'devarul nu depinde de
om,omenire, epoca, de numarul devoturi. De ex., din faptul ca indeia indivizibilitatii
atomului pina la finele sec JIJ era sustinuta dema(oritatea oamenilor nu reiese , ca ea
era adevarata.,
%de#arul subiecti#- este o categorie filosofica ce tine de dependenta adevarului de
diversi factori,accentuind , totodata, ideea ca fiecare om are adevarul sau.
%de#ar absolut este categorie filosofica ce vizeaza coincidenta completa, definitiva a
imaginii cuobiectul reflecatat. 'ceste cunostinte nu depind de dezvoltarea cunoasterii
si practicii sociale, de aceeasunt adevaruri eterne.Ca exemple de adevaruri absolute
servesc constatarea evenimentelor, faptelor *!Chisinau este capital 5oldovei", si
tezele fundamentale ale stiintei *!substanta este alcatuita dinatomi", 'devarurile
absolute se refera la unele laturi, aspect, insusiri, manifestari particulare alelumii..
%de#arul relati#- este categorie filosofica care reflecta coincidenta incompleta a
imaginii cobiectul.'devar relativ sunt cunostintele care correct reflecta realitatea,
dar nu cuprinde toatelaturile,aspectele obiectului reflecatat, ceva ramine necunoscut. In
procesul cunoasterii are loc trecereatreptata de la adevarul relative la cel absolut.
'devarul absolut poate fi inteles ca o suma a adevarurilor relative,iar in adevar relative
se contin elemente ale adevarului absolut.
64.Einciuna 1i eroarea sunt una 1i aceea1i? Gargumenta<i r0spunsul.
5inciuna si eroarea sunt nishte fenomene diferite, intrucit minciuna reprezinta o
afirmatie care estecontrazisa de experienta,observatie sau bun simt, care este oferita
in mod premeditat sau spontan princontorsionarea totala sau partiala a faptelor si
adevarului, sau prin argumentarea selective, dar apparent semnificativa a faptelorN iar
eroarea este o component a argumentatiilor care, fiinddemonstratie gresita in forma
sa, face ca argumentul sa devina invalid. /otodata, minciuna este unfenomen
intentionat, cauzat de obicei de vointa omului, in timp ce eroarea are un
character neintentionat
65.Numi <i criteriile ade#0rului cunoa1terii.
Criteriile adevarului cunoasterii sunt% - ratiunea*gindirea,-intelegerea-legile logicii.
*punctual acesta tre revazut..,
66.Expune <i principalele pozi<ii filosofice asupra ade#0rului.
.rincipalele pozitii filosofice asupra adevarului erau% existentialismul,conventionalism,
pragmatism,machism
Existentialistii recunosc adevarate acele cunostinte pentru care omul poate sa-si
(ertfeasca viata.
Con#entionalistii afirma ca adevarul e rezultatul conventiei savantilor.
+ragmaticii leaga adevarul cu folosul.
EacBistii leaga adevarul cu o gindire economica.