Stabilitatea sistemelor diferentiale liniare

note de curs (IAC, I. Luca)

Stabilitatea sens Lyapunov1

n

x
x0 + (t0 , )
x0

x(t) +
x(t)

x0

x(t)

x0 (t0 , )

x(t)
Figura 1: Stabilitatea sens Lyapunov (a se vedea denitia dat la curs)
n

Aceste pagini contin gurile de la curs si sumarul rezultatelor teoretice privind stabilitatea

sistemelor diferentiale liniare. Pentru detalii i exemple a se vedea cursul.

s
1
Aleksandr Lyapunov, matematician rus, 18571918

x
x0

x0 et
x0

x0 et

t
Figura 2: Stabilitatea asimptotic a solutiei problemei Cauchy x = x, x(0) = x0
a

x0 et

x0

x0 et

x0
t
Figura 3: Instabilitatea solutiei problemei Cauchy x = x, x(0) = x0

Stabilitatea sistemelor diferentiale liniare

Propozitia 2.1 Fie A, b continue pe [t0 , ). O solutie a sistemului diferential

liniar
dx
= A(t) x + b(t)
(2.1)
dt
este stabil/asimptotic stabil dac i numai dac solutia nul a sistemului omogen
a
a
as
a

a
asociat,
dx
= A(t) x ,
(2.2)
dt
este stabil/asimptotic stabil.
a
a
Consecinte

dac o solutie a sistemului (2.1) este stabil/asimptotic stabil, atunci orice

a

a
a
solutie a sa este stabil/asimptotic stabil = are sens denitia: sistemul

a
a

(2.1) se numete stabil/asimptotic stabil, dac o solutie a sa este stabil/asimptotic

s
a

a
stabil;
a
problema stabilitii sistemului (2.1) se reduce la studiul solutiei nule a sisat

temului (2.2).
Propozitia 2.2 Fie sistemul diferential liniar omogen

dx
= Ax,
dt

A = constant.

(2.3)

Sistemul (2.3) este asimptotic stabil toate valorile proprii ale lui A au
partea real < 02 .
a
Dac cel putin o valoare proprie a lui A are partea real > 0, sistemul (2.3)
a

a
este instabil.

Comportarea calitativ a solutiilor sistemelor

a

diferentiale liniare cu coecienti constanti, cazul

n=2. Portret de faz

a
dx
= Ax ,
dt

A=

a b
c d

= constant

x = ax + by
y = cx + dy

O matrice ptratic cu proprietatea c toate valorile sale proprii au partea real strict negativ
a
a
a
a
a
se numete matrice Hurwitz (Adolf Hurwitz, matematician german, 1859 1919).
s

Presupunem det A = 0. Fie 1 , 2 valorile proprii ale matricei A3 . Distingem

urmtoarele cazuri:
a
(I) Valori proprii reale distincte (= A diagonalizabil)
=

x(t) = C1 e1 t v1 + C2 e2 t v2
x1 (t)

(3.4)

x2 (t)

unde {v1 , v2 } este baz de vectori proprii pentru A, iar C1 , C2 sunt constante reale
a
arbitrare. Orbitele solutiilor x1 , x2 i x1 , -x2 sunt artate Figura 4. Avem:

s
a
n
(Ia) 1 , 2 < 0 = sistem asimptotic stabil; x = 0
(Ib) 1 , 2 > 0 = sistem instabil; x = 0

nod stabil (Figura 5).

nod instabil (Figura 6).

(Ic) 1 < 0 < 2 = sistem instabil; x = 0

punct a (Figura 7).

s

Obs. Portretul de faz pentru cazul (I) se mai poate face intr-un alt sistem de
a
coordonate, astfel:
A = diagonalizabil
=

dx
= Ax
dt

A = CDC1
dw
= Dw (sistemul canonic) ,
dt

Cu w = (u, v), sistemul canonic se scrie explicit,

du = 1 u = u(t) = C1 e1 t

2
dt
= |v| = K|u| 1 , K
dv

= 2 v = v(t) = C2 e2 t
dt

unde w C1 x

u=0

i
s

v(t) = C2 e2 t

Posibile portrete de faz planul u v sunt artate Figurile 8,9,10.

a n
a
n
(II) Valori proprii reale egale, 1 = 2
(IIa) r = 2 (= n ) = A =
x(t) = C1 et
y(t) = C2 et
3

1 0
0 1

y = mx, m

R. Avem:

= solutia sistemului este

Deoarece det A = 0, valorile proprii sunt diferite de zero.

i
s

x=0
y(t) = C2 et

 < 0 = sistem asimptotic stabil; x = 0

> 0 = sistem instabil; x = 0

nod singular stabil (Figura 11a).

nod singular instabil (Figura 11b).

(IIb) r = 1 (< n )
< 0 = sistem asimptotic stabil; x = 0
> 0 = sistem instabil; x = 0

nod degenerat stabil (Figura 12a).

nod degenerat instabil (Figura 12b).

(III) Valori proprii complexe, 1,2 = i, ,

R. Avem:

(IIIa) = 0 = sistem stabil; orbitele sunt cercuri sau elipse concentrice.

x=0

centru (stabil) (Figurile 13a, 13b).

(IIIb) = 0 = orbitele sunt spirale logaritmice

< 0 = sistem asimptotic stabil; x = 0

> 0 = sistem instabil; x = 0

focar stabil (Figura 14a).

focar instabil (Figura 14b).

x2 (t)

v2

x1 (t)
v1
x

x1 (t)

x2 (t)
Figura 4: Orbitele corespunztoare solutiilor x1 , x2 i x1 , -x2 , vezi (3.4).
a

x2 (t)

1 , 2 < 0

v2

x1 (t)
v1
x

x1 (t)

x2 (t)
Figura 5: Portret de faz pentru cazul x = 0 nod stabil ; sunt desenate doar orbitele
a
solutiilor x1 , x2 i x1 , -x2 .

x2 (t)

1 , 2 > 0

v2

x1 (t)
v1
x

x1 (t)

x2 (t)
Figura 6: Portret de faz pentru cazul x = 0 nod instabil ; sunt desenate doar
a
orbitele solutiilor x1 , x2 i x1 , -x2 .

Figura 7: Portret de faz pentru cazul x = 0 punct a

a
s

v
1 , 2 < 0

Figura 8: Portret de faz pentru cazul x = 0 nod stabil (reprezetare planul

a
n
u v)

10

v
1 , 2 > 0

Figura 9: Posibil portret de faz pentru cazul x = 0 nod instabil (reprezetare

a
n
planul u v)

11

1 < 0 < 2

Figura 10: Portret de faz pentru cazul x = 0 punct a (reprezetare planul

a
s
n
u v)
y

(a) Nod singular stabil

(b) Nod singular instabil

Figura 11: Portret de faz pentru cazul x = 0 nod singular

a
12

(a) Nod degenerat stabil

(b) Nod degenerat instabil

Figura 12: Portret de faz pentru cazul x = 0 nod degenerat

a

(b) Orbitele sunt elipse

(a) Orbitele sunt cercuri

Figura 13: Portret de faz pentru cazul x = 0 centru (stabil)

a

13

<0

>0

(a) Focar stabil

(b) Focar instabil

Figura 14: Portret de faz pentru cazul x = 0 focar ; orbitele sunt spirale logarita
mice

14