luminismul mbratiseaza ideea de om ntr-o perspectiva sociala mai larga.

El nu mai propune un proces

de selectie ntre oameni, nu creeaza o categorie de privilegiati, o aristocratie a inteligentei, ci manifesta
un sentiment binevoitor pentru toti semenii, pentru fiinta umana, n genere.
Unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai iluminismului a fost Voltaire (1697-l778). El are o opera
ntinsa. A cultivat literatura. dramaturgia, filosofia etc. Voltaire este un novator nu numai n sfera
reflectiei teoretice asupra dezvoltarii istoriei. Voltaire cauta sa valorizeze realitatea istorica dincolo de
fapta politico-militara a acesteia. El acorda atentie problemelor economice si sociale, prezinta aspecte
legate de mentalitatea, obiceiurile si cultura popoarelor.
. Filosoful si scriitorul francez este critic fata de evul mediu. El da o lovitura tendintei umaniste de a
sanctifica antichitatea, l impresioneaza doar epoca rationalismului. Fapt usor de nteles daca ne gndim
ca Voltaire nsusi a fost un stralucit reprezentant al iluminismului.
Voltaire a avut imitatori francezi, englezi, germani pe terenul istoriei grafiei iluministe. Scrierile sale,
desi depasite, dau si n prezent sercatia de prospetime datorita fluidului intelectual intens, vibratiei
spirituale si distinctiei stilistice a lui Mane-Arouet Voltaire.
Unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai iluminismului a fost Voltaire (1697-l778). El are o opera
ntinsa. A cultivat literatura. dramaturgia, filosofia etc. A fost oaspetele unor curti princiare, s-a aflat n
corespondenta cu monarhi ai vremii (Frederic cel Mare si Ecatenna a ll-a). A exercitat o mare influenta
asupra mediilor selecte artistice si culturale ale vremii.
Voltaire este un novator nu numai n sfera reflectiei teoretice asupra dezvoltarii istoriei. El are si o opera
istorica propriu-zisa, demna de interes. Principalele lui scrieri sunt: Viata lui Carol al XII-lea, rege al
Suediei, celebru prin temeritatea si vitejia sa, dar si prin luptele nenorocoase purtate cu Petru I, tarul
Rusiei (Poltava, 1709).
O opera substantiala este Epoca Iul ludovic al XIV-l ea, publicata n 1751. Unii cercetatori o considera
prima opera istorica moderna. Voltaire prezinta un tablou cuprinzator al acestei epoci, nerezumndu-se
doar la aspectele militare si politice. Ea raspunde nevoii de a mbratisa fenomenele de ordin social,
economic si cultural ale istoriei. Voltaire desene cu admiratie figura lui Ludovic al XlV-lea, ntelege
elanurile epocii Regelui soare", dar, pe ansamblu, descrie domnia sa n mod echilibrat si cu simtul
obiectivitatii. Surprinde oarecum faptul ca istoria Frantei sub Ludovic al XlV-lea nu este suficient legata
de dezvoltarea generala a civilizatiei europene. Sub aspect literar, lucrarea este o capodopera" - releva
un analist american al scrisului istoric4. Stilul e suplu, clar si elegant. Spiritul claritatii si al preciziei este,
de altfel, consubstantial culturii franceze, scrierile lui Voltaire fiind reprezentative n acest sens.
De o fauna mai mare s-a bucurat opera lui Voltaire Eseu asupra moravurilor si spiritului natiunilor
(1756). El foloseste n aceasta ampla lucrare, poate pentru prima data, termenul de filosofia istoriei, desi
cartea, ca atare, nu este una de filosofic a istoriei. Ea se nsene n tipologia lucrarilor de istoria
civilizatiilor. Titlul sugereaza, de altfel, acest lucru. Cum momentul reflexiv este ceva mai extins dect n
cartile de istorie de pna atunci, Voltaire i-a dat aceasta apreciere de noblete, fiiosofia istoriei", o
sintagma care va face o mare cariera n gndirea filosofica ulterioara.
n fapt, Voltaire cauta sa valorizeze realitatea istorica dincolo de fapta politico-militara a acesteia. El
acorda atentie problemelor economice si sociale, prezinta aspecte legate de mentalitatea, obiceiurile si
cultura popoarelor. Un cunoscut istoric francez al culturii, Lanson, a revendicat pentru Voltaire
privilegiul de a fi fonnulat prima oara conceptia moderna a istoriei, a acelei istoni care prezinta tabloul
si explicatia civilizatiei"'.
Voltaire face o tentativa de a mbratisa ansamblul civilizatiei mondiale, incluznd n scrierea sa si parti
privitoare la istoria Indiei si a Chinei Subiectul este nsa mult prea vast pentru a putea fi stapan.it de
Voltaire cu aceeasi acuratete. Aceasta rezulta din tratarea inegala a temei, din lacunele de informare si
de documentare. Ideile directoare ale lui Voltaire simt nsa fecunde si valide6.
Filosoful si scriitorul francez este critic fata de evul mediu. El da o lovitura tendintei umaniste de a
sanctifica antichitatea, l impresioneaza doar epoca rationalismului. Fapt usor de nteles daca ne gndim
ca Voltaire nsusi a fost un stralucit reprezentant al iluminismului.
Voltaire a avut imitatori francezi, englezi, germani pe terenul istoriografiei iluministe. Scrierile sale, desi
depasite, dau si n prezent sercatia de prospetime datorita fluidului intelectual intens, vibratiei spirituale
si distinctiei stilistice a lui Mane-Arouet Voltaire.