I G I E N

ACTIVITI INTERSECTORIALE DE PROMOVARE A SNTII I

PROFILAXIE A MALADIILOR N SECTORUL RURAL
Grigore Friptue!"
#
$ R!i%! Moro&!'
(
Catedra Igien

USMF Nicolae Testemianu
1
, UCCM
2
Su))!r*
Intersectorial activities to promote the health and
prophylaxis of diseases in the rural sector
There are resented the acti!ities o" reresentati!es o" all ser!ices# secialists "rom
Centers o" $u%lic &ealth, "amil' doctors, doctors "rom Centers o" Famil'
(octors, district, municial and reu%lican hositals, central and local u%lic
administrations, other deartments, mem%ers o" "amilies "or health romotion
and roh'la)is o" diseases in rural sector*
Re+u)!t
Sunt re+entate acti!itile rere+entanilor tuturor ser!iciilor# seciali,tilor Centrelor de
Sntate $u%lic, medicilor de "amilie, medicilor CMF, staionarelor raionale-municiale ,i
reu%licane, administraiei u%lise centrale ,i locale, altor deartamente, mem%rilor "amiliilor,
entru romo!area sntii ,i ro"ila)ia maladiilor .n sectorul rural*
I'tro,u"ere
$entru reali+area comle)ului de msuri de romo!are a sntii ,i ro"ila)ie a maladiilor
.n sectorul rural sunt necesare acti!iti ale rere+entanilor mai multor domenii ale economiei
naionale#
/ ale Ser!iciului de Sura!eghere de Stat a Sntii $u%lice0
/ ale ser!iciului de asisten medical curati! 1la ni!el de asisten medical rimar
1medic de "amilie2, la ni!el consultati! al CMF ,i seciali+at raional, municial sau reu%lican,
la ni!el de staionar .n seciile resecti!e raionale-municiale ,i reu%licane seciali+ate
/ ale administraiei u%lice centrale ,i locale0
/ ale rere+entanilor altor Ministere ,i (eartamente0
/ ale mem%rilor de "amilie*
M!teri!e &i )eto,e
3u "ost anali+ate sursele %i%liogra"ice 41, 2, 5, 6, 78, e)erienele acti!itilor
intersectoriale .n di"erite state de+!oltate, materialele roiectului euroean 9$:S &ealth
Consultants ,i CII ;ru 4<8, re+ultatele in!estigaiilor ,tiini"ice ri!ind condiiile igienice de
munc ,i de trai a ranilor 4=8, articularitile asistenei medicale .n sectorul rural* S/au ela%orat
msuri de romo!are a sntii ,i ro"ila)ie a maladiilor .n acest sector*
Re+ut!te &i ,i%"u-ii
>n scoul ameliorrii condiiilor igienice de munc ,i de trai, c?t ,i entru "orti"icarea strii
de sntate a lucrtorilor din sectorul agrar sunt necesare acti!iti intersectoriale, cu articiarea
tuturor artenerilor*
1. Activiti ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sntii Publice
Seciali,tii Centrelor de Sntate $u%lic e"ectuea+ sura!egherea igienic ,i
eidemiologic de stat re!enti! ,i curent a condiiilor de munc ,i ha%ituale ale ranilor* Se
71
!or reali+a acti!iti statale .n cadrul monitoringului socio/igienic de colectare continu, anali+,
interretare ,i diseminare a datelor ri!ind starea de sntate a ranilor ,i calitatea mediului
ocuaional care o determin, e %a+a crora sunt identi"icate rioritile, sunt ela%orate ,i
imlementate msuri de sntate u%lic*
3ceste acti!iti !or include msurile igienice ce re!d asigurarea celor mai "a!ora%ile
condiii entru de munc ,i trai a ranilor*
Medicii CS$ !or organi+a conlucrarea intersectorial de arteneriat .n ermanen cu
medicii de "amilie, administraia u%lic local, gosodriile rne,ti, agenii economici* 9ste
necesar reali+area mi@loacelor de educaie entru sntate rin "amiliari+area oulaiei cu
e"ectele negati!e ro!ocate de arametrii necalitati!i ai aerului +onei de munc ,i din .nceri, a
aei, solului, roduselor alimentare, a regimului de munc ,i odihn ,i cu metodele de ameliorare
a acestora*
Aa ni!elul Centrului de Sntate $u%lic sura!egherea igienic ,i eidemiologic a
locurilor de munc ,i a saiului locati! se e"ectuea+ de ctre medicul B igienist .n igiena muncii
,i eidemiolog* Frec!ent sunt consultai medicii igieni,ti .n igiena mediului ,i igiena
alimentaiei*
3cti!itile de %a+, e"ectuate de ctre seciali,tii S$ .n cadrul sura!egherii sunt#
- sura!egherea indicilor de sntate a ranilor 1mor%iditatea, in!aliditatea, indicii
%iochimici, de+!oltarea "i+ic2;
- sura!egherea igienic re!enti! a tehnicii agricole, a localitilor, construciilor .n
c?m ,i locati!e# alegerea corect a terenului de construcie, e)erti+a igienic a roiectului de
construcie, a materialelor "olosite entru construcie, sura!egherea igienic a lucrrilor de
construcie .n coresundere cu cerinele normati!elor .n !igoare, e)erti+a tehnicii agricole .n
"iecare rim!ar .naintea .nceerii se+onului de lucru e c?m*
- studiul ,i descrierea condiiilor de munc a ranilor# descrierea ,i e!aluarea igienic a
terenurilor agricole, a,aorti+area gosodriilor rne,ti, locuinelor, curii0 caracteristica ,i
e!aluarea asistenei medicale0
/ e!idenierea "actorilor de risc a ranilor# e)aminarea ,i e!aluarea regimului de munc ,i
odihn0 determinarea ,i e!aluarea +onei de munc a gradului de oluare a aerului, inclusi! .n
ca%inele tractoarelor, com%inelor .n .nceri# a ni!elurilor temeraturii ,i umiditii relati!e a
aerului, concentraiei de dio)id de car%on0 imlementarea ,i utili+area echiamentului modern
entru e!aluarea calitii aerului din +ona de munc, ca%ine ,i .nceri0
/ ela%orarea msurilor ro"ilactice ,i "amiliari+area lucrtorilor gosodriilor rne,ti cu
"actorii de risc# ela%orarea %ucletelor, agendelor, conlucrarea cu mass/media0 .ntruniri cu
locuitorii, e)licaii, con!or%iri0
/ ela%orarea unui set de recomandri entru acti!itile medicului din ,coal ,i medicului
de "amilie.
2. Activiti ale serviciului de asisten medical curativ
a) Activiti la nivel de asisten medical primar (medic de familie)
3cti!itile date se e"ectuea+ la ni!elul :"iciilor ,i Centrelor medicilor de "amilie, unde se
acord atenie deose%it e!idenierii strilor remor%ide, diagnosticului recoce ,i tratamentului
maladiilor acute ,i cronice, traumelor, inclusi! sura!egherii medicale a ranilor cu maladii
cronice* $ersonalul medical este o%ligat s !i+ite+e eriodic locurile de lucru ,i locuinele
"amiliilor, .ndeose%i a celor cu atologii cronice* Concomitent medicii de "amilie !or cola%ora cu
medicii din S$ .n cadrul monitoringului socio/igienic, !or ela%ora recomandri concrete de
.m%untire a condiiilor igienice de munc ,i de trai*
3cti!itile rere+entailor asistenei medicale rimare se !or a)a e urmtorii indicatori#
/ e!idenierea ,i e!aluarea "actorilor de risc ro"esionali0
/ e!idenierea ,i e!aluarea "actorilor de risc din curte# e!aluarea locului amlasrii casei de
locuit0 osi%ilitatea in"luenei autotransortului din strad asura calitii aerului din curte ,i din
locuin0 corectitudinea interrelaiilor .ntre locuin ,i cartier, CC, ha+na, ocolul entru !ite,
72
"?nt?n, ,*a*0 re+ena .n aroierea locuinei a surselor de oluare a aerului, solului ,i aelor
"reatice 1stocuri de %ligar, ocol, comost20
/ o%inerea caracteristicii caselor# materialul de construcie a ereilor, materialul ,i
calitatea acoeri,ului, starea acareturilor, su%solului ,i altor saii de u+ comun0
/ cuanti"icarea "actorilor de risc din interiorul locuinei 1"olosind chestionarul2# e!aluarea
sursei de .ncl+ire 1centrali+at, autonom, so%, ca+ane2, caracteristica com%usti%ilului utili+at,
re+ena araga+ului, re,oului ,i "olosirea lor entru .ncl+irea aerului, re+ena ul%erilor,
ume+elii ereilor, e)ansiunilor de micelii, "umatul .n locuin, acoerirea ereilor 1!ar, taete,
mase lastice2, utili+area ,i locul strrii detergenilor, esticidelor, .ngr,mintelor, re+ena,
caracteristica ,i condiiile de .ntreinere a "lorei ,i "aunei, caracteristica !entilaiei .ncerilor,
inclusi! a CC, camerelor de %aie, %uctriei0
/ acti!iti intersectoriale .ntre medicii de "amilie ,i seciali,tii CS$# reali+area unui schim%
ermanent de in"ormaii ri!ind indicii strii de sntate 1mor%iditatea, in!aliditatea,
mortalitatea2 ,i calitatea "actorilor de mediu 1aerului, aei, roduselor alimentare, solului2 de la
locurile de munc ,i din locuine, .n con"ormitate cu re+ultatele in!estigaiilor e"ectuate de CS$,
e"ectuarea acti!itilor ,i ela%orarea deci+iilor comune ri!ind ro"ila)ia maladiilor acute ,i
cronice, conlucrarea .n ela%orarea .n comun a msurilor de re!enie a strilor atologice0
/ e"ectuarea chestionrii ranilor .n ri!ina re+entrii# acu+elor e starea sntii,
simtomelor, ca+uri de a%sene de la munc din cau+a strii ne"a!ora%ile a sntii 1da, nu2,
caracteristica acti!itilor ce agra!ea+ starea de sntate 1numii2, ruta ro"esional 1"actorii
"i+ici, chimici, %iologici2, caracteristica "umatului 1durata, "rec!ena2, istoricul sntii "amiliei#
al %uneilor, rinilor, "railor, surorilor 1%oli cronice20
/ organi+area e)amenelor medicale re!enti!e ,i eriodice .n con"ormitate cu :rdinul
Ministerului Sntii al Deu%licii Moldo!a nr*1<2 din 1=*E7*1FF70
/ con"irmarea diagnosticului de maladii la rani# rin colectarea acu+elor, identi"icarea
antecedentelor ersonale ,i "amiliale, e)amenul o%iecti! inclusi! de la%orator a "luidelor,
e"ectuarea in!estigailor "uncionale, e!aluarea se!eritii %olii, ela%orarea rogramului de
tratament, asigurarea cu medicamente comensate entru ranii cu maladii cronice0
/ trimiterea la un consult seciali+at .n am%ulatoriu sau staionar0
/ acti!iti de romo!are a sntii ,i educaia entru sntate# re!enirea aariiei
maladiei cronice, e!idenierea strilor remor%ide .n cadrul e)amenelor ro"ilactice*
a) Activiti la nivel c!nsultativ al "#$ %i speciali&at municipal sau republican
/ e!idenierea semnelor clinice recoce .n ca+uri de .m%oln!iri0
/ e"ectuarea in!estigaiilor de la%orator ,i instrumentale a lucrtorilor %olna!i0
/ con"irmarea diagnosticului ,i a se!eritii %olilor0
/ ela%orarea unui tratament indi!iduali+at de susinere entru re!enirea acceselor ,i .n
ca+ul acuti+rilor %olilor0
/ modi"icri ale rogramului de tratament .n deenden de "actorii cau+ali0
/ indicarea consultaiei seciali,tilor de ro"il entru re!enirea comlicaiilor,
e!idenierea ,i tratamentul maladiilor asociate0
/ in"ormarea ersonalului medical cu recomandrile metodice desre re!enia
maladiilor cronice0
b) Activiti la nivel de stai!nar rai!nal'municipal%i republican speciali&at
/ e)aminarea clinic aro"undat .n ca+ul atologiilor acute ,i cronice0
/ tratarea comlicaiilor cu utili+area reali+rilor medicale contemorane0
/ e!aluarea ,i e"ectuarea tratamentului concomitent a maladiilor asociate0
/ tratamentul con"orm standardelor ,i rotocoalelor contemorane ,i necesitilor
indi!iduale0
/ ela%orarea lanului de sura!eghere ,i ree!aluare a strii de sntate .n dinamic0
/ roagarea resectrii indicaiilor de ro"ila)ie teriar0
/ acti!iti de romo!are a sntii ,i educaie entru sntate re"eritor la
comortamentul %olna!ului ,i reali+area calitati! a tratamentului0
7<
/ reali+area recuerrii .n secii seciali+ate ,i staiuni %alneare0
/ e)erti+a !italitii ,i arecierea gradului de in!alidi+are0
/ ela%orarea recomandrilor de acti!itate a asistenei medicale la di"erite ni!ele entru
ranii cu maladii cronice0
/ organi+area mani"estrilor ,tiini"ico/ractice locale, naionale*
(. Activiti ale administraiei publice centrale %i l!cale
a) Activiti ale administraiei publice centrale
/ crearea %a+ei legislati!e armoni+at cu cea euroean re"eritoare la ameliorarea
condiiilor de munc ,i de trai, "orti"icarea strii de sntate a ranilor0
/ iniierea ,i "inanarea $rogramelor Naionale de de+!oltare a sectorului rural inclusi!
a gosodriilor rne,ti0
/ luarea de deci+ii ,i reali+area msurilor cu ri!ire la asigurarea ranilor cu olie de
asigurare medical o%ligatorie0
/ asigurarea localitilor rurale cu cadre medicale0
/ instruirea ,i er"ecionarea cadrelor medicale de "amilie cu orientarea sre acti!itatea
ro"ilactic e arcursul a 6E/7EG din timul de lucru0
/ conlucrarea o%ligatorie a Ministerului Sntii, Ministerului 9ducaiei, Ministerului
Mediului, Ministerului Construciilor ,i 3mena@rii Teritoriului, Ministerului 3griculturii ,i
Industriei 3limentare, Ministerului Muncii, $roteciei sociale ,i Familiei .n ro%lema romo!rii
sntii ,i ro"ila)iei maladiilor .n saiul rural*
b) Activiti ale administraiei publice l!cale
- consolidarea artenerilor entru conlucrarea intersectorial .n ro%lema romo!rii
sntii ,i ro"ila)ia tuturor maladiilor la rani0
/ iniierea $rogramelor Aocale de de+!oltare a saiului locati! ,i a condiiilor de munc0
/ "iecare unitate administrati! local !a ela%ora o olitic ,i strategie clar .n ri!ina
re!enirii maladiilor acute ,i cronice la rani0
/ coordonarea acti!itilor ersoanelor "i+ice ,i @uridice .n reali+area msurilor de
asigurare a sntii u%lice0
/ asigurarea condiiilor ,i ser!iciilor sigure entru rotecia calitii aerului +onei de
munc, salu%ri+area ,i igieni+area teritoriului0
/ susinerea ,i .ncura@area cadrelor medicale, acordarea a@utorului necesar*
). Activiti ale repre&entanil!r alt!r #inistere %i *epartamente
/ resectarea legislaiei sanitare .n !igoare re"eritoare la rotecia mediului am%iant,
inclusi! a aerului +onei de munc ,i celui din .nceri0
/ .ndelinirea hotr?rilor "actorilor de deci+ie a Ser!iciului de Sura!eghere de Stat a
Sntii $u%lice0
/ in"ormarea Ser!iciului de Sura!eghere de Stat a Sntii $u%lice desre situaiile
e)ceionale ce ericlitea+ sntatea oulaiei, crearea condiiilor entru des",urarea
msurilor de re!enire a maladiilor acute ,i cronice0
/ asigurarea instruirii igienice a ranilor e tematica ro"ila)iei maladiilor acute ,i
cronice*
+. Activiti ale membril!r de familie
/ imlementarea tehnologiilor moderne de relucrare a terenului agricol, de .ngri@ire a
culturilor, transortare, strare ,i comerciali+are a roadei0
/ resectarea regimului raional de munc ,i odihn, asigurarea cu oli medical0
/ resectarea rescriiei medicului entru tratamentul ro"ilactic ,i al acuti+rii
maladiilor0
/ crearea condiiilor "a!ora%ile de munc0
/ organi+area alimentaiei corecte din unct de !edere cantitati! ,i calitati!, %ogate .n
!itamine, e)cluderea roduselor alimentare alergi+ante0
/ asigurarea condiiilor "a!ora%ile .n .ncerile de locuit0
/ e)cluderea "actorilor to)ici din +ona de munc ,i din locuin0
75
/ strarea su%stanelor chimice, inclusi! a esticidelor, lacurilor, sraiurilor, !oselelor,
ar"umurilor, detergenilor .n a"ara locuinei ,i .n am%ala@e a%solut ermetice0
>n totalitate este "oarte imortant consolidarea tuturor artenerilor ,i asigurarea
monitoringului socio/igienic .n con"ormitate cu re!ederile incluse .n :rdinul Ministerului
Sntii al Deu%licii Moldo!a nr*<F6 din 2H*12*2EE5 Cu ri!ire la reali+area msurilor de
organi+are ,i "uncionare a monitoringului socio/igienic .n Deu%lica Moldo!a*
.i/iogr!0ie
1* Chicu I*, Curocichin ;*, Frituleac ;r* $romo!area sntii 1curs2* * Chi,inu,
2EE7, 22F *
2* Frituleac ;r*, Jalaru I*, $antea I* ,i al* :rgani+area monitoringului socio/igienic
.n condiiile Deu%licii Moldo!a* Mat/le congresului I al igieni,tilor, eidemiologilor ,i
micro%iologilor din Deu%lica Moldo!a* * Chi,inu, 2EE<, *165/16=
<* ;hid ri!ind lani"icarea ,i imlementarea rogramelor de romo!are a sntii*
$rogram al Uniunii 9uroene entru Deu%lica Moldo!a* Chi,inu, 2EE7, 6E *
5* :ool N*, Frituleac ;r*, 9co C* ,i al* $ro"ila)ia B una din direciile de %a+ de
acti!itate a medicului de "amilie* Mat/le con"* internaionale Instruirea seciali,tilor entru
3sistena Medical $rimar* Chi,inu, 2EE<, * 1FH/1FF*
6* :rdinul Ministerului Sntii al Deu%licii Moldo!a nr*<F6 din 2H*12*2EE5 Cu
ri!ire la reali+area msurilor de organi+are ,i "uncionare a monitoringului socio/igienic .n
Deu%lica Moldo!a*
7* :rdinul Ministerului Sntii al Deu%licii Moldo!a nr*1<2 din 1=*E7*1FF7 $ri!ind
e)amenele medicale o%ligatorii la anga@are .n munc ,i eriodice ale lucrtorilor care sunt suu,i
aciunii "actorilor noci!i ,i ne"a!ora%ili* Chi,inu, 1FF7, 111 *
=* $.n+aru Iu* 9stimarea igienic a "actorilor de risc ,i a strii de sntate a lucrtorilor
gosodriilor rne,ti* 3utore"* 3l te+ei de doctor .n medicin* Chi,inu, 2EEF, 2= *
ESTIMAREA STRII DE SNTATE A SPORTIVILOR LICEELOR CU
PROFIL SPORTIV
Grigore Friptue!"$ V!,i%!1 Ru/!'o1i"i
Catedra Igien USMF Nicolae Terstemianu
Su))!r*
Health status estimation of the athletes of lyceums with sport profile
It Kas anal'+ed the health o" uils o" reu%lican and municial l'ceums Kith sort
ro"ile o" Chi,inau B cit' during the 'ears 2EE6/2EEF* ;eneral mor%idit' le!el is Luite high* In
the structure o" the re!ailing athologies Kere resirator' diseases, in@uries, diseases o" the sMin
and su%cutaneous tissue, musculosMeletal s'stem diseases, @oint, muscle and connecti!e tissue*
&igh le!els o" mor%idit' and resirator' diseases is the "act that the uils are o!erKorMed
during e)cessi!e h'sical training, un"a!ora%le training conditions, neglect o" medical
rescrition %' athletes and coaches*
Re+u)!t
3 "ost anali+at starea de sntate a ele!ilor AID$S ,i AM$S din mun* Chi,inu e
erioada anilor 2EE6/2EEF* Mor%iditatea general este la un ni!el destul de .nalt* >n structura
atologiilor deistate redomin maladiile sistemului resirator, le+iunile traumatice, %olile ielii
,i esutului su%cutan, maladiile sistemului osteo/articular, a mu,chilor ,i esutului con@uncti!*
Ni!elul .nalt al mor%iditii rin %oli ale aaratului resirator se e)lic rin surasolicitarea
"i+ic e)cesi! a ele!ilor .n timul antrenamentelor, condiiile ne"a!ora%ile de antrenament,
negli@area indicaiilor medicale de ctre sorti!i ,i antrenori*
76
77
A"tu!it!te!
Cultura "i+ic ,i sortul constituie acti!iti imortante, accesi%ile ,i destul de e"iciente
entru meninerea ,i "orti"icarea sntii, entru er"ecionarea "i+ic ,i clirea organismului
uman 41,68*
Starea de sntate a oulaiei .n condiiile contemorane re+int o ro%lem stringent
a sntii u%lice 428* $entru racticarea sortului sunt admise ersoane care au o stare de
sntate er"ect ,i de+!oltatre "i+ic armonioas*
Con"orm datelor o"iciale ni!elul mor%iditii generale a sorti!ilor este de 2/< ori mai
sc+ut "a de cel al oulaiei ,i constituie <72,F ca+uri la 1EEE de ersoane* Cel mai .nalt ni!el
al mor%iditii rintre sorti!i se .nregistrea+ .n grua de !?rst de 1</16 ani 1<HF,< ca+uri la
1EEE de sorti!i2, aoi acest ni!el scade, ating?nd ci"ra de 2F<,< ca+uri la 1EEE de sorti!i la
!?rsta de <E de ani, .n tim ce .n r?ndul oulaiei se constat tendina general de sorire a
ni!elului mor%iditii odat cu .naintarea .n !?rst* :dat cu cre,terea er"ormanelor sorti!e ,i
ni!elul mor%iditii la sorti!i se diminuea+ 4<8*
Studiile lui NOPQRSTU V*W* re"eritoare la ni!elul general al mor%iditii rin adresa%ilitate
este de 655,= ca+uri la 1EEE de sorti!i cu !?rst de 11/1= ani, iar .n structura mor%iditii,
clasele de %a+ sunt %olile aaratului resirator 1=5G2, %olile in"ecioase 1=,1G2, traumatismele
,i into)icaiile 17,FG2, %olile sistemului digesti! 1<,6G2 458*
Cercetrile lui S* Ce%anu 12EEH2, asura ni!elului mor%iditii generale con"orm datelor
adresa%ilitii e erioada anilor 1FFF/2EE6 a constituit 2<E,1X55,=2 ca+uri la 1EEE de sorti!i,
iar structura e clase constituind =H,<X2=,F=Y entru %olile aaratului resirator0 =6,HX1<,FHY
entru le+iunile traumatice0 <5,5X=,FY entru %olile de iele 418*
S"opu lucrrii const .n estimarea strii de sntate a sorti!ilor Aiceului Internat
Deu%lican cu $ro"il Sorti! 1AID$S2 ,i Aiceul Municial cu $ro"il Sorti! 1AM$S2*
M!teri!e &i )eto,e
S/au anali+at datele din ane)a 2 a :rdinului MS ,i M> din E<*E1*E2 desre starea sntii
ele!ilor din Aiceul Internat Deu%lica cu $ro"il Sorti! 1AID$S2 ,i Aiceul Municial cu $ro"il
Sorti! 1AM$S2, .n dinamic e o erioada de 6 ani B 2EE6/2EEF* (atele au "ost e)aminate du
metodele tradiionale ,i structurate con"orm cerinelor clasi"icrii internaionale a Maladiilor
:MS, re!i+ia a Z/a 11FF<2*
Re+ut!te &i ,i%"u-ii
Mor%iditatea general a ele!ilor se caracteri+ea+ rin de!iaii eseniale e arcursul
anilor, cu cel mai .nalt ni!el .n 2EEH constituind 252E,= ca+uri la 1EEE .n AID$S, iar .n AM$S B
anul 2EE7 cu 7<H,H Y ,i 2EEF cu 757,1Y 1"ig*12* Ni!elul at?t de .nalt a mor%iditii generale .n
anul 2EEH se e)lic rin "atul cre,terii numrului in"eciilor resiratorii, maladiilor in"ecioase,
maladiilor ielii ,i esutului su%cutan, traumelor entru sorti!ii din AID$S, iar entru sorti!ii
din AM$S rin maladii resiratorii, maladiile sistemului osteo/articular, ale mu,chilor ,i
esutului con@uncti!*
Matematic, !aria%ila mor%iditii ele!ilor din AID$S se .nscrie .n "ormula '[ / 1E7,H )
\2<1F, iar a celor din AM$S '[ / 2E,F6 ) \ 665,2* (inamica mor%iditii are o tendin e!ident
de scdere 1 / 1E7,H Y anual 2 entru AID$S, ,i mai uin e!ident entru AM$S 1/2E,F6 Y
anual2* Coe"icientul de aro)imare D
2
este de E,2E5 care arat c ni!elul mor%iditii este .n
scdere entru ele!ii AID$S*
(inamica mor%iditii generale a coiilor din reu%lic are o tendin de cre,tere 11=,FH
Y anual2, care este argumentat rin coe"icientul de aro)imare D
2
[E,77H*
3st"el, ni!elul mor%iditii sorti!e la ele!ii AID$S este .n "luctuaie, .ns cel mai .nalt
ni!el este caracteristic entru %olile aaratului resirator 1]EE/]FF2 B 1E=F,E7X62,1 Y, urmate de
le+iunele traumatice 1TEE/TFH2 B <<7,15X25,15 Y ,i %olile ielii ,i esutului celular su%cutan
1AEE/AFF2 B 2FE,25X27,<1 Y 1ta%* 12*
7=
Fig*1 (inamica mor%iditii generale a ele!ilor AID$S ,i
AM$S e erioada anilor 2EE6/2EEF, Y
Ta%elul 1
I',i"ii ,e )or/i,it!te ! %porti1ior$ e%ti)!-i ,up2 !,re%!/iit!te ! %porti1ii LIRPS$
M3)
Nr4
or,
4
C!%ee ,e
)!!,ii
Co,u
5CIM6
I',i"ii )or/i,it2-ii
Pre1!e'-! I'"i,e'-!
"!+uri !
#777 %porti1i
8 "!+uri !
#777 %porti1i
8
1* ^olile in"ecioase
,i ara+itare
3EE/
^FF
16H,55X51,H5 =,<FX1,H2 16H,5X51,H =,76X1,HF
2* ^olile aaratului
resirator
]EE/]FF 1E=F,E7X62,1 65,22X1,21 1E75,<X65,1 66,12X1,17
<* ^olile aaratului
digesti!
_EE/
_F<
12,EX5,E1 E,71XE,1F 5,HX2,7 E,25XE,1<
5* ^olile sistemului
ner!os
;EE/
;FF
7,HX1,H= E,<5XE,EH =,=X5,2 E,<6XE,1=
6* ^olile ochiului ,i
ane)elor sale
&EE/
&6F
2=,HX=,H7 1,<7XE,<5 2E,EX5,6 1,E2XE,1F
7* 3nemii
"erodi"icatare
(6E 15,H5X<,H5 E,=<XE,1H 6,7X1,F E,<EXE,1E
=* ^olile ielii ,i
esutului celular
su%cutan
AEE/
AFF
2FE,25X27,<1 15,=HX1,<F 2FE,2X27,< 16,1=X1,5E
H* ^olile aaratului
genito/urinar
NEE/
NFF
7=,75X<5,F 1,EFXE,21 12,2X6,6 E,=5XE,<6
F* ^olile sistemului
osteo/articular, ale
mu,chilor ,i esutu
lui con@uncti!
MEE/
MFF
1H,75X=,11 E,HFXE,<1 7,1X<,< E,2HXE,1<
1E* ^olile aaratului
circulator
IEE/IFF <1,72XF,H6 1,62XE,55 <=,<X7,= 1,6HXE,57
11*
^olile urechii ,i
ao"i+ei mastoidiene
&7E/
&F6
15,HHX1,H5 E,HEXE,15 15,1X1,6 E,=FXE,16
12* Ae+iuni traumatice
TEE/TFH
<<7,15X25,15 17,27XE,26 <2H,5X21,6 17,==XE,<=
7H
Structura mor%iditii sorti!e du adresa%ilitate denot desre "atul, c "iecare al 2/lea
ca+ 165,22G2 de .m%oln!ire a sorti!ilor re!ine maladiilor sistemului resirator, "iecare al 7/lea
ca+ 117,27G2 B le+iunilor traumatice, "iecare al =/lea ca+ %olilor ielii ,i esutului celular
su%cutan, "iecare al 1</lea ca+ B %olile in"ecioase ,i ara+itare* Structura claselor de maladii
resiratorii este dominat de in"eciile resiratorii acute ,i %ron,it, le+iunele traumatice B
contu+ii musculare, articulare, le+iuni suer"iciale a tegumentelor* Data incidenei .m%oln!irii
sorti!ilor este redominat de maladiile aaratului resirator, urmate de le+iunile traumatice,
%olile ielii ,i esutului cellular su%cutan, maladiile in"ecioase*
3nali+?nd datele ta%elului 2 ri!ind mor%iditatea la ele!ii AM$S se oate constata c
ni!elul cel mai .nalt re!ine %olilor aaratului resirator 1]EE/]FF2 cu <=6,7X77,2F Y, urmate de
%olile sistemului osteo/articular, ale mu,chilor ,i esutului con@uncti! 1MEE/MFF2 B 5<,E5X2,E
Y, maladiile ochiului ,i ane)elor sale 1&EE/&6F2 B 25,HX2,<2 Y*
Ta%elul 2
I',i"ii ,e )or/i,it!te ! %porti1ior$ e%ti)!-i ,up2 !,re%!/iit!te ! %porti1ii LMPS$
M3)
Nr
or,
C!%ee ,e )!!,ii Co,u
5CIM6
I',i"ii )or/i,it2-ii
Pre1!e'-! I'"i,e'-!
"!+uri !
#777
%porti1i
8 "!+uri !
#777
%porti1i
8
1* ^olile in"ecioase ,i ara+itare 3EE/^FF 15,2XE,HF <,1FXE,55 15,25XE,F2 5,E6XE,=1
2* ^olile aaratului resirator ]EE/]FF <=6,7X77,2
F
=<,65X<,2
F
<=7,=HX77,=
2
FE,E5XE,=
7
<* ^olile aaratului digesti! _EE/_F< 1,61XE,65 E,26XE,EF 1,62XE,65 E,2FXE,1
5* ^olile sistemului ner!os ;EE/;FF 5,6X1,E7 E,H5XE,11 1,6XE,=F E,27XE,15
6* ^olile ochiului ,i ane)elor
sale
&EE/&6F 25,HX2,<2 6,<FXE,7 2,25X1,2 E,<FXE,21
7* 3nemii "erodi"icatare (6E 1,H=XE,E2 E,6EXE,EH E E
=* ^olile ielii ,i esutului
celular su%cutan
AEE/AFF E,=7XE,65 E,1<XE,EF E,=7XE,6 E,17XE,11
H* ^olile aaratului genito/
urinar
NEE/NFF 1F,HX1,=6 5,25XE,2F 6,7X2,= E,FHXE,57
F* ^olile sistemului osteo/
articular, ale mu,chilor ,i
esutului con@uncti!
MEE/
MFF
5<,E5X2,E 1E,<<X2,1
=
=,5HX1,<5 2,6FXE,F<
1E* ^olile aaratului circulator IEE/IFF 1,H=XE,E2 E,67XE,15 E E
11* ^olile urechii ,i ao"i+ei
mastoidiene
&7E/&F6 E,<7XE,27 E,E=XE,E6 E,<7XE,27 E,EHXE,E7
12* Ae+iuni traumatice TEE/TFH 6,27X1,2 E,F=XE,12 6,2HX1,21 1,1=XE,11
3nali+a structurii mor%iditii demonstrea+ c ,i .n acest ca+ cel mai .nalt ni!el re!ine
%olilor aaratului resirator B =<,65 G, urm?nd aoi maladiile sistemului osteo/articular, ale
mu,chilor ,i esutului con@uncti! B 1E,<< G, maladiile ochiului ,i ane)elor sale cu 5,25 G* >n
structura %olilor aaratului resirator redomin in"eciile resiratorii acute, %ron,itele,
maladiilor sistemului osteo/articular, ale mu,chilor ,i esutului con@uncti! B dereglrile de inut,
scolio+ele, iar a %olilor ochiului ,i ane)elor sale B mioiile ,i con@uncti!itele* Incidena %olilor
resiratorii .n structura mor%iditii generale la ele!ii AM$S constituie FE,E5G, "iind urmat de
maladiile in"ecioase ,i ara+itare cu 5,E6G ,i %olile sistemului osteo/articular, ale mu,chilor ,i
esutului con@uncti! B 2,6FG*
Dearti+area ele!ilor .n grue de sntate, care ,i rere+int .n ansam%lu starea de
sntate a ele!ilor se caracteri+ea+ rintr/o cre,tere a numrului coiilor din grua I/ea de
sntate de la 5F,F G la 6H,2 G la ele!ii AID$S ,i de la FE,= la F= G entru ele!ii AM$S 1ta%elul
<2*
7F
Ta%elul <
Grupee ,e %2'2t!te ,i' LIRPS &i LMPS 586
Nr4
or,4
Grupee ,e
%2'2t!te
LIRPS LMPS
(77
9
(77
:
(77
;
(77
<
(77
=
(77
9
(77
:
(77
;
(77
<
(77=
1* ;rua I 5F,F 66,= 6=,7 6H,2 6=,< FE,= F1,6 F= F1 F1,6
2* ;rua II 5H,F 5<,= 51,7 51,2 51,H H,E =,1 2,1 =,< =,2
<* ;rua III 1,2 E,7 E,H E,7 E,H 1,< 1,5 E,F 1,= 1,<
Co'"u+ii
3nali+a mor%iditii du adresa%ilitate se caracteri+ea+ rin de!iaii e arcursul anilor
2EE6/2EEF, at?t la ele!ii AID$S, AM$S, c?t ,i .n mun* Chi,inu ,i DM* Ni!elul mediu al
mor%iditii generale a constituit 1FFH,=X1E=,H< Y entru sorti!ii AID$S ,i 5=1,67X12,1H Y
entru Deu%lica Moldo!a*
>n structura mor%iditii ele!ilor AID$S redomin maladiile sistemului resirator 165/66
G2, le+iunele traumatice 11= G2, %olile ielii ,i esutului celular su%cutan 116 G2, %olile
in"ecioase ,i ara+itare 1= G2, iar entru AM$S B %olile aaratului resitarator au constituit =</
FEG, maladiile sistemului osteo/articular al mu,chilor ,i esutului con@uncti! B 1E G, maladiile
ochiului ,i ane)elor sale B 6,5G, %olile aaratului genito/urinar B 5,25G*
.i/iogr!0ie
1* Ce%anu S* 9!aluarea "i+iologo/igienic a condiiilor de antrenament a sorti!ilor
.n edi"iciile sorti!e de ti .nchis, 3utore"* te+ei dr* .n medic, Chi,inu, 2EEH, 26 *0
2* :ool N*, ^ahnarel I*, $antea I* Sntatea oulaiei B sco rimar al
de+!oltrii dura%ile* -- Con"erina ,tiini"ico/ractic consacrat @u%ileului de 7E ani a Ser!iciului
Snitar/9idimiologic de Stat* Chi,inu, 2EE6, * 25</2570
<* `eabT c*N. debTfgUeShR h iTUPgjkgShR iPh leSRmhRn oiTPmTa* p*
VgkhqhSe* 1FF1, 1F1 o*0
5* NOPQRSTU V*W* WTomTRShg lkTPTUQR h iOmh oTUgPrgSomUTUeShR
agkhqhSosTtT TbofOjhUeShR UToihmeSShsTU kgmosT/uSTrgoshn oiTPmhUSvn rsTf*
cUmTPgw* kho* seSk*agk* SeOs* xeleSQ, 2EE2, 2H o*0
6* yTfRgU z*c* WiTPmhUSeR agkhqhSe / hmTth h igPoigsmhUv* { ob* VgkhqhSe
oiTPme h kUhtemgfQST| esmhUSTomh 1SeO}ST/iPesmh}gosTg iPhfTjgShg s jOPSefO
~fhaih|oseR ieSTPeae2, N 1,2EE2*
FACTORII DE RISC DIN INSTITUIILE PREUNIVERSITARE I INFLUENA LOR
ASUPRA SNTII ELEVILOR
Io' .!>'!re$ O1i,iu T!0u'i$ Ni'! I+iu)o1
Catedra Igien general USMF Nicolae Testemianu,
Centrul Naional Jtiini"ico/$ractic de Medicin $re!enti!
Su))!r*
Risk factors in the pre-university institutions and
their influence on schoolboy health
3t resent socio/economic de!eloment o" Deu%lic o" Moldo!a "ailure ro%lem o"ten
occurs microclimateric arameters* AoK temerature in instructional and educational saces,
conditioned increase o!erall incidence o" general mor%idit', articularl' in the incidence o" acute
uer resirator' tract o" children* Cith all scienti"ic and technical rogress increases the
undergraduate institution that use the current and caital reairs o" %uilding neK materials, neK
=E
technologies in teaching rocess, school "urniture made "rom neK materials, Khile it ma'
increase school%o' mor%idit', can aear a neK atholog' caused o" neK risM "actors in the
sace o" didactic acti!it' o" school%o'*
Re+u)!t
Aa etaa actual de de+!oltare socio/economic a Deu%licii Moldo!a "rec!ent aare
ro%lema neresectrii arametrilor microclimaterici* Temeratura @oas .n .ncerile instructi!/
educati!e, au condiionat sorirea incidenei mor%iditii generale ,i, .n secial a incidenei
a"eciunilor acute a cilor resiratorii suerioare la ele!i* Tot odat cu rogresul tehnico/,tiini"ic
cre,te numrul instituiilor reuni!ersitare ce utili+ea+ entru rearaiile curente ,i caitale noi
materiale de construcii, tehnologii noi .n rocesul didactic, mo%ilier ,colar con"ecionat din
materiale noi, odat cu aceasta oate cre,te ,i rata mor%iditii la ele!i, ot area atologii noi
cau+ate de "actorii negati!i noi din +ona de acti!itate didactic a ele!ilor*
S"opu &i o/ie"ti1ee u"r2rii
Aucrarea a a!ut ca sco s e"ectue+e sinte+a in"ormaiei desre "actorii de risc din
instituiile reuni!ersitare ,i in"luena lor asura sntii ele!ilor din Deu%lica Moldo!a, entru
a cunoa,te situaia real din domeniu* $rounerea unor aciuni adec!ate de minimi+are a
in"luenei "actorilor de risc asura sntii ele!ilor*
M!teri!e &i )eto,e
Studiile :MS ri!ind aciune asura sntii a comortamentului cu risc* Materialele
msurrilor ,i cercetrilor e"ectuate de ctre seciali,tii Centrului Naional Jtiini"ico/$ractic de
Medicin $re!enti! 1CNJ$M$2 .n ri!ina "actorilor de risc din reuni!ersitare*
I'tro,u"ere
$ro%lemele de sntate ale coilului tre%uie ri!ite .n interdeendena lor cu mediul
social ,i economic 1Iremie S*, Mure,tean I*, $o I*, 1FFF2* : de+!oltare delin a coilului nu se
oate concee dec?t .n cadrul unor condiii otime de mediu ,i sociale, care .n intercorelarea lor
asigur o stare "i+ic ,i mental otim ,i o caacitate dinamic de adatare la condiiile
mediului .ncon@urtor .n continu trans"ormare, adatare ce condiionea+ cre,terea ,i
de+!oltarea*
A"tu!it!te!
Cercetri ,tiini"ice .n acest domeniu au "ost .ntrerinse ,i de ctre sa!anii Deu%licii
Moldo!a* $e arcursul a ultimilor 1E/16 ani ro%lemele !i+ate au "ost# condiiile, modul de trai ,i
sntatea coiilor din localitile rurale 19co _*, 1FF220 asectele medicoBsociale ,i
organi+atorice ale in!aliditii la coii 1Sinei A*, 1FFH, Jte"ne S*,1FFF20 starea de sntate a
ele!ilor ,i "actorii ce o "ormea+ 1Moraru M, &%,escu I*, Manic C*, 1FFH2, e!aluarea igienic a
intensitii rocesului didactic .n ,coli ,i licee 1Iasilo! M*, 3ngelica S*, Saradan C*, 1FFF0
Iasilo! M*, Moraru M* ,i coaut*, 2EE<2, e!aluarea statutului alimentar al coiilor din saiu rural
1;utul 3*, 2EEE2, caracteristica strii siho/emoionale a ele!ilor claselor rimare 1Ioina T*,
;uul 3*, I+iumo! N*, Cor%u N* ,i coautorii, 2EE<2, estimarea asectelor medico/sociale ale
sntii ele!ilor 1;* Maistrenco, 2EE62, de+!oltarea "i+ic a adolescenilor de !?rst remilitar
,i recruilor 116/1H ani2 din Deu%lica Moldo!a 1Ioina T*, I+iumo! N*, 2EE72 etc*
Cercetrile sus enumerate sunt "oarte imortante entru stiin ,i medicina ractic dar au
un caracter unilateral al a%ordrilor, se cere e"ectuarea unui nou studiu .n domeniu care !a
include ierarhi+area "actorilor de risc de mediu, "rec!ena lor, rs?ndirea, durata de aciune sau
agresi!itatea*
$ornind de la de+ideratul c sntatea generaiei tinere este un "actor medico/social,
susinem c ro%lema a%ortat este de o imortan .n continu cre,tere, care datorit
glo%ali+rii, se !a e)tinde ,i mai mult*
=1
>n acela,i tim, entru "undamentarea strategiei de sntate .n oulaia ediatric sunt
necesare argumente, %ine documentate .n cercetri ,tiini"ice ,i-sau ,tiini"ico/ractice a)ate e
rinciiile "undamentale moderne, care .nseamn o treat suerioar de areciere a
interrelaiilor organism/mediu*
Caracterul ,i multitudinea "actorilor de risc care au in"luene ne"aste asura sntii
oulaiei ,i .n secial asura sntii coiilor ,i adolescenilor sunt .n !i+orul structurilor at?t
statale, c?t ,i negu!ernamentale*
Re+ut!te &i ,i%"u-ii
Un imact ma@or asura sntii asura coiilor ,i adolescenilor ot a!ea ,i "actorii de
risc din instituiile instructi!/educati!e* Monitori+area condiiilor instruirii ,i educrii coiilor ,i
adolescenilor instituionali+ai denot "atul c un numr semni"icati! de instituii .nc nu
resect cerinele igienice .n acti!itatea sa 11H,HG .n anul 2EE6 ,i 1F,7G .n anul 2EE72* Foarte
sorit este cota instituiilor .n care nu se resect arametrii microclimaterici 11F,5G .n anul
2EE6 ,i 2<,FG .n anul 2EE72, "at care determin o inciden sorit a a"eciunilor cilor
resiratorii suerioare* (e e)emlu, .n 25,=G ,coli temeratura aerului a "ost mai @oas de 16?C*
(in 67H7 .nceri instructi!/educati!e, .n care s/a determinat temeratura aerului, cu
temeratura aerului mai @oas de 16?C s/au deistat 1<,6G* Situaia este mai alarmant .n
ri!ina .ncerilor cu alt destinaie* (e e)emlu, temeraturi mai @oase de 16?C au "ost
sta%ilite .n 26,=G sli sorti!e ,i 2<,6G ateliere* >n lan teritorial, asemenea temeraturi @oase
ale aerului au "ost .nregistrate .n .ncerile instructi!Beducati!e din urmtoarele raioane# Fle,ti
B 1EEG, Soroca B H5,=G, (rochia B 5E,EG, Telene,ti B <F,E G, D.,cani B <<,<G etc*
Temeratura @oas .n .ncerile instructi!/educati!e, c?t ,i .n ateliere, slile sorti!e a
condiionat sorirea incidenei generale ,i, .n articular, a incidenei a"eciunilor acute a cilor
resiratorii suerioare la ele!i*
Structura mor%iditii generale la ele!ii din instituiile de .n!m?nt reuni!ersitar .n anul 2EEF
.n con"ormitate cu datele din raoartele CM$ teritoriale rere+int urmtoarea succesiune# e I
loc sunt %olile aaratului resirator 15E,EG ca+uri2, e locul II B %olile ochiului ,i ale ane)elor
sale 1H,FG ca+uri2, locul III .l ocu %olile sistemului ner!os 1=,HG ca+uri2, %olile aaratului
digesti! 1=,6G ca+uri2 e locul II ,i %olile sistemului osteo/articular, ale mu,chilor ,i esutului
con@uncti! 16,6G ca+uri2*
$rogresul tehnico/,tiini"ic oate ,i el a!ea la r?ndul su imact asura sntii ele!ilor*
Cre,te numrul instituiilor reuni!ersitare ce utili+ea+ entru rearaiile curente ,i caitale noi
materiale de construcii, tehnologii in"ormaionale noi .n rocesul didactic, mo%ilier ,colar
con"ecionat din materiale noi* Aa moment nu sunt .nc studiate riscurile de la ino!aiile sus
numite ,i nu este e)clus c ele nu ot duce la cre,terea ratei mor%iditii la ele!i cu aariia
atologiilor noi cau+ate anume de "actorii negati!i noi din +ona de acti!itate didactic a ele!ilor*
>n a"ar de "actorii de risc noi din instituiile instructi!/educati!e o in"luen ne"ast
asura sntii coiilor ,i adolescenilor oate a!ea ,i comortamentul cu risc a coiilor ,i
adolescenilor, rinilor ,i edagogilor* Comortamentul cu risc in"luenea+ nu numai
sntatea coiilor ,i adolescenilor dar are aciune ,i asura reu,itei ,colare ,i este o !erig
imortat .n "ormarea atitudinilor sociale a ersonalitii umane* Unul din cel mai rs?ndit
comortament cu risc este "umatul* Fumatul, inclusi! "umatul asi! este unul din "actorii
rinciali ce "a!ori+ea+ aariia tumorilor maligne* $otri!it arecierilor :MS, 5E la sut din
ca+urile de cancer ot "i re!enite rin renunarea la "umat, adotarea unui mod acti! de !ia si
o alimentaie sntoas* Discul asociat "umatului este mai mare dec?t suma tuturor celorlali
"actori de risc*Tumorile la coii constituie ?n la <G din numrul total de tumori* Ma@oritatea
tumorilor maligne la coii B ?n la =6G, sunt congenitale, iar riscul aariiei unei tumori
maligne la coil este de doua ori mai mare la mamele care "umea+ sau resir "um de tutun .n
erioada sarcinii*
(i"erite studii au artat, c ma@oritatea maladiilor ot "i re!enite rin e)cluderea
comortamentelor cu risc ,i rin racticarea unui mod sntos de !ia, care tre%uie .nceut .nc
=2
din coilrie* Numai studierea comle) a comortamentului cu risc coiilor ,i adolescenilor,
"actorilor de risc din instituiile instructi!/educati!e, ela%orarea msurelor adec!ate de
com%atere, cu imlimentarea lor .n ractic !a duce la "ormarea unor generaii sntoase*
$ro%lemele de sntate ale coilului tre%uie ri!ite .n interdeendena lor cu mediul
social ,i economic* : de+!oltare delin a coilului nu se oate concee dec?t .n cadrul unor
condiii sociale otime instructi!/educati!e, care .n intercorelarea lor asigur o stare "i+ic ,i
mental otim ,i o caacitate dinamic de adatare la condiiile mediului .ncon@urtor .n
continu trans"ormare, adatare ce condiionea+ cre,terea ,i de+!oltarea*
Co'"u+ii
1* 9ste necesar ela%orarea actelor legislati!e, normati!e, a rogramelor naionale
etc* .n ri!ina "actorilor de risc din instituiile instructi!/educati!e cu o argumentare ,tiini"ic
cu sco de ameliorare a situaiei la acest caitol*
2* 9ste necesar ela%orarea unui concet nou de monitori+are a ni!elelor "actorilor
de risc .n di"erite tiuri de locuine ,i instituii instructi!/educati!e*
<* 3are ro%lema ela%orrii unui model de e!aluare a riscului asociat "actorilor de
risc din din instituiile instructi!/educati!e*
5* Tre%uie e!ideniate direciile rinciale de "undamentare a meninerii ,i
"orti"icrii sntii coiilor ,i adolescenilor, at?t .n instituiile de .n!m?nt, .n %a+a crora !or
"i ela%orate recomandri adec!ate entru romo!area sntii coiilor ,i adolescenilor*
6* Se cere sta%ilirea unui sistem de in"ormare a oulaiei ,i .n secial a coiilor,
rinilor ,i edagogilor-educatorilor desre imactul rincialilor "actori de risc din di"erite
tiuri de instituii instructi!/educati!e asura sntii coiilor ,i adolescenilor*
.i/iogr!0ie
1* &; nr* 76H din 12 iunie 2EE=, $rogramul Naional de romo!are a modului sntos de
!ia entru anii 2EE=B2E16*
2* eca Iictor, Aa!ric 3* 9!aluarea consumului de droguri la ele!ii claselor F/12 din
Deu%lica Moldo!a, Sntate u%lic, economie ,i management .n medicin, Nr*7, Chi,inu,
2EE=, *11F/12E*
<* Nina I+iumo!* Structura mor%iditii cronice a adolescenilor de !?rst remilitar ,i a
recruilor 116/1H ani2, Sntate u%lic, economie ,i management .n medicin, Chi,inu, 2EE=,
Nr* 7, * =6/=7*
5* I+iumo! Nina, 3recierea de+!oltrii "i+ice a adolescenilor de !?rst remilitar ,i a
recruilor 116/1H ani2, Sntate u%lic, economie ,i management .n medicin, nr*2 1252,
Chi,inu, 2EEH, * 16/1H*
6* I+iumo! N* $articularitile ersonalitii adolescenilor de !?rst remilitar* >n
re!ista est/euroean de sihologie ,i sociologie Socialis, nr* 1/2 11/22, 2EEH, * HH/FE*
7* I+iumo! N* Starea siho/emoional a adolescenilor de 16/1H ani 1remilitari ,i
recrui2* >n re!ista est/euroean de sihologie ,i sociologie Socialis, nr* 1/2 11/22, 2EEH, * H7/
HH*
=* eca I*, I+iumo! Nina, Tutunaru Mariana, Comonena "amiliei# ersoanele adulte
cu care locuiesc coiii ,i adolescenii din Deu%lica Moldo!a* >n# De!ista est/euroean de
sihologie ,i sociologie Socialis, nr* 1/2 11/22, 2EEH, * 117/11=*
H* Tutunaru Mariana* 9!aluarea igienic a rocesului instructi!/educati! al ele!ilor din
instituiile de .n!m?nt secundar ro"esional, Sntate u%lic, economie ,i management .n
medicin, nr*< 1262, Chi,inu, 2EEH, * <F/5<*
F* I+iumo! Nina, eca I*, Starea de sntate a adolescenilor de !?rst remilitar 116/
1H ani2 ,i a recruilor din Deu%lica Moldo!a, al Z/lea Congres Naional de Igien Sntatea
u%lic .n relaie cu sntatea mediului, De!ista de igien ,i sntate u%lic, !ol*6H, nr*<-2EEH,
* FH/1E7*
=<
1E* eca Iictor, Comortamentul cu risc entru sntate la ele!ii din municiiul
Chi,inu, Deu%lica Moldo!a, 3l Z/lea Congres Naional de Igien Sntatea u%lic .n relaie
cu sntatea mediului, De!ista de igien ,i sntate u%lic, !ol* 6H, nr* 1-2EEH, 9ditura 9uro%it
Timi,oara, * HH/F7*
11* I+iumo! N* Starea "uncional a sistemului circulator a adolescenilor de 16/1H ani* >n
re!ista Noos"era, Uni!ersitatea Ai%er Internaional din Moldo!a, 2EEF, * 55/56*
12* I+iumo! N* $osi%ilitile "uncionale ale organismului ,i imortana lor .n arecierea
otenialului de adatare a adolescenilor de 16/1H ani* >n re!ista Noos"era, Uni!ersitatea
Ai%er Internaional din Moldo!a, 2EEF, *57/5H*
1<* eca I*, I+iumo! Nina, ^aroncea 3ngela, Formarea cuno,tinelor desre "actorii de
risc comortamentali la ele!ii ,colilor ro"esionale din Deu%lica Moldo!a* >n# De!ista Medico/
Chirurgical a Societii de Medici ,i Naturali,ti din Ia,i B 2EEF B !ol* 11<, nr* <, sul* 1, * 12</
127*
15* eca I*, $etrescu C*, I+iumo! N* The consumtion o" to)ic su%stances in uils
"rom !ocational school in the Deu%lic o" Moldo!a, De!ista de igien ,i sntate u%lic, !ol*
6F, nr* 2-2EEF, 9ditura 9uro%it Timi,oara, *76/=2*
16* Ioina T*, ;utul 3*, I+iumo! N*, Cor%u N* ,i coautorii, ePesmgPhomhse
iohnTaTqhTSefQSTtT oTomTRShR O}ehnoR Se}efQSvn sfeooTU t*xhrhSgUe* >n# Materialele
Congresului I al igieni,tilor, eidemiologilor ,i micro%iologilor din Deu%lica Moldo!a,
Chi,inu, 2EE<, * 12</1<E*
17* Mire,tean Ileana, Irimie Sorina, $o Iiorica, Factorii redictori .n eidemiologia
comortamental la adolesceni* >n# Factorii de risc din mediul de !ia .n relaie cu sntatea
oulaiei, De+umatele lucrrilor, Ia,i, 1FFF*
1H* Ier%an 3ngela, 3ostol :ana, Iasilo! Marieta et al* In!estigarea comortamentelor
cu risc la ele!ii de gimna+iu ,i liceu din Moldo!a* >n# Factorii de risc din mediul de !ia .n
relaie cu sntatea oulaiei, De+umatele lucrrilor* Ia,i, 1FFF*
1F* {**xeihmTSTU, NhSgmh}gosh| iTknTk U TqgSsg nePesmgPhomhsh PTome h
PelUhmhR PgbgSse*-- ygkhemPhR, 2EE6, <, o*6H/7E*
ANALI@A COMPARATIV A CARACTERISTICILOR PROFESIOGRAFICE A
OPERTORILOR SERVICIULUI DE INFORMAIE I CENTRULUI DE CALCUL DIN
TELECOMUNICAII
G>eorg>e O%tro0e-$ Aio'! Ti>o'$ C2t2i'! Croitoru
Catedra Igiena general USMF Nicolae Testemianu
Su))!r*
Comparative assessment of professional graphical
duties in telecomunication si and CC operators
The ro"essional grahics duties o" S, and "" oerators KorMing in telecommunication
ha!e %een studied* The used methodolog' o%ser!ed the KorM ergonomics, the %od' osture at
desM, conditions o" natural and arti"icial lights*
The stud' results shoKed the oerators KorM to consist o" < main elements# ercetion
reLuest, search o" comuter in"ormation and its !er%al con!e'*
Re+u)!t
S/au cercetat solicitrile ro"esiogra"ice a oeratorilor S, ,i "" din telecomunicaii*
Metodologia "olosit a urmrit starea ergonomic a muncii, caracteristica o+iiei
corului n timul muncii, caracteristica iluminatului natural ,i arti"icial*
De+ultatele au e!ideniat c munca oeratorilor SI const din < elemente de %a+#
erceia solicitrii, cutarea la calculator a in"ormaiei ,i redarea ei !er%al*
=5
:eratorii CC munncesc .ntr/un schim%, iar oeratorii SI .n dou sau trei ture* (eci
regimul de munc ,i odihn osed articularitti concrete .n structura rocesului de munc* 3u
"ost ela%orate criteriile igienice de clasi"icare ,i e!aluare a rocesului de munc al oeratorilor*
S/au sta%ilit msuri de otimi+are a condiiilor de munc*
Cu1i'te ">eieA igiena muncii,caracteristica ro"esiogra"ic, o+iia de lucru, ergonomie,
criterii igienice*
A"tu!it!te! &i o/ie"ti1ee u"r2rii
Comlicarea structurii "uncionale a acti!itii, determinat de imlementarea
comuterilor imune mari cerine "a de organismul omului*
:%iecti!ele rinciale ale oeratoarelor CC constau .n receionarea ,i introducerea
in"ormaiei, o%ser!area ,i corectarea calculelor du anumite rograme ,i alicarea unor msuri
.n ca+ de stoare sau deconectare a ma,inilor, receionarea in"ormaiei ,i eli%erarea re+ultatelor
clientului* Schim%ul de in"ormaie dintre oerator ,i calculator se reali+ea+, cu a@utorul
!ideoterminalului*
M!teri!e &i )eto,e ,e "er"et!re
Metodologia de cercetare "olosit a urmrit solicitrile ro"esiogra"ice .n interrelaie cu
totalitatea condiiilor de munc, e"ectu?nduse urmtoarele#
1* 3nali+a ergonomic a muncii*
2* Caracteristica o+iiei corului .n timul muncii*
<* Caracteristica iluminatului, cu msurarea ni!elurilor de iluminare natural ,i arti"icial*
5* 9la%orarea criteriilor igienice de clasi"icare ,i e!aluare a rocesului de munc al
oeratorilor*
Re+ut!tee o/-i'ute &i ,i%"u-ii
Caracteristica ro"esiogra"ic a oeratorilor SI a demonstrat c munca lor, const din trei
elemente de %a+0 erceia solicitrii,cutarea la calculator al in"ormaiei ,i redarea ei !er%ale*
Utili+area .n rocesul muncii,entru erceia solicitrii, garnitura tele"onic*
:eratorii CC B muncesc .ntr/un schim% de la ora F ?n la ora 1H iar oeratorii SI .n
dou sau trei ture c?te H ore* 3st"el, regimul de munc ,i odihn osed articulariti concrete .n
structura rocesului de munc* Caracterul, surasolicitarea intelectual, emoional etc* ro!oac
anga@ailor SI modi"icarea strii "uncionale a SNC, a aaratului neuromuscular al m?inilor 1.n
timul lucrului cu cla!iatura2*
$ostura omului este o+iia corului, a mem%relor ,i a corului at?t .n saiu, c.t ,i o+iia
uneia "a de cealalt, "ormat .n urma unui comle) de re"le)e do%?ndite* $rin urmare, ostura
de lucru este acea o+iie a corului, mem%relor, care contri%uie la .ndelinirea unei anumite
sarcini de lucru*
Studierea o+iiei de lucru ne ermite arecierea coresunderii locului de munc a!?nd .n
!edere re!enirea aariiei la oeratori a discon"ortului muscular e arcursul +ilei de munc* >n
"ond se disting deose%iri .n ceea ce ri!e,te ostura oeratorilor .n e)ecutarea di"eritor oeraii
de roducere*
Utili+atorii de sisteme/ dialog 1SI2 mai des .ntorc caul dec?t oeratorii 1CC2 ocuai de
culegerea ,i !alidarea datelor*
Solicitrile "i+ice ale oeratorului la terminalele cu ecran la am%ele o%iecte sunt reduse,
"iind determinate de mi,crile mem%relor suerioare,redominant ale m?inilor* Tastarea se
e"ectuea+ cu o singur m?n la lucrrile numerice ,i cu am%ele m?ni la cele al"a%etice, degetele
e)ecut?nd mi,cri "rec!ente* ^utoanele numerice sunt amlasate .ntr/o +on restr?ns, iar
degetele acionea+ concomitent mai multe taste "r delasarea m?inii* Tastele al"a%etice se
situea+ e toat cla!iatura, iar degetele se delasea+ entru a le aciona
=6
Cercetrile noastre au demonstrat c aare o tendin de reducere a "rec!enei mi,crii
tastelor du </5 ore de lucru, urmat de cre,terea acesteia .n ultima or a turei,ceea ce se oate
datora roducerii o%oselii cu o mo%ili+are mrit imus de necesitatea "inisrii lucrrilor*
Solicitarea de ostur are o ondere mare,"iind determinat de o+iia ,e+?nd
ermanent,cu trunchiul ,i caul dret sau .nclinat anterior ,i cu ante%raul dret sri@init e
mas sau e suortul scaunului* Se asigur ast"el distanele necesare dintre ochi ,i sura"eele
in"ormaionale recum ,i mo%ilitatea degetelor e taste* >nclinarea cla!iaturii sre oeratoare
"a!ori+ea+ o+iia m?inii, ermi?nd sri@inirea ei* Meninerea .ndelungat a o+iiei resecti!e
determin contracii statice susinute ale musculaturii satelui ,i ai ce"ei o%ositoare entru
organism*
Construcia ,i rearti+area neraional a elementelor locului de munc ot ro!oca o
o+iie de lucru "orat* (iscon"ortul continuu .n condiii de hiochine+ie ro!oac o
surasolicitare mrit a mu,chilor ,i condiionea+ aariia o%oselii ,i reducerea caacitii de
munc, mai ales la oeratorii SI, deoarece ei acti!ea+ .ntr/un ciclu ne.ntrerut*418
Aa oeratorii am%elor ser!icii, c?nd ace,tia lucrea+ un tim .ndelungat la ecranul
monitorului se o%ser! surasolicitarea aaratului !i+ual cu acu+e de nesatis"acia de munc,
ce"alee, irita%ilitate, insomnie, o%oseal ,i sen+aii de dureri .n ochi, regiunea lom%ar, .n
regiunea g?tului, .n m?ini*
3mlasarea .ncerilor .n CC ,i .ndeose%i ale SI este e"ectuat du rinciiul de
omogenitate al lucrului e)ecutat* >n scoul otimi+rii condiiilor de munc ale anga@ailor,
!ideomaterialele sunt instalate .n .nceri i+olate*
Ma,inile de calcul sunt instalate coresun+tor cerinelor tehnice ale u+inei roductoare*
Iideoterminalele .n .ncerile CC ,i ale SI sunt amlasate .ntr/un r?nd, la o distan nu mai
mic de 1 m de la erete, locurile de munc la o distan nu mai mic de 1,6 m unul de altul*
Sura"aa .ncerilor entru anga@ai, calculat entru o ersoan, este de 7,E m
2
, !olumul B1F,6
m
<
*428
Aocurile de munc la CC ,i SI sau organi+at .n %a+a cerinelor ergonomice* Construcia
mo%ilierului 1mesele, scaunele, "otoliile2 asigur reglarea indi!idual, con"orm .nlimii,
anga@atului entru a/i crea o+iia de lucru* Utila@ul de munc "olosit ,i anoul de diri@are se a"l
.n +ona otim de munc*
>n construcia elementelor locului de munc s/au luat .n considerare caracterul muncii,
articularitile sihologice ,i datele antroometrice ale anga@atului*
: latur imortant .n munca oeratorilor este distana de o%ser!aie a o%iectului care se
sta%ile,te de la ochii oeratorului ?n la ecran, tastatur 1SI2 ,i documente CC* (e regul,
distana de o%ser!aie asura ecranului este mai mare dec?t ?n la documente ,i tastatur*
Con"orm datelor noastre !alorile se a"l .ntre 5=/6< cm* $entru ochi/ document CC ,i 5</HH cm
entru distana ochi ecran SI* Coninutul muncii oeratorilor are o imortan !dit* 3,a la
culegerea ,i !alidarea datelor, in"ormaia este culeas la calculator* Temoul de lucru este mare,
au+ele sunt mici, osi%ilitatea de control a !ite+ei de acti!itate este redus* 3ccentul !i+ual este
us e in"ormaia culeas*
(atele se citesc de e ecran, adic atenia ma)im este la ecran 1SI2* Aa relucrarea
te)tului, regimul de munc, include !alidarea te)tului, !i+uali+area sa e ecran, redactarea,
e)loatarea* 3ccentul !i+ual se une e ecran ,i e documente 1CC2* 3u loc interrelaiile dintre
coninutul muncii, mediul de munc, ,i utili+area calculatoarelor* :eratorii culeg?nd datele tind,
.n rimul r?nd s/,i asigure un iluminat otimal al documentaiei 1CC2, e c?nd oeratorii SI B
s/,i asigure iluminatul otimal entru a citi de e ecran in"ormaia*
(urata de urmrire a ecranului !aria+ semni"icati! / de la 1 sec 1culegerea datelor2, ?n
la 7/H sec* 1relucrarea te)tului2/ CC ,i 1<6 sec*1regim de dialog2/ SI*
Aucr?nd cu documentele, "rec!ena ri!irilor consecuti!e numai la ecran ,i documente era
aro)imati! de 16/6E ori-min, la oeratorii CC .n comaraie cu SI c?nd ei ri!ind la ecran
a@ung "rec!ena de 12/1H ori-min* Frec!ena ri!irilor consecuti!e, care includeau si tastatura,
cre,tea .n timul +ilei ,i era mai mare, dac se lucra cu documente lungi 1CC2*
=7
Masa de lucru, at?t a oeratorilor CC, c?t ,i SI, se reglea+ du .nlime* $arametrii
otimi ai sura"eei de munc a mesei constituie 17EE)FEE mm* Su% sura"aa mesei este un
saiu li%er entru icioare cu .nlimea de ma)imum 7EE mm, limea B de 6EE mm, ad?ncimea
B de 76E mm* $e masa oeratorului CC este re!+ut un suort secial entru documente,
distana lui de la ochi este egal cu distana de la ochi ?n la cla!iatur, "at ce ermite
reducerea o%oselii !i+uale*
Scaunul de lucru 1"otoliul2, .n am%ele ca+uri, este asigurat cu o instalaie de ridicare ,i
.ntoarcere, care ermite reglarea .nlimii scaunului ,i sete+ei* Fotoliul de lucru, este asigurat
cu un suort entru %rae* Deglarea "iecrui arametru se e"ectuea+ u,or* Materialul de
acoerire a "otoliului asigur osi%ilitatea unei curiri u,oare* Sura"aa scaunului ,i a sete+ei
este semimoale, nu se electri+ea+ are un .n!eli, ermea%il entru aer*
Aa locul de munc este re!+ut un suort secial entru icioare* Suortul are o
acoerire mat ,i o margine cu .nlimea de 1E mm .n artea de @os*
>n timul lucrului oeratorilor CC la in"ormaia te)tual 1.n regimul de introducere a
datelor, redactarea te)telor ,i citirea de e ecranul !ideoterminalului2, cel mai recomandat
"i+iologic este re+entarea semnelor standarde .n culoare neagr e "ondal al%/deschis* Degimul
raional de munc ,i odihn al anga@ailor CC este sta%ilit .n "uncie de surasolicitarea
siho"i+iologic, de dinamica strii "uncionale a sistemelor organismului ,i resectarea strict a
au+elor reglementate*
(in aceste considerente, au+ele au "ost de o durat otim, cele de o durat mare
ot s ro!oace dereglri ale stereotiului dinamic* >ntreruerea de %a+ este cea de la r?n+* >n
con"ormitate cu articularitile acti!itii anga@ailor CC ,i caracterul modi"icrilor "uncionale
ale di"eritelor sisteme ale organismului .n regimul de munc ,i odihn sunt re!+ute
sulimentar dou au+e reglementate cu durata de 1E minute "iecare* $au+a la r?n+, este 5 ore
de munc, au+ele reglementare sulimentare s/au sta%ilit du < ore de munc ,i cu 2 ore
.nainte de "inisarea lucrului*
Degimul de munc ,i odihn al oeratoarelor SI nemi@locit utili+?nd !ideoterminalele,
deinde de caracterul lucrului e"ectuat, la introducerea datelor, redactarea rogramelor, citirea
in"ormaiei de e ecran* (u "iecare or de munc s/au sta%ilit au+e de 1E min*
3u "ost sta%ilite criteriile igienice de clasi"icare ,i e!aluare a rocesului de munc a
oeratorilor CC ,i SI du intensitatea muncii* 3,a, de e)emlu surasolicitarea intelectual la
oeratorii SI este suus aciunii structurii 1etaelor2 rocesului de munc, dar du cum e
descris .n caracteristica ro"esiogra"ic nu .ntr/o msur ma@or ca la oeratorii CC, ,i este
clasi"icat du indicii surasolicitri intelectuale la clasa 2/<*1, iar oeratorii CC B 2/<*20 du
indicii surasolicitrii sen+oriale oeratorii CC se re"er la clasa B 1/<*2, iar oeratorii SI la clasa
2/<*20 du indicii surasolicitrii emoionale B oeratorii CC se re"er la clasa B 1/2 B otimal
,i admisi%il, iar oeratorii SI B la clasa 1/<*1 B otimal ,i lucrul .ncordat, gradul 10 du
monotonia lucrrilor oeratorii CC ,i SI se re"er la clasa 1/<*2 ,i du indicii regimului de lucru
oeratorii CC se re"er la clasa 1/2, iar oeratorii SI la clasa 1/<*1* (atele ne demonstrea+ c =
indici, ,i la CC ,i la SI se re"er la clasa <*1, de aici gradul general de noci!itate du solicitrile
organismului n timul lucrului oeratorilor CC ,i SI este de clasa <*2* B lucrul ncordat, gradul
II*
Co'"u+ii
1* Cronometra@ul a sta%ilit c e arcursul stm?nii munca oeratoarelor CC se des",oar
e)ecut?nd un anumit !olum de in"ormaii e arcursul schim%ului*
Solicitrile oeratoarelor SI deind de numrul semnalelor receionate de la a%onai din
e)terior rin garnitura tele"onic, inter!ine comonena Semnal/rsuns*
Comactitatea solicitrii e"orturilor la s"?r,itul ciclului de munc la oeratorii CC ,i SI a "ost
di"erit* 3st"el, la s"?r,itul ciclului de munc, la oeratorii CC comactitatea solicitrii a
constituit# 6=G12E26\2E,E $E,EE12, .n tim ce la oeratorii SI aceste solicitri erau#
==
<7,1G11<EE\1F,E, $E,EE12, deci densitatea solicitrilor la oeratoarele SI a "ost mai redus
de c?t la oeratorii CC*
2* (ensitatea solicitrilor oeratorilor de la CC este in"luenat de un numr sulimentar al
sustragerilor ersonale mai mic "a de cele ale oeratoarelor CC, dar durata lor a "ost mai
mare, "at ce le/a ermis s menin un .nalt ni!el al roducti!itii muncii 11E<,6G2*
De"eritor la oeratorii SI, care lucrea+ su% aciunea unui semnal rin garnitura tele"onic,
numrul sulimentar al sustragerilor ersonale a "ost mai mare, dar de scurt durat, ceea ce
ermite oeratoarelor s stre+e la "inele ciclului de munc de asemenea, un ni!el su"icient
al roducti!itii muncii 11E<,EG2*solicitrile organismului .n timul lucrului oeratorului
CC ,i SI este de clasa <*2* B lucru .ncordat, gradul II*
.i/iogr!0ie
1* :stro"e ;h*Comuterele ro%leme actuale ale igienei ,i "i+iologiei muncii oeratorilor*
Chi,inu, 2EE2*
2* WeS*yh 2*2*2-2*5*1<5E /E< NhthgSh}goshg mPgbTUeShR s igPoTSefQSva fgsmPTSST/
Uv}hofhmgfQSva aerhSea h TPteShleqhh PebTmv*
DINAMICA I STRUCTURA MOR.IDITII CU INCAPACITATE TEMPORAR DE
MUNC LA ANGABAII S4A4CTIPOGRAFIA CENTRALC
N!t!i! M!t1ee1$ Io' D2/2&e%"u$ Vi"tor Me&i'!
Catedra Igiena USMF Nicolae Testemianu
Su))!r*
Dynamics and structure of morbidity with temporary incapacity of work
at the employees of the oint-stock company !"ipografia Central#$
It Kas studied the mor%idit' Kith temorar' incaacit' o" KorM emlo'ees o" @oint/ stocM
coman' Tiogra"ia Central during the 2EE6/2EEF 'ears* It Kas esta%lished that the
"reLuenc' inde) o" mor%idit' had a tendenc' to increase during the "irst 'ears and the tendenc'
to loKering during the "olloKing 'ears* In the structure o" mor%idit' on the "irst laces there
Kere the diseases o" resirator' aaratus 125G2, %one s'stem 112G2 and trauma 112G2*
Re+u)!t
S/a studiat mor%iditatea cu incaacitate temorar de munc a anga@ailor .ntrerinderii
oligra"ice S3 Tiogra"ia Central e arcursul anilor 2EE6/2EEF* S/a sta%ilit c indicele de
"rec!en a mor%iditii are o tendin reonderent de cre,tere .n rimii ani ,i de scdere .n
urmtorii ani* >n structura mor%iditii e rimele locuri se a"l %olile aaratului resirator
125G2, %olile aaratului osteoarticular 112G2, traumele 112G2*
A"tu!it!te! te)ei
3sigurarea asistenei medicale a anga@ailor la locul de munc are o imortan
ma@or entru economia naional* $ro%lema sntii anga@ailor .n relaie cu mediul de munc
.n Deu%lica Moldo!a s/a trans"ormat .n una din cele mai stringente418* Mor%iditatea .nalt cu
ierderea temorar a caacitii de munc, %olile ,i into)icaiile ro"esionale "rec!ente,
in!aliditatea .nalt .n urma .m%oln!irii .n s"era de roducere, dis"unciile endocrine ,i
tul%urrile "uncionale constituie lista strilor mor%ide, indicii crora deind .n mod direct
de noci!itile ro"esionale*
M!teri! &i )eto,e
S/au anali+at datele din "ormele de e!iden a mor%iditii anga@ailor cu incaacitate
temorar de munc 1" 17 / ITM2 e arcursul anilor 2EE6/2EEF* S/au calculat indicii intensi!i#
=H
indicele de "rec!en a ca+urilor, indicele de gra!itate a +ilelor, durata medie a unui ca+,
concomitent s/a studiat structura "ormelor mor%ide .n con"ormitate cu cerinele clasi"icrii
internaionale a Maladiilor :MS, re!i+ia a Z/a 11FF<2*
Re+ut!te &i ,i%"u-ii
Cunoa,terea comle)ului lurietiologic al mor%iditii generale ,i atologiei legate la
rocesele de roducere a o%iectelor de oligra"ie are o deose%it imortan entru e!aluarea
riscului sntii ,i imune necesitatea anali+ei seci"icului interelaiilor dintre "actorii mediului
industrial ,i de+!oltarea roceselor atologice41,28*
$entru o elucidare mai aml a mor%iditii rin ITM a muncitorilor anga@ai la muncile
de roducere a articolelor oligra"ice am recurs la aro"undarea studiului rin comararea
ni!elului mediu al ITM cu mun* Chi,inu ,i Deu%lica Moldo!a*
(atele statistice e)rim?nd mor%iditatea cu ITM la Tiogra"ia Central se .nscriu .n
conte)tul general al mor%iditii de acest gen din mun* Chi,inu ,i din Deu%lica Moldo!a, .ns
la un ni!el mai suerior, at?t du numrul de ca+uri ,i +ile de incaacitate temorar, c?t ,i
du durata medie a unui ca+*
(inamica indicilor de "rec!en a mor%iditii cu ITM la muncitorii S3 Tiogra"ia
Central 1"ig*12 rele! c ni!elul ma)imal de mor%iditate este .nregistrat .n anul 2EEF cu 1EE,7
ca+uri la 1EE muncitori, iar ni!elul minimal .n anul 2EE7=cu H2,= ca+uri la 1EE muncitori* >n
comaraie cu ni!elul mor%iditii e reu%lic ,i e municiiul Chi,inu mor%iditatea cu
incaacitate temorar de munc a muncitorilor la S3 Tiogra"ia Central este mai .nalt*
Fig* 1 (inamica incidenei mor%iditii cu incaacitate temorar de munc du indicele de
"rec!en la anga@aii S3 Tiogra"ia Central
$articularitile ni!elului mor%iditii du numrul de +ile cu ITM ractic nu se
deose%e,te de cele du numrul de ca+uri, "iind ma)imal .nregistrat .n anul 2EEH cu 15EH,6 +ile
la 1EE muncitori, ,i cu ni!elul minimal .n anul 2EE= B 1EFE,5 +ile la 1EE muncitori* >n
comaraie cu indicii mor%iditii cu ITM a muncitorilor e reu%lic , mor%iditatea la S3
Tiogra"ia Central este mai ma@orat* >n ce ri!e,te raortul +ilelor cu ITM !i+a!i de mun*
Chi,inu o%ser!m un ni!el mai sc+ut entru S3 Tiogra"ia Central .n anii 2EE= ,i 2EEH*
(inamica duratei medii a unui ca+ de .m%oln!ire cu ITM se caracteri+ea+ rintr/o
cur% !aria%il ce atinge un ni!el ma)imal .n anul 2EEH cu 15,1 +ile ,i minimal .n 2EE= cu 1E,F
+ile* Sre deose%ire de indicii de "rec!en ,i gra!itate resecti!ul .nregistrea+ o tendin de
cre,tere mai uin e)rimat, iar .n raort cu datele e ar ,i e mun* Chi,inu este mai redus*
=F
INDICELE DE FRECVENTA
0
20
40
60
80
100
120
2005 2006 2007 2008 2009
anii
c
a
z
u
r
i

l
a

1
0
0

m
u
n
c
i
t

r
i
Ti!"C#ntr C$i%inau R &l'(a
Ta%elul 1
I',i"ii ,e )or/i,it!te "u ITM E' r!port "u u'ee 0or)e 'o+oogi"e$
E'regi%tr!te E' perio!,! !'ior (779F(77=$ M 3 )
Nr* ord* (enumirea a"eciunilor Numrul de ca+uri de ITM la 1EE muncitori
Tiogra"ia Central DM Chi,inu
1 T*%*c* E,lXE,E5 E,<XE,E1 E,<XE,E<
2 3"eciunile sihice 2,HXE,51 l,<XE,1E l,EXE,<<
< 3"eciunile ochiului E,HXE,EF E,FXE,E2 E,=XE,E2
5 ^oala ischemica E,=XE,E7 l,EXE,E6 E,=XE,E<
6 ^oala hiertonica 2,HXE,<5 2,6XE,EF l,=XE,1H
7 3"eciunile !aselor sang!ine l,EXE,16 E,7XE,E7 E,6XE,E7
= Deumatism, "orma acti!a E,<XE,E5 E,5XE,E< E,<XE,E2
H 3"eciuni a cilor resiratorii
suerioare
<2,FXE,HE 21,1\1,E6 11,F\2,1=
F $neumonia l,lXE,5F E,HXE,E5 E,FXE,E=
1E ;astrite, duodenite l,7XE,1< l,2XE,E5 l,2XE,E=
11 ^oala ulceroasa 2,lXE,2< l,2XE,E5 l,2XE,E=
12 3"eciunile "icatului, ancreasului 2,2XE,2F 2,EXE,E5 2,5XE,7=
1< 3"eciunile ginecologice in"lamatorii 2,HXE,25 <,<XE,E6 <,2XE,15
15 3"eciunile rinichilor l,FXE,22 l,6XE,E7 l,<XE,1H
16 (ermatitele l,lXE,1< E,=XE,EH E,=XE,1E
17 3"eciunile sistemului osteo/articular F,HXE,=E 6,2XE,2= 5,=XE,52
>n ansam%lul, dinamica multianual se caracteri+ea+ rin dou !?r"uri cu ma)im
inciden# .n anul 2EE7 1FH,7 ca+uri la 1EE muncitori2, .n 2EEF 11EE,7 ca+uri la 1EE muncitori2 ,i
du numrul de +ile .n anul 2EE6 11<<<,6 +ile la 1EE muncitori2 ,i .n anul 2EEH 115EH,6 +ile la
1EE muncitori2* >n acela,i tim, !alori aroiate sunt .nregistrate .n ceilali ani*
Ni!elul mediul al mor%iditii cu ITM .n erioada anilor 2EE6/2EEF este de F<,HX5,11
ca+uri ,i 121=,EX6=,FE +ile la 1EE muncitori, "iind cu 71,6 G suerior ni!elului mediu*
(inamica duratei medie a unui ca+ de .m%oln!ire cu ITM se caracteri+ea+ rin
mic,orarea lin .nce?nd cu anul 2EE6 B de la 12,F ?n la 1E,F +ile .n anul 2EE=, urmea+ aoi
o cre,tere e arcursul anului 2EEH ?n la 15,1 ,i o mic scdere B 1<,< .n anul 2EEF a"l?ndu/se
sura !aloarea ni!elului mediu .nregistrat .n erioada a"lat su% o%ser!aie 1 12,2XE,<F +ile2*
9ste de menionat .nregistrarea, la Tiogra"ia Central, ni!elurilor sorite a incidenei
ca+urilor cu ITM, 1,1/2,< ori "a de ni!elul mediu e Deu%lica Moldo!a ,i mun* Chi,inu*
3nali+a comarati! a structurii mor%iditii cu incaacitate temorar de munc du
indicii de "rec!ena ,i gra!itate a cuanti"icat o articularitate seci"ic, care const .n "atul, c
cota ma@or a numrului de ca+uri re!ine a"eciunilor sistemului resirator, iar onderea
ma)imal a numrului de +ile / maladiilor sistemului osteo/muscular 1ta%*12* 3ceasta oate "i
e)licat rin durata mai mare de tratament a %olilor sistemului osteo / muscular*
3"eciunile sistemului resirator se lasea+ e I loc ceea ce e!idenia+ in"luena
condiiilor de munc, .n secial a temeraturii sorite, umiditii relati!e sorite, !ariaiilor de
temeratur asura mor%iditii* 3cionea+ de asemenea condiiile de munc ,i asura
aaratului osteomuscular B microclimatul ne"a!ora%il, solicitrile "i+ice*
HE
Co'"u+ii
1* Ni!elul mediu al mor%iditii rin incaacitate temorar de munc, .nregistrat .n
erioada anilor 2EE6 / 2EEF este F<,HX5,11 ca+uri ,i 121=,EX6=,FE +ile la 1EE muncitori
re!al?nd ni!elul mediu reu%lican ,i municial*
2* Ni!elul mor%iditii cu incaacitate de munc la S3 Tiogra"ia Central du
!aloarea indicelui de "rec!en, gra!itate ,i durat medie a unui ca+ se raortea+ la mediu ,i
.nalt, .n con"ormitate cu gradaia rous de 9* NotMin*
<* $onderea ma@or a numrului de ca+uri este caracteristic entru a"eciunile sistemului
resirator, iar a numrului de +ile maladiilor sistemului osteo / muscular*
.i/iogr!0ie
1* ewPeSTU z* {* NhthgSe mPOke U iTfhtPewh}gosTa iPThlUTkomUg* V*/ 1FFF*/ 6F1
c*
2* Natalia Mat!ee!, I* Me,ina, S* Ce%anu 9!aluarea igienic a "actorilor ,i condiiilor de
munc la anga@aii S3 Tiogra"ia Central* Materialele Con"erinei ,tiini"ico/ractice --
Factorii de risc din mediu ,i sntatea* Chi,inu 2E1E, * 16=/171
ESTIMAREA STRII DE SNTATE I A CONDIIILOR DE MUNC
A ANGABAILOR DIN INDUSTRIA CRNII
Vi"tor Me&i'!
#
$ I'g! G!/i'e!'
#
$ AeGei C>iri"i
#
$ Iurie PE'+!ru
(
USMF Nicolae Testemianu
1
, Centrul de Medicin $re!enti! mun* Chi,inu
2
Su))!r*
%valuation of the state of health and working conditions
of employees from meat industry
It Kas studied the state o" health and KorMing conditions in tKo units o" meat industr'#
@oint stocM coman' Carme+ "rom Chisinau / cit' and 3!iSelect AT( "rom 3nenii / Noi
during 6 12EE6 / 2EEF2 and < 12EE= /2EEF2 'ears, resecti!el'* 3nal'sis o" occuational "actors
o" the en!ironment esta%lished a higher roortion o" in!estigations that didnt corresond to
h'gienic standards "or noise and lighting in ]SC Carme+ and "or the microclimatic arameters
in 3!iSelectAT(* 3nal'sis o" mor%idit' Kith temorar' disa%ilit' esta%lished a higher
roortion among Komen, in articular, at ]SC Carme+* 3t %oth enterrises the "irst tKo
laces in the structure o" diseases Kere occuied %' resirator' diseases, "olloKed %' the
neuromuscular s'stem, Khile third lace in ]SC Carme+ Kas occuied %' the central ner!ous
s'stem diseases, %ut in 3!iSelect AT( / %' the urogenital s'stems diseases*
Re+u)!t
3 "ost studiat starea de sntate ,i condiiile de munc .n dou o%iecti!e din industria
crnii# com%inatul de carne din municiiul Chi,inu S*3*Carme+ ,i SDA 3!iSelect din
raionul 3nenii B Noi e arcursul a 612EE6 B 2EEF2 ,i <12EE=/2EEF2 ani, resecti!* 3nali+a
"actorilor mediului ocuaional a sta%ilit o ondere mai mare a in!estigrilor, care nu coresund
normelor igienice entru +gomot ,i iluminat la S*3 *Carme+, iar entru arametrii
microclimatici / la SDA3!iSelect* 3nali+a mor%iditii cu incaacitate temorar de munc a
sta%ilit o ondere mai mare .n r?ndurile "emeilor, .n secial, la S*3*Carme+* Aa am%ele
o%iecti!e .n structura maladiilor e rimele dou locuri s/au lasat maladiile sistemului
resirator, urmate de cele ale sistemului neuro/muscular, in tim ce locul trei la S*3* Carme+a
"ost ocuat de maladiile sistemului ner!os central, iar la SDA 3!iSelect B de maladiile
sistemului urogenital*

H1
I'tro,u"ere
3ro!i+ionarea oulaiei cu roduse alimentare, inclusi! cu carne ,i me+eluri, este o
ro%lem economico/olitic a unui stat418* (e+!oltarea in continuare a industriei crnii .n
Deu%lica Moldo!a, imlementarea tehnologiilor noi une ro%leme serioase "a de studierea
aciunii "actorilor mediului ocuaional asura sntii muncitorilor din ramura dat* Condiiile
de munc rere+int unul din rincialii "actori social/economici, care determin starea de
sntate a anga@ailor din ramur42,58* >n legtur cu aceasta scoul lucrrii este e!aluarea
igienic a "actorilor mediului ocuaional ,i arecierea strii de sntate a muncitorilor .n dou
o%iecti!e ale industriei crnii*
M!teri!e &i )eto,e
$entru a atinge scoul urmrit, .n condiii de roducere, au "ost studiate etaele
rocesului tehnologic, s/au e"ectuat in!estigaii igienice, sanitaro/"i+ice ,i sanitaro/chimice
entru e!aluarea condiiilor de munc, iar anali+a mor%iditii cu incaacitate temorar de
munc a "ost e"ectuat .n %a+a datelor statistice re+ente .n "/17 ITM* >n !ederea unei e!aluri ,i
caracteri+ri comarati!e cercetrile au "ost e"ectuate .n dou o%iecti!e ale industriei crnii,
seciali+ate .n roducerea me+elurilor, semi"a%ricatelor ,i conser!elor din carne, care au ,i ser!it
ca o%iecte de studiu, ,i anume# com%inatul de carne S*3*Carme+ din municiiul Chi,inu ,i
SDA 3!iSelect din satul ^ul%oaca, raionul 3nenii/Noi*
Re+ut!te &i ,i%"u-ii
>n o"ida otimi+rilor reali+ate moderni+area rocesului de roducie nu .ntotdeauna
.nltur ,i sursele unor "actori de risc ocuaional* $rintre "actorii mediului de roducere cu
aciune ne"a!ora%il, literatura de secialitate menionea+ microclimatul, +gomotul, iluminatul,
oluarea aerului +onei de munc cu su%stane to)ice etc4<,58* $re+ena celor din urm contri%uie
la "ormarea riscurilor de de+!oltare a %olilor ro"esionale, celor legate de ro"esie, rin
meninerea ni!elului mor%iditii generale*
Seciile rinciale de roducere .n o%iecti!ele luate .n studiu sunt# secia de me+eluri, de
semi"a%ricate, de conser!e* $rocesele tehnologice sunt organi+ate .n .nceri searate, cu
sura"ee mari, iar oeraiunile tehnologice ,i locurile de munc nu sunt i+olate, sunt re+ente
surse de +gomot*
$arametrii microclimatici au "ost studiai la toate etaele tehnologice la .ntrerinderile de
carne .n erioada cald a anului* Aa intrerinderea S*3*Carme+, temeratura aerului .n a%ator
.n 5EG de ca+uri de,e,te normele .n !igoare, .n secia me+eluri temeratura aerului la
S*3*Carme+ .n 56G de ca+uri este su% ni!elul admisi%il, iar la SDA3!iSelect .n 11G ca+uri
de,e,te normele igienice*
S*3*Carme+ SDA3!iSelect
$igura 1. Frec!ena de!ierilor "actorilor "i+ici de la normele igienice*
Umiditatea relati! a aerului la .ntrerinderea de carne din mun* Chi,inu S*3* Carme+
!aria+ .n limitele 7E/F2G la etaa de relucrare a animalelor, .n limitele 76/1EEG la etaa de
H2
roducere a me+elurilor, .n limitele =2/F2G la etaa de roducere a conser!elor comarati! cu
.ntrerinderea de carne SDA 3!iSelect, unde umiditatea relati! a aerului oscilea+ .n limitele
7E/F6G la etaa de roducere a me+elurilor, .n limitele =</F6G la etaa de "a%ricare a
semi"a%ricatelor ,i .n limitele 7</H2G la etaa de "a%ricare a conser!elor*
>n F6G de o%ser!aii datele ri!ind !ite+a de mi,care a curenilor de aer la .ntrerinderea
S*3*Carme+ s/au .ncadrat .n diaa+onul limitei admisi%ile* Sre deose%ire de acest o%iecti! la
SDA 3!iSelect acest arametru a coresuns cerinelor de igien .n H=G de msurri*
(e,irea ni!elului admisi%il a !ite+ei de mi,care a curenilor de aer a "ost deistat .n
com%inatul de carne din municiiul Chi,inu la sectorul de regtire a condimentelor ,i a
constituit E,25 m-s, iar la .ntrerinderea de carne din raionul 3nenii / Noi s/au .nregistrat
de,iri la sectorul de "ormare a tocturii1 E,22 m-s2 ,i la sectorul de am%alare1 E,<< m-s2*
De"eritor la oluarea sonor .n am%ele o%iecti!e s/a constatat de,irea ni!elurilor
ma)imal admisi%ile la ma@oritatea locurilor de munc* Ni!elul +gomotului la di"erite locuri de
munc oscilea+ .n limite mari e arcursul schim%ului, constituind 77/FE d^* 3st"el la
.ntrerinderea 3!iSelect sectoarele unde ni!elul +gomotului de,e,te normati!ele sunt#
sectorul de ma,ini din secia de me+eluri / cu 5 d^, sectorul de regtire a condimentelor cu 1E
d^, de regtire a s"arelor cu 16 d^, sectorul ,ri / ma,inilor / cu 1E d^, sectorul de am%alare
din secia de me+eluri / cu 6 d^ ,i sectorul de sterili+are / cu 2 d^*
Crearea unui mediu de munc asigurat cu iluminat otimal .n coresundere cu
necesitile tehnologice ,i normati!ele igienice este o condiie o%ligatorie* (e menionat ,i
"atul, c "r "olosirea surselor arti"iciale de iluminat .n o%iecti!ele din ramura studiat este
imosi%il de creat condiii otimale necesare entru ro"ila)ia modi"icrilor ne"a!ora%ile ale
organismului anga@ailor* De+ultatele msurrilor e"ectuate la am%ele .ntrerinderi de carne
rele! un ni!el sc+ut a iluminatului arti"icial la locurile de munc* Aa S*3*Carme+ .n <5 G
din locurile de munc ni!elul iluminatului este mai sc+ut dec?t normele .n !igoare* >n acela,i
tim la SDA 3!iSelect doar .n =G locuri de munc ni!elul iluminatului nu coresundea
normelor .n !igoare, ,i anume / la sectorul de regtire a a"umturilor, unde ni!elul iluminatului
.nregistrat este de 7H l), "iind mai redus "a de norm cu = l)*
Aa locurile de munc de la S*3* Carme+ s/a in!estigat aerul +onei de munc la
coninutul unui comle) de oluani chimici* >n re+ultatul e)amenului de la%orator s/a deistat
amoniacul .n 11,12 G de ro%e anali+ate*

Fig* 2* Structura comarati! a mor%iditii cu ITM
la .ntrerinderile de carne .n "uncie de se)
(inamica mor%iditii cu incaacitate temorar de munc a anga@ailor S*3*Carme+ a
"ost studiat e arcursul unei erioade de 6 ani 12EE6/2EEF2, iar a anga@ailor 3!iSelect / e
o erioad de < ani 12EE=/2EEF2 .n %a+a datelor de e!iden 1"/17 ITM2, e)istente la unctele
H<

medicale ale .ntrerinderilor nominali+ate de industriali+are a crnii* S/a constatat o tendin de
cre,tere continu a numrului de ca+uri ,i +ile cu ITM la .ntrerinderea de carne SDA
3!iSelect .n anul 2EEH .n comaraie cu anul 2EE= B de la 12,6 la 27,FH ca+uri la 1EE de
muncitori, ,i de la 172,6 la <EE,=F +ile la 1EE de muncitori, iar .n 2EEF s/a .nregistrat o cre,tere
de ?n la 6E,F7 ca+uri la 1EE de muncitori ,i 61<,57 +ile la 1EE de muncitori, resecti!*
>n ansam%lu, dinamica multianual a mor%iditii cu ITM la S*3*Carme+ se
caracteri+ea+ rintr/o ma)im inciden .n anul 2EE7 1 FE,< ca+uri ,i 1<<= +ile la 1EE de
muncitori2, ,i rin !alori aroiate .n anul 2EE6 1 H2,= ca+uri ,i 126=,6 +ile la 1EE de muncitori2,
.n anul 2EE= 1H5,=1 ca+uri ,i 12EF,F +ile la 1EE de muncitori2, du care urmea+ o scdere
%rusc a numrului de ca+uri ,i +ile .n 2EEH 1 de la H5,=1 ca+uri ,i 12EF,F +ile ?n la 6<,5F
ca+uri ,i =25,F< +ile la 1EE de muncitori, urmat de o cre,tere e)rimat a numrului de ca+uri ,i
+ile .n anul 2EEF 1de la 6<,5F ca+uri ,i =25,F< +ile la =1,6 ca+uri ,i 1152,=2 +ile la 1EE de
muncitori2*
(inamica duratei medii a unui ca+ de .m%oln!ire cu ITM la .ntrerinderea de carne
3!iSelect se caracteri+ea+ rintr/o mic,orare lin, .nce?nd cu anul 2EE= B de la 1< ?n la
1E,E= +ile .n anul 2EEF* Aa .ntrerinderea de carne Carme+, de asemenea, scade tretat
.nce?nd, cu anul 2EE6 de la 16,1F ?n la 1<,66 +ile .n anul 2EEH, urmat de o cre,tere %rusc .n
anul 2EEF de la 1<,66 ?n la 16,5H +ile*
Structura mor%iditii rin ITM du numrul de ca+uri, .nregistrate la .ntrerinderea de
carne 3!iSelect se caracteri+ea+ rin redominarea !dit a ca+urilor din grua maladiilor
sistemului resirator cu 5<,11 G, urmat de a"eciunile sistemelor neuro/muscular / cu 17,2HG
ca+uri ,i cel uro/genital B cu 12,H5 G ca+uri*
>n ce ri!e,te structura mor%iditii rin ITM du numrul de +ile, .nregistrate la
.ntrerinderea de carne SDA 3!iSelect ractic nu se deose%e,te de cea a numrului de ca+uri,
document?ndu/se rin lasarea e locul I a maladiilor aaratului resirator cu 2F,21 G +ile* Cu o
!aloare medie aroiat este ,i mor%iditatea rin %oli a aaratului neuro/muscular, care
constituie 25,E7G +ile* >n ordine descresc?nd urmea+ aoi %olile sistemului ner!os central / cu
16,17G +ile ,i uro/genital, care a constituit 1<,1EG +ile*
3"eciunile care .n totalitatea lor rere+int ta%loul structural al ca+urilor cu ITM de la
.ntrerinderea S*3*Carme+ ne demonstrea+ "atul, c .n rim / lan sunt lasate maladiile
aaratului resirator cu onderea de <<,21 G ca+uri, e locul II / %olile sistemului neuro/
muscular cu 26,E5 G ca+uri, iar e locul III se lasea+ maladiile sistemului ner!os central cu
1F,F5 G*
(u numrul de +ile rearti+area a "ost uin di"erit* 3,a, rimul loc a "ost ocuat de
a"eciunile aaratului neuromuscular, onderea acestora alctuind <E,1G* $e locul II s/au lasat
maladiile sistemului resirator cu o ondere de 1F,65 G, urmat de %olile sistemului circulator,
cota B arte a acestora a@ung?nd, .n medie, la 12,66 G +ile*
3nali+a comarati! a ni!elului mor%iditii cu ITM .n "uncie de se), a demonstrat, c la
.ntrerinderile de carne luate .n studiu o cot B arte mai sorit de .m%oln!iri este
caracteristic entru "emei, care la SDA 3!iSelect a constituit =7,7FG "a de 26,5G entru
%r%ai* Ji la S*3* Carme+ ni!elul mor%iditii cu ITM la "emei a "ost mai .nalt "a acela,i
ni!el la %r%ai, onderea medie "iind de 7F,<FG ,i <6,26G, resecti!* >n "elul acesta se oate
o%ser!a, c incidena mor%iditii cu ITM la ersoanele de se) "eminin a redominat, .n secial,
la SDA 3!iSelect*
Co'"u+ii
>n %a+a celor e)use au "ost trase urmtoarele conclu+ii#
1* 3nali+a "actorilor mediului ocuaional a sta%ilit o ondere mai mare a
in!estigrilor ce nu coresund normelor igienice entru +gomot ,i iluminat la S*3 *Carme+, iar
entru arametrii microclimatici la SDA3!iSelect*
H5
2* ;enerarea +gomotului s/a determinat la am%ele .ntrerinderi de carne .n toate
seciile de roducere ,i s/a .nregistrat de,irea ni!elului ma)imal admisi%il .n 7=/HFG ca+uri la
S*3*Carme+, iar la SDA3!iSelect a constituit mai uine ca+uri, "iind egal cu <</56G*
<* Concentraiile !aorilor ,i ga+elor de la .ntrerinderea S*3*Carme+, care se
elimin la rocesele de sacri"icare a animalelor, a"umarea roduselor din carne sectorului
mecanic ,i seciile au)iliare sunt .n limitele concentraiilor admise cu e)ceia sectorului la
comresoare "rigori"ice, unde amoniacul de,e,te CM3 de 1,1 ori ,i la rimirea !itelor / de
1,=6 ori*
5* Mor%iditatea cu ITM du indicele de "rec!en la SDA3!iSelect a constituit
6E,F7 ca+uri la 1EE de muncitori, iar la S*3*Carme+ / =1,6 ca+uri la 1EE de muncitori0 indicele
de gra!itate la SDA3!iSelect a "ost de 61<,57 +ile la 1EE de muncitori .n comaraie cu
1152,=2 +ile la 1EE de muncitori la S*3*Carme+, ceea ce denot, c mor%iditatea cu ITM la
S*3*Carme+ este mai mare dec?t cea de la SDA3!iSelect*
.i/iogr!0ie
1* C?,laru 3*, Manea M* Societatea e aciuni Carme+ B un secol de cutri ,i
i+%?n+i --Jtiina, 2EE5, * F/<<
2* Crciunescu ;*, ;rigoriu I*, Tehnologia rearatelor ,i conser!elor din carne* --
^ucure,ti, 1FF<, * 7E/F<
<* SOrshS *y*, petTe *c* gnSTfTthR aRoe h aRoTiPTkOsmTU h
TbTPOkTUeShg aRoTsTabhSemTU -- yhgUeR iPTavrfgSSTomQ, VTosUe, 1FFE, o* 2<7/<62
5* xOlSgqTUe *x* hlhTfTtT B ththgSh}goseR nePesmgPhomhse iPTqgooTU
iTktTmTUsh aRoe kfR hltTmTUfgShR sTSogPUTU -- NhthgSe mPOke h iPTwgoohTSefQSvg
lebTfgUeShg, VTosUe VgkhqhSe, 1FF7, 12, o* 2E/22
EVALUAREA IGIENIC A CALITII APEI DIN SURSELE DE PROFUN@IME ALE
UNOR LOCALITI DIN MUN4 CDIINU
Sergiu Ce/!'u
1
$ N!t!i! V!%i!">e
1
, Vi"tor .2/22u
1
$ Liu/o1 Go'"e!r
2
Catedra Igien
1
USMF Nicolae Testemianu,

Centrul de Medicin $re!enti! Municial Chi,inu
2
Su))!r*
Hygienic evaluation of the &uality of water from deep
sources of some localities of municipe Chisinau
The re+ent KorM re"lects the ro%lem o" Kater sul' o" the oulation "rom Chisinau
cit'* &'gienic e!aluation o" Kater Lualit' "rom dee sources "rom = localities o" Chisinau
1Iadul lui Ioda, Iatra, Sangera, (urlesti, ^acioi, Truseni, ^udesti2 is resented* 3!erage dat o"
total dissol!ed solid corresonds to the h'gienic normati!e %eing %etKeen <E,1XE,H and
F1H,EX22,< mg-dm* Cater hardness ranges "rom 5,EXE,5 to 2H,=X<,< mmol-dm*
Micro%iological indices dont e)ceed the esta%lished h'gienic norms*
Re+u)!t
$re+enta lucrare re"lect ro%lema aro!i+ionrii cu a de calitate a oulaiei mun*
Chi,inu* 9ste re+entat e!aluarea igienic a calitii aei din sursele de ro"un+ime din =
localiti ale mun* Chi,inu 1or*Iadul lui Iod, or*Iatra, or* S?ngera, or* (urle,ti, com* ^acioi,
s*Tru,eni, s* ^ude,ti2* Ialorile medii a re+iduului "i) sunt curinse .ntre <E,1XE,H ,i F1H,EX22,<
mg-dm ,i coresund cerinelor igienice* (uritatea aei !aria+ de la 5,EXE,5 ?n la 2H,=X<,<
mmol-dm* Indicii micro%iologici nu de,esc normati!ele igienice sta%ilite*
H6
A"tu!it!te
3a in"luenea+ sntatea oulaiei .n mod direct rin calitile sale %iologice, chimice
,i "i+ice* >n como+iia aei intr un mare numr de su%stane minerale, care .n acela,i tim se
conin ,i .n organele ,i esuturile organismului uman* 9)ist o oarecare corelaie dintre
su%stanele minerale din a ,i cele din organism* 9ste sta%ilit c !ariaia concentraiei hidrice a
mineralelor are reercursiuni eseniale asura organismului uman* (e multe ori e teritoriul
acelora,i localiti aar di"erene .ntre starea de sntate a oulaiei, de,i condiiile socio/
economice sunt identice, dar sursele de aro!i+ionare cu a sunt di"erite 418*
$ro%lemele legate de como+iia mineral a aei ota%ile ,i in"luena sa asura sntii
oulaiei sunt "rec!ent relatate .n literatur* Utili+area .ndelungat .n sco ota%il a aei cu o
minerali+are .nalt in"luenea+ negati! asura strii "uncionale a organismului ,i contri%uie la
aariia di!erselor maladii ale sistemelor urinar 1urolitia+a2, digesti! 1gastrite, duodenite,
insu"iciena secreiei gastrice2, circulator 1%oala hiertensi!, %oala ischemic2, osteoarticular
1osteocondro+a, radiculite2 etc* 42,<,68* $ractic, "iecare macro/ ,i microelement al aei determin
unele sau alte "orme mor%ide*
>n Deu%lica Moldo!a e)ist aro)imati! = mii de "?nt?ni arte+iene entru e)tragerea
aelor su%terane* 3ceste ae sunt mult mai sta%ile dect re+er!oarele ac!atice nei+olate, dar ,i
ele cu di"erit grad de ota%ilitate* Calitatea aei din aceste surse este a"ectat rimordial de
"actorii naturali, .n secial condiiile geologice locale, dar ,i de cei antroogeni 458*

S"opu u"r2rii
9!aluarea igienic a calitii aei din unele surse de ro"un+ime ale mun* Chi,inu ,i
ela%orarea msurilor ro"ilactice ri!ind .m%untirea sistemului de aro!i+ionare cu a ,i
"orti"icarea strii de sntate a oulaiei*
M!teri!e &i )eto,e
Ca o%iecte de studiu .n lucrarea actual au ser!it sursele de ro"unime de aro!i+ionare
cu a din localitile ur%ane ,i rurale ale mun* Chi,inu 1or*Iadul lui Iod, or*Iatra,
or*S?ngera, or*(urle,ti, com*^acioi, s*Tru,eni, s*^ude,ti2*
9!aluarea igienic a surselor de a ota%il a "ost e"ectuat .n %a+a anali+ei re+ultatelor
in!estigaiilor de la%orator a aei din Centrul de Sntate $u%lic a mun* Chi,inu 1anii 2EE=/
2EEF2*
$entru e"ectuarea anali+ei chimice s/au colectat ro%e de a din sondele localitilor
indicate* In!estigaiile de la%orator s/au e"ectuat du << indici, determinai con"orm metodelor
e)istente 1miros, gust culoare, tur%iditate, &, clor residual, o)ida%ilitate amoniu, nitrii, nitrai,
duritate, re+iduu "i), cloruri, sul"ai, "ier, curu, +inc, arseniu, lum%, "luor, aluminiu, mangan,
cadmiu, crom total2*
Re+ut!te &i ,i%"u-ii
In!estigaiile igienice ,i eidemiologice e"ectuate .n ultimele dou decenii denot c .n
reu%lic, "actorul hidric de!ine tot mai ronunat, a!?nd o in"luen semni"icati! asura
sntii omului* >n re+ent e "oarte actual ro%lema resurselor ac!atice .n localitile ste,ti* :
serie de "actori contri%uie la agra!area ,i acuti+area acestei ro%leme* 3s"el, aa din sursele
locale, indi"erent de rorietile ei chimice, este consumat .n sco ota%il de la cea mai mic
!?rst*
$rin urmare, caracteristica igienic a como+iiei minerale a aei ota%ile din sursele
su%terane este actual ,i necesar entru re+ol!area ro%lemelor ro"ilactice* $articularitile
como+iionale ale aei ota%ile re+int o rioritate ,tiini"ic ,i ractic, care st la %a+a
sesi+rii situaiei igienico/eidemiologice .n centrele oulate ,i e!alurii riscurilor locale entru
sntate*
H7
De+ultatele in!estigaiilor de la%orator .n erioada anilor 2EE6/2EEH denot c cota arte
a ro%elor ce nu coresund cerinelor igienice constituie <7,FX6,16G du indicii sanitaro/
chimici ,i 1E,HX<,6G du indicii micro%iologici ("ig* 12*
E
2E
5E
7E
HE
2EE6 2EE7 2EE= 2EEH
A'i i
8
Indici sanitaro/chimici Indici micro%iologici Tendinta
$igura 14 (inamica .nregistrrii ro%elor de a care nu coresund
cerinelor igienice rele!ate din sursele su%terane*
Matematic dinamica .nregistrrii ro%elor de a ce nu coresund cerinelor igienice se
.nscrie .n "ormula '[ /=,EEF)\65,5<6 entru indicii sanitaro/chimici ,i '[7,6=6)/6,6= entru
indicii micro%iologici* (eci, o%eser!m o tendin de .nrutire a calitii aei du indicii
micro%iologici ,i ameliorare du indicii sanitaro/chimici* 3st"el, utem !or%i desre o tedin
de .nrutire a calitii aei du indicatorii micro%iologici deoarece coe"icientul de aro)imare
D
2
este E,F= ,i o sta%ili+are .n ca+ul indicatorilor sanitaro/chimici*
>n continuare re+entm !alorile medii ale unor indici ai minerali+rii aei din = localiti
rurale ,i ur%ane din ra+a municiiului Chi,inu e erioada de < ani 12EE=/2EEF2 1ta%* 12*
Ta%elul 1
V!orie )e,ii !e u'or i',i"i !i "o)po+i-iei )i'er!e ! !peor %u/ter!'e
Lo"!it!te!
I',i"ii$ u'it2-ie ,e )2%ur2
Re+i,uu 0iG$
)gH,)I
Durit!te$
))oH,)
J
Coruri$
)gH,)I
Su0!-i$
)gH,)I
or*S?ngera 6H5,EXH<,< 5,E=XE,51 56,FX1<,1 =F,FX1,1H
or*Iadul lui Iod
1sonda 12
<E,1XE,H 1E,1X1,27 H5,<X6,2= 262,EX1H,F
or*Iadul lui Iod
1sonda 22
77F,EX26,6 1F,1XE,<= 51,EX5,72 171,EX2,72
or* (urle,ti 665,EX1E,1 1<,EX5,56 6H,1X1,1= 1EE,EX2,=
com*^acioi <6E,EX2H,7 7,=6XE,5 6F,EX6,2 1E5,1X2,<1
s*Tru,eni =H2,EX=1,1 1=,FX5,FE 55,<X<,< 21F,2X7E,H
s*^ude,ti 622,EX<=,6 22,FX6,1= 71,6X11,H 1H5,EX=,<<
or*Iatra F1H,EX22,< 2H,=X<,<6 7<,7X1,F 2H7,EX1<,H
Unul dintre indicatorii gradului de minerali+are a aei ota%ile este re+iduul "i), !alorile
cruia sunt re+entate .n "ig* 1*
H=
6H5
<6E
<E,1
622
77F
665
=H2
F1H
E 2EE 5EE 7EE HEE 1EEE
S?ngera
^acioi
Iadu lui Iod 1sonda 12
s* ^udesti
Iadul lui Ioda 1sonda 22
(urle,ti
Tru,eni
Iatra
$igura 1* Coninutul re+iduului "i) .n aa ota%il din unele localiti a mun* Chi,inu*
3st"el, !alorile medii a re+iduului "i) sunt curinse .ntre <E,1XE,H mg-dm 1or*Iadul lui
Iod2 ,i F1H, EX22,< mg-dm 1or*Iatra2* >n celelalte localiti !alorile re+iduul "i) constituie#
^acioi B <6E,EX2H,7 mg-dm, ^ude,ti B 622,EX<=,6 mg-dm, S?ngera / 6H5,EXH<,< mg-dm,
(urle,ti B 665,EX1E,1mg-dm ,i Tru,eni / =H2X=1,1mg-dm* (atele re+entate indic c !alorile
medii a re+iduului "i) din localitile sus/menionate coresund cerinelor igienice*
Coninutul mediu de sul"ai este mai mare .n aa sondelor din or*Iatra ,i constituie
2H7,EX1<,Hmg-dm, du care urmea+ or*Iadul lui Iod cu 262,EX1H,Fmg-dm* >n celelalte
localiti coninutul sul"ailor nu de,e,te !aloarea de 26E mg-dm* Cantitatea clorurilor !aria+
de la 51,EX5,7 ?n la H5,<X6,2 mg-dm, !alori .nregistrate .n sondele or*Iadul lui Iod* >n
celelate localiti cantitatea clorurilor nu e)rim o di"eren "oarte mare# Tru,eni / 55,<X<,<
mg-dm0 S?ngera / 56,FX1<,1mg-dm0 (urle,ti / 6H,1X1,1mg-dm0 ^acioi B 6F,EX6,2 mg-dm0
Iatra B 7<,7X1,F mg-dm* (u cum se o%ser!, acest indicator de asemenea coresunde
cerinelor igienice*
Un alt indicator al gradului de minerali+are a aei este duritatea ei, care !aria+ de la
5,E=XE,5 mmol-dm .n or* S.ngera ?n la 2H,=X<,< mmol-dm .n or* Iatra* >n ma@oritatea
localitilor, !alorile duritii aei de,esc de 2 ori ,i mai mult normati!ul igienic* :%ser!m o
!ariaie a !alorilor acestui indicator din cele 2 sonde ale ora,ului Iadul lui Iod# sonda 1/
1E,1X1,27 mmol-dm ,i sonda 2 /1F,1XE,<= mmol-dm*
(in "igura 2 se o%ser! c, cea mai mare !aloare a duritii aei s/a .nregistrat .n anul
2EEH .n com* ^ude,ti / <7,5 mmol-dm
<
, or*Iatra / <2,6 mmol-dm
<
,i s* Tru,eni / <E,H mmol-dm
<
*
$e arcursul anilor 2EE=/2EEF numai .n com ^cioi ,i or* S.ngera s/au .nregistrat !alori
.ncadrate .n limitele normati!elor igienice*

0 5 10 15 20 25 30 35 40
or.Sngera
com. Bacioi
or.Vadu lui Vod (sonda 1)
s. Budesti
or.Vadul lui Voda (sonda 2)
or. Durlesti
s. Truseni
or. Vatra
200 200! 200"
$igura 2* Coninutul duritatii totale a aei din unele localiti din
municiiul Chi,inu .n erioada anilor 2EE=/2EEF
HH
>n or* (urle,ti .n anul 2EE= duritatea aei a constituit 1,5 mmol-dm
<
, iar .n urmtorii ani
a crescut ?n la 1H,< mmol-dm
<
.n anul 2EEH ,i 1F,2 mmol-dm .n anul 2EEF* >n com* ^ude,ti
acest indicator a sc+ut de la <7,5 mmol-dm
<
.n 2EEH ?n la 12,6 mmol-dm
<
.n 2EEF*
Concomitent s/au studiat ,i indicatorii olurii organice a surselor de a# o)ida%ilitatea,
srurile de amoniu, a+otiii, a+otaii* Ialorile indicatorilor acestei grue denot lisa olurii
organice a aei din sursele suuse studiului*
3st"el, !alorile o)ida%ilitii sunt curinse .ntre 1,7XE,1mg:
2
-dm .n or*Iadul lui Iod ,i
<,2XE,EEH mg:
2
-dm .n com* ^ude,ti, !alori ce coresund CM3 a o)ida%ilitii / 6mg:
2
-dm* $e
l?ng acestea, desre oluarea organic a aei ne mrturisesc ,i srurile de amoniu, care,
deasemenea nu de,esc normati!ul igienic, acestea "iind curinse .ntre E,<mg-dm .n or*(urle,ti
,i < mg-dm entru sonda 2 din or* Iadul lui Iod*
Ialorile nitrailor sunt curinse .ntre E,E1 si E,E2 mg-dm
<
,i a nitriilor .ntre E,EE2 ,i
E,E1mg-dm entru ma@oritatea localitilor sus/numite*
Ni!elul "ierului .nregistrea+ urmtoarele !alori# .n or*(urle,ti /E,1mg-dm, ma)ima "iind
.nregistrat .n or*Iatra/ 2,Fmg-dm* (in acest unct de !edere, doar aa sondelor ce
aro!i+ionea+ or*(urle,ti ,i com*^acioi coresund normelor igienice 1CM3 / E,<mg-dm2*
Coninutul mediu de "luor este su% limita ni!elului admisi%il E,= .n toate localitile, cu
e)ceia or*S?ngera, unde s/a .nregistrat o !aloare de 1,E7XE,E6 mg-dm*
Dearti+area localitilor ,i re+ultatelor anali+ei chimice a calitii aei ne/a ermis de a
"ace o caracteristic igienic a surselor de a* $rin aceast cale am sta%ilit c toate sondele sunt
surse de a %un de %ut din unct de !edere a !alorii re+iduului "i), o)ida%ilitii, a+otiilor,
a+otailor, srurilor de amoniu, coninutului de cloruri ,i sul"ai* Indicii micro%iologici nu
de,esc normati!ele igienice sta%ilite*
$entru e!aluarea igienic corect a duritii aei este recomanda%il a ne conduce de
urmtoarea clasi"icare#
/a moaleB are duritatea total de ?n la <,6 mmol-dm0
/a cu duritate medie B <,7/= mmol-dm0
/ a dur B =,1/15,E mmol-dm0
/a "oarte dur / 15,1 mmol-dm ,i mai mult*
$rin urmare in!estigaiile e"ectuate denot "atul c entru aa sondelor din or* S?ngera
,i com*^acioi este caracteristic aa cu duritate medie, .n sonda 1 din or*Iadul lui Iod ,i
or*(urle,ti aa este dur, iar .n restul sondelor B "oarte dur*
$entru reali+area msurilor ro"ilactice e"ecti!e re"eritor la atenuarea in"luenei "actorului
hidric asura sntii este necesar ela%orarea ,i imlimentarea oliticii naionale .n domeniul
aei ota%ile ,i sntii orientate sre crearea unui sistem statal, comle) de msuri legislati!e,
organi+atorice, medico/sociale ,i ,tiini"ico/tehnice*
3st"el, se recomand ca .n localitile cu a ota%il suraminerali+at s se
construiasc aeducte cu alimentare din sursele de sura"a sau din ?n+ele su%terane cu ae de
calitate*
Co'"u+ii
1* Studiul a e!ideniat articulariti ale como+iiei minerale a aei ota%ile .n
di"erite localiti* >n secial, !alorile medii a re+iduului "i) sunt curinse .ntre <E,1XE,H mg-dm
1.n or* Iadul lui Iod2 ,i F1HX22,< mg-dm 1.n or* Iatra2* (uritatea aei !aria+ .n limitele de la
5,EXE,5 ?n la 2H,=X<,< mmol-dm* Cea mai mare !aloare a duritii aei s/a .nregistrat .n anul
2EEH .n com* ^ude,ti 1<7,5 mmol-dm
<
2*
2* Indicii sanitaro/chimici ai aei din localitile studiate, care re+int indicatori ai
olurii organice a surselor de a ,i anume o)ida%ilitatea, srurile de amoniu, a+otiii ,i a+otaii
.nregistrea+ !alori care coresund normelor sanitare ri!ind calitatea aei ota%ile*
<* De+ultatele e!alurii calitii aei din sursele centrali+ate su%terane argumentea+
necesitatea ela%orrii msurilor igienice, medicale, administrati!e, educaionale orientate sre
HF
.m%untirea sistemului de aro!i+ionare cu a ota%il, asigurarea %unstrii igienico/
eidemiologice a oulaiei*
.i/iogr!0ie
1* Frituleac ;r* $ro%lemele de sntate a oulaiei .n relaie cu calitatea aei
ota%ile* Mediul am%iant, nr* 1F, * 2</26*
2* AacM Tim* Cater and health in 9uroe# an o!er!ieK* ^M], ]un 1FFF, !ol* <1H,
* 17=H/17H2*
<* $antea I*, :ool N*, ^ahnarel I* Sntatea .n relaie cu mediul de e)isten*
Daort er"ectat .n %a+a datelor acumulate de reeaua de Monitoring Socio/Igienic* Chi,inu,
2EE=, * 27/<<*
5* Daortul Naional de (e+!oltare Uman .n Moldo!a 2EEF/2E1E, * 62/65*
6* Ioroniuc :tilia, (iaconu (iana, ;a!t Iiorica et* alt* $re+ena unor macro/ ,i
microelemente .n aa de %ut din mun* Ia,i ,i mor%iditatea rin unele %oli cardio!asculare* De!*
Med* Chir* Soc* Med* Nat*, Ia,i, !ol* 1EF, nr* 2, suliment nr* 1, 2EE6, * 6F/72*
ESTIMAREA IGIENIC A FACTORILOR DE RISC DETERMINANI AI
MALADIILOR RESPIRATORII CRONICE LA COPII
A'ge! C!+!"uFStr!tu
Catedra Igien USMF Nicolae Testemianu
Su))!r*
Hygienic estimation of the risk factors determination
of the respiratory chronic morbidity in children
It Kas esta%lished that the %iggest inde) !alue Kas registered %etKeen sirograhic inde)
1FIC, F9I
1
2 and the relati!e humidit' o" the air and the concentration o" the C:
2
1rE,72 %oth in
chronic %ronchitis and asthma* 3lso, the multi"actor un"a!ora%le conditions Kere correlated
directl' Kith the se!erit' o" diseases* 3"ter the estimation o" the risM "actors it Kas determinated,
that on the "irst lace it Kas the damens, mildeK and high humidit' in houses, that shoK
imortant "actors in the triggering o" the access asthma and de!eloment o" chronic %ronchitis*
Re+u)!t
Cea mai mare !aloare a coe"icientului de corelaie a "ost .nregistrat .ntre indicii
sirogra"ici 1FIC, F9I
1
2, umiditatea relati! a aerului ,i concentraia de C:
2
1rE,72, at?t .n
%ron,it cronic c?t ,i .n astmul %ron,ic* (e asemenea, condiiile ne"a!ora%ile multi"actoriale
corelea+ direct cu se!eritatea maladiei* (u estimarea "actorilor de risc s/a decelat, c e
rimul loc se situea+ igrasia, mucegaiul ,i umiditatea sorit .n locuine, care re+int "actori
imortani .n declan,area acceselor de astm %ron,ic ,i de+!oltarea %ron,itei cronice*
A"tu!it!te!
(intre multitudinea de "actori ce contri%uie la declan,area ,i de+!oltarea maladiilor
cronice ale sistemului resirator sunt "actorii mediului re+idenial ,i de instruire42,=,H8* $rintre ei
sunt arametrii microclimaterici ne"a!ora%ili, coninutul de dio)id de car%on .n aer, igrasia,
mucegaiul, ali "actori noci!i din locuine ,i din .ncerile instituiilor de .n!m?nt*
(e menionat c organismul coilului este destul de sensi%il la modi"icarea "actorilor
microclimaterici, .ndeose%i cei ce su"er de maladii resiratorii cronice, "at care argumentea+
e"ectuarea cercetrilor ,tiini"ice .n cau+4=8*
FE
S"opu %tu,iuui
(eterminarea gradului de corelaie dintre indicii sirogra"ici ai organismului ele!ilor ,i
"actorii de risc rele!ani .n declan,area maladiilor resiratorii cronice*
M!teri!e &i )eto,e
S/au utili+at metode statistice de regresie ,i de corelaie, care au ermis elucidarea
interrelaiilor dintre "actorii mediului de instruire ,i ha%itat ,i indicii sirogra"ici, indicii
antroometrici ,i ai ateniei* $entru studierea "actorilor de risc s/a alicat anali+a discriminant,
ce const .n determinarea agresiunii di"eritor "actori de risc rin acordarea de onderi* $onderile
le !om acorda .n %a+a riscului relati!* $onderea se !a calcula entru "iecare "actor de risc .n
arte* >n ca+ul nostru !om lua .n considerare "actorii de risc cu o ondere mai mare ,i !om
e)clude "actorii de risc cu o ondere mai mic*
Re+ut!te &i ,i%"u-ii
In!estigaiile e"ectuate .n cadrul studiului actual au e!ideniat e)istena unui mediu de
instruire ,i ha%itat care oate e)ercita aciune negati! sau o+iti! asura strii de sntate a
coiilor* >ntre aceste noiuni de mediu ,i sntate a coiilor e)ist o anumit deenden, care a
"ost determinat rin calculul coe"icientului de corelaie* ;radul de corelaie .ntre "actorii de risc
,i indicii strii de sntate a coiilor este re+entat .n ta%elul 1*
Aa e!aluarea aciunii comle)ului de "actori cercetai s/a e!ideniat o in"luen mai
semni"icati! a lor asura indicilor sirogra"ici at?t .n %ron,ita cronic c?t ,i .n astmul %ron,ic*
3nali+a datelor din ta%elul 1 denot "atul c cea mai mare !aloare a coe"icientului de
corelaie a "ost .nregistrat .ntre indicii sirogra"ici 1FIC, F9I
1
2, umiditatea relati! a aerului ,i
concentraia de C:
2
1rE,72, at?t .n %ron,ita cronic c?t ,i .n astmul %ron,ic*
;radul mediu de corelaie este .nregistrat .ntre indicii sirogra"ici 1F9F
26/=6
2 ai
organismului ,i temeratura aerului 1r [ E,512, umiditatea relati! 1r [ E,<72* 3tenia corelea+
cu concentraia C:
2
1r [ E,<22 .n %ron,ita cronic, iar .n astmul %ron,ic F9F
26/=6
este determinat
de temeratura aerului 1r [ E,522, umiditatea relati! a aerului 1r [ E,552, concentraia C:
2
1r [
E,522*
Ta%elul 1
Gr!,u ,e "ore!-ie ! 0!"torior )e,iuui ,e i'%truire &i >!/itu! &i ! i',i"ior
%pirogr!0i"i$ !'tropo)etri"i &i !i !te'-iei$ r
Nr4
or,4 I',i"ii
F!"torii
.ro'&it! "ro'i"2 A%t)u /ro'&i"
Te)per!t
u
r! !eruui
U)i,it!te!
re!ti12 !
!eruui
Co'"e'tr!
-i! ,e CO
(
Te)per!t
u
r! !eruui
U)i,it!teF
! re!ti12
! !eruui
Co'"e'tF
r!-i! ,e
CO
(
1 2 ( ) + - . /
1 FIC E,66 E,7E E,76 E,52 E,77 E,7H
2 F9I
1
E,65 E,71 E,7F E,6H E,72 E,=<
< F9F
26/=6
E,51 E,<7 E,21 E,52 E,55 E,52
5 Talia E,E7 /E,2< E,E6 E,E5 /E,E7 /E,21
6 ;reutatea E,1H E,12 E,E6 E,11 E,1E E,E<
7 3tenia /E,21 /E,16 E,<2 /E,12 /E,21 E,52
Not# FIC B caacitatea !ital "orat, F9I
1
B "lu)ul resirator ma)im la 1 secund, F9F
26/=6
B de%itul mediu e)irator ma)im*
Celelalte interrelaii dintre "actorii e)aminai ,i indicii strii de sntate a coiilor sunt
@oase 1r E,<2* (e e)emlu, .ntre temeratura aerului ,i masa cororal r [ E,1H0 .ntre
temeratura aerului ,i talie r [ E,E7* 3ceste !alori indic c "actorii e)aminai in"luenea+ uin
asura indicilor de de+!oltare "i+ic*
F1
: corelaie in!ers s/a sta%ilit .ntre "actorii microclimaterici ,i atenia ele!ilor 1r [ /E,210 r
[ /E,162, concentraia C:
2
,i talia 1r [ /E,212 .n astm %ron,ic*
(in unct de !edere statistic, !alorile re+entate .n ta%elul 1 se .ncadrea+ .n inter!alul
1E,EE1E,E62* >n urma acestor corelaii se o%ser! o deenden a di"eritor indici de calitate a
mediului de instruire ,i ha%itual, ceea ce ne indic necesitatea ela%orrii unui comle) de msuri
.ndretate sre "orti"icarea strii "uncionale a organismului coiilor cu ro"ila)ia maladiilor
resiratorii cronice*
9!ident, condiiile de ha%itat in"luenea+ nemi@locit e!oluia strii de sntate a ele!ilor cu
a"eciuni resiratorii cronice* 3ceasta ne/au sugerat necesitatea de a e"ectua o studiere mai
aro"undat a "iecrui indice a microclimatului ,i concentraiei C:
2
la domiciliul ele!ilor cu
a"eciuni resiratorii cronice .n deenden de se!eritatea maladiei*
>n acest sco ele!ii cu a"eciuni resiratorii cronice au "ost rearti+ai .n 6 su%grue* >n
rima su%gru s/au inclus ele!ii cu condiii ha%ituale ne"a!ora%ile .n secial a indicilor
microclimaterici ,i concentraiei C:
2
ce nu coresundeau normati!elor igienice# temeratura
aerului "iind de 17,=XE,5
E
C, umiditatea relati! a aerului B 72,1X1,2G ,i concentraia de C:
2
B
E,2<G* 9le!ii din su%gruul doi locuiau .n .nceri unde s/au .nregistrat de,iri ale
normati!ului igienic .n ri!ina temeraturii aerului 11=,2XE,<
E
C2 ,i umiditii relati!e a lui
17<,1X2,6G2* >n su%gruul trei condiiile re+ideniale du indicii cercetai .n studiu de,eau
normati!ul igienic doar du umiditatea relati! a aerului, !alorile medii "iind de 72,=X1,7G*
Su%gruul atru este "ormat din ele!ii a cror condiii re+ideniale nu coresundeau normati!elor
igienice .n ri!ina unui singur indice microclimateric ,i anume a temeraturii medii, ea "iind de
16,FXE,<
E
C* Su%gruul cinci este "ormat din ele!i cu condiii re+ideniale ne"a!ora%ile, .n
.ncerile crora concentraia C:
2
de,e,te CM3, ating?nd ni!elul de E,1HXE,E2G*
3nali+?nd rearti+area ele!ilor con"orm se!eritii maladiei ,i condiiilor re+ideniale 1"ig*
12 o%ser!m c condiiile ne"a!ora%ile multi"actoriale corelea+ direct cu se!eritatea maladiei* >n
rima su%gru se decelea+ un rocent mare de ele!i a cror condiii re+ideniale sunt
ne"a!ora%ile .n ceea ce ri!e,te toi indicii studiai* 3ceasta ne demonstrea+ c multitudinea
"actorilor microclimaterici ,i concentraia C:
2
ce de,esc limitele normati!elor igienice
acionea+ ne"ast asura de+!oltrii ,i declan,rii maladiilor cronice resiratorii*
0
5
10
15
20
)u*+r" I )u*+r" II )u*+" III )u*+r"IV )u*+r" V
^r* cron* 3-^ int er* 3-^ er* u,or 3-^ er* mod* 3-^ er* se!*
Fig4 #4 Su%gruele de coii cu di"erite condiii re+ideniale ne"a!ora%ile
.n deenden de se!eritatea maladiilor 1G2*
F2
Cel mai minor e"ect are aciunea unui singur "actor din mediul re+idenial asura coiilor
cu a"eciuni resiratorii cronice* $onderea coiilor din su%gruele III, II ,i I este mai mic "a
de su%gruele unde "actorii dai sunt .n com%inaie ,i de,esc limitele normati!elor igienice*
Cea mai ma@or aciune asura ele!ilor cu necoresunderea unui singur "actor este re+ena
umiditii relati!e a aerului*
>n su%grua I se decelea+ un rocenta@ mare al ele!ilor cu %ron,it cronic, astm %ron,ic
ersistent u,or 11E,1G, F,2G2 ,i astm %ron,ic ersistent moderat 11F,2G2* 3ce,ti indici ne
demonstrea+ e)istena interrelaiei dintre condiiile re+ideniale .n com%inaie cu ma@orarea
concentraiei de C:
2
,i tiul de maladie diagnosticat*
3ciunea .n comle) numai a "actorilor microclimatici este elucidat .n su%gruul II,
mani"est?ndu/se rintr/un numr mare de ele!i cu astm %ron,ic ersistent moderat ,i %ron,ite
cronice, ce constituie resecti! 12,6 ,i 7,=G*
Un numr mai redus de ele!i %olna!i sunt suu,i aciunii unui singur "actor care nu
coresunde normati!elor igienice* Cea mai minor aciune se detest de la concentraia ma@or
de C:
2
* Cea mai e)rimat aciune o are umiditatea relati! ma@orat*
$rin anali+a discriminant am e!ideniat cei mai imortani "actori de risc* >n calcul s/au
inclus <1 de "actori* Factorii de risc s/au e)rimat rin !aloarea criteriului CilMs B Aam%da 12*
>n ta%elul 2 sunt inclu,i "actorii de risc ce au cea mai ma@or ondere .n de+!oltarea
maladiilor resiratorii cronice*
(in datele re+entate .n ta%elul 2 se e!idenia+ c e rimul loc se situea+ igrasia,
mucegaiul ,i umiditatea sorit .n locuine, care sunt ni,te "actori declan,atori .n aariia
acceselor de astm %ron,ic ,i de+!oltarea %ron,itei cronice* 3ciunea comle) a acestor "actori in
de+!oltarea maladiilor resiratorii cronice ,i .n declan,area acceselor de astm %ron,ic a "ost
menionat de o serie de autori 4<,58* Aisa !entilaiei .n com%inaie cu o umiditate sorit duce
la aariia ,i de+!oltarea mai intens a igrasiei ,i mucegaiului .n locuine* Toi ace,ti "actori au o
legtur str?ns .ntre ei ,i sunt .n deenden unul de altul, "orm?nd un cerc !icios .n aariia
maladiilor resiratorii cronice*
Ta%elul 2
F!"torii ,e ri%" E' ,e+1ot!re! )!!,iior re%pir!torii "ro'i"e4
Nr4
,Ho
F!"torii ,e ri%" V!o!re!
1 2 (
1 Temeratura @oas a aerului E,H<6
2 Igrasie E,=H5
< Mucegai E,75=
5 Umiditatea sorit E,7<H
6 Concentraia ma@or de C:
2
E,652
= Aisa !entilaiei .n locuine E,576
H Fumatul rinilor E,<=5
F $ra" din strad E,<5F
1E (etergeni .n locuine E,<<2
11 ;a+e de e,aament E,226
12 Co!oare ,i cu!erturi naturale E,217
1< 3nimale decorati!e 1c?ini, isici,
aagal, h?rciogi 2
E,121
Temeratura @oas .n .nceri are ,i ea o aciune de"a!ori+ant, mai ales .n com%inaie cu
ceilali "actori* Aa r?ndul su aceast articularitate este menionat ,i de ali autori 46,=8
(e asemenea, o imortan ma@or are ,i aciunea "umatului asi! .n de+!oltarea maladiilor
cronice resiratorii* 3ciunea acestui "actor .n aariia %ron,itei cronice ,i astmului %ron,ic la
coii a "ost menionat .n mai multe surse %i%liogra"ice 41,78*
(e asemenea ,i urmtorii "actori au o anumit imortan .n de+!oltarea %ron,itei cronice
,i astmului %ron,ic* 3ciunea ra"ului stradal ,i a detergenilor ce sunt re+eni .n locuine,
F<
recum ,i re+ena co!oarelor ,i cu!erturilor naturale, ot duce la declan,area noilor accese de
astm %ron,ic* : surs de alergeni .n declan,area acestor maladii ser!esc ,i re+ena .n case a
animalelor decorati!e etc*
Co'"u+ie
Factorii rimordiali .n de+!oltarea maladiilor resiratorii cronice la coii, inclusi! a
acceselor de astm %ron,ic sunt# temeratura @oas, umiditatea .nalt, igrasia, mucegaiul,
concentraia ma@or de C:
2
, lisa !entilaiei .n locuine ,i .n slile de studii* 3ciunea
multitudinii "actorilor de risc .n com%inaie sorit .n de+!oltarea ,i declan,area acestor maladii*
.i/iogr!0ie
1* 3ntonescu D* Contri%uii la studiul aciunii "umatului asura "unciei resiratorii,
Igiena, Medicina Muncii ,i Medicina Social, 1FHF, 2, * 27H/27F*
2* Chicu I*, ^%lu I*, Frituleac ;r* Calitatea aerului din .ncerile re+ideniale
a coiilor cu a"eciuni resiratorii cronice* Materialele con"erinei ,tiini"ico/ractice Naionale
1dedicate Con"erinei a II Internaionale 9uroene .n ro%lemele Sntii ,i Mediului2
^udaesta 2</26 iunie 2EE5, Sntatea coiilor .n relaie cu mediul Chi,inu 2EE5, * 66/6=*
<* ]oman 3*, $runcu 9lena 3na Factorii de risc din atologia resiratorie B rolul
medicului de "amilie ,i colecti!itate* $neumologie, N 6, 2EE<, * 26*
5* $oa M* Ionu C* The assessment o" indoor risM "actors in houses o" children Kith
and Kithout resirator' comlaints* $roceedings o" the International con"erence &ealth'
^uildings 2EEE, 9soo, Finlanda, !ol* 1, 2EEE, * ==/H2*
6* zTtTPek c**, VhlgPShqsh| *p*, zgPjgq {*V* h kP* sTfTthR jhfQR h
bPTSnhefQSeR eomae O kgmg|* To* Ugom* igPhSem* h igkhemPhh* 2EE2, <, o* 21/25*
7* VeSoOPTUe * xTtke kvremQ SgUaTtTmO* zPTSnhefQSeR eomae O PgbgSse*,
jOPSef ~Veae h aefvr N* 11, 2EE6, o* 17/1H*
=* ObhPsT V**, WmgishS **, yh}OjshSe *V*, OohS {**, Veoe|fTUe p*c*,
eP}gSsT *c* esmTPv Phose USOmPhjhfhST| oPgkv kfR lkTPTUQR SeogfgShR* NhthgSe h
oeShmePhR, 2EE6, 2, omP* 11/12*
H* ieS}gSbgPt Wm* zTgUe z* {Tlkg|omUhg wesmTPTU O}gbST| oPgkv h TbO}gShR Se
oTomTRShg lkTPTUgR O}gShsTU* NhthgSe h oeShmePhR* 6, 2EE<, omP* 6E/62*
ASPECTE CONTEMPORANE ALE IMPACTULUI FLUORULUI DIN APA POTA.IL
I MOR.IDITATEA CU FLUORO@ I CARIE DENTAR
N!t!i! .i1o
Catedra Igien general USMF N* Testemianu
Su))!r*
Contemporary aspects of the fluoride impact from the drinking
water and the morbidity with fluorosis and caries
:n the %asis o" the literature re!ieK a correlation %etKeen the content o" the "luoride in
Kater and mor%idit' Kith "luorosis and caries has %een highlighted* The high or loK content o"
"luoride in the underground Kater is determined %' the geological "actors that ha!e an endemic
character* There are natural %iogeochemical +ones Kith de"icient content o" "luoride and Kith
high content o" "luoride in the Deu%lic o" Moldo!a* (ue to this =EG o" children u to 15 'ears
are a""ected Kith "luorosis or caries in these regions*
Re+u)!t
>n %a+a anali+ei literaturii s/a e!ideniat o corelaie dintre coninutul "luorului .n a ,i
mor%iditatea rin "luoro+ ,i carie dentar* Coninutul ridicat sau sc+ut de "luor .n aele
F5
su%terane este determinat de "actorii geologici ,i oart un caracter endemic* >n Deu%lica
Moldo!a s/au sta%ilit +one %iogeochimice naturale cu coninut carenial ,i +one cu coninut
sorit de "luor* (in aceast cau+ .n aceste localiti sunt a"ectai =EG de coii ?n la 15 ani
rin "luoro+ sau carie dentar*
M!teri!e &i )eto,e
3u "ost re"erate H lucrri ,tiini"ice ,i 1F comunicri din internet, care ne demonstrea+
aciunea e)cesului sau insu"icienei "luorului din aa ota%il*
Re+ut!tee o/-i'ute &i ,i%"u-ii
$ro%lema calitii aei este mereu actual* >n re+ent nu este nici o ar care nu s/ar
con"runta cu calitatea aelor dulci ,i a aelor ota%ile* :MS a decretat erioada 22*E<*2EE6/
22*E<*2E16 deceniul de aciune ,,3a entru !ia 4258*
$ro%lema surlusului sau carenei "luorului .n aa ota%il este re+ent nu numai .n ara
noastr, dar ,i .n Dom?nia, Marea ^ritanie, China, SU3, ,i alte ri 41, 1E, 12, 16, 2<8*
Deu%lica Moldo!a este considerat +on %iogeochimic .n ri!ina unor elemente
chimice din mediul am%iant inclusi! coninutul "luorului .n sol, ae su%terane, ulterior roduse
alimentare*
Fluorul este o su%stan natural, mineral ce se gse,te .n sol ,i .n alimente doar .n
com%inaii chimice* Utili+at e scara larg entru meninerea sntii dentare, "luorul rote@ea+
dinii de carii datorit aciunii de .ntrire a dinilor, re!ine "ormarea cariilor .n urma consumului
de roduse ce conin +ahar ,i car%ohidrai, limitea+ cantitile de aci+i rodu,i .n ca!itatea
%ucal* Contri%uie la de+!oltarea ,i cre,terea structurilor osoase la coii ,i .ntre,te smalul*41=,
1F, 26, 278*
3ortul "luorului in organismul uman este asigurat e dou cai# rin hran si a, in tim
ce calea resiratorie este .nt?mltoare si e)ceionala 41<8*
aortul de "luor din alimente este E,2/E,7 mg +ilnic* &rana uman, in secial in rile
ci!ili+ate, cu unele e)ceii este srac in "luor, iar cantiti mari se gsesc doar in "run+ele de
ceai, algele marine, e,tii oceanici si ore+ul nedecorticat*
aa ota%il are un coninut de "luor !aria%il, .n ma@oritatea rilor din 9uroa aele
sunt srace in acest element*
(in aceast cau+ s/a a@uns la necesitatea sulimentarii "luorului din sursele naturale ?n
la o do+ e"icient, rin "luori+area aei, a srii de %uctrie, "luori+area di"eritelor alimente 46,
=, 12, 178*
Carena de "luor, care ro!oac caria dentar, a"ectea+ chiar mai mult oulaia, dec?t .n
ca+ul e)cesului 411, 17, 1H, 228* Aa acest "actor de risc e e)us .n rimul r?nd oulaia din
ora,ele Deu%licii Moldo!a ce se alimentea+ cu a din aeductele din r*Nistru 1m* Chi,inu,
^li, Soroca, D?%nia, De+ina2 ,i din r* $rut 1or* ^riceni, 9dine, Cucini, Clodeni, Ungheni,
Aeo!a, Cahul, Cantemir2 cu oulaia total de 1,26E milioane de oameni* 3a consumat .n
aceste ora,e are un coninut de "luor mediu de E,2 /E,< mg-l* $onderea coiilor de !?rst ,colar,
a"ectai de carie dentar !aria+ .n localitile ur%ane .ntre <= ,i =EG 4<8*
In 3nglia, doar 1EG din totalul aei ota%ile conine "luor, acoerind 6, 6 milioane de
consumatori* Studiile atest c este 5EG dintre coii cu !?rste su% cinci ani au carii 4128*
Introducerea "luorului in a este cea mai e"icient metod de a reduce riscul aariiei carilor in
r?ndul coiilor 4=, 128*
3nual, !?n+rile la a .m%uteliat cresc semni"icati! doar entru "atul c oamenii .nce
sa renune la aa de la ro%inet in schim%ul celei .m%uteliate* (in cau+a ne.ncrederii in sistemul
comun de distri%uie a aei, ma@oritatea oulaiei %ea si gte,te "olosind aa .m%uteliata*
3a .m%uteliat are un coninut de "luor di"erit de la roductor la roductor* In ca+ul in
care aa este tratat .nainte de a "i .m%uteliata, "luorul se oate ierde* In cele din urm,
ro%lema nu este in ceia ce ri!e,te consumul de a, "ie de la reeaua municial "ie din sticlele
.m%uteliate, ci lisa "luorului dintr/o sursa sau din cealalt de a*
F6
Coiii care consum aa din sticlele .m%uteliate sunt mai e)u,i la a a!ea carii dec?t cei
care consum a de la ro%inet, din cau+a lisei sau a cantitii reduse de "luor care s rote@e+e
dinii 4158*
Fluorul de!ine ericulos c?nd este ingerat .n cantiti mari tim .ndelungat* $rea mult
"luor la o !?rst "raged oate ro!oca "luoro+a dentar* 3ceasta nu aare du "ormarea
comlet a dinilor 41E, 168* S/a constatat c atogenia "luoro+ei endemice nu este .nc elucidat
e delin*
Con"orm unor date, "luoro+a aare ca re+ultat al aciunii "luorului asura calciului,
magne+iului, manganului ,i altor elemente ale esuturilor dure dentare, ro!oc?nd dereglarea
acti!itii %iologice ale acestor elemente ,i .n consecin duce la a"ectarea smalului .n roces
de "ormare* Se "ormea+ ast"el un smal hiominerali+at, oros* 3ceste le+iuni a"ectea+ .ntreaga
dentiie, a!ansea+ ?n .n ro"un+ime, roduc?nd ast"el "racturi de smal 42, <, 6, 7, 1<, 168*
>n Deu%lica Moldo!a este cunoscut "atul, c sunt +one endemice unde coninutul
"luorului .n aa ota%il de,e,te !alorile ma)imal admisi%ile 11,6 mg-l2, acestea sunt raioanele#
Fle,ti, ;lodeni, D.,cani, Ungheni c?te =,E/1E mg-l, Nisoreni </6 mg-l, Str,eni, Clra,i c?te
</5 mg-l, Ciad.r/Aunga, Taraclia, ^asara%easca 2/5 mg-l* Imactul este mai ronunat .n mediul
rural, unde oulaia reonderent se alimentea+ cu a din "?nt?ni de min, cele mai uin
rote@ate de oluare 41E8*
$rintre "actorii rediso+ani la aariia "luoro+ei este ,i re+ena unor maladii somatice
.n erioada de minerali+are a dinilor, adic, numrul de coii ?n la 15 ani e)u,i constituie
circa 1=E mii* Cele mai multe ca+uri de "luoro+ dentar se .nregistrea+ .n or* Fle,tii, unde
sunt a"ectai =EG din coiii de !?rst menionat* Ds?ndirea "luoro+ei dentare .n localitile
Deu%licii Moldo!a .n general coresunde cu geogra"ia +onelor menionate* Aa concentraii mai
mare de 6 mg-l oate area chiar osteo"luoro+, la care se a"ectea+ sistemul osos 4<8*
Con"orm datelor lui z*W*OoSes 11F762 ,i ale lui **zgPtgP 11F7H2 mor%iditatea
oulaiei rin "luoro+ dental deinde de coninutul "luorului .n aa ota%il* 3utorii au sta%ilit
c .n raioanele cu coninut mic de "luor 11,5 mg-l2 sunt atacate de "luoro+ H,1G din oulaie, .n
cele cu coninut de 5,H mg-l "luor mor%iditatea de "luoro+ constituie 71,7G* Sunt ca+uri c?nd
sunt atacai de "luoro+ =5G 1or* $?rlia2/HE,EG 1or* Ciad?r/Aunga2 de coii care "olosesc .n sco
ota%il aa din sondele arte+iene 4H8*
>n SU3 ro%lema mor%iditii rin "luoro+ este "oarte actual aceasta %oal a"ectea+ 1
din 6 coii americani 4168*
Con"orm Institutului Naional in ro%lemele Cancerului din SU3, "luorul .n e)ces este
cancerigen* Studii recente arat ca acesta ro!oac cancer osos si ingerarea lui creste riscul
.m%oln!irii de toate tiurile de cancer cu 6G*
Consumul de a e)cesi! "luorurat du%lea+ numrul "racturilor, at?t entru %r%ai cat
si entru "emeile in !?rsta* (e asemenea, ,i un ni!el "oarte sc+ut de "luor in a duce la
cre,terea "racturilor*
9)cesul de "luor ro!oac in"ertilitate* S/a descoerit ca in"ertilitatea la "emei creste cu
cre,terea rocentului de "luor din a*
Cercettorii 3sociaiei 3mericane entru &rana si Medicamente au semnalat o str?ns
legtur intre scderea "ertilitii la "emeile cu !?rsta curinsa intre 2E si 5F de ani, ,i cre,terea
ni!elului de "luor* (e asemenea au semnalat ,i "atul c acest lucru este !ala%il entru toate
seciile de animale*
>n ultimii ani .n Dom?nia a .n"lorit moda cu imma"luorul/ un rearat cu coninut de
"luor 416, 2=8* (ar 3cademia Internaionala de Medicina si To)icologie a clasi"icat "luorul ca
"iind un medicament nearo%at in ceea ce ri!e,te "olosirea lui in ro"ila)ia dentara datorita
to)icitii sale mari 416, 2=8*
^om%oanele, ta%letele sau !itaminele care conin "luor in orice "orma / nu au "ost
aro%ate niciodat de ctre Ministerul alimentaiei 1F(32 din SU3 1este o lege data .nc din
1F<H2* 3sta .nseamn ca F(3 nu are nici o do!ad cum c ingerarea unei cantiti sulimentare
de "luor este sigur entru sntate 4168*
F7
Conclu+iile unor studii recente asura e"ectelor ad!erse ale administrrii "luorului rin
sulimentarea cantitii acestuia in aa ota%ila, au artat c in China sunt a"ectate este 1, H
milioane de ersoane* : dat ingerat, "luorul se deo+itea+ in esuturile osoase ale corului
1dini si oase2 si in glanda ineala 1care controlea+ u%ertatea2* 9"ectele ad!erse se o%ser!a de
o%icei numai du un tim mai .ndelungat 46, 1E, 218*
Co'"u+ie
(eoarece mor%iditatea cu "luoro+ ,i carie dentar atinge cote .nalte .n ara noastr este
e!ident c aceast ro%lem necesit o studiere ,tiini"ico/ractic mai aro"undat in
continuare*
.i/iogr!0ie
1* 3mariel C*, ^ala%an (*, Auca D*, Totolici (* Fluorul din aele minerale din Domania B
.ntre a%sen ,i e)ces*,,In"omedica/2EE2 BN*6 *56/5=* ^i%liogra"ia# *5=*
2* (odia $*, (onica 9*, $uiu T*, :stale T*, Unele asecte a "luoro+ei dentare rintre
ele!ii din instituiile de in!m.nt reuni!ersitar din mun* Chi,inu* maretialele con"erinei
,tiini"ico/ractice cu articiare internaional CM$ Chi,inu trecut, re+ent ,i !iitor 2<
octom%rie 2EEF, * 1E6/1E=*
<* Frituleac ;r*, 3a ,i imortana ei igienico/sanitar 1curs2* Chi,inu, Centrul
9ditorial $oligra"ic Medicin, 2EE5*
5* Sinei I*, Factorii de risc ,i re!enia "luoro+ei dentare la coii*, Materialele
Con"erinei Naionale a medicilor stomatologi, Chi,inu, setem%rie 2EEE, *=H/H=*
6* 3M3T:, &*, S3T:, _* B $re!ention o" dental caries0 1. *ent. 2es* 6F# 21=1/21==,
2EE2*
7* 3DN93 A* B Ped!d!ntie, 9d* (idactica si $edagogica, ^ucuresti, 1FF<, * 22F/
2527*
=* yenTaTU*N**, xefgoShsc*, eagUa c*c * wwgsmhUSTomQ wmTPhPTUeShR aTfTse
U sTSmPTfhPOgaTa hoofgkTUeShh h khSeahse PeoiPTomPeSgSSTomh sePhgoe lObTU U
OofTUhRn rhPTsT| kTomOiSTomh oPgkomU iPhagSgShR wmTPhke* WmTaemTfTthR* 2EE6* {To*
H5 * 5/ <=/5 * ^i%liogra"ia# /52/
H* OoSes z*W*mTP U homT}Shsen ihmQgUTtT UTkToSebjgShR VTfkTUv WWW U oURlh
o lebTfgUegaTomQu sePhgoTa h wfuTPTloa lObTU* `goo* Se oThos* O}gS* omgi* seSk* agk*
SeOs* xhrhSgU, 1F76* 21H omP* 1xNV2*
F* htt#-- KKK*s"atulmedicului*ro-***-rolul/"luorului/in reducerea/cariilor577/
1E* htt#-- cmchisinau*md-d"-*Fluoro+a*d"/
11*htt#-- Do*green media*md-starea/actuala/sanitaro/igienica/a/surselor/de/aa/"olosite/
in/ scouri/ota%ile/din/s/ghidighici/m***
12* htt#-- KKK*+iare*com-***-%ritanicii/au/introdus/"luor/in/aa/entru/a/a!ea/dinti/
sanatosi/7H<=1</
1<* htt#-- KKK*re"erate*com-***-9F9CTUA/FAU:DUAUI/3SU$D3/(INT9AUI
/re"erate/com*ht/
15* htt#--KKK*dentist*ro***sanatatea orala/
16* htt#-- KKK*derecoii*com*-in"o*asid[265/
17* htt#-- "orum*=*ro-medicina/dentara*rograma/discilina/re!entie/oro/dentara/
1=* htt#-- KKK*iat*md-TN^UA9TIN-interest*htm/
1H* htt#-- tiras*!o)*md*-materials-F6/F7*d"/
1F* htt#-- casa*@urnalul*ro-***-com%inatiile/"luorului/si/e"ectele/lui/2HF6<7*html/
2E* htt#-- economie*moldo!a*org*-***-rm/are/o/strategie/nationala/de/aro!i+ionare/cu/
aa/ ota%ila/si/canali+are/616<7/ram/html
21* htt#--emilemil*multil'*com*-@urnal-item-2H
22* htt#-- KKK*utilecoii*ro*-articole-***-56H</
2<* htt#-- KKK*aitt*md*user"iles-"ile-%uletin-iulieG2E2EEF*d"
F=
25* htt#-- KKK*um"iasi*ro* -(octorate-Te+e-D9UM3T(I3C:NU*d"
26* htt#-- KKK*re!ista/in"ormare*ro-shoKart*h***/
27* htt#-- KKK*cali!ita!elcu*ro*-"luor*html/
2=* htt#-- "orum*romedic*ro-cat-^oli*html/
LE RISKUE CDIMIKUE DE LLEAU POTA.LE
DANS LA REPU.LIKUE MOLDOVA
Ee'! Cio/!'u
Chaire d&'gine ;nrale
Uni!ersit d9tat de Mdicine et $harmacie Nicolae Testemianu
Su))!r*
"he chemical risk of drinkable water in Republic of 'oldova
&ealth, Kel"are, dignit' and economic status o" a communit' deend, "irst, o" sustaina%le
sul' o" drinMing Kater* 3nd also the a%ilit' to eLui health "acilities, al'ing ractical
MnoKledge o" h'giene* C&: estimates that a%out one third o" the glo%es oulation has no
access to drinMing Lualitati!e Kater* This is due to uncontrolled industriali+ation o" manMind*
Re+u)!t
Sntatea, %unstarea, demnitatea ,i statutul economic al unei colecti!iti deinde, .n
rimul r.nd, de aro!i+ionarea dura%il cu a ota%il ,i, de asemenea, caacitatea de a/,i dota
in"rastructurile sanitare, alicarea cuno,tinelor ractice .n domeniul igienei* :MS estimea+ c
circa 1-5 din oulaia terei nu are acces la a ota%il calitati!* 3ceasta din cau+a
industriali+rii necontrolate a omenirii*
Aeau est essentielle la !ie* 9lle est non seulement ncessaire en Luantit su""isante our
entretenir les ha%itudes dh'gine, mais sa Lualit est aussi imortante our !iter la roagation
des maladies* Ah'gine de leau, cest la mise en ratiLue de %onnes ha%itudes des rincies
sanitaires en ce Lui concerne le traitement et la rotection de leau a"in de rser!er le cors de
certaines maladies ro!enant de cette %oisson indisensa%le la !ie* Aes risLues h'driLues sont
directs 1eau) dalimentation, eau) usage rcrati" ou mdical, eau) arosolises2 ou indirects
1aliments contamins ar les eau) marines ou continentales2 478* Aes !oies de ntration des
"acteurs de risLue h'driLue sont, dans lordre dcroissant dimortance, la !oie digesti!e 1eau)
dalimentation et aliments souills ar leau2, la !oie cutano/muLueuse , la !oie resiratoire et,
lus rarement, la !oie arentrale 478*
Cest leau dalimentation Lui imose le lus de)igences sanitaires* uelLues
constituants ou olluants sont ar"ois resonsa%les de""et court terme* Aa mo'en terme, la
consommation deau tro riche en N:
<
ar le nourrisson ou la "emme enceinte eut ro!oLuer
une mthmoglo%inmie 428* 3 long terme, leau dalimentation est noci!e ar d"icience de
constituants comme liode 1goitres2, lion "luorure che+ len"ant 1caries dentaires2 ou la duret0
dans certaines rgions, une relation ngati!e a t o%ser!e entre ce dernier "acteur 1Ca \ Mg2 et
la r!alence des athologies !asculaires 4680 mais cette relation est inconstante et la causalit
directe reste dmontrer0 le)cs dans leau dions Na
\
, de mtau) lourds 1$%, Cd etc*2 ou le
d"icit en Mg ont t mis en cause* Ae saturnisme h'driLue constitue encore une roccuation
ma@eure dans certaines rgions 1120 des rcautions ma@eures simosent aussi our le cadmium
1trs cumulati"2 et le mercure et, dans une moindre mesure, our larsenic, le chrome et
lamiante, cancrognes* (ans le domaine organiLue 45,=8, les esticides organochlors sont
sur!eills en !ertu de leur ersistance, de leur accumulation dans les graisses et de leur ou!oir
inducteur0 les h'drocar%ures aromatiLues ol'c'cliLues et de nem%reu) roduits chlors
1sol!ants, halo"ormes etc*2 sont des mutagnes et des cancrognes otentiels, de mme Lue les
FH
nitrosamines susceti%les de se "ormer in !i!o artir de nitrites et damines* Mais malgr des
enLutes idmiologiLues, rares sont les !idences indiscuta%les de risLue organiLue long
terme, notamment de cancrognse 4=8* Tous ces olluants ou constituants e)istent dans la
ressource en eau %rute 1Fe, Mn, Na, duret, N:
<
, dtergents, h'drocar%ures aromatigues
ol'c'cliLues, esticides etc*2, sont introduits la "a!eur des traitements 1Na, F, trihalomthanes
etc*2 ou endant la distri%ution de leau 1Fe, Cu, n, h'drocar%ures aromatiLues ol'c'cliLues ,
clorure de !in'le etc*2 4=8* (une manire gnrale, laort de ces constituants ou contaminants
ar leau dalimentation doit tre interrt en tenant comte des aorts alimentairer
corresondants, gnralement lus imortants et moins %ien contrls*
uest/ce Lue les T&M Ae terme ~trihalomthanes dsigne un groue de su%stances
chimiLues "ormes lorsLue le chlore utilis our la dsin"ection de leau ragit a!ec la matire
organiLue dorigine naturelle 1!gtation, "euilles mortes, etc*2 d@ rsente dans leau traiter*
Cette situation se roduit surtout dans les rseau) aliments ar une eau de sur"ace 1lacs ou
ri!ires2* Aes ni!eau) de T&M tendent augmenter endant lt et au d%ut de lautomne 0 les
conditions tant roices leur "ormation*
uels sont les e""ets des T&M sur la sant Il est ossi%le Luune concentration le!e de
T&M dans leau uisse augmenter lgrement le risLue de cancer de la !essie* Ceendant, ce
risLue est incertain et naara.trait Luars une trs longue riode de)osition, soit au moins
2E ans* Certaines tudes ont soule! la ossi%ilit Lue les T&M a""ectent la grossesse en causant,
ar e)emle, la naissance des %%s de etit oids* Aes reu!es dun tel e""et demeurent
ceendant minces*
Aa source daro!isionnement en eau ota%le 1sur"ace ou souterraine2 contient rarement
du lom% en concentration signi"icati!e* 3insi, leau ota%le circulant dans laLueduc municial
contient en gnral eu de lom%* Comarati!ement resLue la totalit des autres normes
chimiLues, le lom% rersente une ro%lmatiLue articulire, cause de sa dissolution ossi%le
dans leau ota%le artir de lentre de ser!ice 1si elle est en lom%2, ce Lui corresond la
canalisation raccordant la rsidence laLueduc municial et de la tu'auterie rsidentielle
1anciennes soudures en lom%, ro%inetterie et comteurs deau2* Aentre de ser!ice est la
conduite raccordant la rsidence laLueduc municial* Cette ralit constitue une di""icult
imortante our lta%lissement dun rotocole dchantillonnage arori our le resect de la
norme* 9n e""et, la concentration de lom% dans leau du ro%inet !arie notamment selon la dure
rala%le de stagnation de leau a!ant dou!rir le ro%inet et de remlir son !erre et !arie aussi
selon le las de tems o on laisse couler leau a!ant de remlir son !erre*
Ae lom% ar e)emle asse dans le sang et !a ertur%er de nom%reu) mcanismes
%iochimiLues, touchant rincialement le s'stme ner!eu) mais aussi dautres "onctions, comme
la reroduction* Aes en"ants e)oss de manire rolonge de "ai%les doses de lom% eu!ent
ainsi d!eloer un saturnisme, une maladie caractrise ar di!ers trou%les ou!ant tre
irr!ersi%les # ceu)/ci concernent notamment la croissance, le d!eloement du s'stme
ner!eu) central, le d!eloement intellectuel et le comortement* lus "orte dose, le lom%
eut induire mme che+ les adultes, et aussi %ien che+ les hommes Lue che+ les "emmes, des
trou%les de la reroduction, des insu""isances rnales, ou des enchaloathies* Il eut galement
se "i)er sur les os du sLuelette o il ne sera en rien gnant tant Luil ne sera as ren!o' dans le
sang 0 or, cela eut se roduire en articulier che+ les "emmes enceintes ce Lui engendre une
sure)osition "tale, mais aussi che+ les ersonnes ?ges Lui se retrou!ent alors emoisonnes
de manire %rutale*
3u/del dun certain seuil de concentration, les nitrates eu!ent engendrer, che+ les
en"ants et surtout les nourrissons trs sensi%les une a%sortion tro imortante, un
emoisonnement du sang ael une mthmoglo%inmie, ou encore maladie %leue* Aes nitrates
ne sont as noci"s en soit our la sant* Mais sous laction dune %actrie rsente dans le cors
humain, ils se trans"orment en nitrites* Ceu)/ci o)'dent lhmoglo%ine du sang Lui ne eut lus
"i)er lo)'gne ce Lui ertur%e la resiration cellulaire 4118*
FF
Mme "ai%le concentration, ils eu!ent galement engendrer long terme des cancers
che+ les adultes lorsLuils sont associs certains esticides a!ec lesLuels ils "orment des
comoss cancrignes*
Aa di""icult a!ec les esticides est Luils "orment une "amille trs nom%reuse# lusieurs
centaines de molcules trs di!erses sont en e""et utilises* 9n outre, dans la nature, ces
molcules se dgradent, et ce "aisant en gnrent dautres* :r les to)icits de chacune de ces
su%stances, esticides et roduits de dgradation, di""rent et sont mal connus our la luart,
lincertitude ortant sur les e""ets long terme de doses in"imes mais rtes* Certains dentre
eu), comme latra+ine, un her%icide utilis dans la culture du mas, sont cancrignes* (autres
seraient susceti%les da!oir des e""ets ngati"s sur la "ertilit masculine*
KueMue% eGe)pe% ,e ri%Mue ">i)iMue >*,riMue
9au destine la consommation humaine
Facteur1s2 en cause Circonstances-origines DisLues ou nuisances
3 c!urt !u m!4en terme
/"luorures
/nitrates
addition incontrle 1r!ention de
la carie dentaire2
ollution des eau) souterraines ar
les ratiLues agricoles
"luorose
mthmoglo%inmie
1nourrisson2
3 l!ng terme
/ carence ou insu""isance
"luorures
iode
duret 1Ca\Mg2
/ e)cs
"luorures
/ mtau) lourds
e)# Cd, $% etc*
arsenic
chrome
slnium
amiante
organochlors
h'drocar%ures
aromatiLues
ol'c'cliLues
naturelle
naturelle
naturelle ou adoucissement
naturelle 1certaines eau) minrales
consommes en e)cs2
contaminations/agressi!it de
leau
naturelle/re@ets
re@ets
naturelle/re@ets
re@ets
esticides, sol!ants, halo"ormes
re@ets/com%ustions
caries dentaires
goitre
risLue cardio/!asculaire,
lithiase %iliaire et urinaire
"luorose
risLue cardio/!asculaire
atteintes cutanes
risLue cancrogne
risLue cancrogne
risLue cancrogne
risLue cancrogne
risLue gnoto)iLue
risLue gnoto)iLue
(euis LuelLues annes, la contamination des naes deau souterraine ar des
h'drocar%ures est de lus en lus "rLuente* Aa source de ces contaminations# des rser!oirs
danciennes stations ser!ices et de sols contamins ar ces comoss* Aes roritaires des uits
ri!s Lui "ont "ace ces contaminations rou!ent aussi des ro%lmes dodeur et de got de
1EE
leur eau ota%le* Ces comoss eu!ent galement entra.ner des risLues our la sant des gens
Lui consomment leau Lui en est contamine 412,1<,158* (es organismes, tels l:rganisation
Mondiale de la Sant 1:MS2, dterminent des concentrations ma)imales acceta%les our la
rsence de certains h'drocar%ures dans leau ota%le*
Ces concentrations ma)imales acceta%les !isent ne as ro!oLuer aucun e""et sur la
sant 1incluant des "acteurs de scurit2 et rotger une ersonne Lui consomme deu) litres de
cette eau, chaLue @our, durant toute sa !ie* Aes risLues our la sant, lorsLuon est en rsence
des su%stances chimiLues, dendent ou !arient en "onction de lusieurs "acteurs, tels le ni!eau
de)osition une su%stance et les articularits de cette su%stance* long terme, certains
h'drocar%ures eu!ent ro!oLuer des cancers che+ lhumain* Cest le cas du %en+ne, comos
le lus roccuant de la "amille des h'drocar%ures*
9n Molda!a, lus de 6EG de ersonnes utilisent chaLue @our leau ollue* (ans huit des
di) uits et autres sources deau, elle ne corsond as au) normes sanitaires* ChaLue @our, la
consommation deau ota%le ollue mit en danger la sant, en articulier les ersonnes ?ges,
les in!alides et les en"ants* $ar @our Lue asse leau des uits se dtriore, eau daeducte ne
corresond as la rglementation en !igueur* (ans ces conditions st dou%le la mor%idit
des maladies causes ar la ollution de leau* 9n!iron HEG des maladies lies la mau!aise
Lualit de len!ironnement causs ar la ollution e)cessi!e de leau ota%le et seulement 2EG
dautres "acteurs en!ironnementau) 4H,F,1E8* 9n raison de la Lualit de leau, la !ie de tous les
ages, a t rduite 5/6 ans*
Aeau de la nature est dautant moins ota%le au@ourdhui Luelle est de lus en lus
ollue ar des su%stances re@etes ar les socits humaines* :r, cette ollution est ar"ois telle
au@ourdhui, Lue mme la Lualit de leau ota%le sen ressent* Il nest as rare en e""et, mme
dans les a's industrialiss, Luune a""aire clate au su@et deau) du ro%inet ne resectant as les
normes* Aes ollutions %actriologiLues, et les ollutions ar les nitrates, esticides et mtau)
lourds sont gnralement incrimines*
(e toutes ces matires Luelle reoit, certaines sont sans risLue our la sant en dessous
dune certaine concentration, dautres sont to)iLues mme ltat de trace* :utre leur
concentration, le tems de)osition ces su%stances est galement trs imortant* Si la
contamination ar les micro/organismes athognes est trs raide, une seule a%sortion deau
in"ecte ou!ant su""ire, certaines su%stances ne sont to)iLues Luars un long tems
de)osition* Mais, ar/del ces gnralits, les e""ets sur lorganisme humain de cette M'rielle
de su%stances Lue les oulations ingrent rgulirement doses homoathiLues restent, our la
luart, encore mconnus*
Certaines su%stances, comme les mtau) lourds, ne sont as limines ar lorganisme*
9lles ' saccumulent, et leur ingestion rolonge eut tre la cause des maladies gra!es, mme si
leur teneur dans leau est trs "ai%le* Ingres en grande Luantit, lors dune ollution
accidentelle, ces mmes su%stances sont raidement to)iLues*
Cet aeru des asects sanitaires lis au) eau) montre Lue les maladies h'driLues @ouent
un rle imortant dans ltat de la sant des oulations* (ans les a's industrialiss, de
nom%reuses mesures r!enti!es ont t mises en lace au ni!eau indi!iduel ou collecti"#
ducation sanitaire, inter!entions techniLues en di""rents oints du c'cle de leau* Il est ar"ois
di""icile de d"inir les rgles sanitaires et surtout de conna.tre rcisment le coe""icient de
scurit Luelles aortent* :n est aussi conduit arcier le mieu) ossi%le les otantialits
to)iLues mo'en ou long terme des roduits chimiLues ou!ant tre rsents dans leau*
1E1
.i/iogr!p>ie
1* ^onne"o' Z*, &uel ;*, ;uegen D*, ~Iariation de la lom%mie en "unction de la
contamination ar le lom% de leau li!re la consommation, Cater Des*, 1FH6, 1F # 12FF/
1<E<*
2* Craun ;*F*, ;reathouse (*;*, ;underson (*&*, Methaemaglo%in le!els in 'oung
children consuming high nitrate Kell Kater in the United States, Inter* ]* 9idemiol*, 1FH1, 1E #
<EF/<1=*
<* Fest' ^*, Aa%onde ]*, Aes eau) de distri%ution u%liLue# LuelLues donnes
techniLues et sanitaires actuelles* Cahiers de Nutrition et de dittiLue, 1FHE, 16 # 16/<F*
5* Fest' ^*, SLuina+i F*, Montout ;*, Collignon 3*, ~Aes risLues de contamination
micro%iologiLue des rseau) de distri%ution deau intrieurs au) imme%les, $harm, ^iol*, 1FH6,
1F, nr* 166 # 5F/6F*
6* Folsom 3*D*, $rineas D*]*, ~(rinMing Kater comosition and %lood ressure# a re!ieK
o" the eidemiolog', 3m* ]* 9idemio*, 1FH2, 116# H1H/H<2*
7* Aeclerc &*, Fest' ^*, Aa+ar $*, Connaissances actuelles de la athologie h'driLue,
De!* 9idem* 9t SLnt $u%l* 0 1FH2, <E # <7</<H6*
=* :rganisation Mondiale de la Sant, (irecti!es de Lualit our leau de %oisson, Iol*
1, Decommandations, :*M*S**, ;en!e, 2EEE*
H* Cotorcea 3*, Ce%anu S*, Soroceanu I* 9!aluarea igienic a calitii aei din ".nt.nile
raionului ^riceni* Materialele Con"erinei Jtiini"ico/$ractice cu articiarea internaional,
CM$ Chi,inu trecut, re+ent ,i !iitor* Chi,inu, 2EEF, *1EE/1E<*
F* ^or+ac I*, Mogorean F*, Co,man I*, &omeaco!a A*, ;orcinschi N* Starea alimentrii
cu a ota%il a oulaiei raionului Soroca* Materialele Congresului II al Igieni,tilor,
9idemiologilor ,i Micro%iologilor din Deu%lica Moldo!a* Chi,inu, 2EEH, Iol*I, *FH/1EE*
1E* Manole I*, ]unco I*, %anc N*, ]unco D* Unele asecte ale calitii aei din ".nt.nile
de min din localitile raionului D.,cani* Materialele Congresului II al Igieni,tilor,
9idemiologilor ,i Micro%iologilor din Deu%lica Moldo!a* Chi,inu, 2EEH, Iol*I, *F5/F6*
11* Manole I*, ]unco I*, %anc N*, ]unco D* Deali+area rogramului asigurrii
securitii aei ota%ile .n raionul D.,cani* Materialele Congresului II al Igieni,tilor,
9idemiologilor ,i Micro%iologilor din Deu%lica Moldo!a* Chi,inu, 2EEH, Iol*I, *H7/HH*
12* Calm.c I*, (igol I*, Co@ocaru 3*, Cu,nir $*, 3rnaut A* In"luena calitii aei de %ut
asura ni!elului mor%iditii rin litia+a urinar .n unele localiti din raionul Cu,eni*
Materialele Congresului II al Igieni,tilor, 9idemiologilor ,i Micro%iologilor din Deu%lica
Moldo!a* Chi,inu, 2EEH, Iol*I, *H5/H6*
1<* 3iloaiei I*, Jatco!schi I*, Chicerman U* Calitatea aei ota%ile .n raort cu starea de
sntate a oulaiei .n interiorul raionului ;lodeni* Materialele Congresului II al Igieni,tilor,
9idemiologilor ,i Micro%iologilor din Deu%lica Moldo!a* Chi,inu, 2EEH, Iol*I, *H1/H<*
15* Ilaso! M*, I.rtosu 3*, Me,ca A*, Frun+ M*, Cotu I* Consideraii ri!ind calitatea
aei de %ut distri%uit oulaiei din mediul rural* Materialele Congresului II al Igieni,tilor,
9idemiologilor ,i Micro%iologilor din Deu%lica Moldo!a* Chi,inu, 2EEH, Iol*I, *=6/==*
1E2
PATOLOGIILE PROFESIONALE A OPERATOARELOR (I I CC CARE LUCREA@
LA TERMINALELE VIDEO
Aio'! Ti>o'
Catedra Igiena general USMF Nicolae Testemianu
Su))!r*
)rofessional diseases in (I and CC video terminals operators
The risM "actors and their in"luence uon the health o" oerators KorMing at !ideo terminals
ha!e %een studied* In assessing the h'gienic le!el o" oerators KorMing conditions, the e""ect o"
these uon mor%idit' and health has %een determined to ha!e a great imortance*
Re+u)!t
S/au studiat "actorii de risc ,i in"luena acestora asura organismului oeratorilor ce lucrea+
la terminalele !ideo* >n arecierea igienic a condiiilor de munc ale oeratoarelor o mare
imortan o are determinarea in"luenei acestor condiii asura mor%iditii ,i strii de sntii*
A"tu!it!te! te)ei
$rogresul tehnico/,tiini"ic imlic utili+area e scar larg a echiamentelor electronice ,i
a rocedeelor in"ormatice .n o%inerea, transmiterea, relucrarea ,i re+entarea datelor* >n acest
cadru sistemele de !i+uali+are de tiul terminalelor !ideo .,i mresc continuu aria de utili+are*
>n acela, tim au arut noi ro%leme de aciune asura organismului a "actorilor legai cu aceste
diso+iti!e, desre modi"icrile "uncionale ale di"eritor sisteme ale organismului oeratorilor ce
acti!ea+ cu terminalele !ideo, desre starea sntii ,i atologia lor ro"esional*428
M!teri! &i )eto,e ,e "er"et!re
Con"orm "ormularului resecti! s/au calculat urmtorii indici#
- numrul de ca+uri cu incaacitate temorar de munc la 1EE salariai0
- numrul de +ile cu incaacitate temorar de munc la 1EE de anga@ai0
- durata medie a unui ca+ de %oal cu incaacitate temorar de munc0
- rocenta@ul incaacitii temorare de munc*
Re+ut!te o/-i'ute
(u datele "ormelor de e!iden 1F17/itm2 la oeratorii CC ,i SI din telecomunicaii s/a
anali+at mor%iditatea cu ITM, comar?nd/o cu ni!elul mediu al mor%iditii cu ITM e
Deu%lica Moldo!a ,i cu ni!elul mediu al lotului martor 1muncitorii, care acti!ea+ .n acelea,i
condiii, dar nu ermanent la comuter2*
>n aceast acti!itate sunt imlicate numai "emei* >n ser!iciile menionate au muncit HEE,5 X
1,65 ersoane 15EE la CC, <EE la SI, 1EE lotul martor2* 3nali+?nd MITM s/a determinat o
.nregistrare .n cre,tere continu ,i a constituit la oeratorii CCB67,E ca+uri cu FE1,7 +ile cu ITM
la 1EE de oeratori, la SIB76,E ca+uri cu 1E<<,6 +ile la 1EE de oeratori ,i la ersoanele lotului
martor B 5<,E ca+uri cu 7<7,5 +ile la 1EE salariai, iar .n anul 2EE6 la CCBF6,= ca+uri cu 1766,7
+ile cu ITM la 1EE oeratori, la SIBFH,= ca+uri cu 2EE<,7 +ile cu ITM la 1EE oeratori, la
ersoanele lotului martor B 67,E ca+uri cu FE=,2 +ile cu ITM la 1EE salariai*418*
Concomitent, ni!elul mediu al mor%iditii cu ITM a "ost la oeratorii CCNH5,6 X =,<H
ca+uri cu 1512,H X 1<<,= +ile ITM la 1EE oeratori, cu durata medie a unui ca+ B 17,=2 X E,21
+ile* Aa oeratorii SIBHF,12 X 7,<6 ca+uri cu 16==,E X 16H,5 +ile de ITM la 1EE oeratori, durata
medie a unui ca+ B1=,7H X E,= +ile, la ersoanele otuui )!rtor B 6E,2 X 2,1 ca+uri cu =F6,E X
55,1 +ile cu incaacitate la 1EE salariai, durata medie a unui ca+ 16,= X E,26 +ile, e c?nd la
salariaii e reu%lic acest indice alctuie,te =H,6 X 2,2 cu =<1,7 X 27,2 +ile ci ITM*
(e aici ni!elul mediu al ca+urilor ,i +ilelor cu ITM la oeratorii CC ,i SI din
telecomunicaii este mai e!ideniat "a de ni!elul mediu al acestor indici la anga@aii e
reu%lic ,i a lotului martor* Ni!elul MITM .n 6 ani a sorit# ! oper!torii CC de 1,= ori du
1E<
numrul de ca+uri ,i de 1,H< ori du numrul de +ile cu ITM la 1EE oeratori0 ! oper!torii SI
N de 1,62 ori du numrul de ca+uri ,i de 1,2< ori du numrul de +ile cu ITM la 1EE
oeratori0 ! per%o!'ee otuui )!rtor F de 1,< ori du numrul de ca+uri ,i de 1,52 ori du
numrul de +ile cu incaacitate la 1EE salariai*

3nali+?nd structura mor%iditii cu incaacitate temorar de munc du "ormele
no+ologice 10ig4 #2, am determinat c du ca+urile de %oal cu ITM e rimul loc se lasea+
a"eciunile organelor resiratorii, care constituie la oeratorii CCB<5,<=G, la oeratorii SIB
<E,7FG, la ersoanele lotului martor B 26,EG, e locul doi se lasea+ %olile sistemului circulato
B la oeratorii CCB11,2<G ,i SIB11,7G0 la ersoanele lotului martor B %olile aaratului uro/
genital B 15,15G, e locul trei se lasea+ la oeratorii CC B gruul de alte %oli B F,FG, la
oeratorii SI B %olile aaratului uro/genital B F,EHG, la ersonalul lotului martor B %olile
sistemului digesti! B 12,=G*
Con"orm numrului de +ile cu ITM e rimul loc s/au lasat la toate gruele cercetate %olile
aaratului resirator ,i au constituit resecti! la oeratorii CCB<6,1G, SIB<2,HG, la ersonalul
lotului martor B 25,2G, urmat de %olile sistemului ostio/articular la oeratorii CCB17,5G, SIB
15,=G, la ersonalul lotului martor de %olile sistemului digesti! B 1H,<G, aoi urmea+ %olile
sistemului circulator B la oeratorii CCB11,E6G, SIB11,EEG, la ersonalul lotului martor B %olile
aaratului uro/genital B 1<,<FG*
Cercet?nd datele re+entate du ca+urile de %oal ,i du numrul de +ile cu ITM, am
deistat c e rimul loc .n toate gruurile de anga@ai se lasea+ %olile sistemului resirator, iar
e locul doi B du ca+uri# la oeratorii CC ,i SI B %olile sistemului circulator, iar du +ilele cu
ITM B %olile sistemului ostio/articular, ceea ce, ro%a%il, se e)lic rin tratamentul mai
.ndelungat al ultimelor*418
$lasarea %olilor sistemului resirator e locul .nt?i se e)lic rin aciunea asura
organismului anga@ailor a tuturor gruelor cercetate a microclimatului mediului am%iant
ne"a!ora%il 1temeratura sc+ut ,i umiditatea relati! sorit2 deose%it de microclimatul din
.ncerile de munc a lor, re+ena curenilor de aer rece .n timul "uncionrii climati+orilor*
$o+iia "orat ,e+?nd la oeratorii CC ,i SI un tim .ndelungat acionea+ ne"a!ora%il asura
sistemului ostio/articular al oeratorilor*4<8
3nali+?nd mor%iditatea la 1EE salariai du %olile aaratului resirator, am constatat c e
rim lan se lasea+ in"eciile acute ale cilor resiratorii la oeratorii CCB15,7G ca+uri cu
21,HG +ile cu ITM, la oeratorii SIB1E,5<G ca+uri cu 15,21G +ile cu ITM, la ersonalul lotului
martor B 6,<=G ca+uri cu =,H5G +ile cu ITM* Aocul doi .l deine grua / alte %oli ale cilor
resiratorii suerioare# la oeratorii CCB1EG ca+uri cu 5,<5G +ile cu ITM, la
oeratorii SIB=,5G cu 5,56G +ile cu ITM, la ersonalul lotului martor B 6,<=G ca+uri cu
2,==G +ile cu ITM, aoi urmea+ grua de acuti+ri ale %olilor cronice ale aaratului resirator
la oeratorii CCB<,<HG ca+uri cu <,<2G +ile cu ITM, la oeratorii SIB2,FHG ca+uri cu 2,HG
+ile cu ITM ,i la ersonalul lotului martor B 5,=HG ca+uri cu 5,7G +ile cu ITM*
^olile sistemului circulator B %oala hiertensi! la oeratorii CCB7,<HG ca+uri, cu 5,FG +ile
cu ITM, la oeratorii SIB7,6=G ca+uri cu 5,F6G +ile cu ITM, la ersonalul lotului martor B
2,6HG ca+uri cu 2,E=G +ile cu ITM0 %oala ischemic B la oeratorii CCB1,FG ca+uri cu 2,FG
+ile cu ITM, la oeratorii SIB2,25G ca+uri cu <,1G +ile cu ITM* (in gruul %olilor sistemului
digesti! se e!idenia+ %olile "icatului, !e+icii %iliare ,i ancreasului# la oeratorii CCB<,65G
ca+uri cu 6,5G +ile cu ITM, la oeratorii SIB<,<2G ca+uri, cu 6,1G +ile cu ITM, la ersonalul
lotului martor B 5,=HG ca+uri cu =,1HG +ile cu ITM* ^olile ochiului ,i ane)elor B constituie la
oeratorii CCB<,2G ca+uri cu 2,H5G +ile cu ITM, la oeratorii SIB1,6G ca+uri cu 1,<=G +ile cu
ITM, la ersonalul lotului martor B 2,5G ca+uri cu 2,<1G +ile cu ITM* ^olile urechii constituie
la oeratorii CCB1,55G ca+uri cu E,H1G +ile cu ITM, la oeratorii SIB 5,5FG ca+uri cu 2,=HG
+ile cu ITM, la ersonalul lotului martor B 2,<HG ca+uri cu 1,65G +ile cu ITM* 9!idenierea
%olilor urechii la oeratorii SI este legat, ro%a%il, de aciunea +gomotului de la utili+area
garniturii tele"onice*
1E5



*ig.+. Stru"tur! )or/i,it2-ii "u ITM ,up2 0or)ee 'o%oogi"e$ 8$ 'u)2ru ,e
"!+uri &i +ie4


1E6
Co'"u+ii
1* >n erioada anilor 2EE1B2EE6 ni!elul mediu al mor%iditii cu ITM la 1EE de oeratori a
constituit la CC B H5,6X=,<H ca+uri cu 1512,HX1<<,= +ile cu ITM, cu durata medie a unui ca+ B
17,=2XE,21 +ile0 la SI B HF,12X7,<6 ca+uri cu 16==,EX16H,5 +ile de ITM, durata medie a unui ca+
B 1=,72XE,= +ile, la ersoanele lotului martor B 6E,2X2,1 ca+uri cu =F6,EX55,1 +ile cu ITM,
durata medie a unui ca+ 16,=XE,26 +ile, e c?nd la salariaii din .ntreaga reu%lic B 5H,6X2,2
ca+uri cu =<1,7X27,2 +ile cu ITM*
2* >n structura mor%iditii e clase redomin# la oeratorii CC, e locul .nt?i, B a"eciunile
sistemului resirator, e locul doi B %olile aaratului circulator, e locul trei B grua altor %oli, e
locul atru B %olile sistemului octio/articular etc*0 la oeratorii SI, B e rimul loc B a"eciunile
sistemului resirator, e locul doi B %olile aaratului circulator, e locul trei B %olile aaratului
genito/urinar, e locul atru B %olile sistemului ner!os etc*
Indicii calculai la oeratorii CC sunt mai redu,i .n raort cu oeratorii SI ,i mai .nali dec?t
.n Deu%lica Moldo!a ,i "a de indicii lotului martor*
.i/iogr!0ie
1* :stro"e ;h* Cercetri ri!ind atologia ro"esional a "emeilor ce lucrea+ cu terminale
!ideo* --Congresul II al igieni,tilor, eidemiologilor, micro%iologilor ,i ara+itologilor
din DM* Chi,inu* 1FF=* *112B11<*
2* :stro"e ;h* 3secte ri!ind igiena muncii oeratorilor la comutere* Chi,inu* 2EEE*
1E1*
<* :crotirea sntii .n Deu%lica Moldo!a (eartamentul statistic ,i sociologie al
Deu%licii Moldo!a* Chi,inu* 2EE5*
CERCETRI N DINAMIC A REACIEI DE RSPUNS A ANALI@ATORULUI
OPTIC N TIMPUL LUCRULUI LA COMPUTER
C2t2i'! Croitoru
Catedra Igien general USMF Nicolae Testemianu
Su))!r*
Dinamic study of the reactions of the visual analyser
in a computer based study process
In the Deu%lic o" Moldo!a around F1G o" schools ha!e comuter class/rooms Khich are
"itted Kith 1=2EE comuters o" Khich <F*HG ha!e access to Internet* The stud' monitored tKo
grous o" uils Kho used the comuter "or di""erent amounts o" time* The latent eriod o" the
!isual/motor sMills 1A$ o" IMS2 Kas o%ser!ed in these tKo grous* The uils Kho used the
comuter "or a longer eriod reresented the ma@orit' o" uils Kith an increased A$ o" IMS
toKards the end o" the lesson*
Re+u)!t
>n Deu%lica Moldo!a circa F1G din numrul total de ,coli disun de ca%inete entru
%a+ele in"ormaticii ,i tehnicii de calcul, care sunt utilate cu 1=2EE comutere, din care, <F,HG
sunt cu acces la Internet* :%iectul cercetrii l/au constitui dou gruuri de ele!i ce utili+ea+
di"erit durat de tim comuterul, l/a care a "ost cercetat durata erioadei latente a reaciei
!ideomotorii 1$A a DIM2* 9le!ii care utili+ea+ o durat mare de tim comuterulau au
re+entat o ondere mai mare a celor cu cre,tere a duratei $A a DIM ctre s"r,itul leciei*
1E7
A"tu!it!te! te)ei
Numrul de comutere ersonale ale ersoanelor @uridice .n a* 2EEE a constituit 2HFH1 ,i
a cresut .n 2EEH ?n la 117=71 comutere, din ele .n .n!m?nt .n a* 2EEE s/au .ntregistrat
=E71 ,i acest numr a crescut ?n la 2HF1= comutere*
$ro%lema utili+rii comuterului de ctre coii este una e)trem de actual rin "atul c
.n Deu%lica Moldo!a circa F1G din numrul total de ,coli disun de ca%inete entru %a+ele
in"ormaticii ,i tehnicii de calcul, care sunt utilate cu 1=2EE comutere, din care, <F,HG sunt cu
acces la Internet* (in numrul total de comutere, 1<<EE lucrea+ .n reea ,colar comun*
Numrul de locuri utilate cu comutere .n anul de studii 2EEF-2E1E s/a ma@orat cu 7,2G "a de
anul de studii 2EEH-2EEF* Aa un loc utilat cu comuter .n medie re!in 25 ele!i .n mediul ur%an /
2F ele!i, iar .n mediul rural B 22 ele!i2 418*
$ig. 1 3sigurarea cu comutere a ,colilor .n Deu%lica Moldo!a 418
M!teri! &i )eto,e ,e "er"et!re
:%iectul cercetrii l/au constituit 2 loturi de ele!i* Aotul e)erimental este rere+entat de
ele!ii cercetai la lecia de in"ormatic, lotul de control a curins ele!ii cercetai .n timul
o%iectelor di"icile 1matematic, lim%i moderne2* $entru a utea sta%ili gradul de in"luen asura
sntii coiilor .n dinamic am e"ectuat un studiu .n dou etae* Aa rima eta ele!ii erau .n
clasa a =/a ,i etaa a doua, reali+at este < ani 1ele!ii "iind .n clasa a 1E/a2* 9le!ii .n interiorul
"iecrui lot au "ost di!i+ai .n dou gruuri#
la primul grup se re"er ele!ii, ce osed comuter la domiciliu, "rec!entea+ clu%urileB
Internet, sau utili+ea+ comuterul la rude / e o durat lung de tim 1mai mare de 6
ani2, tim .ndelungat la o ,edin 1mai mult de 6 ore2, utili+ea+ +ilnic calculatorul sau .n
+ile de odihn ,edinele la calculator se relungesc mai mult de 6 B 7 ore
grupul doi include ele!ii ce se ocu la comuter numai .n cadrul orelor de in"ormatic ,i
tehnic de calcul*
Msurrile au "ost e"ectuate la .nceutul ,i la s"?r,itul leciilor I, a III/a ,i a II/a, .n +ilele
de luni, miercuri ,i !ineri, .n "iecare din cele 5 trimestre de studiu* S/au e"ectuat c?te 155E de
msurri la "iecare eta*
$entru determinarea reaciei de rsuns a anali+atorului otic la aciunea e)citantului
!i+ual e)terior a "ost utili+at )eto,! "ro'ore0eGo)etriei$ care asigur msurarea duratei
erioadei latente a reaciei !udeomotorii 1$A a DIM2 42, <8*
O/ie"ti1ee u"r2rii au constituit sta%ilirea numrului ele!ilorA
cu sc#derea 1.nrutirea2 reaciei de rsuns la aciunea e)citantului !i+ual 1erioada
latent cre,te2 e arcursul leciei0
cu reacie de rsuns ne modificat# e arcursul leciei, ce ar .nsemna c durata $A a
DIM determinat la s"?r,itul leciei este egal cu duratea ei la .nceutul acestei lecii0
ce au .nregistrat accelerarea 15mbuntirea2 reaciei de rsuns 1duratea $A a DIM
s/a scurtat2 la s"?r,itul leciei "a de .nceutul ei*
Re+ut!te o/-i'ute
1E=
Deacia de rsuns a anali+atorului otic la aciunea e)citantului !i+ual a !ariat .n raort
cu etaa cercetrii ,i lotul de studiu, care resuun durat di"erit de acti!itate a ele!ilor la
comuter* 3t?t la rima c?t ,i la a doua eta cel mai mare numr de ele!i au mani"estat o
scdere a reaciei de rsuns la aciunea e)citantului !i+ual 11E15 din 155E ele!i la rima eta
,i F1E din 155E la etaa a doua2 1mani"estat rin cre,terea duratei $A a DIM2 ctre s"?r,itul
leciilor .n comaraie cu .nceutul "iecrei lecii, iar reacie de rsuns accelerat 156 din 155E
ele!i la rima eta ,i 66 din 155E la etaa a doua2 1mani"estat rin scurtarea duratei $A a
DIM2 au a!ut un numr mic de ele!i* Mai mult de 1-< ele!i 1<H1 din 155E ele!i la rima eta ,i
5=6 din 155E la etaa a doua2 au re+entat modi"icri ale duratei $A a DIM e arcursul leciei*
>n dinamica multianual se .nregistrea+ o mic,orare a numrului de ele!i cu scderea reaciei de
rsuns la e)citant, cre,tere a numrului de ele!i cu un rsuns ne modi"icat la aciunea
e)citantului ,i o cre,tere neesenial a numrului de ele!i cu .m%untirea reaciei anali+atorului
otic, modi"icri, e contul ele!iilor ce lucrea+ la comuter doar la orele de in"ormatic 1grupul
doi2* 9le!ii care lucrea mai mult la comuter 1grupul unu2 .nregistrea+ o dinamic in!ers
1tabelul 12*
>n anali+a comarati! a celor dou gruuri de ele!i, o%ser!m c ele!ii din primul grup,
care au o acti!itate intens de lucru la comuter, dau do!ad de o%osire, .n dinamic* 3st"el, .n
cercetarea de este trei ani, s/a mrit cota arte a ele!ilor cu durata $A a DIM crescut la
s"?r,itul leciilor 17=,6G2, ,i s/a mic,ora cota celor cu durata ne modi"icat 1de la 2=,< G ?n la
1H,1G2 ,i nu s/a determinat nici un ele! cu durata $A a DIM scurtat 1.n comaraie cu 5,5G la
rima eta2 ctre "inele leciei*
>n grupul doi ele!ii demonstrea+ adatare la lucru cu comuterul de durat scurt 1.n
cadrul leciilor de in"ormatic ,i tehnic de calcul2* 3datarea se mani"est rin mic,orarea cotei
ele!ilor cu reacie sc+ut de rsuns a anali+atorului otic este trei ani de acti!itate 1<2,6G "a
de 51,5G ele!i la rima eta2, mrirea numrului de ele!i cu reacie ne modi"icat 1de la =2,=G
.n clasa a =/a ?n la H1,FG .n clasa a 1E/a2 ,i accelerarea rsunsului la aciunea e)citantului
1?n la 1EEG la etaa a doua2*
Ta%elul 1
Propor-i! ee1ior "u ,i0erite re!"-ii ,e r2%pu'% !e !'!i+!toruui opti"
I',i"i
pri)! et!p2
5"!%! ! ;F!6
et!p! ! ,ou!
5"!%! ! #7F!6
!/% , !/% ,
durata $A a DIM
crescut ctre "inele
leciei 1reacie sc+ut2
tot! #7#O #77 =#7 #77
grupul , 6F5 6H,7 715 7=,6
grupul ,, 52E 51,5 2F7 <2,6
durata $A a DIM
nemodi"icat ctre "inele
leciei
tot! J<# #77 O;9 #77
grupul , 1E5 2=,< H7 1H,1
grupul ,, 2== =2,= <HF H1,F
durata $A a DIM scurtat
ctre "inele leciei 1reacie
crescut2
tot! O9 #77 99 #77
grupul , 2 5,5 E E,E
grupul ,, 5< F6,7 66 1EE,E
Comar?nd loturile cercetate, o%ser!m c at?t la rima c?t ,i la a doua eta .n primul
grup cota arte a ele!ilor cu reacie de rsuns sc+ut redomin .n lotul e)erimental 171,2G
la rima eta ,i ==,FG la a doua eta "a de 67,2G ,i 6F,<G la ele!ii din lotul de control2* >n
grupul doi numrul ele!ilor cu reacia sc+ut la aciunea e)citantului este mai mare la ele!ii din
lotul de control 15<,HG la rima eta ,i 5E,=G la a doua eta "a de <H,HG ,i resecti! 22,1G
la ele!ii din lotul e)erimental2 ,i reonderent la etaa .nt?i 9ste contrar situaia re"eritor la
1EH
reacia crescut ,i ne modi"icat a rsunsului al aciunea e)citantului !i+ual* >n primul grup se
.nregistrea+ mai muli ele!i la rima eta ,i .n grupul doi B la etaa a doua 1tabelul 22*
Ta%elul 2
Propor-i! ee1ior "u ,i0erite re!"-ii ,e r2%pu'% !e !'!i+!toruui opti" ,i' otu
eGperi)e't! &i ,e "o'tro
Indici
Lot eGperi)e't!

Lot ,e "o'tro
pri)! et!p2
5"!%! ! ;F!6
et!p! ! ,ou!
5"!%! ! #7F!6
pri)! et!p2
5"!%! ! ;F!6
et!p! ! ,ou!
5"!%! ! #7F!6
a%s 6 a%s 6 a%s 6 a%s 6
durata
$A a DIM
crescut ctre
"inele leciei
tot! (79 +-- (<; +-- +./ +-- +00 +--
grupul , 7E 1234 5F +.3+ )) 2+ (. 170.
grupul
,,
156 .-3. 2<H 0132 1(2 .+ 1+1 /80(
durata
$A a DIM
nemodi"icat
ctre "inele
leciei
tot! (: +-- JO +-- +2 +-- 1+ +--
grupul , 1 430 E - 1 +0( 8 8
grupul
,,
26 2/31 <5 +-- 1/ 7)0. 21 188
durata
$A a DIM
scurtat ctre
"inele leciei
tot! O<= +-- J== +-- 515 +-- 5++ +--
grupul , 2FF /+31 <11 ..32 27+ +-02 (8( +70(
grupul
,,
1FE 4030 HH 113+ 2(8 )(0/ 28/ )80.
Co'"u+ii
Modi"icrile .nregistrate .n dinamic, la ele!ii din rimul gru indic eloc!ent
de+!oltarea o%oselii* Modi"icrile seci"icate la ele!ii din gruul doi indic "atul c o%iectul de
in"ormatic "iind discilin nou, inclus .n clasa a =/a, necesit surasolicitri "uncionale din
artea anali+atorului !i+ual, ,i adatarea .n tim*
.i/iogr!0ie
1* 3cti!itatea instituiilor de .n!m?nt rimar ,i secundar general la .nceutul anului
de studii 2EEF-2E1E 2<*12*2EEF 4citat la 11*E2*2E1E8
htt#--KKK*statistica*md-neKs!ieK*hl[roidc[17Hid[2HE=
2* &%,escu I*, Moraru M* Igiena coiilor ,i adolescenilor, "hi%inu0 "entrul 9ducai!nal F P!ligrafic #edicina al :S#$0
17770 )8) p.
<* Iangheli I*, Dusnac (* Igiena muncii* Chi,inu* Centrul 9ditorial /$oligra"ic
Medicina al 9SMF, 2EEE, 5=6 *
APRECIEREA NIVELULUI DE PERCEPIE PRIVIND NECESITATEA
NTRODUCERII MODULULUI DE EDUCAIE PENTRU SNTATE N
CURRICULA INSTITUIILOR DE NVMNT PREUNIVERSITAR
V!%ie Gu&tiu"
Su))!r*
6ssessing the perception7s level of a necessity for method of health education
introduction in the pre-university educational institution7s curriculum
1EF
The school is on o" the most imortant artners on the "ield o" health education* Namel', at
this le!el, Khere there is a direct and long term contact Kith the 'ounger generation, can shae
attitudes and sMills essential to resonsi%le and health' %eha!ior*
(ata o%tained indicate that the health education modules introduction in the school
curriculum is suorted %' F6*6G o" heads o" institutions o" higher education, H6*6G o" arents
and HH*<G o" students, Khich creates rereLuisites "or sound "ruit"ul cooeration and achie!ing
the intended results*
Re+u)!t
Jcoala este unul dintre cei mai imortani arteneri .n acti!itile de educaie entru
sntate* 3nume la acest ni!el, unde e)ist un contact direct ,i de durat cu t.nra generaie, se
ot "orma atitudini ,i derinderi indisensa%ile unui comortament resonsa%il ,i sntos*
(atele o%inute .ndic asura "atului c .ntroducerea modulului de educaie entru
sntate .n curricula ,colar este susinut de ctre F6,6G din conductorii instituiilor de
.n!m.nt reuni!ersitar, H6,6G din rini ,i HH,<G din ele!i, "at ce crea+ remise sntoase
entru o cola%orare "ructuoas ,i o%inerea re+ultatelor scontate*
I'tro,u"ere
Consolidarea sntii ele!ilor constituie o strategie nou .n domeniul sntii, care
resuune o a%ordare multidimensional de .m%untire a strii de sntate ,i include acti!itatea
de educaie, de instruire, acti!iti de romo!are a unor schim%ri comortamentale ,i a stilului
de !ia, olitici ,i msuri legislati!e 41, 78*
9ducaia entru sntate a de!enit o rioritate entru educaia glo%al, lucru accentuat de
organismele internaionale* Multe organi+aii internaionale susin rograme de sanitaie ,i
educaie igienic intensi!, mai ales .n ,coli, consider.ndu/le e"iciente ,i de lung durat 458*
Con"orm e)erilor :rgani+aiei Mondiale a Sntii educaia entru sntate este de"init
dret arma cea mai e"icace a sntii u%lice 12EE22* :%iecti!ul de %a+ al educaiei entru
sntate, .nce.nd cu !.rsta coilriei, este "ormarea ,i de+!oltarea unui comortament sanogenic
.n scoul arrii sntii ,i rin crearea re+istenei generale a organi+mului ,i a caacitii sale
de adatare la condiiile mediului am%iental, natural ,i social 468*
Jcoala este unul dintre cei mai imortani arteneri .n acti!itile de educaie entru
sntate* 3nume la acest ni!el, unde e)ist un contact direct ,i de durat cu t.nra generaie, se
ot "orma atitudini ,i derinderi indisensa%ile unui comortament resonsa%il ,i sntos*
;ncep5nd cu anii </8 5n 9ur!pa a 5nceput s se de&v!lte c!nceptul de =Sc!al care
pr!m!vea& sntatea>0 pr!iect lansat de ctre ?#S-9:2? 5n parteneriat "!nsiliul 9ur!pei %i
"!misia 9ur!pean. ,niial acest pr!iect a debutat 5n 1771 5n :ngaria0 "ehia0 Sl!vacia %i
P!l!nia0 cu implicarea ulteri!ar pe parcursul anil!r a peste )8 de ri din 9ur!pa %i
e@tin&5ndu-se c!nc!mitant %i 5n celelalte bir!uri regi!nale ale ?#S A.B.
"!nf!rm definiiei ?#S (177)) =Sc!ala care pr!m!vea& sntatea> este ! %c!al care
5%i 5mbunte%te permanent capacitatea sa de a fi ! a%e&are snt!as pentru via0 5nvtur
%i munc. Pentru a deveni ! a%e&are care pr!m!vea& sntatea ea trebuie s aci!ne&e 5n cel
puin ) direcii de aciune crearea unui mediu care pr!m!vea& sntatea; pr!m!varea
sntii elevil!r; pr!m!varea sntii pers!nalului din %c!al; 5mbuntirea relaiil!r de
lucru 5n cadrul %c!lii %i dintre %c!al %i c!munitate A2B.
>n multe ri educaia entru sntate este o%ligatorie .n ,coli, .nce.nd din clasa .nt.i .n
.ntr/a dousre+ecea, "olosindu/se entru "iecare ciclu de de+!oltare rograme ,i materiale
didactice adec!ate !.rstei 4<8 *
M!teri!e &i )eto,e
3 "ost utili+at metoda de anchetare "iind alicate chestionare seciale ela%orate entru
ele!i, rini ,i ro"esori*
11E
3u "ost suu,i anchetrii# un e,antion de 1E57 ele!i din clasele gimna+iale ,i liceale 1.n
!.rsta curins .ntre H/1H ani2 din 25 instituii de .n!m.nt reuni!ersitar din municiiul
Chi,inu, "iind curinse toate cele 6 sectoare ale Caitalei ,i localitile su%ur%ane din
comonena municiiului0 un e,antion de 1E57 rini ,i 165 de conductori ai instituiilor de
.n!m.nt reuni!ersitar din cele 17E instituii din teritoriul municiiului Chi,inu*
Re+ut!te &i ,i%"u-ii
>n scoul e!alurii ni!elului de erceie ri!ind necesitatea .ntroducerii .n curricula
,colar din instituiile de .n!m.nt reuni!ersitar a modulului de educaie entru sntate
resondenii au "ost solicitai s se e)un asura urmtoarelor asecte# este oare necesar de a
.ntroduce la ni!el de instruire reuni!ersitar studierea unui curs de lecii de educaie entru
sntate0 care ar "i cea mai reu,it "orm de redare ,i cine ar tre%ui s citeasc acest curs de
lecii0 la ce ni!el ar "i oortun .ntroducerea leciilor de educaie entru sntate ,i care tematici ar
"i utile s "ie .ntroduse .n rogramul de studii*
>n urma anali+ei re+ultatelor o%inute s/a sta%ilit c .ntroducerea .n curricula ,colar a
modulului de educaie entru sntate este susinut de ctre F6,6G din conductorii instituiilor
de .n!m.nt reuni!ersitar, H6,6G din rini ,i HH,<G de ele!i* S/au ronunat contra
.ntroducerii leciilor de educaie entru sntate .n instituiile de .n!m.nt reuni!ersitar 1,FG
din conductorii acestor instituii, =,1G din rini ,i 7,EG din ele!ii inter!ie!ai* >n acela,i tin
nu s/au utut ronuna asura necesitii .ntroducerii .n curricula ,colar a cursului de lecii de
educaie entru sntate 2,7G, 7,FG ,i 6,=G din resondeni, resecti! 1"ig*12*
9!aluarea oiniei rinilor ,i conductorilor instituiilor de .n!m.nt reuni!ersitar
ri!itor la cea mai reu,it "orm de redare a leciilor de educaie entru sntate s/a sta%ilit c
5<,FG din rini ,i <5,=G din conductori au accentuat asura .ntroducerii unui curs o%ligator
de lecii de educaie entru sntate, 27,EG ,i 21,HG din resondeni, resecti! au indicat asura
des",urrii unui curs de lecii "acultati!e, iar <E,EG din rini ,i 5<,6G din conductori au
marcat c leciile de educaie entru sntate necesit s "ie redate .n cadrul orelor de clas*
88",
85"5
95"5
6
7"1
1"9
5"7
6"9
2"6
0
10
20
,0
40
50
60
70
80
90
100
Da Nu Nu m- !t !rnun.a
El#(i Cn'uc-tri /-rin.i
*ig.+ 8radul de percep9ie privind necesitatea :ntroducerii cursului de lec9ii de educa9ie pentru
s#n#tate :n institu9iile de :nv#9#m:nt preuniversitar din mun.Chi;in#u <,=
(a B susin introducerea leciilor de educaie entru sntate
Nu B sunt contra .ntroducerii leciilor de educaie entru sntate
111
Aa .ntre%area Cine la !i+iunea (umnea!oastr ar tre%ui s citeasc acest curs de lecii
=5,1G din conductorii instituiilor de .n!m.nt reuni!ersitar, 6=,6G din rin ,i 6<,HG din
ele!i au a"irmat c acest curs de lecii ar "i necesar s/l citeasc o ersoan instruit .n acest
domeniu* 17,<G din conductori, 2<,6G din rini ,i 26,6G din ele!i au indicat c acest curs de
lecii ar tre%ui s "ie citit de ctre lucrtoul medical iar F,6G, 1FG ,i 2E,7G din resondeni,
resecti!, au marcat c cursul de lecii de educaie entru sntate .n instituiile de .n!m.nt
reuni!ersitar necesit a "i citit de ctre dirigintele clasei 1"ig*22*
20"6
19
9"5
25"5
2,"5
16",
5,"8
57"5
74"1
0
10
20
,0
40
50
60
70
80
Diri+int#l# Lucr-trul m#'ical 0 !#r%an- in%truit- 1n
ac#%t 'm#niu
El#(i /r2#%ri /-rin.i
*ig.1 >ivelul de percep9ie privind personalul ce necesit# s# citeasc# cursul de lec9ii de %)( :n
institu9iile de :nv#9#m:nt preuniversitar <,=
9!aluarea re+ultatelor re"eritor la tematicile care ar "i utile de .ntrodus .n rogramul de
studii a e!ideniat c rintre tematicele accetate de a "i redate .n cadrul leciilor de educaie
entru sntate se numr# igiena ersonal, de+!oltarea "i+ic ,i acti!itatea sorti!0 nutriia
sntoas0 maladiile in"ecioase ,i re!enirea lor0 daunele consumului de alcool, drogurilor ,i
roduselor din tutungerie0 securitatea la tra"ic0 !iolena0 sntatea ,i de+!oltarea se)ual0
sntatea ocuaional ,i sntatea mediului0 sntatea mintal*
Includerea rogramul de studiu a orelor de igen ersonal a "ost susinut de FH,EG din
resondeni* Ma@oritatea din ei consider c aceste ore tre%uie s "ie incluse la toate ni!elele de
studii* 3ceast idee a "ost susinut de 5<,5G din ele!i, 7<,FG ro"esori ,i 61,EG rini* Ceilali
au "ost de rerea c aceste ore tre%uie s "ie incluse .n curricula ,colar doar entru anumite
!.rste* (oar entru clasele I/II s/au e)us <=,HG ele!i, 16,EG ro"esori, 26,HG rini ,i
entru clasele I/IZ s/au e)us 5,HG din ele!i, E,=G ro"esori ,i 6,HG rini*
(e+!oltarea "i+ic ,i acti!itatea sorti! a "ost susinut de H1,HG resondeni* Includerea
acestor ore la toate ni!elele de studii a "ost menionat de ctre 6=,EG din ele!i, 71,2G ro"esori
,i 61,EG din rini*
Nutriia sntoas a "ost considerat ,i ea una din ro%lemele necesare de discutat la toate
etaele de !.rst* 3st"el includerea .n curricula ,colar a orelor de alimentaie raional la toate
ni!elele de studii a "ost susinut de ctre 72,1G de ele!i, 77,=G ro"esori ,i 65,6G rini*
:iniile resondenilor ri!ind ni!elul de redare a orelor ce in de ro"ila)ia ,i
com%aterea maladiilor in"ecioase,i ara+itare s/au rearti+at .n 2 grue* Ma@oritatea ele!ilor ,i
rinilor au considerat oortun redarea acestor ore .n clasele I/IZ constituind resecti!e
<5,2G ,i <2,<G, iar ro"esorii au considerat oortu includerea acestor ore la toate ni!elele de
studii, acest lucru "iind susinut de 6<,1G din conductorii instituiilor de .n!m.nt*
Ma@oritatea resondenilor s/au e)us a"irmati! asura .ntroducerii .n curricula ,colar a
orelor desre daunele consumului de alcool, droguri ,i tutun .nce.nd cu ni!elul claselor
112
gimna+iale* 3st"el aceast ide a "ost susinut de 5E,HG de ele!i, 75,7G din coductorii
instituiilor de .n!m.nt ,i 57,6G rini*
$entru includerea .n rogramul de studiu a orelor ri!ind securitatea tra"icului la toate
ni!elele de studii au ledat <=,<G ele!i, 5=,7G conductori ,i <<,1G rini*
(e asemenea ,i !iolena a "ost considerat ca una din temele necesare de inclus la toate
ni!elele rogramului de studiu* $entru aceast idee s/au e)us <H,5G din ele!i, 7H,=G din
conductorii instituiilor de .n!m.nt ,i <H,<G din rini*
Ma@ortatea resondenilor au considerat c orele ri!ind Sntatea ,i de+!oltarea se)ual
tre%uie s "ie .ntroduse .n rogramul de studii .nce.nd cu clasa a I/a* $entru acest lucru s/au
e)us 66,2G din ele!i, 6H,6G conductori ai instituiilor de .n!m.nt ,i 62,5G rini*
De"eritor la .ntroducerea .n rogramul de studii a temelor ce in de sntatea ocuaional
,i sntatea mediului, ma@oritatea resondenilor s/au e)us c aceste ore necesit a "i .ntroduse
la toate ni!elele de studii* 3st"el aceast ide a "ost susinut de 62,EG ele!i, 71,2G conductori
,i 52,=G rini*
Sntatea mintal a "ost areciat ca imortant de a "i inclus la toate ni!elele de studii de
ctre 67,7G din ele!i, 6F,2G din conductorii instituiilor de .n!m.nt ,i 5=,<G din rini*
Co'"u+ie
(atele o%inute demonstrea+ .nc odat necesitatea includerii orelor de educaie entru
sntate .n rogramul de studiu din instituiile de .n!m.nt reuni!ersitar* Mediul entru
redarea ,i romo!area rinciiilor modului sntos de !ia este "a!ora%il nu numai din artea
ele!ilor dar ,i din artea rinilor ,i ro"esorilor, "at ce crea+ remise sntoase entru o
cola%orare "ructuoas ,i o%inerea re+ultatelor scontate*
.i/iogr!0ie
1* Calm.c Iar"olomei, :timi+area acti!itii de educaie entru sntate ,i romo!are a
modului sntos de !ia .n condiii socio/economice noi -- autor* al te+ei de dr*.n med*,
Chi,inu, 2EE= / 156 *
2* (inc Irina* $romo!area sntii ,i educaie entru sntate, ^ucure,ti # $u%lic & $ress,
2EE7 *16F/1=E*
<* ;u,tiuc I* Consolidarea rocesului de educaie entru sntate dret msur de "orti"icare
a sntii tinerii generaii -- 3nale ,tiini"ice ale USMF Nicolae Testemianu, ediia Z,
!ol*II $ro%leme actuale de sntate u%lic ,i management, Chi,inu, 2EEF, *1HE
5* ;u,tiuc I* Unele asecte .n organi+area acti!itii de educaie entru sntate .n
instituiile de .n!m.nt reuni!ersitar din mun* Chi,inu* -- Materialele Con"erinei
,tiini"ico/ractice cu articiare internaional CM$ Chi,inu, trecut, re+ent ,i !iitor,
2EEF, *62
6* I!an 3* Medicina omului sntos* 9d*Medical, ^ucure,ti 1FF<*
7* $ou,oi 9*, Calm.c I* Cu ri!ire la msurile de otimi+are a educaiei entru sntate ,i
romo!are a modului sntos de !ia* $ro%lemele actuale ale sntii oulaiei ,i
re"ormei asistenei medicale* Chi,inu, 2EEE, *127/12H*
=* $romo!area sntii ,i educaie entru sntate- Jcoala Naional de Sntate $u%lic ,i
Management Sanitar* ^ucure,ti# $u%lic & $ress, 2EE7*
11<
EPURAREA APEI CU ABUTORUL ALGELOR CLADOPDORA GLOMERATA I
CDETAMORPDA LINUM N O PERSPECTIV DIN PUNCT DE VEDERE
IGIENIC I ECONOMIC
Euge'i! GE'Pu$ Ro)!' Fu&tei
1Cond* ,t* / :!idiu Ta"uni, dr*, con"* uni!ersitar2
Catedra Igien general USMF Nicolae Testemianu
Su))!r*
Cleaning of water with the help of algae
&uman ci!ili+ation goes into con"lict Kith the en!ironment %' Kasting mineral resources*
:ne o" the essential ecologic ro%lems is the 9)cessi!e $ollution o" Cater that a""ects the health
o" oulation and li!ing organisms "rom Terra* Some ri!ers and laMes are so much olluted, that
the "ish disaeared comletel' "rom them, it Kas reduced catastrohicall' the total num%er o"
h'drocoles, Kith the e)cetion o" athogenic microorganisms* ('s"unction o" the canali+ation
s'stems and o" the cleaning stations is the ro%lem Khich is "aced %' the ma@orit' o" countries B
lead to the groKing o" %iologic contamination o" Kater*
Re+u)!t
(atorit aciunii ne"aste a omului asura naturii, aele de!in din ce .n ce mai oluate* Mii
de oameni su"er de di!erse atologii .n urma consumului acestor ae* Ca metod de
.m%untire a calitii ei s/a rous tehnica de eurare a cu a@utorul algelor* S/a studiat e un
anumit termen aciunea algelor asura di"eritor ro%e de a oluat cu anumite su%stane* >n
"inalul e)erienei s/a demonstrat e"icacitatea %ioeurrii cu a@utorul acestor alge cit ,i
osi%ilitatea de a "i "olosite .n "a%ricarea h.rtiei*
S"opu proie"tuui
Sta%ilirea surselor rinciale de oluare a aelor .n Deu%lica Moldo!a, e!idenierea
seciilor cu e"icien .nalt .n %ioeurarea aei ,i ela%orarea rounerilor concrete ri!ind
ameliorarea strii aelor*
O/ie"ti1ee u"r2rii
3nali+a in"ormaiei ri!ind oluarea ,i metodele de eurare a aei0
:rgani+area in!estigaiilor e teren0
Colectarea materialului de %a+0
(eterminarea ,i descrierea ta)onilor cercetai0
9"ectuarea in!estigaiilor de la%orator0
9la%orarea conclu+iilor ,i rounerilor concrete ri!itor la ameliorarea strii aelor*
M!teri!e &i )eto,e
Materialul de %a+ .n lucrare ne/a ser!it dou secii de alge Cladohora glomerata 1A*2 Mt+
,i Chaetomorha linum 1Muller2 _ut+ing / secii "rec!ent .nregistrate .n r.urile ,i lacurile
noastre* Seciile au "ost colectate .n re+ultatul delasrilor e teren organi+ate e arcursul anilor
2EE=/2EEH* >n determinarea seciilor de alge am "olosit lucrarea cercettorului rom?n
/3NT:N9SCU, C*S*, 1F7< B ^iologia aelor, 9d* (id* ,i $ed*, ^ucure,ti, recum ne/am
consultat ,i cu algologii Uni!ersitii de Stat din Moldo!a*
A"tu!it!te! te)ei
3mrentele ecologice ale imactului uman asura lanetei $m.nt se relie"ia+ "oarte
e!ident asura %ios"erii .n sens amlu* 3cti!itile noastre neatente ,i adesea nechi%+uite .n
relaiile :m/Natur ro!oac erodarea caitalului natural la scar alarmant* Una din ro%lemele
115
ecologice rimordiale este $oluarea 9)cesi! a 3elor care a"ectea+ sntatea oulaiei si
organismelor !ii de e Terra* Desursele ac!atice ale Deu%licii Moldo!a rere+int o reea
de+!oltat de r.uri cu lungimea de este 17 mii Mm* Con"orm datelor Insectoratului 9cologic de
Stat ma@oritatea aelor osed gradul doi de oluare B oluare moderat, iar cele mai oluate
sunt a"luenii ^.c ,i Dut, care osed la gura de !rsare oluarea de gradul III*
Cel mai mare ericol .l rere+int oluarea cu nitrai, cau+at de starea sanitar
ne"a!ora%il a teritoriului menionat .n =7G din ".nt.ni, care conin aceast su%stan .n cantiti
ce de,esc norma sanitar B 6E mg-l ,.n unele raioane din sudul reu%licii sunt deistate
cantiti de 2/< ori mai mari dec?t norma sanitar admisi%il / 1EE/15E mg-l* (in cau+a
consumului de aa cu concentraii suranormati!e de nitrai, circa o treime din oulaia rural
este e)us in"luenei lor negati!e* $oluarea intensa cu nitrai ,i nitrii cau+ea+ de+!oltarea
%iologic .nt.r+iat la <<G de adolesceni* (e trei ori mai "rec!ent se .nt.lnesc dereglri ale
"unciilor de reroducere la "emei, %oli ale ielii si ale esuturilor* Mor%iditatea general a
coiilor si a adolescenilor domiciliai .n regiuni unde aele ".nt.nilor conin cantiti mari de
nitrai este de HE6,6 la 1EEE de coii ,"a de 2<=,= .n +onele cu o situaie satis"ctoare*
>n aa r.urilor din reu%lic, .n secial .n r.urile ^?c si Dut s.nt deistate cantiti mrite
de detergeni 1E,< mg-l2, care re+ult din scurgerea aelor re+iduale mena@ere*
: alt surs de oluare s.nt staiile de eurare a aelor re+iduale* Con"orm datelor statistice
din 2EE7, din 1<1 staii de eurare din localitile reu%licii .n "unciune se a"lau =H, dintre care
doar una "uncionea+ .n regim normati! 1s*Co,nia, r/nul (u%sari, "a%rica de conser!e2* 3ele
re+iduale se de!ersea+ direct .n r.uri, olu.nd ast"el rincialele surse de aro!i+ionare cu a
ota%il a rii noastre* >n urma de!ersrilor de ae re+iduale or,ene,ti insu"icient eurate ,i a
altor de,euri .n r.uri se deistea+ cantiti sorite de amoniac/E,16 mg-l*
(is"uncionalitatea sistemelor de canali+are ,i a staiilor de eurare este o ro%lem cu care
se con"runt ma@oritatea rilor B conduc la cre,terea contaminrii %iologice a aei* >n scoul
.n%untirii calitii aelor din Deu%lica Moldo!a noi rounem roiectul nostru*
Re+ut!te o/-i'ute &i ,i%"u-ii
In!estigaiile noastre au .nceut cu un ,ir de e)ediii e"ectuate e teritoriul reu%licii,
a!.nd dret sco deistarea rincialelor surse de oluare a aelor* >n timul cercetrilor de teren
am colectat ,i dou secii de alge# Cladohora glomerata 1A*2 Mt+ , Chaetomorha linum
1Muller2 _ut+ing B ca ,i alte secii de roductori ac!atici, ele contri%uie la eurarea aei*
>n = !ase am us c.te 1E g de alge, iar .n calitate de su%strat am "olosit# .n ro%a 1 B a de
ro%inet0 .n ro%a 2 B soluie %ogat .n nitrai cu concentraia de 5=E mg-l, o%inut din gina
de gin0 .n ro%a </ soluie de 6 g-l de detergent0 .n ro%a 5 B soluie de 2 g-l de detergent0 .n
ro%a 6 B soluie comle) din detergent de 2 g-l ,i nitrai de 251 mg-l0 .n ro%a 7 / soluie
%ogat .n nitrai cu concentraia de 251 mg-l, ro%a = B a din r.ul ^.c, cu concentraia de
detergeni / E,<mg-l ,i de nitrai B 15E mg-l*
3nali+a datelor o%inute ne scoate .n e!iden anumite re+ultate, imortante din unct de
!edere igienic* Seciile cercetare au dat re+ultate aroae similare ,i ot "i utili+ate entru
%ioeurarea aei* Con"orm ta%elului 1, concentraia de nitrai tim de o lun a sc+ut mai mult .n
ro%a 7, cu aro)imati! 1<E mg-l, urmat de ro%ele = B cu FE mg-l ,i 6 B cu cca HE mg-l* Mai
mici schim%ri sau etrecut .n ro%ele 1 ,i 2* >n %a+a re+ultatelor o%inute din ro%a 2, utem
conchide c concentraia "oarte mare a nitrailor din a 1este 5EE mg-l2 ro!oac algelor o
stare de stres uternic ,i anume, "ilamentele am%elor alge se adun .n ghem ,i cad la "undul
!aselor, ast"el algele .ncearc s sura!ieuiasc* >n ro%ele < ,i 5 nu sau e!ideniat modi"icri,
cau+a o !om e)lica mai @os*
116
Ta%* 1
A/%or/i-i! 'itr!-ior ,i' !p2 ,e C!,op>or! go)er!t! 5L46
QRt+ &i C>!eto)orp>! i'u) 5Muer6 Sut+i'g
Pro/ee
Co'"e'tr!-i! ,e 'itr!-i ,i' !p2
i'i-i!2 I %2pt2)E'2 II %2pt2)E'2 III %2pt2)E'2 IV %2pt2)E'2
Chaetomorpha linum <'uller= ?ut@ing
$ro%a 1 #7 )gH = F < )gH < F ; )gH ; F 9 )gH 9 F J )gH
$ro%a 2 O;7 )gH O:;FO;7 )gH OO<FO9O )gH O(7FOJ( )gH O#:FO(9 )gH
$ro%a < #7 )gH #7 )gH #7 )gH #7 )gH #7 )gH
$ro%a 5 #7 )gH #7 )gH #7 )gH #7 )gH #7 )gH
$ro%a 6 (O# )gH (J(F(J: )gH (7#F(7< )gH #=OF#=( )gH #:7F#:9 )gH
$ro%a 7 (O# )gH ((7F((J )gH #<(F#<; )gH #9#F#9: )gH #7=F##( )gH
$ro%a = #O7 )gH #(OF#(; )gH #7#F#7O )gH ;=F<J )gH 97F9( )gH
Cladophora glomerata <A.= kBt@
$ro%a 1 #7 )gH =F< )gH ;F: )gH :F9 )gH OFJ )gH
$ro%a 2 O;7 )gH O:(FO:< )gH O9JFO9; )gH O(<FOJ: )gH O##FO(; )gH
$ro%a < #7 )gH #7 )gH #7 )gH #7 )gH #7 )gH
$ro%a 5 #7 )gH #7 )gH #7 )gH #7 )gH #7 )gH
$ro%a 6 (O# )gH ((:F((< )gH (7<F(#7 )gH #=7F#=O )gH #9<F#:; )gH
$ro%a 7 (O# )gH (#9F(#< )gH #<;F#=7 )gH #O;F#9( )gH ##:F##; )gH
$ro%a = #O7 )gH #(#F#(J )gH =;F#7# )gH ;=F<7 )gH 9#F9O )gH
(in ta%elul 2 se o%ser! c din ro%ele e!aluate entru eurarea detergenilor 1 <, 5, 6, =2,
.n ro%ele < ,i 5 s/a constat moartea celulelor algale* De+ultate %une au "ost o%inute .n ro%a 6
unde nect.nd la concentraia mare de lauril sul"atul de sodiu 12 g-l2 ca ,i .n ro%a 5, dar .n
re+ena nitrailor, alga sura!ieuie,te ,i .,i .ndeline,te ,i rolul de eruare, reduc?nd
concentraia de detergent .n la 1,62 g-l* De+ulate %une au "ost o%inute ,i .n ca+ul aei din r.ul
^.c*
Con"orm datelor din ta%elul <, o %iomas mai %ogat a "ost o%inut .n ro%a nr* 7 de .n
la H7 g 1"oto H 2, urmat de ro%a 6 ,i =, ?n la 76 g ,i resecti! 6< g* (ac calculm cantitatea
de %iomas algal la un lac cu sura"aa de E,6ha atunci utem o%ine cca 6 tone , care ot "i
utili+ate la "a%ricarea h.rtiei de !aloare*
>n ro%ele 1, 6, 7 ,i = am constatat re+ena .n a%unden a !e+iculelor cu aer, ast"el algele
mai contri%uie ,i la .m%ogirea ae cu o)igen, necesar hidro%ionilor*
>n %a+a datelor o%inute, noi rounem s se construiasc .n "iecare sat c.te o mic staie de
uri"icare a aei, "ormat din dou lacuri# rimul entru reciitare, iar al doilea entru
%ioeurare cu a@utorul algelor cercetate* ^iomasa de alge s "ie colectat entru reararea h.rtiei
de !aloare, "at ce indiscuta%il ar sal!a numero,i ar%ori de tiere* Iar aa du aceste staii !a "i
cu mult mai curat*
117
Ta%* 2
A/%or/-i! !uri %u0!tuui ,e %o,iu ,i' !p2 ,e C!,op>or! go)er!t! 5L46 QRt+ &i
C>!eto)orp> i'u) 5Muer6 Sut+i'g
Pro/ee
Co'"e'tr!-i! ,e !uri %u0!t ,e %o,iu ,i' !p2
i'i-i!2 I %2pt2)E'2 II %2pt2)E'2 III %2pt2)E'2 IV %2pt2)E'2
Chaetomorpha linum <'uller= ?ut@ing
$ro%a 1 7 7 7 7 7
$ro%a 2 7 7 7 7 7
$ro%a < 9 gH 9 gH 9 gH 9 gH 9 gH
$ro%a 5 ( gH ( gH ( gH ( gH ( gH
$ro%a 6 ( gH #$=OF#$=: gH #$;<F#$<J gH #$:;F#$;( gH #$9(F#$9< gH
$ro%a 7 7 7 7 7 7
$ro%a = 7$J )g 7$(;F7$(< gH 7$#9F7$#; gH 7$#OF 7$#9 gH 7$ ##F7$#( gH
Cladophora glomerata <A.= kBt@
$ro%a 1 7 7 7 7 7
$ro%a 2 7 7 7 7 7
$ro%a < 9 gH 9 gH 9 gH 9 gH 9 gH
$ro%a 5 ( gH ( gH ( gH ( gH ( gH
$ro%a 6 ( gH #$=9F#$=< gH #$<(F#$<9 gH #$;JF#$;: gH #$:7F#$:( gH
$ro%a 7 7 7 7 7 7
$ro%a = 7$J )g 7$(<F7$(= gH 7$#=F7$(# gH 7$#:F7$#; gH 7$#JF7$#O gH
Ta%* <
.io)!%! ,e C!,op>or! go)er!t! 5L46 QRt+ &i C>!eto)orp>! i'u) 5Muer6 Sut+i'g
"uti1!t2 ti)p ,e o u'2
Pro/ee
.io)!%!
i'i-i!2 I %2pt2)E'2 II %2pt2)E'2 III %2pt2)E'2 IV %2pt2)E'2
Chaetomorpha linum <'uller= ?ut@ing
$ro%a 1 #7g ##F #Jg #J F #Og #9 F #:g #; N (7g
$ro%a 2 #7g #( N #Jg #( N #Og #O N #<g #9 N #<g
$ro%a < #7g #7g #7g #7g #7g
$ro%a 5 #7g #7g #7g #7g #7g
$ro%a 6 #7g #; N #<g (< N J9g O; N :7g 9( N :9g
$ro%a 7 #7g (( N (;g J: N 9(g 9O N ;7g ;J N =(g
$ro%a = #7g #J N #9g #: N ((g (7 N (=g J9 N 9Jg
Cladophora glomerata <A.= kBt@
$ro%a 1 #7g ## F #(g #( F #Jg #O F #:g #9 N #<g
$ro%a 2 #7g #7 N ##g #J N #9g #O N #;g #9 N #;g
$ro%a < #7 g #7g #7g #7g #7g
$ro%a 5 #7g #7g #7g #7g #7g
$ro%a 6 #7g #: N #<g (; N JJg O: N 9<g O= N :(g
$ro%a 7 #7g (7 N (:g JO N O=g 9# N :;g ;( N <:g
$ro%a = #7g #J N #9g #O N #=g #; N (:g J( N O<g
11=
Co'"u+ii
>n %a+a re+ultatelor rimite utem conclu+iona c seciile de alge Chaetomorha linum
1Muller2 _ut+ing ,i Cladohora glomerata 1A*2 Mt+ ot "i "olosite .n calitate de %ioeuri"icatori
e"icieni ai aelor, re+ent.nd a!anta@e ecologice ,i economice#
1* 3m%ele secii reduc concentraia de nitrai ,i detergeni din a cu cca 1<E mg-l ,i
resecti! E,5H g-l* $entru nitrai este mai e"ecti! alga Chaetomorha linum iar entru detergeni
B Cladohora glomerata*
2* 3m%ele secii1in secial Chaetomorha glomerata2 osed o roducti!itate %iologic
.nalt, .n la F2 g la HE cm
2
*
<* (atorit celulo+ei de calitate e care o osed, %iomasa algal oate "i "olosit la
"a%ricarea h.rtiei de !aloare, "at ce ar sal!a numero,i ar%ori de tiere*
5* >n re+ultatul "otosinte+ei, algele date .m%ogesc aa cu o)igen, concentraia cruia este
critic .n aele re+iduale*
.i/iogr!0ie
1* 3ntonescu, C*S*, 1F7< B ^iologia aelor, 9d* (id* ,i $ed*, ^ucure,ti*
2* C.rtin (aniela , 2EE6 B $oluarea aelor, 9d* Sitech*
<* 9lena ;a!rilescu , 2EEH B Noiuni generale de ecoto)icologie, 9d* Sitech*
5* (an Do%escu , 2EE2 B Fia%ilitatea roceselor, instalaiilor ,i echiamentelor de tratare si
eurare a aelor, 9d* Tehnica*
6* Jer%an Stoiano!ici , 1FH2 B Tehnica de tratare ,i eurare a aelor, 9d* Tehnica*
DEPENDENA DE CALCULATOR I MSURILE DE PROFILAXIE
A'!%t!%i! Ti>o'
1Cond* ,t*# 3liona Tihon, dr*, con"* uni!ersitar2
Catedra Igien ;eneral USMF Nicolae Testemianu
Su))!r*
Computer addiction and measures of prevention
Comuter is necessar' in man' acti!ities, at KorM or college, @ust liMe an' other thing* Its
e)cessi!e use could ha!e negati!e side e""ects* Thus, deendent on the comuter addiction is
%eing signaled %' e!er more secialists, teachers and arents*
Re+u)!t
Calculatorul este necesar .n multe acti!iti des",urate, la ser!iciu sau la "acultate, ca
orice alt lucru, "olosirea lui e)cesi!a oate a!ea e"ecte negati!e* 3st"el, deendenta de comuter
este semnalata de tot mai muli seciali,ti, ro"esori ,i rini*
A"tu!it!te! te)ei
Menione+ "atul c deendena nu este dat de calculator 1ca o%iect "i+ic, sau cel uin
nu mereu2, ci deendena o dau acti!itile e care le a!em la calculator* $osi%ilitile asociate cu
de+!olarea rogramelor e comuter contri%uie la e"icienti+area .n educaia ,tiintelor medicale ,i
a %iologiei ,i au e!oluat .n ultimii ani cu o rat e)onenial* (e la disecii !irtuale e care
studentul le oate e"ectua e ecran, ?n la e)erimente reali+ate .n realitatea !irtual
rere+ent?nd tehnici chirurgicale ,i tactile* $osi%ilitile sunt limitate numai de tehnologie ,i
imaginaie*

M!teri! &i )eto,e ,e "er"et!re
$entru cercetare s/au anali+at#
11H
1* "ormele de deenden la calculator0
2* aciunea asura orgamismului0
<* msurile de ro"ila)ie*
Re+ut!tee o/-i'ute
(eendena de comuter este la "el de gra! ca oricare alta* >n :ccident %oala este
denumit Internet addiction disorder1Sindromul deendenei de calculator2 ,i se "olose,te
tratament de secialitate
Natura ino!atoare a tehologie moderne oate tre+i interesul studenilor at?t entru
materie, c?t ,i entru cunoa,terea mai .n amnunime a comuterului, ceea ce creea+ o %a+
solid de cuno,tiine entru !iitor, .n care comuterul !a "i nelisit* Cu toate acestea, e c?t
osi%il, simulrile comuteri+ate ar tre%ui "olosite .n tandem cu e)erienele reale, e studeni
.n,?,i, sau alte metode similare, ast"el .nc?t tehnologia s "ie strat ca o unealt uternic, dar
nu o alternati! la realitate*418
(u acti!itile des",urate, deendena de calculator ar utea "i de mai multe "orme#
Depe',e'-! ,e Po"uri 1ersoane care s se @oace ore .ncontinuu20
Depe',e'-! ,e progr!)!re 1aici am oarecare re+er!e deoarece dac a,a ar e)ista a,a de
muli rogramatori o%sedai de calculator ,i de calitatea muncii, oate n/ar e)ista at?tea
%ug/uri sau atch/uri2*
Co)u'i"!re! pri' i'ter)e,iu PCFuui chat-!ideochat, e/mail, reele sociale 1hi6,
matrimoniale2 etc* Cand etreci "oarte mult tim e messenger, adaugi o+e, la,i
comentarii, caui statu,uri deose%ite, discui cu toat lumea desre tot "elul de nimicuri e
ca+ul ca s ui .ntre%ari*
I'tre-i'ere! u'ui /ogH%ite oate da deendena, iar "itire! ,e /oguri &i %iteFuri de
asemenea**
Str!'gre!H,e%"!r"!re! ,e i'0or)!tii 1torrente, Kare+20 Ii lace s caui lucruri
interesante ,i cutand una mai gasesti ,i alta asadar sal!e+i a%solut totul oate !ei a!ea
ne!oie ce!a mai t?r+iu*
Sete! per)!'e't! ,e ! E)/u'!t!-i per0or)!'tee >!r,T!re &i %o0tT!re 1.ntreinerea
e)cesi! a c/ului, cutarea "rec!ent a ultimelor !ersiuni ale rogramelor20 C?nd
ugrade/ul hardKare este o acti!itate lunara0 sau c?nd scane+i de s'Kare, !irusi,
de"ragmente+i hdd/ul, curei registrii o data e +i sau la cate!a +ile iara,i e ca+ul s te
gande,ti niel*
Ur)!rire! ,e 0i)e &i "ipuri$ !%"ut!t )u+i"! 1'outu%e, trilulilu, etc20 9 lcut s mai
!e+i c?te un cli ha+liu sau sectaculos e 'outu%e, .nsa cand te uii ,i la related !ideos
cate!a ore s/ar utea s !rei s iei o au+a* Aa "el ,i cu ascultatul de mu+ica**
D!"Qi'gH"r!"Qi'g* No comment* 428
: ersoan deendent de calculator, .n "uncie ,i de !?rsta, !a reali+a un mi) .ntre
@ocuri, na!igare e internet ,i chat* (ua cum se oate o%ser!a cele mai multe acti!itati care ot
da deendena sunt legate de utili+area internet/ului* Insa daca stm sa ne g?ndim, un calculator
"ara internet este aroae doar un o%iect "i+ic*Mediul !irtual e lin de ericole, ascun,i .n satele
monitorului ,i a unui I( de messenger, chiar ,i cei mai timi+i dintre studeni .,i las comle)ele
deoarte ,i de!in agresi!i ,i chiar !ulgari .n e)rimare* Nu mai comunic at?t de mult !er%al, c?t
rin intermediul rogramelor de chat, .n scris, cu un lim%a@ total neotri!it !?rstei lor, .si arunca
unele cu!inte e care nu le/ar "olosi .ntr/o discuie o%i,nuit*
Coiii, la !?rste "oarte "ragede, chiar .n clasele rimare, au acces la Internet, .ntr e
di!erse site/uri, "ra nici un control, ast"el .ncat nici nu e de mirare c .n toul intereselor ,i al
discuiilor dintre ei aar su%iecte neadec!ate !arstei, cum sunt, sre e)emlu, ro%lemele
se)uale* Chiar daca .n +iua de a+i calculatorul e tot mai ras?ndit ,i are numeroase utili+ri
"olositoare coiilor, "ra un control oate a@unge e)trem de ericulos* Nu mai rere+int o
noutate "atul c cei mici .ntra, rin intermediul Internetului, e di"erite "orumuri, .ntr/o rima
11F
"a+ entru coii, dar chiar ,i acolo sunt numeroase ericol* (in acate, muli sunt
nesura!egheai, stau ore .n ,ir e calculator, ceea ce "ace s aar agresi!itatea, .n lim%a@, .n
comortament, somnul de!ine tot mai agitat, se i+olea+ tot mai mult de lumea reala, a@ung?d s
triasc mai mult .n lumea !irtual, .n care, de multe ori, @oaca un rol, al celui care ar dori sa "ie*
428Coiii ind s/,i etreaca tot timul li%er .n "ata calculatorului, e!entual .mreuna cu rietenii,
dac au la .ndem?na o retea de calculatoare* 3dulii o%seda,i de comuter re"er s mint .n
legatur cu numarul de ore etrecute .n "aa monitorului*
$rincialele cheltuieli din !iaa unui deendent sunt legate de o%iectul !iciului#
accesorii mai scume, %anda de Internet mai larga, monitor mai er"ormant* (intre e"ectele
"i+ice, Sindromul de tunel carian este rinciala ro%lema e care o !a resimi o ersoan care
etrece multe ore la comuter* Insomniile, tul%urarile gra!e ale somnului sunt alte ro%leme de
sntate care !or aarea*418 (urerile de ca ,i ro%lemele ochilor sunt, de asemenea, "oarte
comune .n ca+ul deendenilor de @ocuri, ca ,i negli@area asectului e)terior ,i a masurilor de
igien# dini cariai, ar murdari, haine neslate, .n ca+ul deendenilor cu !echime ot aarea
chiar deresia, isteria ,i aranoia*

M2%uri ,e pro0i!Gie
1* Nu lasai calculatorul tot timul la .ndemana coilului0 .n niciun ca+ nu tre%uie s .l lasai
.n camera lui0 comuterul tre%uie sa "ie .ntr/o .ncaere unde are acces toata lumea ,i unde
este su% ermanent o%ser!aie*
2* Creai/i un rogram de acces la calculator, o ora e +i, dua ce ,i/a "acut lectiile*
<* Imlicai/!a mult mai acti! .n !iata coilului, @ucandu/!a .mreuna, angrenandu/l .n
di!erse acti!iti atracti!e, care s/i cate+e interesul ,i sa/i distraga atenia de la
reocuarea e)cesi!a entru calculator*
5* Citii .mreuna cu el di!erse o!e,ti sau o!e,tiri adatate la ni!elul sau de .nelegere ,i
la s"era lui de interese*
6* Cercetai ce anume i. interesea+a ,i .ncercati sa/i creai ro%a%iliti de largire a acelui
interes*
7* :"erii/i osi%ilitatea de a ractica un sort sau .nscriei/l la un clu% al coiilor unde ,i/ar
utea "ace rieteni la care s ai%a arte de ro!ocri, ,i unde s "ie imlicat .n @ocuri ,i
acti!iti care s/l determine s/,i diminue+e interesul entru calculator*
.i/iogr!0ie
1* 9'sench &ans, 9usench Mihael, (isci"rarea comortamentului uman*, 9ditura Teora,
^ucure,ti, 2EEE, 65/7E*
2* Chelcea 3dina, Tele!i+orul, internetul/ inamic sau rieten*, 9ditura Teora, ^ucure,ti,
2EE=, </F
12E
121