1.1.

Obiectul i definirea pedologiei

Pedologia este tiina care cerceteaz formarea, evoluia, nsuirile, clasificarea, rspndirea i folosirea
raional a solurilor. Termenul pedologie este de origine greac i vine de la cuvintele pedon care nseamn teren, ogor
sau sol i de la logos care nseamn tiin, cuvntare, discurs.
Solul, ca obiect de studiu al pedologiei este definit ca un corp natural ce corespunde stratului superior, afnat al
litosferei. Acesta este format dintro succesiune de straturi sau orizonturi care sau format i se formeaz permanent
prin transformarea rocilor i a materialelor organice, sub aciunea con!ugat a factorilor fizici, c"imici i biologici, la
zona de contact dintre atmosfer i litosfer.
Pedologia este tiina care se ocup cu studiul solului, privind geneza, evoluia, caracterele morfologice, proprietile
fizice, chimice i biologice, clasificarea, repartiia geografic i utilizarea raional a acestuia.
Etimologic, termenul de pedologie este de origine greac ce provine din cuvintele pedon (sol, teren, ogor i logos
(vorbire despre termen folosit pentru prima dat de ctre !rederich !allo" #n $%&', #n lucrarea Pedologia sau tiina general i
special a solului.
(olurile s)au format intr)o perioad lung de timp. *ocile de la suprafaa litosferei, #n urma unor procese de dezagregare
(diferentele de temperatur, #ngheul precum i a unor procese de descompunere chimic (datorita apelor de infiltraie se
fr+mieaz #n particule mai mari sau mai mici , pietriuri, nisipuri, argila, praf.
(olul - obiectul de studiu al pedologiei a fost definit de ctre savantul .... /o0uceaev #n $%%$ ca fiind un corp natural
specific format sub influena condiiilor de mediu, caracterizat prin anumite proprieti, capabil s #ntrein viaa plantelor. /e
asemenea, prezint anumite caracteristici care practic #l i definesc i anume,
) este un corp care conine materie vie (microflor, faun #n care au loc procese de asimilaie, dezasimilaie, sintez i
descompunere de substane organice, cu eliberare de energie1
) este un corp natural care se formeaz i evolueaz #n timp la suprafaa uscatului1
) este un corp poros, af+nat, ce poate fi strbtut de rdcini, poate reine ap i aer #n anumite proporii1
) este un corp cu o compoziie organo)mineral comple2, rezervor de substane nutritive.
Pe l+ng aceste caracteristici menionate mai sus, solul poate #ndeplini o serie de funcii, cum ar fi, ecologice, economice,
energetice, tehnico)industriale i informatice, dup cum urmeaz,
3 funcii ecologice
) contribuie la reglarea compoziiei atmosferei i hidrosferei prin participarea sa la circuitul elementelor chimice i apei #n
natur1
) contribuie la stabilitatea reliefului prote4+nd scoara, av+nd rol de geoderm protectoare1
) acioneaz ca un filtru protector, prevenind contaminarea apelor freatice cu diferite substane1
) are rol de autocurire (epurare a diferitelor substane1
) asigur condiii de protecie, funcionare i evoluie normal a biosferei1
) prote4eaz anumite specii asigur+nd biodiversitatea1
) habitat pentru organismele din sol.
3 funcii economice:
- contribuie la producerea de fitomas, ce servete ca materie de baz #n producerea alimentelor, #mbrcminte,
combustibil, etc.1
) regenerarea capacitii de producie a ecosistemului (mineralizarea materiei organice
funcii energetice:
- acumularea de energie chimic, prin convertirea energiei solare #n procesul de fotosintez, rezult+nd substane
organice, care apoi se transform #n humus1
) realizeaz schimbul de energie i substane #ntre geosfere.
3 funcii tehnico-industriale:
) infrastructur pentru diferite construcii, drumuri, conducte subterane etc.1
) materie prim pentru industrie (nisip, lut, argil etc..
5 e2emplificare mai complet se regsete #n figura $.$.
Solul reprezinta mediul de nutritie a plantelor. Din punctde vedere fizic, solul este un sistem structurat i poros, alcatuit din trei faze: solida,
lichida i gazoasa.
Faza solida a solului, reprezinta rezervorul principal de elemente nutritive. Aceasta este constituita dintr-o fractiune minerala ntr-o proportie
de 9-99! i o fractiune organica, "-"!.
Solul este principalul mi#loc de produc$ie n agricultur% i silvicultur% precum i o parte esen$ial% a ecosistemelor terestre i a mediului
am&iant i, prin urmare, o resurs% indispensa&il% pentru e'isten$a umanit%$ii.
Solul ( resurs% limitat% - este unul dintre cele mai pre$ioase &unuri indispensa&ile umanit%$ii ( deoarece ntre$ine pe p%m)nt via$a plantelor, a
animalelor i a omului
Solul este stratul de la suprafata scoartei terestre poros, af)nat, permea&il n care plantele si nfig r%d%cinile si de unde si iau apa si
elementele nutritive. S-a format, se formeaz% si evolueaz% de-a lungul timpului la suprafata litosferei prin transformarea rocilor, mineralelor si
materiei organice de c%tre organisme * vegetale si animale+ n anumite conditii de clim% si relief. Se presupune c% un cm, de sol se formeaz%
n c)teva sute de ani.
-n urma actiunii con#ugate a factorilor de solificare * naturali si antropici+ solul prezint% o fertilitate natural% rezultat% n timpul proceselor de
pedogenez% si o fertilitate artificial% ce se suprapune fertilit%tii naturale si care se datoreaz% activit%tii productrive a omului.
-ntre conditiile climatice, vegetatie si tipurile de sol formate pe teritoriul t%rii noastre e'ist% o perfect% concordant% ncep)nd din zona de
c)mpie si p)n% n zona montan%. De aceea, n .om)nia, unde cadrul natural este foarte heterogen s-au format foarte multe tipuri de sol, tara
noastr% fiind considerat% un adev%rat mozaic de soluri.
Din punct de vedere al compozitiei, solul este un corp hetrogen alc%tuit din mai multe componente: solid%, lichid% si gazoas%.
/artea solid% este alc%tuit% dintr-o component% mineral% care reprezint% apro'mativ 90! si una organic% de apro'imativ 0!.
Partea mineral a solului s-a format prin dou% mari procese care s-au manifestat asupra rocilor si mineralelor de la suprafata scoartei terestre
care la nceput erau dure, masive, ndesate si nu puteau asigura conditii de viat% si anume dezagregarea si alterarea .
Dezagregarea este procesul mecanic si &iomecanic de m%runtire a rocilor si mineralelor, rezult)nd produsi cu dimensiuni mai mici, dar cu
aceleasi propriet%ti ca ale vechiului material din care provin.
Alterarea este procesul chimic si &iochimic de transformare a rocilor si mineralelor, rezult)nd produsi cu propriet%ti noi, diferite de ale
materialului din care provin. Si alterarea si dezagregarea se produc su& actiunea atmosferei, hidrosferei si &iosferei.
/rincipalele produse rezultate n urma proceselor de dezagregare si alterare sunt: &olovani, pietre, pietris, nisip, praf, minerale argiloase, silice
coloidala, o'izi si hidro'izi, saruri.
.esturile organice constituite din tesuturi vegetale si animale, microorganisme sunt atacate de numerosi agenti fizici, chimici si &iologici
suferind diferite procese de descompunere. 1iteza de descompunere a resturilor vegetale si animale este foarte mult influentata de conditiile
climatice.
Astfel n zona de stepa caracterizata prin temperaturi ridicate si precipitatii scazute descompunerea& resturilor vegetale se desfasoara mult mai
rapid n comparatie cu zona de padure si montana unde datorita precipitatiilor ridicate si temperaturilor scazute descompunerea este mai lenta,
anual ram)n)nd o cantitate nsemnata de resturi vegetale nedescompuse sau partial descompuse.
Descompunerea resturilor vegetale se desfasoara su& actiunea organismelor si microorganismelor care utilizeaza materia organica pentru
hrana si sursa de energie.
Partea vie
Faza
gazoas%
%
Faza
lichid
%
Faza
solid%
2icroo
rganis
me
2ezo
i
macroo
rganis
me
1apori
de ap%
Apa
din sol
Su&st.
solu&ilizate
2at.
mineral
2at.
organic%
Aerul din
sol
Solu$ia
solului
2at.
p%m)ntos
3dafonu
l
Spaiu poros
(lacunar)
Spaiul neporos
(pori)
Diferite gaze:
4, 5
6
, 75
6
Partea nevie
/e l)ng% aceste func$ii amintite, solul ndeplinete o func$ie comple'% regenera&il% cunoscut% su& numele de fertilitate. De-a lungul timpului,
acest termen a fost interpretat de diferi$i autori, dup% anumite concepte *8illiams ( "999, 7hiri$% ( "9::+ ns%, o defini$ie complet% a fost dat%
de D. Davidescu i anume c% fertilitatea reprezint capacitatea solului de a pune la dispoziia plantelor substanele nutritive i apa
(permanent, simultan i n cantiti suficiente) de a asigura condiiile fizice, chimice i biochimice necesare creterii acestora n contextul
satisfacerii i a celorlali factori de vegetaie.