Sunteți pe pagina 1din 54

1.

Edem pulmonar acut


2.Plaman de staza cronica
3.Ficat de staza
4.Infarct pulmonar
5.Infarct renal
6.Tromb mixt stratificat
.Embolie cu lic!id amniotic
".#I$
%.&miloidoza renala
1'.$istrofie adipoasa !epatica
11.(iperc!eratoza )cla*us+
12.,e* pi-mentar
13.Papilom !iperc!eratozic
14.Fibroadenom mamar
15.(eman-iom ca*ernos )ficat+
16..eiomiom uterin
1.Teratom matur al o*arului
1".#arcinom epidermoid)buza+
1%.#arcinom bazocelular
2'.&denocarcinom intestinal )colon+
21..eiomiosarcom
Edemul pulmonar acut
Edemul (tulburare a circulaiei lichidului interstiial)/
reprezint0 cre1terea patolo-ic0 a cantit02ii de lic!id
intersti2ial 3n 2esuturi 1i 4 sau ca*it02ile seroase.
Edemul pulmonar acut apare 3n5

insuficien2a acut0 a inimii st6n-i7

3n forme -ra*e de pneumonie7

3n st0ri de 1oc7

3n urma in!al0rii de -aze toxice7

!iper!idratarea or-anismului )edemul iatro-en+.


Edemul pulmonar de substituie sau ex vacuo este o
form particular datorat0 elimin0rii terapeutice prea
rapide a unei colec2ii pleurale.

Coloraia !ematoxilin0/eozin0 )(E+.

Diagnostic de organ pl0m6n.

Microscopic / pere2ii al*eolari apar u1or


3n-ro1a2i7 spa2iile al*eolare con2in un
material roz7 omo-en sau u1or -ranular 3n
care se -0sesc bule de aer 1i rare elemente
celulare )celule epiteliale descuamate 1i
leucocite+.
8taza pulmonar0 cronic0

Hiperemia venoas sau pasiv 3nseamn0


cre1terea cantit02ii de s6n-e din *ene 1i capilare.
&pare 3n urma unei 3ncetiniri a circula2iei7 fapt
pentru care se mai nume1te 1i staz sau
congestie pasiv.

lm!nii de staz 4plm!nii cardiaci apar datorit0


insuficien2ei cronice a inimii st6n-i sau datorit0 unor
defecte cardiace con-enitale.

Coloraia 9 (E

Dg" de organ 9 pl0m6n.

Primul stadiu / induraie ro#ie


Macroscopic 9 pl0m6nii m0ri2i de *olum7 cu
consisten20 crescut07 ro1ii/*iolacei sau cianotici7 pe
suprafa2a de sec2iune se scur-e o cantitate important0
de s6n-e ro1u/ne-ricios.
Microscopic $ 3n-ro1area septurilor interal*eolare7
capilarele sunt dilatate 1i pline cu !ematii7 3n al*eole
se -0sesc celule al*eolare descuamate 1i eritrocite
3ntr/o cantitate redus0 de plasm0.

&l doilea stadiu / induraia brun% pl0m6nii


dob6ndesc o nuan20 brun0.
:n al*eole exist0 cantit02i importante de plasm07
eritrocite 1i macrofa-e 3nc0rcate cu !emosiderin0
)siderofa-e+ care se numesc celule cardiace )apar 3n
sput0+.
$atorit0 depunerilor de !emosiderin0 pere2ii
al*eolari se fibrozeaz0 1i se 3n-roa10.
8taza !epatic0

Coloraia (E"

Dg" de organ ficat"

Macroscopic $ ficat m0rit 3n *olum )!epatome-alie+7 capsula


;lisson este destins07 cu suprafa2a neted07 mar-inea
anterioar0 rotun<it07 consisten20 crescut07 culoare *iolacee/
inomo-en07 iar pe sec2iune se scur-e s6n-e *enos ne-ricios 1i
se constat0 mici puncte *iolacee )*enele centrolobulare
dilatate+.

E*olueaz0 3n trei stadii5

&tadiul ' 3n care microscopic por2iunea central0 a lobulului are


un aspect !emora-ic prin dilatarea *enelor centrolobulare 1i
distrofia celulelor !epatice 3ncon<ur0toare. (epatocitele din
por2iunea mi<locie a lobulului sunt interesate de distrofie -ras07
datorit0 !ipoxiei7 zona fiind colorat0 3n -0lbui )zona lui ,=el+.
&u aspect normal numai celulele periferice ale lobulului. &ceste
3 zone diferite au dat leziunii denumirea de (icat )n cocard.
&ceea1i leziune este numit0 1i ficat inter*ertit pentru c0 tesutul
normal se -0se1te numai 3n <urul spa2iilor porte care par centrul
lobulului.

:n stadiul '' sinusoidele dilatate comprim0


trabeculele de !epatocite realiz6nd pun2i
ce unesc *enele centrolobulare ale
lobulilor 3n*ecina2i determin6nd aspectul
de (icat muscat caracterizat macroscopic
prin alternan2a de zone -0lbui 1i brune
*iolacee.

&tadiul ''' $ are loc 3nlocuirea 2esutului


!epatic cu 2esut con<uncti* 1i determin0 un
tip special de ciroz07 numit0 ciroz0
cardiac0. Pe suprafa2a de sec2iune a
ficatului apare un aspect de (runze de
(erig.
'n(arctul pulmonar

Coloraia 9 (E.

'n(arctul ro#u * hemoragic al pl0m6nului / necroza unei por2iuni a acestui


or-an cu inundarea !emora-ic0 a por2iunii respecti*e 3n urma unei obliter0ri
a ramurilor arterei pulmonare7 de obicei se produce 3n condi2iile unei staze
pulmonare.

Macroscopic5 zon0 proeminent07 ferm07 de culoare ro1ie/*iolacee7 de


form0 caracteristic0 triun-!iular07 cu baza spre suprafa2a pl0m6nului 1i
*6rful spre !il.

Microscopic5 cu ob mic se obser*0 o zon0 omo-en07 condensat07 de


culoare ro1ie/portocalie7 bine delimitat0 de restul aerat al parenc!imului
pulmonar7 la ni*elul acestei zone pere2ii al*eolari se obser*0 cu dificultate
sau nu se mai obser*0.
#u un ob mai puternic la ni*elul zonei respecti*e se obser*0 lumenele
al*eolare pline cu !ematii pe cale de dezinte-rare7 uneori ap0r6nd depozite
de !emosiderin0. Pere2ii al*eolari apar intumescen2i7 cu contururile celulare
pe cale de dispari2ie 1i nucleii pu2in e*iden2i7 indic6nd faptul c0 sunt
interesa2i de fenomene de necroz0.
.a limita dintre zona condensat0 1i parenc!imul pulmonar aerat se constat0
o band0 3n care 3n pere2ii al*eolari cu structura p0strat07 capilarele sunt
dilatate 1i pline cu !ematii7 3n al*eole exist6nd o redus0 cantitate de
material eozinofil 1i numeroase leucocite7 aceasta este zona de reac2ie
inflamatorie care se constituie la periferia zone de necroz0.
:n restul parenc!imului pulmonar se obser*0 fenomene de staz0 cronic0 .
'n(arctul renal
Infarctul renal este necroza unei p0r2i a 2esutului renal cauzat0 de
obliterarea prin tromboz0 sau embolie a unei ramuri a arterei
renale.
Col 9 (E
Macroscopic5 pe suprafa2a rinic!iului apare o zon0 proeminent07
de form0 trun-!iular0 cu baza la periferie 1i *6rful spre !il7 mai
ferm07 palid07 de culoare alb/-0lbuie7 3ncon<urat0 de un c!enar
ro1u.
Microscopic5 se obser*0 o zon0 palid07 la ni*elul c0reia 2esutul
renal prezint0 un caracter fantomatic7 fiind p0strate contururile
-lomerulilor 1i tubilor renali dar nucleii sunt disp0ru2i7 precum 1i
limitele intercelulare. &ceast0 zon0 este delimitat0 de 2esutul
renal normal de o band0 3n-ust0 3n care *asele sunt dilatate 1i
pline cu s6n-e7 obser*6ndu/se frec*ent infiltra2ii !emora-ice
intersti2iale> limita cu teritoriul necrozat este infiltrat0 cu leucocite.
&ceast0 band0 reprezint0 reac2ia inflamatorie determinat0 de
necroza 2esutului renal.
Tromb mixt stratificat
Coloraie 9 (E
Dg" de organ 9 ramur0 de arter0 pulmonar0 constituit0 din intima7 medie
1i ad*enti2ie.
Macroscopic / trombii au consisten20 ferm07 caracter mai uscat7 friabil7
prezint0 stria2ii7 dun-i albe 1i ro1ii care alterneaz07 ader0 de peretele
*asului7 umple par2ial sau total lumenul.
Microscopic se constat0 structura stratificat07 filamente de fibrin0
precipitat0 ce formeaz0 benzi dispuse 3n straturi concentrice7 pe alocuri cu
un desen nere-ulat. 8tructura stratificat0 a trombului se datoreaz0 a1ez0rii
succesi*e 3n straturile fibrinei a !ematiilor7 care formeaz0 stratul ro1u7 1i a
leucocitelor al0turi de trombocitele a-lutinate care formeaz0 stratul alb al
trombului. #u un obiecti* mai puternic urm0rim zona de contact a trombului
cu intima *asului7 se constat0 c0 stratul endotelial este numai par2ial
p0strat 1i c0 trombul ader0 nemi<locit de *as.
Chiagurile postmortale au culoare ro1ie 3nc!is07 sunt mai mari7 elastice7
umede7 reproduc forma 1i calibrul *asului7 nu ader0 de perete.
#oa-uli lardacei )sl0nino1i+ apar mai frec*ent 3n ca*it02ile inimii sau 3n
arterele mari sub form0 de c!ia-uri inomo-ene cu o por2iune -0lbuie
translucid07 sl0ninoas0 )fibrin0 1i leucocite+ 1i una ro1ie/ne-ricioas0
)fibrin0 1i !ematii+7 fiind datora2i coa-ul0rii mai lente postmortale a s3n-elui
ceea ce duce la sedimentarea eritrocitelor.
Embolia

Embolia 9 *e!icularea unui material str0in


de c0tre curentul san-uin 1i obturarea unui
*as de c0tre acesta. Procesul poart0
numele de embolie7 iar materialul *e!iculat
este embolul.

Eno-en0 4 exo-en0

&ntero-rad0 4 retro-rad0 4 paradoxal0

Emboli 9 solizi 4 lic!izi 4 -azo1i


Embolie cu lic!id amniotic
Col P&8/&lcian
Dg" de organ / Pl0m6n
.ic!idul amniotic p0trunde 3n *asele uterine prin zona
periferic0 de inser2ie a placentei 3n urma presiunii
crescute intrauterine produs0 de contrac2ia
miometrului.
Embolia cu lic!id amniotic c6nd este masi*07 cum se
poate 3nt6mpla la multipare cu f0t mare 1i tra*aliu
prelun-it7 poate determina instalarea unei tromboze
micro*asculare multiple cu stare de 1oc 1i moarte.
:n *asele pulmonare se -0sesc celule epiteliale7 fire
de p0r7 pic0turi de -r0sime7 mucus 1i meconiu7 uneori
fra-mente de *ilozit02i coriale.
C'D

Proces patolo-ic care e*olueaz0 stadial7 la baza lui


st6nd !ipercoa-ulabilitatea brusc0 a s6n-elui.
Patomecanismul 9 p0trunderea tromboplastinei
tisulare 3n s6n-e sau acti*area tromboplastinei
san-uine.

Forme5 latent )asimptomatic+7 manifest )forme


u1oare 1i -ra*e+.

#auze5 inter*en2ii c!irur-icale7 complica2ii ale


na1terii )embolia amniotic07 apoplexia
uteroplacentar07 reten2ie de f0t mort+7 toate formele
1ocului7 infec2ii )septicemii+7 tumori mali-ne7 boli
!ematolo-ice )leucemii7 policitemie+7 !emoliza
masi*07 embolia adipoas07 aerian0 etc.

Col (E

Dg" de organ pl0m6n.

Macroscopic $ Pl0m6nul este m0rit de


*olum7 mai -reu7 umed7 cu culoare mai
3nc!is0 1i consisten20 crescut0.

Microscopic se constat0 modific0ri difuze


ale pere2ilor al*eolari sub form0 de staz0
1i edem7 membrane !ialine7
microtromboz0 diseminat0 cu trombi de
aspect !ialin la ni*elul capilarelor.
Distro(ia amiloid (amiloidoza)

&miloidul este o substan20 proteic07 omo-en07 transparent07


electronomicroscopic cu structur0 fibrilar0.

Denumirea5 ?irc!o@ picur6nd solu2ie de .u-ol pe supr. de


sec2. a unui or-. afectat de amiloidoz0 a ob2inut o culoare
maronie7 care dup0 ad0u-are de acid sulfuric a *irat 3n
albastru 3nc!is7 reac2ie asem0n0toare cu cea a amidonului.

Eozina / ro1u

Picrofuxina )*an ;ieson+ / -alben

Violet de metil, violet de genian 9 metacromatic 3n ro1u

Rou de Congo 9 ortocromatic 3n ro1u

Lumina polarizat / birefrin-ent


+milodoza renal
Col 9 (E
Microscopic /

/la ni*elul -lomerulilor se constat0 depunerea amiloidului 3n


spa2iul mezan-ial7 cu transformarea pro-resi*0 a acestora 3n
blocuri de amiloid.

/Aembrana bazal0 a anselor capilare din -lomeruli apare


3n-ro1at07 nucleii celulelor endoteliale dispar7 iar spa2iul
subcapsular poate s0 se reduc0 complet.

/#oncomitent amiloidul se depune pe fa2a extern0 a


membranei bazale a tubilor renali7 apoi 1i pe cea intern0.

/:n artere 1i arteriole depunerea amiloidului produce


omo-enizarea 1i 3n-ro1area pere2ilor.

Distro(ia adipoas

Beprezint0 acumularea de -r0simi simple 3n citoplasma


celulelor care 3n condi2ii fiziolo-ice nu con2in -r0simi *izibile.

Patomecanism5

&cumularea de lipide f0r0 tulb met cel )infiltra2ia


-r0soas0 sau adipoas0+ 9 apare 3n aport crescut de
-r0simi7 !iperlipemie.

&cumularea de lipide 3n urma tulb met cel )de-enerarea


-r0soas0 sau adipoas0+ 9 !ipoxie7 subst toxice7 infec2ii7
lipsa de subst lipotrope )metionina7 colina+.

E*iden2ierea !istolo-ic0 a -r0similor se realizeaz0 cu5


8udan III7 8udan I?7 Cil Bed7 ro1u 8c!arlac!7 albastru de
,il7 acid osmic

Pt piese fixate 3n formol7 se efectueaz0 sec2iuni cu


microtomul de con-elare )la -!ea20+ deoarece -r0simile se
dizol*0 prin includerea 3n parafin0 9 3n celule apar ca 1i
*acuole optic -oale
Distro(ia adipoas hepatic

Trei forme5

$istrofia adipoas0 periferolobular7 proces re*ersibil 9 aport crescut de -r0simi7 !iperlipemie

$. &. centrolobular 9 !ipoxia

$. &. difuz/panlobular/teatoza !epatic 9 alcoolism cr7 infec2ii7 intoxica2ii7 inani2ie7 lipsa de


subst lipotrope7 faze a*ansate ale formelor precedente> re*ersibil0 prin eliminarea a- etiolo-ic7
formele prelun-ite determin0 fibroz07 ciroz0.

Col 9 (E

Dg de organ 9 ficat

Micro 9
1+ structura lobular0 a ficatului este p0strat0.
2+ (epatocite cu citoplasma con2in6nd *acuole optic -oale7 rotunde7 bine conturate7 net
delimitate7 de m0rimi diferite )microvacuole care 3n cursul e*olu2iei pot conflua rezult6nd
macrovacuole+7
3+ cele relati* *oluminoase 3mpin- nucleul spre periferia celulei.
4+ 8inusoidele apar turtite7 iar
5+ celulele Dupffer se recunosc prin nucleul lor alun-it 1i !ipercrom.
Hipercheratoza (clavus)

Distro(ia cheratinic numit0 1i cheratoza semnific0 cre1terea cantit02ii


de c!eratin0 3n anumite por2iuni din epiderm7 ca 1i apari2ia substan2ei pe
unele mucoase pa*imentoase sau 3n zone de metaplazie pa*imentoas0 a
mucoaselor -landulare.

Hipercheratoz 3nseamn0 3n-ro1area stratului cornos al pielii7 asociat0 cu


acantoz0 )3n-ro1area str spinocelular+.

,rtocheratoza 3nseamn0 o c!eratinizare care decur-e normal cu


dispari2ia nucleilor.

aracheratoz $ lipse1te stratul -ranulos 1i lucid7 prezen2a de ncl picnotici


3n str cornos.

Discheratoza / c!eratinizarea unor -rupe de celule sau placarde tumorale


cu formarea de perle epiteliale.

Cauze -

(actori iritani / clavusul )!iperc!eratoz0 circumscris0+7 pielea de


agricultor sau de marinar"

Di(erite a(eciuni / sifilide7 micoze cutanate% psoriazis 7 ic!tioz0 )pielea ca


1i solzii de pe1te+. Pe mucoase se formeaz0 leucoplazii% care apar ca
ni1te pl0ci albicioase"

.umori / papiloame7 *eruci *ul-are7 condiloame acuminate7 papiloame


bazocelulare7 papiloame !iperc!eratozice senile7 cornul cutanat7
carcinoame epidermoide7 c!eratoacantom7 adenoacantom.

Col 9 (E

Dg de organ 9 piele

Micro 9 proces !iperortoc!eratozic simplu


f0r0 proliferare epitelial0.
Pielea5 epiderm7 derm )papilar7
reticular4profund+7 !ipoderm.
Epidermu5 str bazal )1 r6nd+7 spinos )6/14+7
-ranulos )2/4+ -ranule bazofile de c!erato!ialin7
lucid )2/3+ ncl absen2i7 cornos.
/ev pigmentar

/evii sunt prezen2i 3n num0r *ariabil7 3n medie 257 la to2i oamenii7 cu excep2ia
celor de ras0 nea-r0. 8unt prezen2i de la na1tere7 dar pot apare 1i mai t6rziu.
Beprezint0 expresia unei a-lomer0ri dermice de celule melanice sau ne*ice7
con2in6nd cantit02i *ariabile de melanin0. #6nd celulele ne*ice se -0sesc 3n
profunzimea dermului7 cum se 3nt6mpl0 3n ma<oritatea cazurilor7 ne*ul se
nume1te dermic. #6nd ele sunt dispuse la limita sau <onc2iunea dintre derm 1i
epiderm7 el se nume1te 0oncional. #6nd ambele dispozi2ii sunt prezente se
*orbe1te de nev compus.

Importan2a ne*ilor const0 3n faptul c0 uneori pot da na1tere melanoamelor.


Transformarea lor mali-n0 este fa*orizat0 de iritaia mecanic repetat
)traumatisme7 3mbr0c0minte+ 1i de expunerea exa-erat0 la soare )12+. $up0 unii
speciali1ti 1i infiltra2ia local0 cu anestezic sau utilizarea bisturiului rece ar fa*oriza
mali-nizarea. &cest fenomen este presupus c6nd pi-menta2ia unui ne* de*ine
mai intens07 leziunea cre1te 3n dimensiuni 1i 31i sc!imb0 forma7 se ulcereaz07
c6nd 3n <ur apare o zon0 de con-estie7 mici pete pi-mentare 1i prurit.

8/a obser*at tendin2a m0rit0 a unor ne*i de transformare mali-n0. $e exemplu7


ne*ii dermici se mali-nizeaz0 exceptional7 3n timp ce fenomenul se obser*0 3n
le-0tur0 cu ne*ii <onc2ionali sau compu1i7 dar mai ales 3n cazul ne*ilor pi-mentari
-i-an2i7 a ne*ilor displazici 1i a lenti-oului senil.

+%3%C%D%E-

+ )asEmmetrE+7 3 )border irre-ularitE+7 C )color *arie-ation+7 D )diameter F 6 4 1'


mm+7 E )ele*ation+.

/evul intradermic G tumor0 beni-n0 a celulelor melanoformatoare. &pare de obicei pe piele.

&re ori-ine neuroectodermal0. 8e mali-nizeaz0 forte rar.

Dg" organ5 piele

Micro- leziune dermica simetrica.

In derm se -asesc numeroase

cuiburi7

in profunzime cordoane7 formate din celule ne*ice.

&ceste cuiburi7 respecti* cordoane7 sunt delimitate de septuri con<uncti*e.

In profunzime cordoanele se disociaza7 astfel cel ne*ice se disperseaza in tesutul con<uncti*.

&stfel7 in profunzime7 ne*ul nu prezinta o delimitare precisa fata de tes con< dermic.

#uiburile ne*ice7 insa7 sunt bine delimitate de epiderm printr/un strat de tes con< de -rosime *ariabila.

#elulele ne*ice din cuiburile superficiale au o forma cubica7 poli-onala7 rotun<ite. ,ucleii sunt rotunzi7
o*alari7 bo-ati in cromatina si nu prezinta atipii. Hnele din aceste cel au cit incarcata cu -ranule brune
de melanina.

In cordoanele de celule situate mai profund celulele de*in mai alun-ite7 fuziforme7 amintind de celulele
con<uncti*e.

Dg" di(5 nev 0onc4ional / prezenIa cuiburilor de celule ne*ice la <oncIiunea dermo/epidermic0. &cest tip
de ne* se mali-nizeaz0 mai frec*ent.
apilom hipercheratozic
Papiloamele - tumori epiteliale benigne ce afecteaza epiteliul
pavimentos stratificat cutant sau mucos precum i uroteliul cilor
urinare.

Macro - se prezint ca proeminene cu suprafata neted sau rugoas.


n funcie de baza de implantare exist forme sesile sau viloase i forme
pediculate sau polipoide.
Microscopic - papilomul este o tumor0 epitelial0 beni-n0 caracterizat0
prin
acantoz )3n-ro1area stratului spinos+7
!ipercheratoz )3n-ro1area stratului cornos+ 1i
3n-ro1area 1i 3nmul2irea papilelor dermice prin !iperplazia dermului
papilar

Poriuni ngroate ale epiteliului multistratificat se dispun pe axe


conunctivo-vasculare! form"nd prelungiri n form de degete sau papile!
de unde le vine i denumirea. #itozele nu sunt observate cu excepia
stratului bazal.
5ibroadenom mamar
Tumoare beni-na7 mixta fibro/epiteliala. &pare in perioada maturitatii sexuale7 in
<urul *arstei de 3' ani7 in -eneza ei inter*enind !iperfoliculinemia. Beprezinta a
III 9 a leziune mamara ca si frec*enta7 dupa mastopatia fibro/c!istica si
carcinomul mamar.
Dg de organ 9 -l mamara
Col 9 (E
Macro 9 leziune de obicei solitar07 2/3cm7 poate dep01i 1'cm. Este bine
delimitat0 la periferie7 consisten20 elastic07 culoare alb0/cenu1ie7 uneori are
aspect -elatinos 3n formele mixoide. Pe sec2iune poate prezenta mici ca*it02i
c!istice.
Micro 9 proliferare mixt0 de elemente epiteliale 1i mezenc!imale. 8e descriu
dou0 *ariante ce frec*ent coexist0 3n acea1i leziune7 distinc2ia dintre ele nea*6nd
semnifica2ie pro-nostic0.
"ipul pericanalicular 9 proliferarea de 2esut con<uncti* este difuz0 1i se dispune
sub forma unor man1oane 3n <urul acinilor 1i ductelor inmul2ite. &cestea 31i
p0streaz0 forma rotund0 1i sunt tapetate de cele dou0 straturi celulare
caracteristice.
"ipul intracanalicular 9 2esutul con< proliferareaz0 3n focare comprim6nd din afar0
3n0untru lumenele ductelor 1i acinilor inmul2i2i. &stfel lumenul structurilor epiteliale
se deformeaz0 rezult6nd un aspect asem0n0tor cu Jcoarnele de cerbK. $uctele 1i
acinii cu lumenul deformat sunt delimita2i de cele dou0 straturi celulare
caracteristice. $enumire improprie pt c0 2es con< proliferat nu p0trunde 3n
interiorul lumenelor.
Hemangiom cavernos ((icat)
Hemangioamele sunt tumorile beni-ne ale *aselor san-uine.
Hemangiomul cavernos hepatic este cea mai frec*ent0 tumoare beni-n0
care apare la ni*el !epatic. Este mult mai frec*ent la femei. Poate s0 sur*in0
coa-ulopatia de consum. (eman-iomul ca*ernos sufera transformare
mali-n0 exceptional. $oar tumorile mari7 simptomatice necesit0 excizie
c!irur-ical0.
Macroscopic / !eman-iomul ca*ernos *ariaz0 de la c62*a milimetrii p6n0 la
tumori -i-ante ce pot 3nlocui o mare parte din ficat. 8unt de obicei unice7 de
consisten20 moale sau fluctuant0. #6nd sunt sec2ionate7 par2ial colabeaz0
datorit0 elimin0rii s6n-elui7 a*6nd un aspect spongios. 8e pot obser*a
!emora-ii recente7 trombi or-aniza2i7 fibroz0 1i calcific0ri.
Microscopie / leziunile sunt tipic compuse din canale *asculare pline cu
s6n-e7 de dimensiuni *ariate7 delimitate de un sin-ur strat de celule
endoteliale aplatizate dispuse pe un 2esut fibros. Pot fi prezen2i trombi 3n
diferite stadii de or-anizare 1i arii de infarct7 iar leziunile mai *ec!i prezint0
fibroz0 dens0 1i calcific0ri.
Hemangiomul capilar este o proliferare de *ase capilare7 constituite dintr/un
sin-ur r6nd de celule endoteliale. Poate a<un-e la dimensiuni mari7 mai ales
la fa20 unde realizeaz0 aspect de !art0 -eo-rafic0.
6eiomiom uterin
.eiomiomul este o tumor0 mesenc!imatoas0 beni-n07 constituit0 din fibre
musculare netede Li o cantitate *ariabil0 de celule Li fibre con<uncti*e.
Interesez0 o femeie din 47 3ntre 2' 1i 4' de ani. &pare datorit0 unei secre2ii
crescute de !ormoni o*arieni )estro-eni+. Este cea mai frec*ent0 tumor0 a
uterului.
Frec*ent leiomiomul este asimptomatic7 dar atunci c6nd cre1te produce
metrora-ii7 comprim0 or-anele 3n*ecinate7 necesit6nd 3ndep0rtarea c!irur-ical0.
Macro / se prezint0 ca noduli rotunzi7 bine delimita2i7 unici sau multiplii7 localiza2i
3n corpul uterin7 rar la ni*elul colului uterin sau 3n li-amentele lar-i. :n func2ie de
localizarea lui la ni*elul miometrului exist0 leiomioame intramurale7 subserose
sau submucose7 ultimele dou0 *ariante put6nd fi pediculate. Aai rar se poate
3nt6lni 1i leiomiomul c0l0tor )mi-rator+ atunci c6nd pediculul este lun- sau
leiomiomul parazit7 c6nd pediculul s/a rupt 1i *asculariza2ia este furnizat0 de
or-anul de care s/a ata1at leiomiomul. Pe sec2iune7 leiomiomul prezint0 zone de
culoare roz07 asem0n0toare miometrului7 separate de tra*ee con<unti*e
albicioase7 cu dispozi2ie 3n *6rte<uri. Poate suferi modific0ri de-enerati*e ca
necrobioz07 lic!efiere7 !ialinizare7 calcificare.
Micro / const0 din fascicule de fibre musculare netede dispuse 3n *6rte<uri7
separate de 2esut co<uncti*.
.eratom matur al ovarului (teras gr 7 monstru%
mal(ormat)

Teratoamele sunt tumori formate din multiple tipuri de tesuturi dispuse


neordonat! $aotic! se dezv din celulele germinale care provin din sacul
vitelin si migreaza in timpul dezv embrionului in gonade.

Teratoamele mature sunt constituite din componente tisulare


asemanatoare tesuturilor adulte! diferentiate. %unt tu benigne.

#aoritatea teratoamelor ovariene sunt de tip matur

#aoritatea sunt c$istice

&eratoamele c$istice mature '(chisturi dermoide)* sunt comune la


v"rst reproductoare! frecvent sunt asimpt! +,- sunt bilaterale

Macro:

structuri c$istice cu perei groi! de obicei uniloculare! .-+, cm


diametru! c$iar mai mare

prezint o protuberan focal caracteristic! n lumenul c$istului


'protuberanta cefalica Rokitansky*

conin mat. sebaceu 'masa albicioasa! branzoasa! ca terciul* i


pr

frecvent sunt prezeni dini sau oase

MO/

c$isturile sunt tapetate de epiteliu pavim.! anexele pielii fiind foarte comune

componente frecvente sunt repr. de/

es. adipos matur

epit. respirator

os! cartila

es. nervos

epit. gastro-int.

muc$i neted

es. tiroidian

acini de gl. salivare

componente mai rare/

pancreas! adeno$ipofiza! suprarenala! plaman! rinic$i! gl. mamar


i prostat

ruptura unui c$ist dermoid este foarte rar! put"nd determina un abd. ac. c$ir.

mai frecvent se constat scurgerea treptat a coninutului c$istului n cavit. perit. 0


peritonit cr. c$imic! caracterizat prin (ascit uleioas) i prezena de noduli multipli
peritoneali i epiploici! ce conin material sebaceu! pr i granuloame de corp strin

transformarea malign apare n +-1-/

teratoamele mature solide/

sunt rare! 2 1, de ani

sunt parial c$istice

o caracteristic este predominanta es. nervos


Carcinomul spinocelular
Carcinomul spinocelular * scuamocelular * epidermoid este o tumoare
mali-na caracteristica pielii si mucoaselor de tip pa*imentos )cai di-esti*e
superioare7 anus7 *a-in7 col uterin+7 putand apare si la ni*elul unor zone de
metaplazie scuamoasa de pe suprafata mucoaselor -landulare di-esti*e7
respiratorii7 a uroteliului7 etc.
Macro- tumoare *e-etanta sau ulcero/*e-etanta cu mar-ini indurate7 baza
ulceratiei cu tesut necrotic7 san-e si exudat.
Micro 9 epidermul apare in-rosat atat pe seama stratului cornos
)!iperc!eratoza+ cat si a stratului spinocelular )acantoza+. 8ubiacent7 la
ni*elul dermului7 se obser*a placarde de celule poli-onale asem0n0toare
celor din stratul spinos7 dar de forme si dimensiuni *ariabile7 cu nuclei mari7
ine-ali ca dimensiune7 forma si colorabilitate7 mitozele sunt numeroase7
putandu/se intalni si forme atipice.
Exista forme c!eratinizante 1i nec!eratinizante.
:n formele c!eratinizante7 mai bine diferen2iate7 celulele 3nc0rcate cu
c!eratin0 din centrul placardelor tumorale se dispun unele peste altele d6nd
na1tere unor structuri rotunde7 intens eozinofile7 cu aspect de bulb de ceap0
numite perle epiteliale sau -lobi epidermici.
Placardele infiltreaza dermul in profunzime7 in <urul lor obser*andu/se un
important infiltrat inflamator constituit din limfocite7 plasmocite si !istiocite.
Carcinomul bazocelular

Carcinomul bazocelular este o tumoare mali-na a


epiteliului pa*imentos intalnita in piele7 in special la ni*elul
fetei7 sub forma de ulceratii ce se extind in suprafata si
profunzime )ulcus rodens+. ,u metastazeaza decat
exceptional.

Pro*ine din stratul bazal al epidermului sau din complexul


pilosebaceu.

Dg de organ5 piele

Col5 (E

Micro5 la ni*elul dermului7 imediat sub epiderm se obser*a


prezenta unor structuri anormale7 placarde rotunde7
o*alare sau policiclice si cordoane anastomozate in retea
care infiltreaza tesutul incon<urator )demonstrand
caracterul mali-n+7 producand atrofia si ulceratia
epidermului supraiacent. Placardele sunt constituite din
celule cilindrice cu citoplasm0 bazofil07 dispuse sub form0
de palisad la periferia placardului )perpendicular pe
tesutul incon<urator si paralele intre ele+7 spre centru7
celulele iau un aspect fuziform. ,ucleii sunt mari7 o*ali7
bo-ati in cromatina7 nucleolati7 uneori cu numeroase
mitoze.
+denocarcinomul intestinal (colon)

+denocarcinomul este tumoarea mali-na caracteristica


mucoaselor -landulare sau diferitelor or-ane -landulare a caror
structura tinde sa o reproduca. 8e intalneste in special in tubul
di-esti* )stomac7 colon7 rect+ bron!ii7 ca*itatea uterina7 o*are7 etc.

Macro5 tumoare *e-etanta 4 ulcero / *e-etanta sau infiltrati*a.

Micro5 pe o anumita portiune peretele intestinului apare in-rosat


datorita proliferarii -landelor care iau un aspect neobisnuit7 apar
mai numeroase7 alun-ite7 cu traiect sinuos7 uneori dilatate c!istic7
spre deosebire de aspectul uniform al -landelor normale.
Proliferarea -landelor produce nu numai in-rosarea mucoasei ci
ele infiltreaza7 musculara mucoasei7 submucoasa si stratul
muscular7 putand parcur-e intrea-a -rosime a peretelui intestinal
pana pe suprafata sa externa )seroasa 4 ad*entitie+. In anumite
portiuni celulele tumorale se pot dispune in trabecule sau structuri
solide. In <urul structurilor proliferate se obser*a un infiltrat
inflamator format din limfocite si !istiocite7 dar si -ranulocite
se-mentate ce se intalnesc si in interiorul unor lumene. #u
obiecti*ul puternic se obser*a lumenele -landulare delimitate de
celule mari cu citoplasma intens bazofila si nuclei mari ce si/au
pierdut pozitia bazala normala7 se intalnesc numeroase fi-uri
mitotice tipice si atipice. ,u rar celulele sunt dispuse pe mai multe
straturi.

(istolo-ic exist0 forme tubulare7 papilare7 forme mai pu2in


diferen2iate7 forme cu zone nediferen2iate7 forme c!istice papilifere.
Exist0 1i carcinoame mucoase sau -elatinoase 3n care celulele
tumorale prezint0 o distrofie mucoas0 intracelular0 sau
extracelular0.
6eiomiosarcomul

6eiomiosarcomul 7 tumoarea mali-n0 a musculaturii netede7 pro*ine


uneori din mali-nizarea leiomiomului uterin sau -astric 4 intestinal7 dar
se 3nt6lne1te 1i 3n retroperitoneu7 mediastin7 extremit02i7 ca noduli
aparent bine delimita2i7 ce produc metastaze.

Macro5 poate fi bine circumscris sau slab delimitat7 infiltrati*7 are o


consistenta moale7 pe sectiune cu focare de necroza si !emora-ie.

Micro5 formatiune cu o celularitate abundenta7 constituita din fascicule


de celule fuziforme cu e*idente *ariatii de dimensiuni7 care se intretatie in
diferite directii. ,ucleii7 alun-iti7 prezinta7 de asemenea7 importante
*ariatii de dimensiuni si colorabilitate7 uneori sunt foarte mari7 cu contur
policiclic si aspect inmu-urit. 8e obser*a numeroase mitoze7 uneori
atipice. Printre celule se -aseste o cantitate *ariabila7 de obicei redusa
de stroma. Pot fi prezente celule -i-ante de cele mai di*erse forme7
continand nuclei !ipercromi7 inmu-uriti sau multiplii7 cu aspect
monstruos. Exista si zone in care structura celulara si nucleii dispar fiind
inlocuiti de un material amorf omo-en sau -ranular7 de necroza.