Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea de Drept
Raport
Tema:Consiliul European.Preedintele
Consiliului European i naltul Repre!entant
pentru PESC
Raportor: "roian Maria# $r.%&'
%&'%
Cuprins
'.(ntroducere
%. Consiliul European.
).Preedintele Consiliului European
*.naltul Repre!entant pentru PESC
(ncercarea de a construi Europa unita este# de +apt# continua cautare a ec,ivalentului modern al
polis-ului armonios si comunitar pe care vec,ii $reci l-au creat.i/.'/. Europa nu poate +i $andita
+ara recuperarea libertatii spiritului# a libertatilor politice si individuale ale omului in cadrul unei
societati care se cali+ica democratica.
(ma$inea me$alopolis-ului anar,ic trebuie inlocuita cu ima$inea unei Europe armonioase#
comunitare. Europenii au +ost pusi in situatia de a inventa atat institutii care respecta ambitiile
nationale le$itime ale popoarelor europene# cat si nevoia de actiune comuna e+icienta. (deea dupa
care Europa se construieste este cea a unitatii in diversitate# ast+el incat ea trebuie sa se mentina
intr-un ansamblu ale carui institutii ar +i ine+icace# daca n-ar +i supranationale# adica in stare sa
adopte ,otarari care se impun tuturor $uvernelor si nu numai celor care +i$urea!a in ma0oritatea
celor care le-au luat.
Construirea Comunitatilor Europene# apoi a Uniunii Europene trebuie inteleasa prin prisma celor
doua notiuni +undamentale ve,iculate# supranationalitatea si inter$uvernamentalitatea.a)
Supranationalitatea (sau integrarea) presupune un trans+er sau trans+eruri de competenta de la
statele participante catre o persoana 0uridica superioara. Entitatea 0uridica catre care se +ace
trans+erul este Comunitatea Europeana si se reali!ea!a in urma inc,eierii unui act 0uridic# tratat cu
precadere# prin care statele accepta aceasta transmitere de atributii. Din acest motiv# Uniunea
Europeana nu are inca o personalitate 0uridica# adica nu poate +i suportul unui trans+er de
competenta. b) Interguvernamentalitatea (sau concertarea, cooperarea) nu implica trans+er de
competente# deci!ia luata +iind doar un simplu acord prin consens. Din punct de vedere politic#
luarea unei deci!ii implica doar o orientare# o actiune comuna# nu are +orta 0uridica# iar e1ecutia
acestei deci!ii revine doar administratiilor nationale. (n constructia europeana sunt utili!ate atat
+ormule ale supranationalitatii# cat si ale inter$uvernamentalitatii# mer$and de la inte$rarea pura -
piata unica# controlul concurentei# moneda unica etc. pana la inter$uvernamentalitatea pura -
politica e1terna si de securitate comuna# 0ustitia si a+acerile interne etc.# +iind posibile si do!ari
intermediare. Prin insasi constructia mecanismului luarii deci!iei se $arantea!a ca nici un stat
membru nu poate +i in masura sa e1ercite asupra altuia o ,e$emonie durabila.
Uniunea Europeana dispune de o structura institutionala unica# avand drept scop.2/ urmarirea
obiectivelor Uniunii# promovarea valorilor sale# servirea intereselor Uniunii# ale cetatenilor sai si
ale statelor membre# asi$urarea coerentei# e+icacitatii si continuitatii politicilor si actiunilor
intreprinse in atin$erea obiectivelor sale.
Sistemul institutional al Uniunii Europene cuprinde: Parlamentul European# Comisia Europeana
3contine si +unctia de ministru de e1terne al Uniunii Europene in calitate de vicepresedinte al
Comisiei4# Consiliul de Ministri 3Consiliul Uniunii Europene4# Curtea de 5ustitie 3cuprinde Curtea
Europeana de 5ustitie# Tribunalul de Mare (nstanta si tribunalele speciali!ate4# Consiliul European#
precum si institutii care intre$esc cadrul institutional ca 6anca Centrala Europeana# Mediatorul
European# Curtea de Conturi# Controlorul European al Protectiei Datelor si Presedintia Uniunii#
6anca Europeana de (nvestitii 36E(4. 7lte institutii ce au rol a0utator consultativ# de avi!are sau de
specialitate sunt Comitetul Repre!entantilor Permanenti 3C8REPER4# Comitetul Economic si
Social 3CES4# Comitetul Re$iunilor 3CR4. Pe lan$a acestea +unctionea!a alte or$anisme ale
comunitatii# precum si a$entii descentrali!ate.
n+iinarea CE:
- 7 +ost 9n+iinat 9n urma con+erinei la nivel 9nalt de la Paris din '& decembrie '2:*#
prima sa 9nt;lnire av;nd loc la Dublin 9n '2:<.
-n '2=:# Consiliul a +ost inclus 9n tratate# pentru prima dat> 9n 37ctul Unic European4 iar rolul lui
a +ost de+init pentru prima dat> 9n Tratatul de la Maastric,t.
- Consiliul European a +ost creat 9n '2:* cu intenia instituirii unui +orum in+ormal de de!batere
9ntre e+ii de stat sau de $uvern.
- Consiliul European a devenit rapid or$anul care stabilete obiectivele Uniunii i linia de urmat 9n
vederea reali!>rii acestora# 9n toate domeniile de activitate ale UE.
- 7 dob;ndit un statut +ormal prin Tratatul de la Maastric,t din '22%# con+orm c>ruia ?Consiliul
European impulsionea!> de!voltarea Uniunii i de+inete orient>rile politice $enerale ale acesteia.?
- ncep;nd cu ' decembrie %&&2# 9n con+ormitate cu Tratatul de la @isabona# Consiliul European a
devenit una dintre cele apte instituii ale Uniunii.
Structura CE:
- Consiliul European este compus din e+ii de stat sau de $uvern ai statelor membre# precum i din
preedintele s>u i preedintele Comisiei. naltul Repre!entant al Uniunii pentru a+aceri e1terne i
politica de securitate este invitat s> participe la lucr>rile Consiliului European# 9ns> trebuie de
menionat c> nu este membru a acestuia.
- 7tunci c;nd ordinea de !i o impune# +iecare membru al Consiliului European poate decide s> +ie
asistat de un ministru i# 9n ceea ce 9l privete pe preedintele Comisiei# de un membru al Comisiei.
Funcionarea CE:
Se 9ntrunete de dou> ori pe semestru# la 6ru1elles# la convocarea preedintelui s>u. Sunt
posibile i reuniuni e1traordinare.3art.'<3)4TUE4
Reuniunile consiliului european sunt pre$>tite de C7"3Consiliul 7+aceri "enerale4# 9n
colaborare cu Comisia
Se 9ntrunete pe durata a % !ile
n !iua 9nt9i# reuniunea este limitat> la e+ii de stat sau de $uvern#9mpreun> cu Preedintele
Consiliului European i cel al Comisiei#care discut> #mai ales# de actualitate dein viaa
Uniunii.
7 doua !i sunt tratate# de obicei# c,estiuni de politic> e1tern> i se pun la punct conclu!iile
edinei.
Pro$ramul# de obicei# e suplu i las> loc unor reuniuni ne+ormale bilaterale sau
multilaterale.
Conclu!iile sunt pre$>tite de Secretariatul "eneral al Consiliului UE i cuprind orient>rile
politice# ,ot>r9rile# ,pt>r9rile adoptate# declaraii# precum i pai concrei pe care trebuie s>-i
9ntrepriind> instituiile UE pentru ducerea la 9mplinire a celor stabilite la edina Consiliului
European.
Aot>: @a reuniunile Consiliului European particip> i Preedintele Parlamentului European# dar
numai la desc,iderea lucr>rilor.Dup> un sc,imb de vi!iuni pe mar$inea principalelor subiecte ale
ordinii de !i# el p>r>sete edina.
Consiliul European AU este institu ie comunitar># cum sunt Comisia# Consiliul UE# Parlamentul#
Curtea de 5usti ie i Curtea de Conturi# i nici or$an comunitar cu activitate permanent> sau
deliberativ># cum sunt C8REPER# Comitetul Re$iunilor# etc.
Consiliul European AU de ine putere public> la nivelul UE. (n+luen a sa se mani+est> cu pre$nan >
la nivel in+ormal# deoarece e+ii de stat i de $uverne sunt cei care stabilesc liniile directoare 9n
politica Uniunii# urm;nd ca institu iile comunitare# 9n +runte cu Consiliul i Comisia# s> pun> in
aplicare# prin acte comunitare# ,ot>r;rile luate.
Funciile CE:
B 7si$ur> desemnarea principalelor linii de aciune la nivelul evoluiei internaionale a construciei
europene
B Prevede stabilirea orient>rilor $enerale 9n domeniul politicilor economice# sociale i e1terne
B Particip> la luarea deci!iilor la cel mai 9nalt nivel 9n privina problemelor deosebite care pot
ap>rea 9n cadrul domeniului economic# social# +inanciar i de politic> e1tern>.
B 7si$ur> coordonarea politicilor economice $enerale ale statelor membreC
B 7re putere de deci!ie dup> ce obine avi!ul Parlamentului sau 9n procedura de co-deci!ie cu
acesta din urm>C
B De+inete i pune 9n aplicare Politica European> de Securitate Comun># coordonea!> domeniile
de ordine public> i cooperare 0udiciar> 9n materie penal>C
B 7cord> Comisiei putere de e1ecuie 9n anumite politici comunitare# put;nd s> 9i re!erve 9ns># 9n
anumite situaii# atribuii proprii de e1ecuie.
Modalitile de vot:
@a toate nivelurile Consiliului D $rupuri de lucru# C8REPER# Consiliul de minitri D deci!ia se ia
prin vot. Sunt consacrate * modalit>i de vot 9n +uncie de dispo!itiile care $uvernea!a di+eritele
sectoare de activitate ale Uniunii Europene:
a4 Ma0oritatea simpl> - este pre!entat> ca modalitatea de drept comun 9n Tratatul CE. 7cest
tip de vot nu este solicitat 9ns> practic dec;t 9n ca!uri limitate 3adoptarea re$ulamentului interiorC
solicitarea de studii si propuneri Comisiei# +i1area statutului comitetelorC +i1area condiiilor i
limitelor cererii de in+ormaii de la Comisie4
b4 Ma0oritatea cali+icat> D este modalitatea cea mai +recvent prev>!ut>. Calculul ma0orit>ii
cali+icate se +ace 9n +uncie de ponderea +iec>rui stat membru stabilit> prin Tratat. n pre!ent#
num>rul total de voturi este de )*<# iar ma0oritatea cali+icata repre!int> %%< voturi. n aceast>
situaie# reparti!area voturilor va +i dup> cum urmea!>:
- "ermania# Frana# (talia i Re$atul Unit - c;te %2 de voturiC
- Spania i Polonia - c;te %: de voturiC
- Rom;nia D '* voturi
- 8landa-') voturiC
- "recia# Republica Ce,># 6el$ia# Un$aria i Portu$alia D '% voturi +iecareC
- Suedia# 7ustria# 6ul$aria - c;te '& voturiC
- Slovacia# Danemarca# Finlanda# (rlanda i @ituania - : voturi +iecareC
- @etonia# Slovenia# Estonia# Cipru i @u1embur$ - * voturi +iecareC
- Malta ) - voturi.
c4 Unanimitatea D modalitate utili!at> din ce 9n ce mai rar 3+iscalitate# a+aceri sociale#
cultur># e1tinderea UE4
d4Consens- devine re$ul># +ormali!at prin tratate# cu e1cepia ca!ului c9nd Tratatele dispun
alt+el.De re$ul> prin consens se adopt> aciunile politice.
Competena Consiliului European n domeniul ESC (olitica E!tern "i de Securitate
Comun):
EDe+inete i identi+ic> obiectivele strate$ice ale UE 9n domeniul PESC i celelalte domenii de
aciune e1tern>3art.%% TUE4
E(denti+ic> interesele strate$ice ale UE# stabilete obiectivele i stabilete orient>rile $eneraleale
PESC# inclusiv 9n c,estiuni av9nd implicaii militare.
EEste un +or# unde statele membre se pun de acord 9n orice c,estiune de interes $eneral 9n acest
domeniu.
#ipurile de acte ce le adopt CE:
- deci!ii-9n problemele cele mai importante
- deci!ii de procedur>-prin care se reali!ea!> declinarea de competen> 9n +avoarea
Consiliului Minitrilor sau a altor instituii ale UE
- orient>ri i directive
- declaraii
$nele dintre ntrunirile Consiliului European sunt v%ute de unii ca puncte de cotitur n
istoria $niunii Europene& Ca de e!emplu:
'2F2# Ga$a: Politica e1tern> i e1tinderea.
'2:*# Paris: Crearea Consiliului
'2=<# Milano: (ni ierea Con+erin ei (nter$uvernamentale ce va duce la 7ctul Unic European
'22'# Maastric,t: 7cordul pentru Tratatul de la Maastric,t
'22)# Copen,a$a: De+inirea Criteriilor de la Copen,a$a
'22:# 7msterdam: 7cordul pe Tratatul de la 7msterdam
'22=# 6ru1elles: Selectarea statelor membre care vor adopta euro
'222# Holn: Declara ia pentru +or ele militare
'222# Tampere: Re+orma institu ional>
%&&&# @isabona: Strate$ia @isabona
%&&%# Copen,a$a: 7cordul privind e1tinderea din mai %&&*
%&&:# @isabona: 7cordul pe Tratatul de la @isabona
%&&2# 6ru1elles: Aumirea Pre edintelui Consiliului i a naltului Repre!entant
%&'&# 6ru1elles: Facilitatea Financiar> European> pentru Stabilitate
%&''# 6ru1elles: 7cordul incipient pentru Pactul Fiscal
Cooperarea Consiliului European cu Consiliul $E, mpreun cu statele mebmbre ale $E
-Consiliul UE elaborea!> PESC i adopt> deci!iile necesare pentru de+inirea i punerea 9n aplicare
a acesteia# pe ba!a orient>rilor $enerale i a liniilor strate$ice de+inite de Consiliul European.
-statele membre se pun de acord 9n cadrul Consiliului European i Consiliului UE 9n orice
c,estiune de interes $eneral 9n domeniul de politic> e1tern> i de securitate 9n vederea de+inirii
unei abord>ri comune.De e1emplu 9nainte de a 9ntreprinde orice aciune pe scena internaional> sau
de a-i asuma orice an$a0ament care ar putea le!a interesele Uniunii# +iecare stat membru consult>
celelalte state 9n cadrul Consiliului European sau a Consiliului UE.
-naltul Repre!entant al Uniunii pentru PESC 9i coordonea!> activit>ile 9n cadrul Consiliului UE.
arta'area competenei CE cu (naltul )epre%entant pentru ESC
naltul Repre!entant pentru Politica E1tern> i de Securitate Comun> este 9n acelai timp i
Secretar "eneral al Consiliului Uniunii Europene# av;nd competene 9n domeniul relaiilor e1terne
ale Uniunii# acion;nd 9n numele Consiliului 9n conducerea dialo$ului cu >rile tere.
Dup> intrarea 9n vi$oare a Tratatului de la 7msterdam secretarul $eneral al Consiliului
cumulea!> i +uncia de 9nalt Repre!entant al PESC# particip;nd la luarea deci!iilor# la
9mbun>t>irea consistenei i vi!ibilit>ii PESC i la conducerea dialo$ului cu terii 3la solicitarea
preediniei4. 7st+el av9nd urm>toarele atribuii:
- monitori!area i anali!area evoluiilor 9n domeniile relevante pentru PESCC
- evaluarea intereselor UE 9n raport cu PESCC
- evalu>ri ale evenimentelor-politice# ale cri!elor poteniale i ale situaiilor cu impact semni+icativ
asupra PESCC
- elaborarea de opiuni politice pentru Consiliu.
(naltul )epre%entant al $niunii pentru a*aceri e!terne "i politica de securitate actualmente
Cat+erine ,s+ton:
Tratatul de la @isabona creea!> +uncia de nalt Repre!entant al Uniunii pentru a+aceri e1terne i
politica de securitate# al c>rui rol este acela de a conduce politica e1tern> a Uniunii Europene 3UE4.
7nterior# atribuiile naltului Repre!entant al Uniunii erau asi$urate de dou> persoane distincte 9n
cadrul UE:
-naltul Repre!entant pentru politica e1tern> i de securitate comun> 3PESC4C
-Comisarul 9ns>rcinat cu relaiile e1terne.
Prin urmare# Tratatul de la @isabona reunete competenele le$ate de politica e1tern> i de
securitate comun> 9n m;inile unei sin$ure persoane. 8biectivul este ca aciunea e1tern> a UE s>
c;ti$e coeren># e+icacitate i vi!ibilitate.
Cu toate acestea# naltul Repre!entant al Uniunii nu deine monopolul asupra repre!ent>rii e1terne
a UE. De asemenea# Tratatul de la @isabona 9i atribuie preedintelui Consiliului European sarcina
de a asi$ura la nivelul s>u repre!entarea e1tern> a UE# +>r> a aduce atin$ere atribuiilor naltului
Repre!entant. Te1tul nu preci!ea!> totui 9n ce mod trebuie 9mp>rit> activitatea 9ntre cele dou>
persoane# l>s;nd ca practica s> stabileasc> care sunt rolurile lor respective.
ATRIBUII
naltul Repre!entant particip> 9n mod activ la politica e1tern> i de securitate comun> a Uniunii. n
primul r;nd# acesta contribuie la elaborarea acestei politici# prin propunerile pe care le supune
votului Consiliului i Consiliului European. 7poi pune 9n aplicare deci!iile adoptate# 9n calitate de
mandatar al Consiliului.
naltul Repre!entant al Uniunii deine 9n plus o +uncie de repre!entare. 7cesta conduce dialo$ul
politic cu >rile tere i are responsabilitatea de a e1prima po!iiile UE 9n or$ani!aiile
internaionale.
Prin 9nlocuirea naltului Repre!entant pentru PESC i a Comisarului pentru relaiile e1terne# naltul
Repre!entant al Uniunii a motenit totodat> atribuiile care le reveneau acestora:
E9n cadrul Consiliului# acesta trebuie s> asi$ure coerena i continuitatea lucr>rilor re+eritoare la
politica e1tern> a UE. n acest scop# acesta pre!idea!> Consiliul 7+aceri E1terneC
E9n cadrul Comisiei# este 9ns>rcinat cu responsabilit>ile care 9i revin acesteia din urm> 9n domeniul
relaiilor e1terne. n plus# trebuie s> ve$,e!e la coordonarea politicii e1terne cu celelalte politici i
servicii ale Comisiei.
AUM(RE
naltul Repre!entant este numit de c>tre Consiliul European# care ,ot>r>te cu ma0oritate cali+icat>#
cu acordul preedintelui Comisiei. Consiliul European poate# de asemenea# s> 9i 9nc,eie mandatul
con+orm aceleiai proceduri.
Prin calitatea pe care o are# naltul Repre!entant este unul dintre vicepreedinii Comisiei. n
aceast> capacitate# 9mpreun> cu preedintele i ceilali membri ai Comisiei# acesta este supus
votului de aprobare al Parlamentului European. Tratatul privind UE preci!ea!> c># 9n ca!ul 9n care
o moiune de cen!ur> 9mpotriva Cole$iului este votat> de Parlament# naltul Repre!entant trebuie
s> renune la +unciile pe care le e1ercit> 9n cadrul Comisiei. 7 contrario# acesta 9i p>strea!>
responsabilit>ile pe care le are 9n cadrul Consiliului p;n> la +ormarea unei noi Comisii.
re"edintele Consiliului European actualmente -erman .an )ompu/:
- Consiliul European 9i ale$e Preedintele cu ma0oritate cali+icat>. Mandatul Preedintelui este de
doi ani i 0um>tate# cu posibilitatea re9nnoirii o sin$ur> dat>. Pre edintele Consiliului European nu
poate e1ercita 9n acela i timp un mandat na ional.
7tribuiile Preedintelui CE:
Pre!idea!> i impulsionea!> lucr>rile Consiliului European i 9ntre timp# 9ncerc9nd s>
+acilite!e consensul i coe!iunea 9n cadrul acestuia.
7si$ur> pre$>tirea i continuitatea lucr>rilor Consiliului European# 9n cooperare cu
Preedintele Comisiei i pe ba!a lucr>rilor Consiliului 7+aceri "enerale
Pre!int> raport Parlamentului European dup> +iecare reuniune a Consiliului European
7si$ur> repre!entarea e1tern> a UE 9n domeniul PESC# +>r> a aduce atin$ere competenelor
9naltului repre!entant al UEC
Pre edintele ac ionea!> pentru +acilitarea coe!iunii i consensului 9n cadrul Consiliului
EuropeanC
Aot>: Misiunea preedintelui Consiliului European este bidimensional>:
E1 ante: presupune or$ani!area# coordonarea i asi$urarea unui traseu pentru Consiliul
European# stabilind aliane i +acilit9nda$endele
E1 post: presupune s> asi$ure aducerea la 9ndeplinire i implimentare a Deci!iilor
Consiliului European.
ntreb>rile de ba!>:
Cu ce se ocup Consiliul European0

Consiliul European o+er> Uniunii impulsurile necesare de!volt>rii acesteia i 9i de+inete orient>rile
i priorit>ile politice $enerale. 7cesta nu e1ercit> +uncii le$islative.

Cine sunt membrii si0

Consiliul European este compus din e+ii de stat sau de $uvern ai statelor membre# precum i din
preedintele s>u i preedintele Comisiei. naltul Repre!entant al Uniunii pentru a+aceri e1terne i
politica de securitate este invitat s> participe la lucr>rile Consiliului European# 9ns> trebuie de
menionat c> nu este membru.
7tunci c;nd ordinea de !i o impune# +iecare membru al Consiliului European poate decide s> +ie
asistat de un ministru i# 9n ceea ce 9l privete pe preedintele Comisiei# de un membru al Comisiei.

Cu ce *recven se ntrune"te0

Consiliul European se 9ntrunete de dou> ori pe semestru# la convocarea preedintelui s>u.
7tunci c;nd situaia o impune# preedintele convoac> o reuniune e1traordinar> a Consiliului
European.

Cum "i adopt deci%iile0

Deci!iile Consiliului European se adopt> de re$ul> prin consens. n unele ca!uri# Consiliul
European adopt> deci!iile 9n unanimitate sau cu ma0oritate cali+icat># 9n +uncie de ceea ce prev>d
dispo!iiile tratatului.

Cum "i alege re"edintele0 Care este durata mandatului re"edintelui0

Consiliul European 9i ale$e Preedintele cu ma0oritate cali+icat>. Mandatul Preedintelui este de
doi ani i 0um>tate# cu posibilitatea re9nnoirii o sin$ur> dat>.
112e ce oare este aceast institu ie at3t de important dac nu are *unc ii legislative0
8 e1plica ie ar putea +i +aptul c> e+ii de stat i de $uvern ca politicienii de la v;r+ul statelor
membre in+luen ea!> 9n mod pre$nant a$enda politic> a Uniunii# adic> stabilesc liniile directoare
din domeniul politic# economic i social pentru o serie de domenii de activitate ale UE.
Conclu%ii:
Consiliul European AU este institu ie comunitar># cum sunt Comisia# Consiliul UE# Parlamentul#
Curtea de 5usti ie i Curtea de Conturi# i nici or$an comunitar cu activitate permanent> sau
deliberativ># cum sunt C8REPER# Comitetul Re$iunilor# etc.
Consiliul European AU de ine putere public> la nivelul UE. (n+luen a sa se mani+est> cu
pre$nan > la nivel in+ormal# deoarece e+ii de stat i de $uverne sunt cei care stabilesc liniile
directoare 9n politica Uniunii# urm;nd ca institu iile comunitare# 9n +runte cu Consiliul i Comisia#
s> pun> in aplicare# prin acte comunitare# ,ot>r;rile luate.
Consiliul European a devenit rapid or$anul care stabilete obiectivele Uniunii i linia de urmat 9n
vederea reali!>rii acestora# 9n toate domeniile de activitate ale UE.
Unele dintre 9ntrunirile Consiliului European sunt v>!ute de unii ca puncte de cotitur> 9n istoria
Uniunii Europene.Ceea ce semni+ic> c> a avut si are un rol important 9n activitatea UE.
Printre cele mai 9nsemnate inova ii prev>!ute de Tratatul de la @isabona 9n privin a activit> ii
Consiliului European se num>r> numirea unui pre edinte permanent. 7ceast> inova ie a +ost
menit> s> 9nl>ture de+icitele vec,ii structuri ap>rute de pe urma ale$erii unei conduceri sc,imbate
bianual 3lipsa continuit> ii# probleme mai ales pentru statele membre de dimensiuni mai reduse
etc.4.
Consiliul European intervine ca mediator atunci c;nd trebuie solu ionate con+licte la nivelurile
in+erioare# de e1emplu la nivelul ministerelor de resort. n acest ca!# Consiliul European 9ncearc>
s> identi+ice solu ii sub +orm> de pacIa$e deals# care s> +ie acceptabile pentru to i.
Consiliului European 9i revine un rol ma0or 9n cadrul politicii e1terne i este actorul principal 9n
probleme precum e1tinderea# modi+icarea Tratatului etc. n cadrul Consiliului sunt luate i
deci!iile importante cu privire la personal: Consiliul 9 i nume te propriu pre edinte# pre edintele
Comisiei Europene i naltul Repre!entant.
7r +i totu i poate prea mult s> 9l consider>m ?motorul inte$r>rii europene? i ?cea mai 9nalt>
autoritate politic>? a UE# acest lucru 9nsemn;nd s> trecem cu vederea peste competen ele
importante ale celorlalte institu ii# precum i peste rela ia de interdependen > din comple1ul
sistem deci!ional al Uniunii.