TEHNICI DE PLAT I DE FINANARE N COMERUL EXTERIOR

Unul dintre cele mai importante momente n desfurarea schimburilor

internaionale l constituie ncasarea contravalorii mrfurilor exportate sau a
serviciilor prestate.
Realizarea ncasrii sumelor astfel rezultate se efectueaz printr-o
modalitate de plat convenit ntre pri sau/i stipulat n contractul comercial
internaional.
Modalitile de plat utilizate n comerul internaional s-au diversificat
continuu n funcie de mutaiile ce au avut loc n cadrul economiei mondiale i a
perfecionrii tehnicilor i tehnoloiilor de trasmitere a mesa!elor.
"stfel se distin#
$. plata mrf contra marf % a purtat denumirea de troc i mai t&rziu de
compensaie. 'in punct de vedere istoric este prima modalitate de
plat aprut( iar revenirea la acest tip de plat a fost determinat( pe
de o parte de fenomenele de criz financiar naional sau
internaional( iar pe de alt parte( de limitele financiare ale unor
participani la schimburile internaionale.
). plata n numerar( se utilizeaz n procent mai redus la nivel
internaional( n#
- rile cu restricii valutare sau care practic sisteme de
impozitare severe*
- spaii eorafice izolate*
- n activiti de turism i transport internaional.
+. plata prin cec ,cea mai apropiat de modalitatea de plat n numerar- %
caracterul nscrisului ofer partenerilor de afaceri un rad de siuran
mai ridicat.
.. plata prin titluri de credit % utilizarea cambiei i a biletului la ordin
,eventual prin asociere la alte titluri de plat* acreditiv* incasso*
scrisoare de credit comercial-( este una din cele mai vechi tehnici de
plat. /n timp acestea au evoluat de la utilizarea lor sinular i au
devenit asociate altor modaliti de plat ,n prezent-.
0. ordinul de plat % este leat de apariia bncilor i a dezvoltrii
relaiilor la nivel internaional ntre acestea. "ceast modalitate de
plat se aseamn plilor n numerar( dar se realizeaz pe canal bancar
i const n ordinul pe care un client l d bncii sale de a plti din
contul su o sum de bani unei alte persoane( n contul acestuia( care
poate fi deschis la orice alt banc sau chiar la aceeai banc. /n
practica internaional poart denumirea de (( plat direct din cont11
2. plata documentar sau operaiuni documentare % plata se face de ctre
banc numai contra documente ,acreditiv i incasso( scrisoarea de
credit comercial-*
$
3. scrisoarea de aranie bancar % dei n esen constituie un instrument
de arantare( ea poate fi utilizat i ca mi!loc de plat. 4rin implicarea
mai profund sau mai superficial a bncii corespunztor
ana!amentului de plat asumat ofer mai mult sau mai puin
siuran n raport cu interesele partenerilor. 4oate fi folosit n sine
sau n conexiune cu alt tehnic de plat cu scopul de a o aranta(
,cum este( de exemplu( plata prin incasso sau prin compensaie-.
"enii economici( n decizia lor privind o plat internaional( au n
vedere( pe de o parte( modalitatea de plat pentru care opteaz ,cec( incasso(
acreditiv etc- iar( pe de alt parte( modul n care vor fi transferate fondurile
,letric( telerafic( 56789- precum i cine suport comisioanele bancare.
9ransferul fondurilor#
$. transfer letric prin pot % este cel mai vechi( const n
transmiterea fizic a nscrisului printr-un anumit mi!loc de
transport ,avion-( de la o banc la alta(
). transfer telerafic % prin cablu ,telex( fax-(
+. transfer prin sistem 56789 % tehnic computerizat ,5ociet: for
6orld;ide 7nterban< 8inancial - =R>?* =R'* =anca
"ricol*=>R* 9elecomunications-.
">R?'797@UA 'B>UM?C9"R
/n decontarea tranzaciilor internaionale acreditivul documentar ocup un
loc important % peste 3DE. Utilizarea sa extins este determinat de avanta!ele
pe care le prezint at&t pentru exportator c&t i pentru importator. "ceast
modalitate de plat se face dup reulile i uzanele uniforme elaborate de >>7
4aris ,>amera 7nternaional de >omer-#
- Reuli uniforme i practica acreditivelor documentare % >>7
4ublicaia 0DD*
- 8ormulare standard privind acreditivele documentare % 4ublicaia 0$2*
- M9 3DD messae 8ormats elaborate de 56789 % formatele de
9eletransmisie 5tandard.
"creditiv documentar % Aetter of >redit % 'ocumentar: >redit
- >ommercial Aetter Bf >redit
- >redit 'ocumentaire
- "<<reditiv( Fandels Greditbrief.
/n 4ublicaia 0DD este utilizat termenul de credit documentar pentru a
desemna orice ana!ament de plat contra documente asumat de o banc(
)
indiferent cum este numit sau descris. "creditivul documentar este un
ana!ament ferm asumat de o banc de a asiura plata contravalorii unui export
contra documentelor prezentate de exportator n condiiile i termenele stabilite
de ordonatorul acreditivului documentar.
>"R">9?R7597>7A? ">R?'797@UAU7 'B>UM?C9"R
$. siurana plii % se ana!eaz o banc n susinerea mecanismului de
derulare* n acreditivul documentar confirmat i irevocabil
ana!amentul a dou bnci( una din cele mai siure metode de plat(
). formalismul acreditivului documentar % banca nu vede marfa ci verific
numai documentele. "creditivul prezint un supliment de formalism
fa de alte tehnici de plat( banca insist&nd asupra conformitii
documentului n raport cu ordinul de deschidere a acreditivului
documentar , se ntocmesc trei documente# ordinul de deschidere(
deschiderea acreditivului documentar i notificarea bncii
exportatorului-. 'ocumentele trebuie redactate n limba care s-a
cerut i n numrul de exemplare cerut.
+. independena fa de contractul de baz % acreditivul poate s cuprind i
alte elemente fa de contractul iniial( banca ia n considerare
ordinul de deschidere a acreditivului documentar. >ontractul de
baz este suport de baz ( pe baza cruia se face plata.
.. adaptabilitatea % n cazul unui reexport( plata se face prin #
a. "creditiv documentar transferabil % cumprtorul cunoate
exportatorul iniial( b. "creditiv documentar subsidiar %
cumprtorul nu cunoate exportatorul iniial.
0. fermitatea ana!amentului bancar % indiferent dac acreditivul
documentar e revocabil sau irevocabil( banca se ana!eaz s fac
plata.
4HRI7A? 7M4A7>"9?
$. ordonatorul acreditivului documentar % importatorul/beneficiarul
unei prestaii sau cel care iniiaz operaiunea(
). beneficiarul acreditivului documentar % exportatorul/prestatorul
de servicii. ?l este cel n favoarea cruia banca importatorului s-a
ana!at la plat(
+
+. banca emitent % banca care( la solicitarea importatorului( care
este ordonatorul acreditivului documentar( i asum n scris
ana!amentul de plat n anumite condiii i termene.
"cest ana!ament ea l poate refuza#
- direct % n sensul n care ea nsi efectueaz plata*
- indirect %n sensul c desemneaz o alt banc s
efectueze plata.
.. banca corespondent % banca prin care banca emitent transmite
telexul acreditivului documentar spre a fi comunicat
beneficiarului acreditivului.
"ceasta poate fi#
- banca verificatoare sau avizatoare % n cazul n care plata
documentelor are loc la banca emitent sau plata este solicitat la o
ter banc(
- banca pltitoare % se poate afla n ara exportatorului sau ntr-o ter
ar(
- banca tras - c&nd plata urmeaz s fie fcut prin cambii trase asupra
unei bnci. =anca asupra creia au fost trase cambiile i care la
scaden le va achita se numete banca tras.
- banca neociatoare - n practica bancar anlo-saxon( acreditivul
documentar presupune utilizarea unei cambii trase asupra bncii
emitente i( deci( locul plii este la ea ,domiciliul trasului-. /n msura
n care o alt banc dec&t banca emitent este insrcinat cu
neocierea( aceasta nseamn c banca neociatoare este autorizat s
preia documentele de la expeditor i s i le achite( contra unui
comision de neociere i s le remit bncii emitente.
- banca confirmatoare % banca care la ana!amentul de plat asumat de
banca emitent( adau propriul ei ana!ament eal ca valoare i
condiii.
M?>"C75MUA 4AHI77 4R7C ">R?'797@ 'B>UM?C9"R
4lata prin acreditiv documentar face parte interant din ansamblul
relaiilor comerciale i construcia financiar a unei afaceri.
5uccesiunea momentelor#
$. existena unui contract sau a unei neleeri prin care partenerii au
convenit plata prin acreditiv documentar
). dispoziia/ordinul de deschidere % este dat de importator bncii sale(
banca emitent i cuprinde toate condiiile de termene i documente pe
care trebuie s le ndeplineasc exportatorul pentru a i se face plata(
.
+. deschiderea acreditivului documentar const n elaborarea unui nscris(
nsui acreditivul documentar( prin care banca emitent se ana!eaz
ferm la plat n favoarea beneficiarului acreditivului documentar(
exportatorul( n condiiile de termene i documente potrivit nscrisurilor
primite de la ordonator. "cest document este transmis bncii
exportatorului(
.. notificarea beneficiarului acreditivului documentar % banca
exportatorului anun exportatorul de deschiderea acreditivului
documentar i i remite documentul acreditivului documentar(
0. livrarea mrfii(
2/3. utilizarea acreditivului documentar % n posesia documentelor ce atest
livrarea mrfii n termenele i condiiile din acreditivul documentar(
exportatorul le prezint la banc. =anca verific concordana
documentelor cu cerinele acreditivului documentar i efectueaz
plata, documente contra bani-(
J/K. remiterea documentelor/rambursarea sumei % banca pltitoare( dup
efectuarea plii( remite documentul bncii emitente. "ceasta( dup un
nou control al documentelor( n funcie de condiiile din acreditiv(
ramburseaz bncii pltitoare banii. /n caz contrar( nu ramburseaz banii
pe documente neconforme cu termenii acreditivului documentar.
$D/$$. notificare importator/ plata documente % banca emitent deine
documentele privitoare la marf i pe cele pe care le elibereaz
importatorului contra plat.
$). eliberare/ ridicare marf.
8BRM? L7 974UR7 '? ">R?'797@ 'B>UM?C9"R
/n funcie de natura ana!amentului asumat de banca emitent( acreditive
pot fi#
". revocabile
=. irevocabile
>. irevocabile confirmate.
ACREDITIV DOCUMENTAR REVOCABIL
4oate fi modificat sau anulat de banca emitent n orice moment al
derulrii acreditivului documentar( fr o avizare prealabil a beneficiarului
acreditivului documentar( cu condiia ca notificarea de modificare sau anulare s
parvin bncii nsrcinate cu plata( acceptarea( neocierea( nainte ca astfel de
operaiuni s se fi produs.
'reptul de revocare se stine n momentul n care plata( acceptarea sau
neocierea au fost efectuate.
"ceste acreditive sunt rar utilizate datorit faptului c prezint riscuri
pentru exportator. "spectul revocabil trebuie menionat n deschiderea
acreditivului documentar.
0
ACREDITIVUL DOCUMENTAR IREVOCABIL
"creditivul documentar irevocabil presupune un ana!ament ferm al
bncii emitente de a executa sau a face s se execute ,desemn&nd o alt banc-(
plata( acceptarea( neocierea( cu condiia ndeplinirii tuturor prevederilor
stipulate cu ocazia deschiderii. "cest ana!ament nu poate fi modificat sau
anulat dec&t cu acordul prilor interesate.
"creditivul irevocabil presupune certitudine absolut privind plata pentru
beneficiar( cu condiia de a se conforma tuturor condiiilor prevzute n acreditiv
i de a prezenta toate documentele.
Meniunea acreditivului documentar irevocabil - este menionat clar n
toate momentele derulrii acreditivului. "stfel( de exemplu( n documentul de
deschidere a acreditivului documentar transmis la banca emitent bncii
exportatorului se resete un asemenea text#
- n limba rom&n - (( 'in ordinul ,numele( adresa cumprtorului-
deschidem ,cu sau fr precizarea (( la dumneavoastr11- n favoarea
,nume( adres v&nztor- un acreditiv documentar irevocabil...11
- n limba francez - (( '1orde ,nume( adres cumprtor- ouvrez , cu
sau fr precizarea (( chez vous11- faveur ,nume( adres v&nztor-
credit documentaire irrevocableM11
- n limba enlez % ((=: order of ,numele i adresa cumprtorului-
open ,cu sau fr precizarea (( ;ith :ou11- favour ,nume( adres
exportator- irrevocable documentar: creditM11.
>omentariu#
'ac n text apare precizarea(( la dumneavoastr11 ea semnific c
respectivul acreditiv documentar este domiciliat la banca exportatorului. /n
practic( deseori( meniunea privind domicilierea apare separat# ((acest acreditiv
documentar este domiciliat la dumneavostr11.
">R?'797@ 'B>UM?C9"R 7R?@B>"=7A >BC87RM"9
?ste acela n care( la ana!amentul irevocabil al bncii emitente se adau un
ana!ament eal ca valoare i condiii al unei tere bnci( banca
confirmatoare.
=anca confirmatoare( situat de reul n ara beneficiarului acreditivului
documentar( dar poate fi i n alt ar( accept fa de beneficiar aceleai
2
ana!amente ca i cele pe care banca emitent i le-a asumat prin deschiderea
acreditivului documentar irevocabil.
/n cazul n care banca exportatorului nu este i banca confirmatoare( n
finalul frazei prezentate mai sus se adau meniunea#
- n limba romn - (( ...fr confirmarea dumneavoastr11(
- n limba francez - ((... sans : a!outer votre confirmation11(
- n limba enlez - ((... ;ithout addin Nour confirmation11.
?x. 'ei ofer un rad de siuran ridicat privind plata( utilizarea
acreditivului documentar irevocabil confirmat n cadrul exportului trebuie
fcut difereniat de la caz la caz. "stfel( n cazul contractelor de export
rom&neti ncheiate cu partenerii din ri care au dificulti financiare( se
recomand ca obinerea confirmrii s fie fcut de la o ter banc situat n
alt ar. /n condiiile n care banca emitent nu prezint aranie privind
solvabilitatea( orice banc va evita s dea confirmarea pentru un acreditiv
documentar emis de aceasta.
5e recomand utilizarea acreditivului documentar irevocabil confirmat de
o ter banc( cu bonitate de necontestat pentru acele acreditive documentare
emise de bnci cu dificulti financiare.
>onfirmarea dat de =R>? sau de alt banc comercial rom&n se va
utiliza pentru acreditive documentare emise de bnci fr astfel de probleme( n
acest din urm caz( constituind i o modalitate de sporire a ncasrilor prin plata
comisioanelor care cad n sarcina ordonatorului ,dac n acest contract nu s-a
prevzut altfel-.
'eci( n cazul n care partea rom&n solicit includerea n contractul de
baz( confirmarea acreditivului documentar( este indicat s se precizeze clar ce
banc va da confirmarea( indic&ndu-se o banc n msur s avanta!eze partea
rom&n.
/n cazul n care n ordinul de deschidere nu se menioneaz nimic despre
natura ana!amentului bancar - revocabil* irevocabil % acreditivul documentar se
consider a fi revocabil.
'ac acreditivul documentar este confirmat se indic i numele bncii
confirmatoare.
'ificultile financiare pe care le traverseaz n ultimul timp aenii
economici rom&ni( implicit bncile comerciale rom&neti( au determinat adesea
nt&rzieri n plata importurilor efectuate de acetia. 'rept urmare( numeroi
exportatori strini au nceput s solicite ca acreditivele pe care le vor deschide
importatorii rom&ni n favoarea lor s fie confirmate de o banc din ara lor. /n
acest context( bncile solicitate s confirme acreditivele deschise de bncile
comerciale rom&ne condiioneaz confirmarea de acoperire anticipat a
acreditivelor( respectiv punerea la dispoziia lor n mod anticipat a sumelor n
valut( corespunztor valorii acreditivelor documentare ce vor fi confirmate.
"stfel de situaii( de exemplu( sunt de!a uzuale n relaiile cu bncile din
5U".
3
"semenea acreditive( n practic( sunt denumite ">R?'797@? >U
">B4?R7R? "C97>74"9H.
4entru a depi acest inconvenient( bncile comerciale rom&ne convin cu
bncile confirmatoare( care solicit acoperirea anticipat a acreditivelor(
constituirea de depozite colaterale purttoare de dob&nzi. 5e subnelee c suma
de bani depozitat rm&ne la dispoziia beneficiarului p&n la stinerea tuturor
obliaiilor ce decur din derularea acreditivului.
?a constituie un titlu de aranie n favoarea beneficiarului acreditivului
documentar % exportatorul strin % pentru toate obliaiile importatorului rom&n.
7mportatorul rom&n trebuie s solicite n mod expres ca perioadele de
valabilitate a acreditivului documentar s fie n str&ns concordan cu termenele
de livrare a mrfurilor importate pentru a evita prelunirea perioadei de
imobilizare a fondurilor valutare la bncile din strintate.
Utilizarea acreiti!"l"i #c"$e%tar &i alte 'reciz(ri 'ri!i% 'l()ile
Utilizarea acreditivului documentar este un termen eneric ce desemneaz
tehnica comercial bancar prin care exportatorul i poate ncasa banii. 'in
acest punct de vedere utilizarea acreditivului documentar se poate realiza prin#
a. plat la vedere(
b. plat diferat(
c. acceptare(
d. neociere(
e. plat la vedere i prin acceptare ,mixt-.
'in punct de vedere al sumei pltite( acreditivele pot fi utilizate#
f. total(
. parial(
h. n trane.
9oate acreditivele trebuie s indice clar dac sunt utilizate prin plat la
vedere( prin plat diferat( prin acceptare sau neociere ,art. $$-.
a. acreditivele cu plata la vedere % ,francez - ((pa:able a vue11 sau ((credit a
vue11* enlez - ((siht credit11-. ?xportatorul n momentul n care a prezentat
documentele n bun reul la hieele bncii pltitoare( primete imediat
contravaloarea lor.
b. acreditivele cu plat diferat ,francez - (( paiement difere11sau ((credit
paiement difere11( enlez ((deferred pa:ment11-. 4lata documentelor( dei se
realizeaz interal( nu se face n momentul prezentrii acestora la banc de
ctre beneficiarul acreditivului( ci la o dat ulterioar menionat expres n
acreditivul documentar , de reul plata diferat dureaz +D-2D zile din
momentul prezentrii documentelor-. "stfel( importatorul este n posesia
documentelor nainte de a fi efectuat plata. ?xist&nd certitudinea condiiilor
de documente ndeplinite( bncile pot acorda beneficiarului un avans n contul
plii diferate. "cest tip de plat este avanta!os pentru importator( care( av&nd
J
documentele( ridic marfa( o vinde i din banii astfel obinui pltete
importul.
c. acreditivele cu plat prin acceptare ,francez - ((credit
d1acceptation11( enlez - ((acceptance credit11- sunt utilizate n cazul v&nzrilor
pe termen scurt i foarte scurt ,2D-JD zile-( iar setul de documente cuprinde
ntotdeauna o cambie. @aloarea cambiei este eal cu valoarea mrfii ,sau
acreditivului documentar-( iar scadena este indicat n acreditivul documentar
,ntre 2D-$JD zile de la depunerea documentelor-( acesta fiind n fapt momentul
n care exportatorul va ncasa contravaloarea mrfurilor exportate. >ambia
emis de ctre exportator poate fi tras asupra bncii emitente( bncii
corespondente sau asupra cumprtorului. Bdat cu setul de documente ce atest
expedierea mrfurilor( exportatorul prezint bncii pltitoare i cambia. =anca
accept cambia( devenind '?=79BR >"M=7"A 4R7C>74"A i i-o restituie
exportatorului( iar documentele le remite bncii emitente. Aa scaden(
exportatorul se prezint la banc pentru ncasarea contravalorii cambiei( banca
pltitoare o achit i i recupereaz banii de la cel asupra cruia a fost tras
cambia ,banca emitent( cumprtor-. "creditivele documentare cu plata prin
acceptare sunt utilizate adesea ca modalitate de refinanare a exportului efectuat
pe credit.
/n posesia cambiei( exportatorul procedeaz la scontarea ei nainte de
scaden,suport taxa scontului- recuper&ndu-i astfel mai devreme banii
imobilizai n marfa v&ndut pe credit.
d. plata prin negociere - este specific scrisorilor de credit ,o variant a
acreditivului documentar- care ntotdeauna sunt domiciliate la banca emitent(
iar derularea plii presupune ntotdeauna utilizarea cambiei sau a biletului la
ordin. 4entru a accelera ncasarea contravalorii exportului( banca emitent
acord dreptul bncii notificatoare de a neocia documentele. /n unele cazuri(
banca emitent emite i scrisori nerestrictive n care caz exportatorul poate
neocia documentele la o banc aleas de el( dar corespondent a bncii
emitente. /n esen( operaiunea de neociere const n ((cumprarea11 cambiilor
la o banc , notificarea sau( dup caz( alta( aa cum este menionat n textul
scrisorii de credit- spre a fi ((v&ndute11 bncii emitente a scrisorii de credit. >a
tehnic de derulare( beneficiarul scrisorii de credit prezint bncii documentele
nsoite de cambii cu scadena la vedere sau la termen trase asupra
cumprtorului( bncii emitente sau asupra altei persoane indicate n scrisoarea
de credit. =anca neociatoare achit cambiile npreun cu documentele( le
remite bncii emitente de unde apoi i recupereaz banii. 4entru operaiunea
efectuat banca neociatoare percepe un comision de neociere i i reine
dob&nda pentru intervalul ce se scure din momentul neocierii p&n n
momentul ncasrii banilor de la banca emitent. >ostul operaiunii de neociere
se suport de ordonator. >&nd cambiile au scadene la diferite termene( iar
beneficiarul acreditivul documentar dorete plata imediat( le poate sconta. /n
acest caz( scontul este suportat de beneficiarul scrisorii de credit. 'e reinut este
K
c stinerea obliaiei de plat prin neociere este specific scrisorii de credit
comerciale.
e. Plata la vedere i plat prin acceptare % mixt. 'eseori( n cazul
creditelor v&nztor( respectiv c&nd exportatorul vinde marfa pe credit( se
convine ca o parte din valoarea mrfii v&ndute pe credit s fie pltit sub form
de avans la livrarea mrfii ,plat la vedere-( iar diferena( care reprezint
creditul( s se materializeze intr-un set de cambii( potrivit ratelor scadente(
acceptate de banca emitent ,plata prin acceptare-. /n deschiderea acreditivului
documentar( conform instruciunilor primite de la ordonator( se precizeaz
cuantumul plii la vedere ,O- i suma aferent plii acceptate ,N-. 'rept
urmare( beneficiarul acreditivului documentar( n timpul valabilitii
acreditivului documentar prezint bncii documentele nsoite de una sau mai
multe cambii cu scadenele fixate la un anumit termen de la acceptare
,2D(KD($JD zile sau mai mult-( scadene care n esen( depesc valabilitatea
acreditivului documentar. Aa prezentarea documentelor( banca achit cota
pltibil la vedere( iar cambiile le accept( arant&nd plata lor la scaden.
4entru siurana ncasrii la scaden a ratelor( este de dorit ca acceptarea i/sau
avalizarea cambiilor s se fac de banca emitent.
f. acreditive utilizate total (integral) sunt acele acreditive documentare
n care suma indicat ca acreditiv documentar este pltit de banc interal( la
prezentarea documentelor de ctre exportator( care atest livrarea interal a
mrfii solicitate. Meniunea ca atare ((utilizabil total11( apare mai rar n practica
comercial bancar. 'e reul( acreditivele conin clauza ((utilizrii pariale
interzise11 i drept urmare se subnelee c plile pariale sunt interzise sau c
acreditivul documentar este pltibil $DDE.
. Acreditivele utilizate parial sunt acele acreditive n care banca
onoreaz documentele prezentate de exportator n cadrul valabilitii i valorii
de ansamblu a acreditivului documentar( pe msura expedierii mrfurilor. /n
aceste cazuri( este de dorit ca n acreditivul documentar s fie menionat i preul
unitar al mrfii pentru ca banca s controleze valoarea facturilor. 'ac o astfel
de precizare lipsete( banca onoreaz documentele aa cum au fost ntocmite i
prezentate de exportator. 'ac n acreditiv nu se menioneaz altfel ,sau lipsesc
orice meniuni n acest sens-( plile i expedierile pariale se interpreteaz ca
fiind permise.
h. pli i/sau expedieri n trane % 4ublicaia 0DD ,art. .0- face o
distincie ntre pli/expedieri pariale ,prezentate anterior- i pli/expedieri n
trane( n practic denumite i acreditive documentare cu plile ealonate.
"cestea sunt acele acreditive n cadrul crora se prevede ca expedierea
mrfurilor s se fac n mai multe trane( pentru fiecare stabilindu-se at&t
termenul de expediere ,sau perioada- c&t i cantitatea de expediat ,ex. $DD.DDD
tone n luna mai( 0D.DDD tone n luna iunie etc-. 4e msur ce acestea au loc n
perioada indicat n acreditivul documentar( banca efectueaz plata pentru
fiecare tran. "ceste livrri( ealonate n timp( sunt privite de bnci ca
$D
operaiuni distincte dei sunt acoperite de acelai acreditiv documentar. 'ac n
acreditiv sunt precizate pli i expedieri n trane( iar exportatorul( n cadrul
unei perioade determinate( stipulat n acreditiv( nu a efectuat expedierea tranei
respective( acreditivul documentar nceteaz s mai fie utilizabil pentru trana
respectiv c&t i pentru tranele celelalte care urmeaz( dac n acreditiv nu s-a
stabilit altfel.
'e reinut# n cazul acreditivului documentar n care sunt pli/expedieri
n trane( funcioneaz n fapt( dou valabiliti#
$. valabilitatea i valoarea de ansamblu a acreditivului documentar n
cadrul crora trebuie s se realizeze toate plile i expedierile n trane(
). valabilitatea i valoarea fiecrei trane( nerespectarea acestora
din urm atr&nd anularea posibilitii utilizrii de ansamblu.
'?5>F7'?R?" ">R?'797@UAU7 'B>UM?C9"R
"specte importante#
- acreditivul documentar este independent fa de contractul de baz.
Brice trimitere la acesta nu obli n nici un mod bncile(
- toate prile implicate n acreditivul documentar iau n considerare
documentele i nu mrfurile sau serviciile la care acestea se refer.
'ac documentele sunt n bun ordine( chiar dac marfa nu este
corespunztoare( acest lucru nu poate fi invocat bncii ca motiv de
neplat(
- dac acreditivul conine condiii fr s precizeze ce documente
trebuie prezentate n conformitate cu acestea( bncile le vor considera
ca nefiind precizate i le vor inora(
- ordinul de emitere trebuie realizat n baza 4ublicaiei 0DD( deoarece#
bncile lucreaz dup aceste reuli uniforme(
n caz de litiiu prima referin este 4ublicaia 0DD(
exist expresii consacrate( specificate expres n 4ublicaia
0DD(
exist termeni pe care 4ublicaia 0DD nu-i recomand
pentru a fi utilizai.
Ori%"l e e*c+iere, ceri%)e - 'reciz(ri
$. ordonator ,importator- % date de identificare % numele i adresa(
). banca emitent % trebuie identificat dac nu exist pe exemplarul
tipizat(
+. data ordinului de deschidere % ordinul de deschidere trebuie s apar n
concordan cu contractul de v&nzare-cumprare internaional(
.. valabilitatea acreditivului documentar i locul prezentrii
documentelor % toate acreditivele trebuie s aib precizate data la care
expir valabilitatea i locul unde trebuie prezentate documentele
pentru plat/neociere/acceptare. @alabilitatea acreditivului este
$$
intervalul de timp n cadrul cruia baeneficiarul trebuie s prezinte
documentele la hieele desemnate. "na!amentul ferm de plat al
bncii emitente se refer la acest interval. ?xpirarea valabilitii se
poate trece n dou moduri#
- o dat cert(
- o perioad de ex. $ lun( 2 luni* n acest caz( banca emitent va
considera data emiterii acreditivului ca prima zi de la care cure
valabilitatea acreditivului.
'ocumentele nu pot fi prezentate bncii dec&t n intervalul valabilitii
acreditivului.
@alabilitatea este termenul p&n la care se pot face plile# trei luni de
la...( valabil p&n la...
Marfa trebuie s fie pretit( exportatorul trebuie s exporte mrfurile i
s realizeze documentele n momentul n care marfa este livrat sau o perioad
anterioar livrrii mrfurilor.
'ocumentele trebuie s a!un dup livrarea mrfurilor n termen de max
)$ zile la locul plii. @alabilitatea se mparte n#
- real % maxim )$ zile din momentul expedierii mrfurilor(
- inoperant- restul de timp care rm&ne p&n n momentul expirrii
acreditivului.
@alabilitatea prea mare va determina costuri bancare suplimentare( dac este
prea mic( nu permite exportatorului s fac toate demersurile necesare
expedierii i ntocmirii documentelor i sunt necesare preluniri.
Aocul prezentrii documentelor / domiciliul acreditivului
'omicilierea % indicarea locului( ara( oraul i banca la hieele creia urmeaz
s aibe loc plata contravalorii mrfii( domiciliul poate fi ara exportatorului( ara
importatorului( ter ar.
"vanta!e pentru exportator c&nd domiciliul este n ara sa# documentele a!un la
timp( litiiile care ar putea s apar sunt !udecate n conformitate cu leislaia
rii sale( banca exportatorului ncaseaz comisioane i speze i se realizeaz un
aport valutar pentru un aent economic din ara exportatorului.
0. beneficiarul % numele( prenumele( adresa( elementele de identificare
2(3(J. meniunile 2(3(J fac parte dintre precizrile privind modul de
transmitere a acreditivului documentar ,3 % verificarea prealabil(
transmisie prin teletransmisie %56789-(
K. acreditiv documentar transferabil % pentru ca acreditivul s fie
transmisibil aceast meniune trebuie precizat n mod expres n
ordinul de deschidere(
$D.confirmarea acreditivului documentar %dac ordonatorul bifeaz csua
prin care ((autorizeaz11 dac cere beneficiarul( aceasta nseamn
c el dorete ca banca emitent s instructeze banca desemnat s
verifice beneficiarul fr confirmarea sa( dar dac beneficiarul dorete
$)
confirmarea sa. 'ac confirmarea o face o banc ter % banca
confirmatoare este specificat n csua ((7nstruciuni speciale11.
$$.suma/valoarea acreditivului documentar. "ceast sum poate fi
precizat #
- simplu % ex. $DD.DDD U5'(
- prin indicarea unei limite superioare % maxim $DD.DDD U5'(
- aproximativ( circa $DD.DDDU5' P/- $DE.
Mrimea sumei este n str&ns corelare cu condiia de livrare.
=ncile nu pltesc dec&t n moneda precizat n acreditiv.
$).acreditiv documentar pltibil la banca desemnat.
a. se specific expres care este banca desemnat#
- ordonatorul cunoate numele bncii care face plata(
- ordonatorul nu cunoate numele bncii dar a convenit cu exportatorul
ca plata s se fac la o banc din ara exportatorului ,((banca la
aleerea bncii emitente11-
- ordonatorul poate lsa spaiu liber % banca va decide ce banc va
desemna pentru plat.
b. pltibil# la vedere( plat diferat( prin acceptare( prin neociere. /n nici
un caz nu se va cere prin ordinul de deschidere a acreditivului cambii
trase asupra ordonatorului. 'ac n acreditiv se precizeaz cambii trase
asupra ordonatorului( bncile consider aceste cambii ca documente
adiionale.
$+.livrri pariale sunt permise dac n acreditivul documentar nu se
specific altfel. /n lipsa oricrei meniuni sunt considerate permise.
Aivrri ealonate % ordonatorul trebuie s precizeze perioada sau
perioadele livrrilor ealonate. Aivrrile pariale pot fi urmate de pli
pariale ,dac acestea sunt permise- sau se poate face ((plata $DDE la
vedere dup ultima livrare11.
$..transbordri % pot fi permise sau nu n funcie de riscul pierderii sau
deteriorrii mrfurilor.
$0.asiurarea acoperit de ordonator % numai dac beneficiarul nu trebuie
s prezinte la livrare i un document de asiurare.
$2.detalii cu privire la transportul mrfii# locul expedierii( locul de
destinaie( data expedierii % toate trebuie precizate clar( fr abrevieri(
fr expresii enerale. 'ata livrrii trebuie s se afle n perioada de
validitate a acreditivului. =ncile nu admit documente de transport
care s aib data de emitere nainte de deschiderea acreditivului. Cu se
utilizeaz ((livrare prompt11( ((pe11 sau ((n !ur de11.
$3.descrierea mrfurilor % scurt( clar( s permit vmilor verificarea.
$J.condiii de livrare % 7C>B9?RM5* R"89'.
$K % )+. prezentarea documentelor# denumirea documentelor( numrul
documentelor( numrul de exemplare cerut( emitentul i coninutul
$+
documentelor( ordinea trecerii documentelor % factura( documente de
transport( documente de asiurare.
).. termenul de prezentare a documentelor % maxim )$ zile de la data
expedierii mrfurilor. Aeat de expedierea mrfurilor( circuitul
documentelor i ncasarea contravalorii mrfii( se stabilesc trei termene.
- termenul de valabilitate
- termenul de livrare
- termenul de prezentare a documentelor.
a. termenul de valabilitate % data p&n la care pot fi
prezentate documentele la banca pltitoare/acceptatoare* fie se
specific o dat( fie se specific o perioad ,valabilitate $ lun( 2
luni( etc-( ns aceast dat se calculeaz ncep&nd cu data
emiterii. 'ata valabilitii este pentru documente prezentate( nu
expediate.
b. 9ermenul de livrare % data p&n la care are loc
expedierea pentru livrrile n trane % mai multe termene de
livrare. 'epirea termenului de livrare nseamn nendeplinirea
obliaiilor din acreditiv i( deci( ncetarea obliaiei de plat din
partea bncii.
c. 9ermenul de prezentare a documentelor la banc.
'ac n acreditiv acesta nu este precizat este considerat de )$ zile
de la data emiterii documentelor de transport. 9ermenul de )$ zile
nu este orientativ ci imperativ.
d. @alabilitatea acreditivului i alte termene# dac n
acreditiv valabilitatea este fixat pentru +D aprilie i termenul de
livrare a mrfii este $ aprilie( prezentarea documentelor de poate
face ntre $ %)$ aprilie % valabilitatea real a acreditivului.
4erioada ))-+D aprilie este valabilitate inoperant.
)0. 7nstruciuni suplimentare % detalieri suplimentare sau meniuni
speciale.
)2. relementarea plii % contul din care se va face plata la sosirea
documentelor.
DOCUMENTE CERUTE N OPERAIUNEA DE ACREDITIV
DOCUMENTAR
$.
Brdinul de deschidere al acreditivului documentar trebuie s precizeze
clar documentele n baza crora s se fac plata/acceptarea/neocierea de ctre
banca desemnat n favoarea beneficiarului. ?ste foarte important ca prile
implicate n derularea acreditivului s acorde acelai neles termenilor folosii
pentru a desemna documente( coninutul lor sau cine le va semna.
>onsideraii enerale privind prezentarea documentelor la banc.
a. nainte de prezentarea documentelor la banc exportatorul
trebuie s fie siur c#
- are toate documentele % numr de oriinale i copii(
- fiecare document este complet(
- toate documentele sunt ((curate11(
- orice modificare( rectificare este stampilat de emitent(
- coninutul unui document nu contrazice coninutul altor documente(
- toate documentele sunt conforme cu acreditivul.
b. prezentarea documentelor trebuie s se fac #
- n interiorul valabilitii acreditivului(
- n maximum )$ zile fr depirea valabilitii acreditivului(
- la hieele bncii notificatoare/pltitoare/acceptante.
4lata documentelor se face numai dup verificarea lor#
a. documente conforme cu acreditivul % n termen de
3 zile exportatorul este pltit ,cambii acceptate-(
b. documente neconforme % banca nu pltete
documentele.
9ipuri de neconcordane#
$. minore dar care pot fi rectificate % de reul se napoiaz documentele
pentru a fi puse n bun ordine ,cronoloic-
). minore dar care nu mai pot fi rectificate % banca poate face plata sub
rezerv. =anca pltitoare va cere napoi bncii exportatorului banii plus
dob&nd ,practic care uneori este interzis chiar prin ordinul de
deschidere-(
+. ma!ore problema este rav( marfa a fost expediat % operaiunea se
transform n incasso.
?xportatorul trebuie s urmreasc mrfurile pe parcurs extern( s contacteze
importatorul n vederea plii. 'ac importatorul nu vrea s fac plata( el
trebuie s v&nd marfa sau s o aduc acas.
Fact"ra c#$ercial.
8actura % document redactat de exportator imediat dup expedierea mrfii*
document de sintez ntruc&t#
- este actul primar n baza cruia opereaz n evidena sa at&t
exportatorul c&t i importatorul(
- permite identificarea valorii de ansamblu a mrfii v&ndute(
- este documentul comercial cel mai important.
$0
Referitor la ntocmirea facturii#
- se emite de ctre beneficiar pe numele ordonatorului(
- se emite n limba n care este deschis acreditivul(
- denumirea mrfii trebuie s corespund exact cu cea din acreditiv(
- numrul i cantitatea unitilor ambalate s corespund cu cele din
celelalte documente(
- preul unitar i valoarea total trebuie s fie n moneda precizat n
acreditiv(
- preul total trebuie s fie n concordan cu condiiile de livrare.
5intetiz&nd( factura cuprinde#
- numele i adresa exportatorului(
- numele i adresa importatorului(
- locul i data emiterii(
- descrierea mrfii(
- preul unitar i/sau total al mrfii(
- costul transportului i al asiurrii(
- condiiile de livrare(
- totalul sumei ncasat de ctre exportator(
- numrul i tipul coletelor(
- coninutul unui colet(
- numrul licenei de export sau import(
- marca!ul i numerotarea coletelor(
- semntura exportatorului.
Uneori se poate cere factura consular % similar celei comerciale( ns
emis de consulatul rii importatoare n ara exportatoare.
D#c"$e%tele e tra%*'#rt
'ocumentele de transport reprezint nscrisuri prin care v&nztorul face
dovada ncrcrii sau prelurii spre ncrcare a mrfurilor.
/n eneral( documentele de transport sunt #
- documente tipizate*
- difereniate pe tipuri de transport astfel# maritim( transport multimodal(
aerian( feroviar( rutier( fluvial( potal( curier( fiecruia fiindu-i specific
un anumit tip de document de transport.
4entru a fi acceptat de banc( acesta trebuie s ndeplineasc anumite
condiii#
- s nu poarte nici o clauz sau adnotare care s declare n mod expres
starea defectuoas a mrfurilor*
- trebuie s fie emis de transportator sau de un aent al acestuia*
- s respecte toate meniunile din acreditiv referitoare la transport*
- nu pot depi )$ de zile de la data emiterii lor( n caz contrar fiind
considerate QvechiR.
$2
C#%#*a$e%t"l $ariti$ / Mari%e0Ocea% Bill #1 La%i%2 - B0L3
?ste un document( de reul tipizat( redactat n limba enlez i eliberat de
comandantul vasului care asiur transportul respectiv. 4rin el se certific faptul
c marfa a fost preluat de la expeditor spre a fi predat n anumite condiii
stabilite de pri( destinatarului.
'intre documentele prezentate la plat de exportator( conosamentul( din
punctul de vedere al bncii( are cea mai mare importan( ntruc&t( n primul
r&nd( constituie dovada c ntre cru i expeditor a intervenit un contract de
transport( document prin care cruul#
- confirm primirea mrfurilor*
- se obli s le elibereze la destinaie( n anumite condiii de termene
i timp.
>onosamentul reprezint o h&rtie de valoare( un titlu reprezentativ(
consider&ndu-se c simpla posesie a conosamentului d dreptul de posesie
asupra mrfurilor. 'atorit acestei proprieti a conosamentului( pentru banca
emitent el reprezint a!ul operaiunii. 'ac ordonatorul refuz s plteasc(
banca care deine conosamentul poate ridica mrfurile sau poate neocia
valoarea lor n vederea recuperrii sumei pltite exportatorului.
'in punct de vedere al dreptului de transmitere al dreptului de proprietate(
conosamentele pot fi#
nominative # se precizeaz numele persoanei pentru care a fost emis*
la purttor # nu este menionat numele proprietarului*
la ordin # se specific pe conosament Qa se livra la ordinulM la
dataMR(acest tip de conosament put&nd fi nstrinat prin ir sau andosare.
Un conosament conine( de reul( urmtoarele precizri#
- numele companiei de transport*
- Cumele exportatorului ,expeditorului-*
- Cumele i adresa importatorului,destinatarului- sau la ordinul
acestuia( a unei bnci numite sau n alb*
- Cumele i adresa celui ce urmeaz a fi notificat ( importatorul sau un
ter( de sosirea mrfii."ceast meniune nu este necesar c&nd conosamentul este
emis la ordin*
- Cumele vasului pe care s-a mbarcat marfa*
- 'enumirea porturilor de ncrcare i de destinaie*
- Aocul unde se pltete navlul-la locul expediiei sau la destinaie*
- Cumrul de oriinale n care a fost emis conosamentul*
- 'escrierea succint a mrfii*
- Marca!ul coletelor i numerotarea acestora pentru identificarea
mrfii*
- Cumrul coletelor expediate n litere*
- 5emntura cpitanului sau a aentului su*
$3
- 'ata c&nd mrfurile au fost preluate spre a fi ncrcate pe vas. ?ste
data emiterii conosamentului.
4recizrile privind plata navlului sunt n concordan cu condiia de
livrare specificat n acreditvul documentar i poate fi #
- navlu pltit ,freiht paid-- transportul este pltit nainte ca expediia
s fi fost efectuat i cade n sarcina exportatorului*
- navlu pltibil la destinaie , freiht pazable at destination- % semnific
plata acestuia de ctre importator.
"lturi de aceste modaliti de plat a navlului se mai nt&lnesc i alte
cateorii de pli( care n eneral( le completeaz pe acestea#
- la valoarea mrfii,ad valorem-- practicat n cazul transportului
mrfurilor scumpe*
- navlu lobal,lump sum freiht- % navlul este calculat pentru ntreaa
nav indiferent de cantitatea de marf trasportat*
- navlu de ntoarcere,bac< freiht- % se pltete pentru mrfurile
neacceptate n portul de destinaie i returnate n portul de ncrcare*
- navlu mort,dead freiht-- se pltete pentru spaiul nchiriat sau
rezervat la bordul navei dar neutilizat.
- 4rima de navlu,primae- % se calculeaz ca procent asupra navlului
net,max. $DE- i se pltete armatorului ca stimulent pentru efectuarea
transportului n cele mai bune condiii.
/n afar de acestea( n textul conosamentului pot aprea anumite meniuni
n concordan cu 4ublicaia 0DD#
$. set complet ,full set- % aceast precizare este urmat de o fracie care
semnific numrul de oriinale i de copii ,+/0( 0/3-*
). conosament curat ,clean bill of leadin- % cerina ca pe conosament
s nu existe nici o meniune referitoare la starea defectuoas a mrfurilor i a
ambala!elor precum i lipsa unor tersturi( aduir( rectificri nesemnate i
nestampilate a doua oar*
+. on board % este nscris n deschiderea acreditivului( reflect dorina
ordonatorului ca emiterea conosamentului s se fi fcut dup ncrcarea mrfii
pe nav*
.. notificai pe # este urmat de precizarea numelui i a adresei persoanei
pe care cruul la destinaie o va anuna c a sosit marfa*
0. 6ith or ;ithout transcendin - mentiune leata de acceptul
transbordarii marfii. 'e obicei nu se opteaza pentru transbordarea marfii( dar
daca apare aceasta transbordare( exista posibilitatea manifestarii refuzului la
plata conosamentului.
4cri*#area e tra%*'#rt aeria%
9ransportul mrfurilor n trafic aerian se efectueaz pe baza unui contract
de transport specific denumit dup caz#
- scrisoare de transport aerian, "ir 6a:bill-*
$J
- not de expediie aerian, "ir >onsinment Cote-*
- fracht aerian.
'ac prin "' se precizeaz un document de transport aerian ( bncile
accept un astfel de document oricum s-ar numi el dac cuprinde anumite
elemente#
- indic numele transportatorului i poart semntura sa sau a unui
aent ce acioneaz n numele su*
- indic faptul c mrfurile au fost acceptate pentru transport*
- dac prin "' se cere data real a expedierii mrfurilor( aceasta
trebuie menionat expres pe document( respectiv data predrii mrfii
cruului*
- indic aeroportul de plecare i de destinaie*
- s-au respectat toate condiiile din "'.
"cest document nu are valoare de titlu de proprietate. ?l nu este neociabil(
se emite n + exemplare# unul pentru cru( unul pentru cumprtor i unul
pentru v&nztor.
4cri*#area e tr(*"r( 1er#!iar(
5crisoarea de trsur feroviar reprezint contractul de transport feroviar
internaional i se socotete a fi ncheiat n momentul n care calea ferat ,staia
de predare- a primit mrfurile pentru transport( moment confirmat de data de pe
tampila staiei respective.
5crisoarea de trsur feroviar ,model >B978- cuprinde urmtoarele file#
$. oriinalul# nsoete marfa i se elibereaz destinatarului odat cu
marfa*
). foaia de expediie care se ntocmete ntr-un numr eal cu al cilor
ferate din diferite ri participante la transport ( servete la
decontarea transportului de ctre cru*
+. avizul i adeverina de primire care nsoesc marfa constituie
document doveditor de primire a mrfii de destinatar*
.. duplicatul scrisorii de trsur care se elibereaz predtorului %
constituie dovada expedierii mrfii i este documentul prezentat la
banc de exportator*
0. copia scrisorii de trsur( care rm&ne la staia de expediere a
mrfii.
5crisoarea de trsur feroviar nu este transferabil i nu constituie un
document de proprietate asupra mrfurilor.
4cri*#area e tr(*"r( r"tier(
5e ntocmete conform relementrilor internaionale existente i reprezint
contractul de transport rutier internaional.
$K
5crisoarea de trsur rutier se ntocmete n + exemplare #
- Briinal $ % rm&ne expeditorului la predarea mrfii i constituie dovada
expedierii mrfii( este documentul prezentat de exportator la banc*
- Briinalul ) % nsoete transportul i este eliberat destinatarului o dat cu
marfa*
- Briinalul + % este reinut de cru.
"cest document de transport nu constituie un titlu de proprietate asupra
mrfurilor( nu este neociabil sau transmisibil.
9ranzitarea mrfurilor prin diferite ri este permis de condiia ca acestea
s rm&n n autovehicul tot timpul p&n la destinaie.
4entru fiecare vehicul rutier se ntocmete i carnetul 97R valabil pentru o
sinur cltorie. "cest carnet ndeplinete ) funcii#
- funcia de document de eviden i de declaraie n vam*
- funcia de aranie vamal pentru mrfurile transportate.
Civelul maxim arantat este de 0D.DDDS pentru un carnet.
Certi1icat"l &i '#li)a e a*i2"rare
Riscurile reprezint anumite evenimente probabile care pot surveni pe
parcursul transportului mrfurilor i care pot avea ca urmare pierderea sau
avarierea total sau parial at&t a mrfurilor c&t i a mi!loacelor de transport.
4aubele astfel aprute nu se acoper n totalitate ci numai acelea care se
datoreaz unor riscuri probabile i care sunt asiurate.
/n practica internaional a asiurrilor riscurile se mpart n #
riscuri asiurabile( care la r&ndul lor pot fi oinuite!cum sunt #
furtuna( naufraiul( euarea( coliziunea( aruncarea mrfurilor peste
bord( incendiul( furtul( !aful* i speciale ( ca# transformri
fizice,autoaprinderea( scurerea lichidelor( sparerea sticlriei-(
transformri chimice,ncinerea cerealelor( ruinirea mrfurilor din
fier( oetirea vinului(alterarea crnii- sau rzboaie( reve inundaii(
cutremure*
riscuri excluse( cele pentru care( n cazul c&nd apar n timpul
transportului( asiuratorul nu poart nici o rspundere# nerespectarea
reulilor de transport a mrfii respective( viciul propriu al mrfii(
contrastaliile( nt&rzierile n livrare( capturarea( confiscarea( etc.
'ocumentul de asiurare trebuie s corespund cerinelor din deschiderea
acreditivului documentar at&t ca tip de asiurare( c&t i ca riscuri asiurate.
4olia de asiurare atest neleerea prin care asiuratul se ana!eaz s
plteasc o sum de bani n schimbul creia asiurtorul i asum anumite
riscuri. "ceste polie sunt documente neociabile i pot fi#
- nominale *
- la ordin % pot fi transmise prin andosare n alb sau plin*
- la purttor .
)D
?a trebuie s aib semntura i tampila societii de asiurri( s fie emis
n moneda n care este emis acreditivul documentar. 7ntrarea n vioare a
documentului de asiurare trebuie s se fac cel t&rziu la ncrcarea mrfurilor n
mi!locul de transport.
5uma de asiurat poate fi precizat n mod diferit( de exemplu#
- un procent minim asiurat , acoperind cel puin $$DE din valoarea
facturat a mrfurilor-*
- un procent fix , acoperind $$DE din valoarea facturat a mrfurilor-*
- limita minim i maxim a asiurrii ,acoperind minimum $$DE dar
nu mai mult de $+DE-.
>ertificatul de asiurare este un document n care se dau detalii despre
polia de asiurare i care certific existena acesteia.
/n "' trebuie s se specifice clar tipul de asiurare cerut i( eventual( ce
riscuri adiionale se mai doresc a fi acoperite. 'e exemplu#
- toate riscurile,all ris<s-*
- toate riscurile( inclusiv riscurile de rzboi( reve( tulburri i micri
civile, all ris<s incl. 6ar ris<s and stri<e( riots and civil commotions-.
Certi1icatele e #ri2i%e
5unt documente care confirm natura( cantitatea( valoarea mrfurilor
exportate( locul i data fabricaiei( exist o declaraie privitoare la ara de oriine
a mrfii.
5olicitarea certificatului se face( de reul( c&nd ara exportatoare
beneficiaz n raport cu ara importatoare de taxe vamale reduse sau de scutiri de
taxe.
"cest document este emis de >amera de >omer din ara de oriine a
mrfurilor sau de un oranism similar i este semnat i tampilat de instituia
respectiv.
/n Rom&nia( certificatele sunt eliberate de >amera de >omer i sunt de )
tipuri#
- cu valoare eneral % atest c mrfurile sunt de oriine rom&n*
- cu valoare special % pentru rile cu care Rom&nia are ncheiate
protocoale privind creterea sau reducerea de taxe.
D#c"$e%te 1i%a%ciare "tilizate i% acreiti!"l #c"$e%tar
Cambia
>ambia reprezint ana!amentul direct de plat neafectat de modul n care
este solicitat( indiferent de modul n care este emis( acceptat sau vehiculat.
4rin esena sa cambia este un act scris( dei leea nu prevede expres( aceast
cerin este subneleas deoarece cambia trebuie s conin anumite elemente#
$. denumirea de cambie % n scopul de a avertiza pe toi semnatarii asupra
drepturilor i obliaiilor ce decur din ana!area lor n obliaia cambial.
)$
). ordinul pur i simplu necondiionat de plata( unei sume de bani* acesta
pentru a fi explicit reprezint voina emitentului de a plti. Brdinul nu poate fi
condiionat de efectuarea unei contraprestaii( serviciu sau efectuarea plii ntr-
un anumit mod. Brice condiionare a ordinului de plat atrae dup sine
nulitatea cambiei. 5uma trecut pe cambie trebuie s fie nscris i n cifre i n
litere i se precizeaz moneda n care urmeaz s se plteasc.
+. numele trasului % acesta trebuie s fie indicat pe cambie( pentru c el
trebuie s plteasc i va deveni debitor cambial principal( din momentul
acceptrii. 9rtorul se poate indica pe el nsui ca tras sau poate indica mai
muli trai( nu alternativ( ci n mod cumulativ. Repartizarea unor cote atrae
dup sine nulitatea cambiei.
.. scadena reprezint data la care cambia urmeaz s fie pltit. 'ata are
urmtoarele atribute#
- s fie cert( deci momentul plii nu trebuie s fie leat de un
alt moment(
- s fie ferm( unic i posibil.
5cadena unei cambii are mai multe valene#
a. poate s fie la vedere- n acest caz se consider c
prezentarea cambiei la plat trebuie s se fac n termen de $ an de la
data emiterii(
b. poate s fie la un termen de la vedere- n acest caz de la
nceput se specific pe cambie un termen scurt de +D-2D zile de la
prezentarea cambiei la acceptare(
c. poate s fie la un anumit termen de la data emiterii.
>alculul se ncepe din ziua urmtoare emiterii i scadena e ultima zi
a termenului calculat. 'ac se omite anul se consider anul emiterii
cambiei. 'ac luna n care apare scadena a trecut n anul respectiv(
atunci se consider luna din anul urmtor.
d. poate s fie la o dat fix.
0. locul unde se face plata % locul unde se obine plata din partea trasului(
iar n caz de refuz la plat este locul n care va fi acionat n instan. ?mitentul
este cel care fixeaz locul plii i leislaia aplicat n caz de litiiu.
2. beneficiarul % persoana creia sau la ordinul creia urmeaz s se
plteasc suma total.
/n textul cambiei pot fi desemnai mai muli beneficiari cumulativ sau
menionai n mod alternativ i atunci oricare dintre ei poate exercita cambia.
=eneficiar poate fi nsui trtorul cambiei. >&nd n text nu e menionat
clauza ((nu la ordin11 beneficiarul nu poate transmite cambia prin ir ci prin
cesiune i se ntocmete un act suplimentar.
3. data i locul emiterii cambiei % trebuie s cuprind ntotdeauna ziua(
luna i anul emiterii. 'ata trebuie s fie unic( cert i posibil. 'atele
imposibile sau care se afl n contradicie cu scadena atrae dup sine nulitatea
))
cambiei. 'ac nu e trecut locul emiterii( este considerat domiciliul trtorului.
'ac nici acesta nu e trecut pe cambie( aceasta este nul.
J. semntura emitentului trebuie s fie autoraf i s cuprind numele i
prenumele sau denumirea firmei care a emis cambia.
/n cazul cambiilor n alb ,care nseamn c unei cambii i lipsete un
anumit element din cele prezentate- trebuie s inem cont c#
- nu poate lipsi semntura trtorului(
- dac la emitere cambia poate fi incomplet( p&n n momentul
prezentrii la plat trebuie completat.
Bmisiunea unor anumite elemente trebuie s fie voit voluntar. 4entru
completarea cambiei trebuie s existe autorizarea prealabil din partea
trtorului ca beneficiarul s completeze cambia n anumite condiii.
>lauza de ((nearanie pentru acceptare11 - inserat de trtor pe cambie
l elibereaz de posibilitatea de a fi urmrit nainte de scaden ca urmare a
faptului c trasul refuz s accepte cambia.
>lauza ((dup aviz11 care( inserat de trtor pe cambie( l autorizeaz pe
tras s nu fac plata dec&t n urma unei avizri prealabile fcute de trtor.
"cceptarea cambiei
Brdinul de plat dat de trtor nu l obli cu nimic pe tras fa de plat.
"cesta devine debitor cambial n momentul n care accept cambia.
"cceptarea este obliatorie pentru#
- cambiile pltibile la un ter sau dintr-o alt localitate(
- cambiile pltibile la un anumit termen de la vedere(
- c&nd a fost nscris prezentrii cambiei la acceptare.
>ambia va fi prezentat acceptrii trasului n orice moment p&n la
scaden. "cceptarea se scrie direct pe cambie cu meniunea acceptat i
semntura trasului.
"cceptarea se poate face i pentru o parte din sum.
"valul reprezint acceptarea n scopul mririi radului de securitate. ?l
reprezint un act prin care o persoan aranteaz plata cambiei. "valul este o
aranie care se d pe faa cambiei i atunci este suficient simpla semntur(
sau pe spatele cambiei c&nd se scrie aval i se semneaz de ctre persoana care
aranteaz suplimentar.
"valul poate fi comercial atunci c&nd este dat de un aent economic sau
bancar atunci c&nd este dat de o banc.
>ambia poate circula prin ir sau andosare.
Tirarea se poate face n mai multe feluri#
- ir plin % sunt indicate toate elementele de identificare ale noului
beneficiar
- ir n alb % nu se precizeaz numele noului beneficiar(
)+
4rin andosare arantarea cambiei se mrete( pentru c fiecare irant
rspunde solidar de neplata sumei la scaden.
@&nzarea cambiei nainte de scaden se numete scontare* taxa de scont
este taxa de la care se pornete c&nd se calculeaz dob&nda comercial* taxa de
rescont micor&nd taxa de scont ce s-a ncasat de banca intermediar.
4rin scont se acord un credit celui ce solicit i care este arantat cu
a!utorul instrumentului n cauz.
/n cazul neacceptrii( la scaden beneficiarul se adreseaz autoritilor
!uridice care emit un document prin care se certific refuzul la plat % protest la
cambie - urmat de o ordonan de amortizare emis de instana !udectoreasc
care pune beneficiarul s-i recupereze treptat suma dup un calendar fixat de
!ustiie.
'ac se execut un irant pentru o plat protestat( el se poate adresa
!ustiiei pentru o aciune de reres la cambie.
>ambia poate conine clauza ((fr protest11 ce permite executarea trasului
fr cheltuieli suplimentare.
>lasificarea cambiilor#
- comerciale % rezultate n urma unui contract comercial(
- bancare % se folosesc c&nd o banc comercial a acordat un credit
cumprtorului(
- documentare % se folosesc n condiiile existenei unui contract
comercial c&nd se solicit remiterea unor documente(
- de complezen % stinerea sau acoperirea unei datorii de ctre debitor
beneficiarului.
=7A?9UA A" BR'7C
=iletul la ordin este un nscris pe care o persoan denumit emitent se
obli s plteasc altei persoane sau la ordinul ei o sum de bani la o anumit
scaden ,emitent % trtor-.
?lementele biletului la ordin#
$. denumirea de bilet la ordin
). promisiunea de plat pur( simpl i necondiionat(
+. scadena e o dat cert( unic i posibil( atunci c&nd nu e trecut e
considerat la vedere(
.. locul unde se face plata( atunci c&nd acesta nu e specificat este considerat
locul unde s-a ntocmit respectivul bilet(
0. numele i adresa beneficiarului(
2. data i locul emiterii(
3. semntura emitentului autoraf.
).
CLA4IFICAREA ACREDITIVELOR N FUNCIE DE
CLAU5ELE 4PECIALE MENIONATE N DE4CHIDEREA
ACREDITIVULUI DOCUMENTAR
Acreiti!"l #c"$e%tar re6%#i7il
?ste acel tip de acreditiv documentar care se utilizeaz pentru a acoperi
valoarea unui export realizat n trane.
/n cadrul acreditivului documentar rennoibil se stabilete valoarea total a
exportului i valabilitatea de ansamblu a acreditivului documentar renoibil.
"aracteristici#
toate livrrile sunt acoperite de un sinur acreditiv documentar*
plile se fac dup fiecare livrare i aceasta este tratat de bnci ca o
livrare independent( de reul plata fiind la vedere. 'up efectuarea unei pli(
valoarea acreditivului documentar se rentreete automat ,de unde i
denumirea-*
valoarea acreditivului este dat de valoarea unei livrri i nu de suma
tuturor livrrilor la un loc( de aceea i comisioanele bancare sunt mai mici*
ntotdeauna aceste acreditive prevd livrri i pli pariale permise.
$odul de revolvare a sumei se poate staili in functie de #
-timp % cand in acreditivul documentar se prevede ca valoarea
initiala sa se reintreeasca periodic de un anumit numar de
ori *
- valoare % permite o revolvare in fiecare utilizare pana la un
plafon determinat.
%in punct de vedere al relaiei marf livrat & plat( acreditivele
documentare rennoibile pot fi#
c"$"lati!e % valoarea mai mic ncasat pentru livrri mai mici
poate fi recuperat prin livrri ulterioare mai mari( desiur fr a depi valoarea
de ansamblu*
%ec"$"lati!e % c&nd utilizarea acreditivului documentar nu se face
dec&t n limita valoric strict stabilit n acreditiv pentru fiecare tran de marf
livrat.
$ecanismul derulrii#
- ordonatorul solicit deschiderea unui acreditiv documentar rennoibil
menion&nd# valoarea care se rennoiete ,de revolvare-( numrul
rennoirilor corespunztor numrului de livrri( intervalele de timp la
care se fac livrrile( numrul de zile cerute pentru prezentarea
documentelor la plat i modul de plat ,cumulativ sau necumulativ-*
)0
- dup primirea acreditivului documentar( exportatorul livreaz marfa
potrivit termenilor din acreditiv i ncaseaz contravaloarea mrfii
dup fiecare livrare. 'e fiecare dat( prezint tot setul de documente
cerut prin acreditiv( neput&nd invoca faptul c un document a fost
prezentat la expedierea trecut.
Acreiti!"l #c"$e%tar c" cla"z( r#&ie
"cest tip de acreditiv documentar i trae denumirea de la existena pe
ordinul de deschidere a unei clauze nscrise n rou.
>lauza inserat n acest acreditiv documentar menioneaz c beneficiarul
acestui acreditiv poate s primeasc un anumit procent din valoarea acreditivului
sub form de avans nainte de expedierea mrfii i( deci( nainte de prezentarea
documentelor referitoare la marf( beneficiarul ana!&ndu-se s prezinte setul
complet de documente odat cu livrarea mrfii respective.
'ac beneficiarul nu i ndeplinete obliaiile( respectiv nu prezint
documentele la banc( banca avizatoare ,cea care i-a dat avansul- va cere
rambursarea sumei de la banca emitent( care i-a luat ana!amentul s fac
plata( iar aceasta va recupera banii de la ordonator.
"cest tip de acreditiv documentar este utilizat n operaii comerciale de
tipul ABFC-ului.
"creditivul documentar cu clauz roie poate fi utilizat ca o modalitate de
finanare a exporturilor de ctre importator deoarece( cu avansul primit(
exportatorul procur marfa i o expediaz ,avansul poate s mear p&n la
valoarea total a acreditivului documentar-.
/n acest tip de acreditiv documentar( riscurile sunt ale importatorului.
Acreiti!"l #c"$e%tar *i #'eratiile e i%ter$eiere
Acreiti!"l #c"$e%tar tra%*1era7il
"creditivul documentar transferabil este acel tip de acreditiv care poate fi
pltit n totalitate sau parial unuia sau mai multor beneficiari secunzi( adic
beneficiarul principal al acreditivului documentar poate ordona bncii emitente
transferul acreditivului documentar n totalitate sau parial.
"cest tip de acreditiv documentar se utilizeaz n operaiunile de reexport(
de intermediere n comerul internaional.
/n practic( acreditivul documentar transferabil este utilizat atunci c&nd
primul beneficiar nu furnizeaz el nsui marfa( ci se afl n poziia de
intermediar dorind din diferite considerente s transfere o parte sau n totalitate
)2
obliaiile i drepturile sale furnizorului real ,sau furnizorilor( dac este cazul-
care apare n aceast situaie n calitate de beneficiar secund.
"creditivul documentar reprezint un sinur acreditiv documentar n cadrul
cruia funcioneaz ) relaii de acreditivul documentar#
- relaia unui acreditiv documentar oriinar( n cadrul cruia
ordonatorul acreditivului documentar este importatorul final al mrfii*
- o relaie n care beneficiarul principal al acreditivului documentar
este ordonatorul acreditivului documentar n cadrul cruia furnizorul real al
mrfii este beneficiar ,care se numesc beneficiari secunzi-.
/n cadrul acreditivului documentar transferabil( transferul se face o sinur
dat.
Meniunea de Qacreditiv documentar transferabilR se face din deschiderea
acreditivului documentar ,adic de la nceput- i este ntotdeauna un acreditiv
documentar irevocabil.
Acreiti!"l #c"$e%tar 7ac89t#97ac8 *a" *"7*iiar
"cest tip de "' presupune existena a ) "' distincte# unul de export i
unul de import.
"' subsidiar se folosete n operaiile de export i intermediere n comerul
internaional( ns( spre deosebire de "' transferabil( importatorul final al mrfii
nu cunoate furnizorul real.
/n cadrul acestui "' avem#
- un "' iniiat de importatorul final n favoarea intermediarului
- un "' deschis de intermediar ,care este primul beneficiar- n
favoarea exportatorului real al mrfii ,care este beneficiar secund-.
Ce*i"%ea acreiti!"l"i #c"$e%tar
=eneficiarul unui "' are dreptul sa cesioneze in favoarea unui tert o parte sau
intreaa suma dintr-un "' deschis in favoarea sa.
>esionarea "' presupune#
$. o mai simpla utilizare a "' de catre beneficiar. ?l poate cesiona sume din
orice tip de acreditiv ,plata la vedere( diferata( prin acceptare-.
). respectarea leilor aplicabile privitoare la actul cesiunii ,art. .J din
4ublicatia 0DD-*
+. posibilitatea cesionarii sumelor o poate face catre unul sau mai multi terti(
cesiunea putand fi totodata modificata sau anulata
.. intocmirea unui document care poarta denumirea de declaratie de cesiune
prin care se cere bancii platitoare cesiunea unei sume din acreditivul
deschis in favoarea sa( in favoarea unui tert numit.
0. posibilitatea utilizarii unui "' atat in operatiunea de intermediere cat si
de catre producatorii exportatori care prin cesionare pot achita
subfurnizori pentru diferite materiale sau subansamble livrate.
)3
Mecanismul cesionarii unui "' presupune urmatoarele momente #
$. deschiderea unui "' obisnuit de catre importator(
). dupa primirea deschiderii "' beneficiarul acestuia prezinta bancii sale o
declaratie de cesiune prin care solicita cesionarea unor sume in favoarea
unui tert numit(
+. banca beneficiarului transmite pe canal bancar cesiunea( respective anunta
subfurnizorul de cesionarea sumei si conditiile cesionarii
.. in urma cesiunii subfurnizorul livreaza marfa iar la incasarea "d de catre
beneficiar subfurnizorul va fi achitat.
Acreiti!e #c"$e%tare reci'r#ce
"creditivele documentare reciproce sunt acele tipuri de "' utilizate n
operaiile comerciale de compensaie atunci c&nd relaia de plat este marf
contra marf.
/n cadrul acestor "'( cei ) parteneri sunt at&t ordonatori( c&t i beneficiari
ai "'.
/n funcie de clauzele pe care le conin( "' reciproce sunt de + feluri#
"' R?>74RB>? 57M4A? % acel tip de "' n cadrul cruia se
specific clauza Qintrrii n vioareR( adic cei ) parteneri au obliatia de a
deschide acreditivele documentare simultan pentru ca acestea s fie
funcionabile.
'upa ce a fost deschis al doilea acreditiv documentar( cele doua
acreditive devin independente( respective( utilizarea lor de catre partenerii de
compensatie este similara unei plati obisnuite prin acreditiv( si anume #
- fiecare partener expediaza marfa *
- intocmeste si depune setul de documente corespunzator conditiilor
din acreditiv *
- incaseaza banii pe documente.
"' R?>74RB> >U >A"UU" '? @"AB"R?
"cest tip de acreditiv se aproprie mai mult de esenta compensatiei % marfa-
contra marfa( fiind exclusa miscarea banilor.
5e caracterizeaza prin #
- cele ) acreditive sunt leate in utilizarea lor de catre cei ) parteneri *
- valoarea primului acreditiv deschis nu este pusa efectiv la dispozitia
beneficiarului ci plata se considera facuta cand insusi ordonatorul primului
acreditiv a depus documentele privind exportul sau in compensatie*
- ambele acreditive sunt domiciliate de reula( la banca emitenta a
partenerului ce deschide acreditivul cu clauza de valoare *
)J
- bancile deschid pentru astfel de acredtive conturi speciale( in care
evidentiaza ,prin creditare sau debitare( dupa caz-( primul export,pe baza de
documente- si sunt balansate( inchise in momentul in care s-a realizat exportul in
compensatie( al doilea( si au primit documentele de export.
%"' R?>74RB>? >U >A"UUH '? T"R"CI7? % care( pe l&n cele )
clauze menionate( conine o clauz de aranie prin care banca emitent se
ana!eaz s alimenteze contul cu valoarea exportului realizat.
4CRI4OAREA DE CREDIT
4cri*#area c#$erciala e creit
?ste o forma de acredtiv utilizata in "nlia( Vaponia si zona de influenta
anlo-saxona.
5crisoarea comerciala de credit este acea forma de "' prin care banca
emitenta adreseaza direct beneficiarului o scrisoare prin care acesta este
autorizat( cu conditia prezentarii( pana la un anumit termen( a documentelor
prevazute in ordinul de deschidere si care atesta expedierea marfurilor( sa traa
cambii la vedere sau la termen( asupra bancii emitente( aceasta ana!andu-se
irevocabil( fata de beneficiar sau fata de orice banca care neociaza
documentele( sa le onoreze la prezentare( cu conditia strictei concordante cu
prevederile scrisorii comerciale.
5crisoarea comerciala de credit este intotdeauna domiciliata in strainatate
si este intotdeauna irevocabila.
5pecifica scrisorii de credit este plata prin neociere, derularea platii
incumba intotdeauna utilizarea cambiei sau a biletului la ordin-.
4entru a accelera incasarea contravalorii exportului banca emitenta acorda
dreptul bancii notificatoare de a neocia documentele. 7n unele cazuri banca
emitenta emite si scrisori nerestrictive( in care caz exportatorul poate neocia
documentele la o banca aleasa de el( dar corespondenta bancii emitente.
>a termene de derulare( beneficiarul scrisorii de credit prezinta bancii
documentele insotite de cambii cu scadenta la vedere sau la termen( trase asupra
cumparatorului( a bancii emitente sau a altei persoane indicate in scrisoare.
=anca neociatoare achita cambia( impreuna cu documentele( le remite
bancii emitente( de unde apoi( isi recupereaza banii. 4entru operatiunea
efectuata( banca neociatoare percepe un comision de neociere si isi retine
dobanda pentru intervalul ce se scure din momentul neocierii pana in
momentul incasarii banilor de la banca emitenta.
>ostul operatiunii de neociere este suportat de ordonator.
)K
>and cambiile au scadenta la diferite termene( iar beneficiarul
acreditivului doreste plata imediata( le poate sconta. 7n acest caz( scontul este
suportat de beneficiarul scrisorii de credit.
4cri*#area e creit /*0c3 *i$'la *i circ"lara
5/> simpla si circulara constituie adaptarea 5/> la operatiuni necomerciale
,turism( calatorii-. 5/> poate fi simpla( atunci cand ordonatorul a dispus ca
aceasta sa fie adresata unei sinure banci( si circulara( cand este adresata mai
multor banci corespondente bancii emitente din aceeasi tara sau din tari diferite(
nominalizate sau nenominalizate ,cumulativ si nu alternativ-.
Mecanismul emiterii si utilizarii unei 5/> simple sau circulare presupune #
$. existenta unui disponibil in cont apartinand ordonatorului 5/> ,sau a unor
sume acordate de banca in contul respectiv- *
). solicitarea adresata de catre ordonator bancii sale( banca emitenta( sa
emita o 5/> ,simpla sau circulara- in favoarea sa( pe adresa bancilor
respective *
+. in posesia 5/>( al carui purtator este( ordonatorul se poate prezenta la
hiseele oricarei banci nominalizate ,sau nu- pe 5/> si sa solicite( pe baza
acesteia( plata unei sume in valuta in care a fost emisa 5/>.
.. utilizarea 5/> de catre posesorul ei( respectiv solicitarea si incasarea unei
sume de la hiseul bancii platitoare se fac fie prin semnarea unei chitante(
fie traand un cec sau cambia la vedere pe numele bancii emitente sau
prin prezentarea unui decont de cheltuieli *
0. contra unuia din aceste documente( banca platitoare elibereaza suma( iar
documentul respectiv este remis bancii emitente spre incasare( care isi
rerupeaza banii din contul ordonatorului deschis la ea.
4cri*#area e creit :*ta%97; :
>unoscuta si sub denumirea de Wacreditiv stand-b:R( este in esenta o
varianta a "'( iar utilizarea ei este uvernata de 4ublicatia 0DD. ,7ntrucat
leislatia din 5U" interzice bancilor americane de a emite arantii materiale in
favoarea clientilor lor( acestea au utilizat institutia 5/> in acest scop. =ancile
avand dreptul sa emita 5/>( care sunt ana!amentele lor proprii( le-au utilizat
pentru arantarea altor obliatii decat cele pure de plata-. 5pre deosebire de
arantia bancara( in cazul 5/> stand-b: debitorul principal este banca emitenta
care se ana!eaza in nume propriu( devenind obliate direct. "ceasta piata o
efectueaza contra unei declaratii din partea beneficiarului ca cealalta parte
contractanta( solicitatorul ,ordonatorul- 5/> stand-b: nu si-a indeplinit
obliatiile.
9extul 5/> stand-b: cuprinde toate elementele specifice 5/>( cu deosebire
ca sensul lor este adaptat arantarii unei obliatii. "stfel#
+D
ordonatorul 5/> este in fapt persoana care solicita acest tip de arantie
,sin u importatorul-*
beneficiarul 5/> este cel care va fi despaubit baneste in cazul in care
ordonatorul nu isi indeplineste intocmai obliatia asumata prin contractul
commercial international si preluata in textul 5/> stand-b:*
valoarea 5/> stand-b: reprezinta valoarea arantiei si este sum ape care o
plateste banca emitenta a 5/> stand-b: beneficiarului*
valabilitatea 5/> stand-b: este intervalul de timp in care banca s-a ana!at
la plata si in intervalul caruia beneficiarul poate solicita executarea ,plata-
arantiei*
conditiile de executare a 5/> stand-b: sunt trecute in textul ei( iar plata se
face la prima cerere si imediat.
'eseori( in afara de simpla cerere scrisa( executarea 5/> stand-b: implica
si prezentarea unor documente( cum sunt cambia si biletul la ordin(
intotdeauna trase asupra bancii emitente.

Incasoul documentar
7ncasoul este relementat prin# WReuli uniforme privind incasrileR(
cunoscut si sub denumirea 4ublicatia 0)).
I%ca*#"l #c"$e%tar % o modalitate de plata in care bancile au rolul pur
si simplu de a trata documentele in conformitate cu instructiunile primite de
la ordonatorul incaso-ului ,in cazul nostru exportatorul marfii-. 7n aceste
conditii incaso-ul nu reprezinta altceva decat o simpla vehiculare de
documente.
4rin incaso se inte$ee tratarea de catre banci( potrivit instructiunilor
primite( a documentelor comerciale si/sau financiare in scopul de a obtine
acceptarea si/sau plata* de a remite documente comerciale contra acceptrii
si/sau( dupa caz( contra plata de a remite documente in alte conditii.
5pre deosebire de "'( 7 este o modalitate de plata simpla datorita faptului
ca nu implica arantarea de catre banci a efectuarii platii. 7 se bazeaza in esenta
pe obliatia de plata a cumparatorului( obliatie asumata in conformitate cu
contractul comercial international. 7n aceste conditii 7 se recomanda a fi utilizat
doar in situatii in care importatorul si exportatorul se cunosc foarte bine si au
avut relatii de parteneriat pe o perioada mai luna de timp.
>ostul incaso % mai ieftin decat "'
Ele$e%tele e*e%tiale *'eci1ice $eca%i*$"l"i i%ca*#"l"i#
+$
a- operatiunea este o simpla vehiculare de documente( ca atare obliatia
bncilor ce intervin se rezuma la prestarea unui serviciu in anumite conditii
impuse de instructiunile primite de la exportator si de reulile 4ublicatiei.
b- documentele vehiculate de banci pot fi de doua feluri#
- comerciale ,factura( documente de transport( de proprietate etc.-*
- financiare ,cambia( bilet la ordin( cec( chitante etc.- utilizate pentru a obtine
sume de bani.
'ealtfel( in functie de documentele vchiculate( se distin dou tipuri de
incasouri#
- simplu - este un incaso de documente financiare neinsotite de documente
comerciale*
- documentar - este un incaso de documente comerciale insotite sau nu de
documente financiare.
c- scopul operatiunii este transmiterea documentelor comerciale sau financiare(
de la beneficiarul platii la platitor( contra plat( acceptare sau alte conditii.
7ndiferent de felul incasoului( se poate vorbi de un caracter #c"$e%tar
al pltii( in sensul ca prin vehicularea documentelor in acest mod( se urmareste
ca destinatarul acestora sa nu intre in posesia lor decat in momentul executarii
obliatiei sale de plata sau a altei similare ,acceptarea cambiilor-.
9eoretic( incasoul confera o anumita certitudine partenerilor privind
indeplinirea obliatiilor asumate prin contractul comercial international.
C"$'arat#r"l( vazand documentele inainte de a le onora( are siuranta ca
efectueaza plata numai dupa ce exportatorul si-a indeplinit obliatiile asumate si
a exportat marfa. 7n acelasi timp( !a%zat#r"l( la randul sau( are siuranta ca
importatorul nu va intra in posesia documentelor pentru a-si vinde marfa decat
dupa ce le va achita.
7ncasoul insa nu prezinta nici o arantie pentru exportator( ca importatorul
va achita sau va achita de indata documentele. ,5inura obliatie de plata a
importatorului fiind cea asumata prin contractul comercial( riscurile de
neincasare sunt cele specifice unei astfel de obliatii-
'aca la aceste aspecte se adauX si faptul ca( potrivit uzantei( spezele si
comisioanele bancare sunt suportate de exportator( reiese clar ca in cadrul
acestei modalitati de plata avanta!ele sunt de partea importatorului. 'e aici
rezulta promovarea acestei modalitati de plata intre partenerii intre care exista
incredere reciproca.
Pri%ci'alele eta'e i% er"larea 'latii i% ID
$. stabilirea termenilor contractului in care se stabileste ca plata se face prin 7'.
+)
). livrarea marfii si intocmirea documentelor care sa arate ca marfurile
indeplinesc dpv calitativ si cantitativ conditiile contractuale.
+. set de documente insotit de ordinul de plata# instructiunile pe care banca
trebuie sa le urmeze pentru plata sunt prezente la banca exportatorului.
.. banca remitenta actionand la ordinul clientului ei emite propriul document %
7' % in care preia instructiunile pe care exportatorul le-a dat in leatura cu
efectuarea platii. "cest incaso il remite bancii importatorului insotit de setul
de documente depus de exportator care sa ateste livrarea marfii.
0. notificarea importatorului in leatura cu faptul ca documentele respective
care atesta livrarea marfii au sosit la banca.
2. documente contra acceptare sau plata. ?xista doua situatii#
- fie cand documentele sunt acceptate ca in "' dar nu sunt platite pe loc( ele
fiind eliberate importatorului( acesta putand sa ridice marfa*
- documentele care ii sunt eliberate importatorului trebuie sa fie platite.
3. importatorul odata aflat in posesia documentelor poate ridica marfa.
J. dupa ce importatorul fie accepta( fie plateste ,banii sunt remisi exportatorului
de banca care 7-a incasat- banca il va notifica pe exportator daca documentele
au fost platite sau cambia/biletul la ordin a fost acceptata.
Partile i$'licate /O7li2atii3
Or#%at#r"l /e<'#rtat#r"l3 - clientul care incredinteaza operatiunea de
incasare bancii sale( cel care stabileste cum se face plata( ce documente
trebuie sa insoteasca marfa( ce documente sunt platite.
Ba%ca re$ite%t( - banca la care ordonatorul a incredintat operatiunea de
incasare*
Ba%ca i%*arci%ata c" i%ca*area - orice banca( alta decat banca emitenta(
intervenind in operatiunea de incasare*
Ba%ca 'reze%tat#are( respectiv banca insarcinata cu incasarea efectuand
prezentarea documentelor trasului*
Tra*"l /i$'#rtat#r"l- - acela caruia trebuie prezentate documentele potrivit
ordinului de incasare.
=anca insarcinata cu incasarca si banca prezentatoare pot fi in practica una
si aceeasi banca daca documentele sunt trimise direct bancii care il deserveste pe
tras. Cotiunile se separa atunci cand banca remitenta utilizeaza serviciile unei
alte banci din tara trasului ,sau din apropiere- - banca insarcinata cu incasarea(
care la randul ei se adreseaza bancii care il deserveste pe tras - banca
prezentatoare.
I= >el care initiaza operatiunea in cazul incasatorului este vanzatorul %
exportatorul. 'upa expedierea marfii el trebuie sa depuna la banca setul de
documente( intervalul de depunere a documentelor trebuie sa fie cat mai scurt( in
asa fel incat acestea sa a!una la destinatie inaintea marfii. 5osirea marfii
++
inaintea documentelor prezinta anumite dezavanta!e pentru vanzator in cadrul
acestei modalitati de plata#
- de fapt reprezinta o prelunire a creditului pe care vanzatorul il acorda
indirect importatorului*
- importatorul se poate razandi in leatura cu cumpararea sau poate doar sa
amane plata si avand marfa poate WinventaR anumite nereuli care sX-i
permita obtinerea unui rabat sau renuntarea la achizitionarea marfii ,piata sa
se deterioreze si calitatea marfii sa nu mai fie convenabila si in aceste
conditii sa se prevaleze pentru amanarea( refuzul platii-*
- pot aparea cheltuieli mari de stalii( contrastalii( maazina!.
- poate aparea situatia utilizXrii marfii de catre importator sau vanzarii acesteia(
astfel incat marfa nu mai poate fi recuperata de vanzator.
- marfa se poate deteriora( nefiind utilizata de consumator/importator.
?xportatorul este cel care stabileste conditiile concrete de derulare a
operatiunii de incaso( considerandu-se ca intreaa operatiune se desfasoarX din
ordinul sau( pe riscurile si raspunderea sa. 'in aceasta cauza( documentele la
incaso trebuie sa fie insotite de instructiuni de incasare pe care exportatorul
trebuie sa le dea cat mai clar( complet si precis. ?xportatorul este cel care
initiaza operatiunea si deci el este primul interesat in a da instructiunile necesare
pentru a se lua acele decizii corecte din partea bXncilor privind documentele sau
contravaloarea acestora. ?xportatorul trebuie sa aibe un comportament activ pe
toata perioada contractului.
II= >umparatorul sau trasul in cazul unui incaso documentar este destinatarul
documentelor vehiculate caruia( conform instructiunilor exportatorului( banca ii
solicita fie sX faca plata( fie sa accepte efecte de schimb sau sX indeplineasca alte
conditii contra documente.
'ezavanta!ele amanarii platii prin operatia de incaso#
'e%tr" !a%zat#r#
- suma incorporata in marfa vanduta este imobilizata*
- - W - P dobanda potentiala.
'e%tr" i$'#rtat#r#
- deteriorarea imainii acestuia in ochii partenerului.
-
III= Ba%cile indeplinesc rolul unor prestatori de servicii la ordinul
exportatorului( percepand pentru aceasta comisioane bancare. 4nincipala lor
obliatie este de a transmite documentele si a incasa contravaloarea lor( cu
stricta respectare a instructiunilor ordonatorului. =ancile( in aceste conditii( au
urmatoarele *arci%i#
- sa controleze documentele( adica sa verifice concordantele dintre
documentele prezentate si cele solicitate in ordinul de incasare si sa avizeze
exportatorul asupra nereulilor aparute*
+.
- sa execute instructiunile ordonatorului in leatura cu transmiterea
documentelor*
- sa prezinte documentele si sa obtina plata.
=ancile sunt obliate( in caz de neacceptare sau neplata( sa-l anunte pe
ordonator si sa se conformeze instructiunilor acestuia in leatura cu
documentele.
=anca insarcinata cu incasarea( i% *it"atia 1irea*ca elibereaza documente
fara sa ceara plata costurilor( taxelor( comisioanelor de la exportator( altfel nu se
renunta la plata costurilor( taxelor( comisioanelor. 'aca apar penalitati( dobinzi
care nu se reasesc in documentele anexate incaso-ului documentar se
actioneaza fara recuperarea lor.
'aca exportatorul nu accepta plati partiale( marfurile vor fi eliberate in
conditiile unor plati interale. 7mportatorul refuza plati interale atunci cand
constata lipsuri la marfuri( diferente cantitative/calitative. "pare situatia in care
banca poate fi insarcinata in scopul neacceptarii platilor partiale deci se impune
ca importatorul sa-l contacteze pe exportator si sa aseasca o solutie ce va fi
comunicata bancii. 'aca apar neinteleeri( pastrarea documentelor de exportator
pe o perioada indelunata atrae costuri suplimentare. ?xista doua situatii#
se pot da instructiuni catre banca de eliberare a documentelor fara sa se
incaseze diferenta*
se mentine pozitia exportatorului si deci documentele sunt mentinute la
dispozitia exportatorului pana la noi instructiuni.
"ctivitati indeplinite de importator#
- trebuie sa se conformeze inteleerii facute cu exportatorul*
- trebuie sa verifice documentele si sa se asiure de concordanta contractului
comercial cu documentele ce insotesc marfa*
- daca unele conditii din 7' nu corespund intereselor sale trebuie sa contacteze
exportatorul pentru a modifica ordinul de incaso
Ca$7ia i% i%ca*#"l #c"$e%tar
'aca se utilizeaza o cambie/ un set de cambii este necesar sa se indice
scadenta evitandu-se formulari de determinare a scadentei. ,de exemplu# x zile
de la primirea marfii la destinatie-. 9rebuie sa se identifice ce formalitati se
intocmesc cand apare protestul la cambie.
7n cazul cambiilor acceptate trebuie sa se indice circuitul acestora# fie sunt
returnate la export( fie sunt pastrate de banca pana la scadenta. 'aca sunt
insotite de documente comerciale trebuie sa se specifice conditiile in care sunt
eliberate documentele importatorului. 'aca nu se specifica( se elibereaza contra
plata. >osturile operatiei sunt suportate de exportator.
A!a%ta>ele "tilizarii ca$7iei,
- asiura posibilitatea de refinantare pe termen scurt pe piata financiara prin
scontare si forfetare*
+0
- atunci cand se doreste o sporire a siurantei de plata*
- o promovare a exporturilor ,o livrare pe credit-.

Documentele utilizate in operatia de incaso
I= Ori%"l e i%ca*are care este chiar documentul denumit incaso
documentar. ?l este intocmit de catre exportator( in conformitate cu conditiile
stipulate in contractul comercial international. "cest ordin de incasare cuprinde
anumite elemente care trebuie stipulate de exportator( clar si precis#
a- aspecte privind 'artile i$'licate#
- numele si adresa importatorului( respectiv domiciliul( la care trebuie facutX
prezentarea documentelor*
- numele si adresa bancilor implicate*
- numele si adresa exportatorului - beneficiarului incasoului.
b- precizari privind ele$e%tele c#$erciale si documente#
- descrierea marfii( denumire( cantitati( pret unitar etc.*
- documentele care vor fi prezentate# factura( documente de transport( certificat
de oriine( certificat de asiurare etc.*
- detalii privind transportul si livrarea# referitoare la transbordari( livrari partiale
etc.
c- precizari privind c#%itiile e 'lata#
- valoarea incasoului si moneda in care se va face plata*
- marcarea faptului daca documentele se vor preda contra plata sau contra
acceptare ,'/4( '"4 - documente contra plata( '/" - documente contra
acceptare-*
- daca sunt permise platile partiale.
d- detalii precise referitoare la ceea ce trebuie facut( procedura ce va fi urmata in
caz de neacceptare sau neplat* ordonatorul poate sa indice un mandatar al sau
atunci cand apare refuzul de plata/acceptare. 8ara aceste instructiuni( banca nu
are obliatia sa pastreze documentele respective.
e- clauze privind plata incasoului - cuprind conditiile in care documentele vor fi
platite#
remitere de documente contra plata imediata a acestora* termenul imediat
semnificand Wcel mai tarziu la sosirea marfiiR* se mai poate insera si
mentiunea Wplata la prima prezentare de documenteR* aceasta precizare
trebuie insa facuta in toate documentele , contract( factura-.
documente contra acceptare - in acest caz setul de documente cuprinde si o
cambie cu scadenta situata intre +D si $JD zile de la prezentare* cambia este
acceptata de importator si banca ii elibereaza documentele( care ii permit sa
ridice marfa* marfa poate fi vanduta( rezultand fonduri cu care importatorul
+2
plXteste marfa la scadenta. "nalizarea cambiei reprezinta o arantie pentru
exportator.
acceptare cu remiterea documentelor contra plata - se intalneste in relatiile cu
Brientul indepartat. @anzatorul da instructiuni bancii ca trasul sa accepte o
cambie trasa. >umparatorul insa nu poate intra in posesia documentelor pana
nu achita titlul.
f- ultimul tip de clauze ce trebuie cuprinse in ordinul de incasare sunt cele leate
de modul de intocmire si de prezentare a documentelor. 7n eneral acestea sunt
si se intocmesc ca in cazul "'.
"lte clauze#
- numXrul incasoului*
- modul in care se face*
- rambursarea ,telerafic( avion etc.-*
- cine suporta comisioanele si spezele etc.
Riscurile derularii platii prin incaso
"vand in vedere faptul ca incasoul nu implica nici o obliatie sau arantie
a platii in afara obliatiei asumate de cumparator prin contract( putem considera
ca incaso reprezinta o sursa de riscuri deloc neli!abila pentru vanzator.
?xportatorul isi executa obliatiile stabilite prin contract( urmand ca apoi
sa faca demersurile necesare pentru obtinerea platii. 9eoretic( importatorul nu
poate intra in posesia marfii decat dupX ce o achita( deci riscul exportatorului de
a pierde marfa fara a obtine plata este( in principiu( eliminat. ?l ramane insa
posibil in anumite conditii si alaturi de acesta mai pot apXrea si altele#
$. ri*c"l i%tarzierii la 'lata % deoarece circuitul documentelor nu este precis ca
la "' si este de durata( deci importatorul se prezinta mai tarziu pentru
preluarea documentelor contra plata* se poate solicita un rabat la pret( o
amanare*
). ri*c"l e %e'lata % in care anumite conditii elementele de insecuritate apar(
neplata putand fi urmarea faptului ca anumite fenomene sau evenimente il
pun pe importator in situatie nefavorabila si in consecinta acesta refuza plata
% calitatea scazuta a marfii* con!unctura slaba a marfii pe piata* existenta
unor oferte mai avanta!oase etc. 'esi este posibil prin arbitrarea litiiului in
instanta sa se recupereze contravaloarea marfii( aceasta reprezinta o operatie
dificila.
+. ri*c"l re"cerii i%ca*arii ca urmare#
fie a scaderii valorii marfii datorita deprecierii sau chiar acceptarii
exportatorului de a reduce valoarea marfii ,avand in vedere aPb-*
fie prin efectuarea de catre exportator a unor cheltuieli suplimentare de
manipulare( depozitare si protectie etc.*
+3
fie prin plata de catre exportator a unor dobanzi neluate in calculul de
eficienta a exportatorului in situatia in care operatiunea este finantata de un
tert ,banca-.
.. ri*c"l 'iererii $ar1ii#
cand importatorul este de rea credinta si si-o insuseste sau o instraineaza*
perioada de stationare in depozite si costurile de depozitare sunt mai mari
decat marfa in sine.
Modalitatile de diminuare a acestor riscuri
7. 4racticarea incasoului numai in relatiile cu parteneri siuri( cunoscuti*
77. 7n conditiile in care se contracteaza marfa cu plata prin 7' trebuie sa se
tina seama de#
a. Fact#ri #7iecti!i#
$. Catura marfii si pozitia ei pe piata#
>u cat marfa e mai tare cu atat riscul de neplata e mai mare
'aca marfa e abundenta pe piata riscul e mare
). 4retul marfii#
>u cat pretul e mai competitiv( interesul importatorului este mai mare si
invers
+. >alitatea marfii#
>alitate ridicata( risc scazut si invers
.. 5tabilitatea pietei#
5tabilitate ridicata( marfa e mai competitiva in momentul platii
0. >on!unctura valutara
'aca valuta este in crestere( riscul creste
'aca deprecierea/aprecierea in raport cu nivelul de competitivitate al
marfurilor este in avanta!ul/dezavanta!ul importatorului#
8ie se asteapta o depreciere puternica daca este siur ca marfa nu va fi luata
8ie se rabeste sa o plateasca.
"leerea domeniului de aplicare a 7' trebuie sa se faca cu maxima ri!a si
tinand mereu cont de interesul importatorului de a obtine marfa cat mai ieftin.
b. C#%*tr"ctia 'ret"l"i % ocupa un rol esential in reducerea riscului#
7ncluderea in pret a unei mar!e acoperitoare( echivalenta cu dobanda pe
perioada estimata a intarzierii la plata*
7ncluderea in contract a unor penalitati de neplata*
9ratarea operatiunii ca o vanzare pe credit pe termen scurt cu dobanda
aferenta evidentiata in mod separat.
c. "ctiuni de derulare in paralel de contracte comerciale cu marfuri similare pe
aceeasi piata / prospectarea pietei si stabilirea unor potentiali
clienti/cumparatori.
+J
777. "doptarea unei atitudini active din partea exportatorului pe tot parcursul
derularii operatiei de incaso#
a- 7n faza de %e2#ciere a contractului#
5olicitarea unui avans suficient de mare de la importator in contul
cheltuielilor viitoare si pentru returnarea/rediri!area marfii catre tara in
situatia neplatii marfii.
5tipularea platii prin utilizarea cambiilor precizandu-se dreptul vanzatorului
de a prezenta cumparatorului o cambie trasa asupra sa.
7ncluderea solicitarii prezentarii de catre importator a unei scrisori de
arantie bancara privind efectuarea platii.
b- 7n faza e<'eierii marfii#
?xpedierea marfii corespunzator dpv calitativ si cantitativ*
?xportatorul trebuie sa-si indeplineasca obliatiile contractuale*
'aca exista indici cu privire la neplata( sa stopeze livrarea marfii*
5a intocmeasca documentele corect*
5a instructeze banca cu privire la situatia# de neplata( de intarziere la plata( de
nerecuperare a cambiei*
5a se emita documente care sa permita exportatorului sa controleze marfa
pana la destinatie# conosamentul - intocmit in forma neociabila/andosat in
alb si nu pe numele importatorului.
7@. Bbtinerea prin contract a unor clauze de 2ara%tare a 'latii*
@. Vi%c"latia % expedierea marfurilor pe adresa unei banci corespondente
bancii exportatorului sau pe adresa unei case de expeditie de unde
marfurile sunt eliberate numai dupa ce se face dovada achitarii lor la
banca ,nu elimina riscul ca importatorul sa se razandeasca in ceea ce
priveste marfa % costuri ridicate( suportate de exportator-* daca avem de-a
face cu o livrare partiala( daca se observa ca prima transa nu a fost
achitata urmatoarele transe vor fi suspendate. 4e tot parcursul exportului(
exportatorul trebuie sa fie prezent prin el sau prin prepusi astfel incat sa
nu existe moment in care sa nu aibe controlul direct asupra marfii in
cauza.
>?>UA
+K
>ecul este instrumentul de plat prin care trtorul ( titular al unui cont
la banc d ordin necondiionat ca banca s plteasc o anumit sum de bani
ctre un beneficiar din disponibilul su n cont.
>ecul este reprezentat de un formular tipizat.
Utilizarea cecului este uvernat de leea din $K+..
4rile implicate#
$- trtorul este cel care ordon plata( ,persoan fizic sau
!uridic-
)- trasul este ntotdeauna o banc( fie c e banca la care
trtorul are deschis un cont( fie c e una
corespondent(
+- beneficiarul - persoana fizic sau !uridic indicat de
trtor n favoarea creia se va face plata.
"specte implicate#
- trasul , banca - nu pltete fr a avea un ordin(
- presupune existena unei neleeri ntre trtor i banc privind
disponibilul din care se va face plata(
- presupune existena unui disponibil n contul trtorului.
>ecul este ntotdeauna pltibil la vedere.
?lementele cecului#
$. denumirea de cec(
). ordinul pur i simplu( necondiionat de a plti(
+. suma trecut n cifre( litere i moneda n care se va face plata(
.. numele trasului(
0. locul plii(, dac nu se specific este sediul trasului-(
2. locul i data emiterii(
3. semntura emitentului autoraf.
'ipuri de cecuri#
$. dup modul n care este trecut beneficiarul#
- nominative % situaie n care beneficiarul este trecut n mod expres i
cecul se achit numai acestuia( sunt transmise de obicei prin cesiune*
- la purttor % caz n care nu se menioneaz expres numele
beneficiarului( cecul put&nd fi ncasat de orice persoan care l deine(
- la ordin % se menioneaz numele beneficiarului i meniunea la ordin
care d dreptul acestuia s transmit cecul altei persoane prin ir.
). dup modul de ncasare#
- cecuri barate utilizate pentru plata ntr-un cont bancar al beneficiarului(
,reprezint cecuri de virament - neput&nd fi pltite n numerar-( i n
.D
cazul cecului documentar( atunci c&nd trtorul condiioneaz plata
de prezentarea anumitor documente la banc.
=ararea poate fi#
- eneral % nu sunt meniuni ntre cele ) linii paralele i atunci
banca nu poate plti dec&t unei bnci sau unui client al su i
poate circula prin andosare(
- special % atunci c&nd se scrie denumirea bncii unde se
efectueaz plata.
- cecuri nebarate % i n cazul acestor cecuri se poate plti n numerar la
hieul bncii( sau n cont fr nici o restricie.
?xemplu de cec special % cecul certificat % este cecul care poart el
specificarea expres a existenei provizionului la banca tras.
>ecul de cltorie % cec cu valoare fix imprimat pe formularul cecului.
?l este emis de bnci i v&ndut clienilor pentru a nlesni lichiditile n
cltorii( pentru a nlocui cash-ul n deplasrile n strintate. 4rotecia
acestui tip de cec se asiur prin semntur.
Mecanismul plii prin cec
Mecanismul plii prin cec este diferit n funcie de tipul de cec i anume#
- cecuri primite de beneficiar direct de la trtor i care poart numele
de cecuri personale(
- cecuri trase de bnci asupra altor bnci denumite cecuri bancare*
- cecuri de cltorie.
Mecanismul cecului personal
Mecanismul cecului personal presupune c&teva etape i anume#
- titularul unui cont la o banc aflat n situaia de a face o plat
completeaz fila de cec cu suma i numele beneficiarului.
- cecul este transmis direct beneficiarului de ctre trtor( beneficiarul
aflat n posesia filei de cec se prezint la hieul bncii spre ncasarea acestuia.
- banca beneficiarului execut plata prin preluarea filei de cec i remiterea
acesteia bncii trase care debiteaz contul trtorului i achit bncii pltitoare
valoarea cecului. /n urma acestei operaiuni( banca beneficiarului face plata ctre
acesta.
Mecanismul plii prin cecuri bancare
/n acest caz( terul ordonator are un disponibil la banc i i transmite
acestuia ordinul s tra un cec asupra bncii beneficiarului,banca trasa-.
=anca trtoare ,numit i banca ordonatorului- trae un cec
beneficiarului i l transmite acestuia( simultan debiteaz contul ordonatorului cu
valoarea cecului emis i transmite suma de bani bncii beneficiarului.
.$
=eneficiarul cecului se prezint la banca tras i ncaseaz contravaloarea
cecului emis de banca trtoare.
Mecanismul plii prin cecul de cltorie
=eneficiarul unui cec de calatorie achita bancii suma corespunzatoare si
poate cere plata oricarei banci din lume care cumpara astfel de cecuri. =ancile
care cumpara cecuri de calatorie le achita imediat si isi recupereaza banii
remitand cecurile bancii care le-a emis.
"chiziionarea unui cec de cltorie se poate face n ) moduri#
- fie prin cumprarea unui cec de cltorie prin achitarea cash a sumei
nscrise pe el(
- prin constituirea unui cont la banca comercial care vinde cecul( care e
utilizat n vederea acoperirii cecului de cltorie ,cecul e utilizat n
strintate( urmnd ca sumele cheltuite s fie decontate din contul
respectiv( acesta fiind i purttor de dob&nd-. /n Rom&nia exist
"M?R7>"C ?O4R?55.
E"r#cec"rile sunt cecuri cu limita de suma dar nu au valoare imprimata
si sunt vandute sub forma unui carnet de cecuri in alb. =eneficiarii completeaza
suma ( aceasta fiind trasa din contul deschis la banca mentionata pe cec.
?urocecurile au atasate o carte de arantie cu elemente care asiura bancii
platitoare arantia de a recupera banii de la banca emitenta.
Cec"rile VI4A sunt mai recente( si spre deosebire de eurocecuri
beneficiarul nu le achita in totalitate de la inceput( iar cand primeste carnetul(
achita doar o parte iar diferenta neachitata este preluata din contul sau cand
cecurile sunt primite de la bancile platitoare.
Brdinul de plata
>ea mai simpla modalitate de a realize o plata o reprezinta transmiterea
unei sume de bani de la o persoana( care e datoare( catre o alta persoana( care e
titulara creantei respective.
Brdinul de plata se realizeaza prin intermediul unui parcurs bancar(
deosebindu-se( astfel( de plata obisnuita % cash.
Brdinul de plata reprezinta dispozitia data de ordonator unei banci de a
plati o suma determinata in favoarea beneficiarului( in vederea stinerii unei
obliatii banesti.
=iletul la ordin este creanta insasi( fiind opozabil si neociabil.
>aracteristicile ordinului de plata #
$. relatia de plata apare numai ca urmare a unei datorii preexistente *
). operatiunea este initiata de platitor ,ordonatorul- care stabileste si
conditiile de desfasurare a operatiunii *
+. este revocabil ,poate fi retras( instructiunile pot fi modificate de
ordonator- *
.. presupune existenta unui provizion bancar.
.)
'in punct de vedere al modului de efectuare a platii( ordinul de plata poate fi #
ordin de plata simplu % incasarea nu este conditionata de
prezentarea nici unui alt document *
ordin de plata documentar % incasarea este conditionata de
prezentarea unor anumite documente( precizate dinainte.
4articipantii la operatiunea de incaso sunt #
- cel care are o datorie de platit *
beneficiarul % cel in favoarea caruia se face plata *
o banca sau mai multe banci % sunt doar prestatoare de servicii( asiurand
manipularea corecta a valorilor intrebuintate si solicitand efectuarea platii.
"cestea pot fi # ordonatoare sau platitoare.
'ocumentul ordin de plata contine #
numele si adresa ordonatorului *
numele si adresa beneficiarului *
denumirea si adresa bancii ordonatoare *
data emiterii *
ordinul de a plati ,Y veti plati1- *
suma de platit *
motivul platii *
documentele necesare in cazul ordinului de plata documentar *
modul de plata ,letric( telerafic( electronic- *
semnaturile bancii ordonatoare sau a persoanei autorizate de firma
ordonatoare.
5chimbul de documente este aferent operatiunilor comerciale care se realizeaza
fara schimb de lichiditati. "cesta se utilizeaza in cazul compensarii pentru
stinerea obliatiilor reciproce( care indeplinesc urmatoarele conditii #
- obliatiile trebuie sa fie eale( iar
- perioadele de lichidare foarte apropiate.
5chimbul de documente se poate realiza #
direct % intre parteneri sau
indirect % printr-un parcurs bancar.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
.+