Sunteți pe pagina 1din 10

PLAN DE AFACERI:

INFIINTAREA UNUI
RESTAURANT
REBEGEA IULIAN
1
CUPRINSUL PLANULUI DE AFACERI

Capitolul 1. Sinteza planului de afae!i .................................................................................................."

Capitolul #. Datele de identifia!e ale a$entului eono%i ..................................................................."
Capitolul ". De&!ie!ea afae!ii .............................................................................................................."

Capitolul '. Defini!ea pietei .....................................................................................................................'

Capitolul (. De&!ie!ea p!odu&elo!)&e!*iiilo! .......................................................................................(

Capitolul +. Fu!nizo!ii de %ate!ii p!i%e, %ate!iale &i utilitati .............................................................+

Capitolul -. .!$aniza!ea fi!%ei &i %ana$e%entul ae&teia ..................................................................-
Capitolul /. In*e&titii &i &ituatia eono%io0finania!a a fi!%ei .........................................................1




2
Capitolul 1. Sinteza planului de afae!i

S.C. Gastronomica SRL. este o firm a crei principal afacere este n sectorul tertiar (servicii),
respectiv un restaurant. Acesta se doreste a fi descis n orasul Al!a"#ulia si va oferi servicii de o calitate
deose!it de cele ale restaurantelor concurente. La atmosfera restaurantului, unul din punctele de atractie, va
concura desi$nul interior distin$%ndu"se prin mo!ilerul deose!it si modul de decorare.
&eniul propus va fi variat, inclu'%nd toate preparatele oferite de restaurantele direct concurente.
(returile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce va distin$e meniul vor fi
)specialittile casei, n $eneral, specifice !uctriei france'e. *le vor contine in$rediente naturale si de cea mai
!un calitate.
Clientii cu disponi!ilitate de a celtui vor constitui piata tint si vor oferi o ima$ine de presti$iu
restaurantului.
+ alt caracteristic proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta evidentiindu"se prin
comportament, tinut si )eticet,.
-oate acestea vor conduce la formarea unei ima$ini po'itive despre afacerea firmei, concreti'%ndu"se n
c%sti$area unei clientele fidele, dac nu frecvente, dispus s celtuiasc pentru a"si oferi un serviciu diferentiat.
.recventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul si personalul su va da clientilor si
certitudinea unui serviciu deose!it.

Capitolul #. Datele de identifia!e ale fi!%ei
Societatea comerciala din punct de vedere a formei se doreste a fi 2Soietate u !a&punde!e li%itata3
4 S.R.L.
/enumirea firmei0 S.C. Gastronomica S.R.L.1
Are ca principal o!iect de activitate0 restaurant, cod CA*2 34151
Capital social0 255 R+21
Sediul social0 Al!a"#ulia, 6ude7ul Al!a1
2r. re$istrul comertului0 se va aloca.
Capitolul ". De&!ie!ea afae!ii
S.C. Gastronomica S.R.L. se doreste a fi o firm care prin serviciile pe care le va oferi s scim!e
ima$inea despre restaurantele din Al!a"#ulia, prin aparitia unuia )mai altfel, dec%t celelalte. (rincipalul scop al
afacerii este de a reusi atra$erea unei clientele fidele, si mai ales deose!ite, ciar dac aceasta necesit timp si
investitii ridicate.
Strinii, functionarul )cu dare de m%n,, micii sau marii proprietari, ntreprin'torii de succes,
intelectualii sau oamenii de cultur, toti acestia tre!uie s forme'e n mare clientela restaurantului. Acest
restaurant ar tre!ui s fie un restaurant select prin el nsusi, select prin ceea ce ofer, prin atmosfera sa, prin
clientii si.
Capitalul necesar initierii afacerii este evaluat la 839.555.555 lei (celtuieli de lansare, costul utila6elor,
a ecipamentelor, a mo!ilierului si mi6locului de transport si celtuielile previ'ionate a fi facute in prima luna
de desfasurare a activitatii.
.orma 6uridica " S.R.L. " a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive0
" raspundere limitata a asociatilor1
" capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor1
" formulare simple la constituire1
" capital social redus.
9
/e'avanta6ul principal pre'entat de o astfel de forma 6uridica0 o!iect limitat de activitate nu constituie un
impediment pentru scopul propus.
Activitatea vi'at prin constituirea societtii este n sectorul tertiar respectiv servicii, concreti'at n
descierea unui restaurant cu specific france' si nu numai. (rodusele oferite, asa cum s"a preci'at, vor avea n
$eneral specific france' fr a fi ns e:clusiv. Se vor avea n vedere si alte preparate de !uctrie select,
deose!it prin calitate, arom si savoare.
Restaurantul prin care se vor oferi serviciile, numit ,,La Classe,, va fi pe c%t posi!il amplasat n 'ona
central a orasului. Calitatea, modul de pre'entare al preparatelor, serviciul si ama!ilitatea personalului si nu n
ultimul r%nd amplasarea vor fi atuurile acestui restaurant.
Ca perspective se va ncerca, n principalele orase ale trii (Constanta, ;ucuresti, ;rasov) de'voltarea
unui lant de restaurante. *le vor avea aceeasi fatad e:terioar, aceeasi firm (nume, tip de scris, culoare) si
decoratiuni interioare.
<n ceea ce priveste meniul oferit va fi identic n toate orasele, fr diferente nota!ile. Se va evita oferirea
de specialitti culinare care nu e:ist n planul de productie al vreunuirestaurant ecivalent aflat n alt oras. <ntr"
un cuv%nt, meniul va fi acelasi pentru ntre$lantul de restaurante tin%nd cont de $usturile consumatorilor din
fiecare oras si incerc%nd o c%t mai !un satisfacere a cerintelor $enerale indiferent de 'ona de provenient.
/e'voltarea unui lant de restaurante este o politic necesar pentru atin$erea unor scopuri pe termen
mediu si lun$ ( formarea unei clientele fidele, selecte, mrirea profitului societtii). (rin aceast strate$ie se
evit fluctuatiile n nivelul $eneral al v%n'rilor societtii, aplati'%nd nivelurile minime si ma:ime $enerate de
perioadele estivale. Concreti'%nd, n ca'ul unui restaurant ampasat n orasul #asi ma:imul ncasrilor se va
nre$istra n trimestrul # (luna martie), ## (luna iunie) si #= (luna octom!rie) al anului1 n scim! ma:imul
profiturilor nre$istrate ntr"un restaurant din Constanta se va o!serva n trimestrul ### (lunile iulie"au$ust).
Aceast stare de lucruri se e:plic prin fluctuatia populatiei, respectiv o deplasare a consumatorilor n perioada
estival din orasul #asi ctre litoralul rom%nesc, inclusiv Constanta. Anali'%nd n continuare restaurantele aflate
n orasele -imisoara, ;rasov, ;ucuresti vor nre$istra cele mai nalte rate ale profiturilor pe ntrea$a perioad a
anului, fr fluctuatii semnificative, datorit ampasrii n 'onele vestice si sudice, cele mai dinamice din punct
de vedere al de'voltrii economice.
(e plan local nu se vd posi!ilitti de e:tindere si nici nu se va urmri acest lucru. <n #asi firma va detine
un sin$ur restaurant pentru a asi$ura e:clusivitatea si unicitatea serviciului. >n alt motiv pentru aceast optiune
l constituie mrimea relativ mic ase$mentului de piat cruia i se adresea' oferta. Se vor ncerca doar
m!unttirea pe c%t posi!il a serviciilor, a meniurilor, dotarea cu noi utila6e, ecipamente (noi ane:e pentru
!ar) dac toate aceste investitii duc la cresterea productivittii muncii, scderea consumurilor ener$etice si
pre'int un nivel ridicat de fia!ilitate av%nd ca re'ultat sporirea profiturilor.
Capitolul '. Defini!ea pietei
Clientii vi'ati de afacere au v%rsta de peste 1? ani, o pondere ridicat detin%nd"o cei cuv%rsta cuprins
ntre 95"85 de ani. Si cei de 25"95 ani formea' o parte importanat, dar mai ales pe termen lun$ acestia fc%nd
parte dintr"un se$ment de consumatori n formare,care n viitor pot deveni fideli.
Consumatorii vi'ati de afacere se deose!esc prin comportament si ocupatie (oameni de afaceri,
intelectuali, functionari). Calitatea acestor clienti potentiali este dat deposi!ilittile lor financiare si de
disponi!ilitatea lor de a celtui pentru a"si oferi unserviciu de !un calitate.
&otivatiile cumprrii serviciului"produs oferit de restaurantul @ ar putea fi urmtoarele0
(etrecerea unei seri plcute n compania persoaneiApersoanelor care i nsotesc1
Servirea unei mese !une ntr"o atmosfer linittit1
/iscutiiAnt%lniri ntre oameni de afaceri1
+ferirea unei seri romantice persoanei iu!ite.
8

Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor, respectiv serviciu de alimentatie pu!lic, acesta
satisfc%nd nu doar necesitti vitale dar si morale.
(unctele de atractie care pot influenta deci'ia potentialilor clienti n vederea cumprarii serviciului sunt0
calitatea deose!it a preparatelor, comportamentul plcut si ama!il al personalului, curtenia, lumina si desi$nul
interior, atmosfera aparte.
Specialittile culinare si !uturile oferite se individuali'ea' prin calitate simod de pre'entare. Asocierea
serviciului oferit cu decoratiile interioare, atmosfera si profesionalismul personalului constituie un portofoliu de
avanta6e n raport cu restaurantele de6a e:istente.
Se$mentul de piat vi'at este situat cu preponderent n orasul #asi. &rimea acestui se$ment pe care
afacerea urmea' a se concentra este estimat la 13B din populatia total a orasului.
-endintele pietei tint arata o crestere usoar. Se previ'ionea' ca n urmtorii 2"9 ani s cunoasc
ritmuri de crestere rapid fiind influentat de situatia economic a 'onei si a Rom%niei.
(e l%n$ previ'iunile optimiste n privinta de'voltrii pietei tint si numrul consumatorilor considerat
destul de conforta!il pentru a avea certitudinea c e:ist o piat de desfacere asi$urat, un alt motiv pentru
desciderea unui astfel de restaurant l constituie numrul si mrimea competitorilor.
Concurentii principali potentiali i repre'int restaurantele cu specific frantu'esc, $recesc, cine'esc si
ara!. .aptul c ele de6a e:ist (deci sunt cunoscute), si"au format o oarecare reputatie (destul de !un n lips de
altceva), au o clientel oarecum fidel, sunt c%teva din avanta6ele concurentiale pe care aceste afaceri le
pre'int.
Cu toate acestea, lipsa unui se$ment de piat propriu sta!il ca si nivelul calitativ al serviciului care a
sc'ut odat cu trecerea timpului, formea' puncte sla!e ce pot fi, si tre!uie, atacate printr"o !un strate$ie de
marCetin$.
Afacerea se va confrunta cu un competitor foarte puternic. Ciar dac nu va fi un concurent direct
restaurantul &c/onaldDs acaparea' o parte a clientilor, datorit faptului c are un nume de marc foarte
cunoscut, preturi relativ re'ona!ile n raport cu calitatea produselor.
Cu toate acestea, atra$erea acestor clienti nu va repre'enta pentru afacerea firmei )o lovitur,. /e
e:emplu n perioda decem!rie"ianuarie, clientela restaurantului @ fiind preconi'at a fi format numai din acei
consumatori cu mari resurse financiare, nu se va orienta spre unlocal cu caracter specific, diferit, ce nu
corespunde $usturilor si o!isnuintelor culinare.
(artea de piat )furat, de &c/onaldDs este constituit din tineri (ma:im 95 de ani) si studenti cu o
putere de cumprare mai ridicat dec%t media. Aceast )pierdere,, practic nu este o!serva!il, aceasta fiind
estompat de ritmul de crestere firesc de la nceputul anului.
*fectul po'itiv al e:istentei afacerii &c/onaldDs va fi ntrirea concurentei, si cum concurenta
stimulea' competitia, cei care vor avea cel mai mult de c%sti$at sunt clientii, a cror satisfactie final este
urmrit n fapt. Consider c e:istenta unui restaurant cu un serviciu si o calitate foarte ridicat (@) si un
puternic concurent cum este &c/onaldDs, va duce n fapt, la )mprtirea, consumatorilor ieseni ntre aceste
dou afaceri. Asa cum am mai artat, se$mentul de piat al lui &c/onaldDs si @ nu coincide n ntre$ime dar se
adresea' celor cu o putere financiar mai ridicat si care au $usturi s# e:i$ente mai mari privind produsele si
serviciile cumprate.
Capitolul (. St!ate$ia de %a!5etin$

-in%nd cont de c%teva din aspectele implicate de acest tip de afacere0 produs"serviciu de nalt calitate,
c%sti$uri reduse n primul an de activitate si de alti factori care pot influenta ne$ativ mersul afacerii (inflatie,
rata do!%n'ii) este deci o!li$atorie anali'a atent si conceperea unei foarte eficiente strate$ii de marCetin$ si de
promovare a serviciului oferit. (olitica firmei n domeniul marCetin$ului si reclamei va pune accent pe
unicitatea serviciului prestat. *cipa mana$eriala (proprietari si administrator) tre!uie s conceap o strate$ie de
marCetin$ care s contin metode si elemente specifice fiecrei etape din viata restaurantului.
Astfel, n ciar 'iua desciderii localului vor fi invitate personalitti pu!lice ale orasului ;ucuresti, oameni
3
de cultur, oameni de afaceri de succes care se !ucur de o !un reputatie. Reclama n aceast perioad va fi
!ine orientat, tintind se$mentul de piat urmarit. Acest lucru se va reali'a prin intermediul0
Crtilor de vi'it trimise pe adresa societtilor comerciale, a firmelor, sau institutiilor pu!lice,
culturale si de nvtm%nt1
/ifu'rii de !rosuri n ca'ul sosirii unor dele$atii strine sau desfsurrii unor conferinte sau
comunicri stiintifice1
>n mediu de comunicare m mas, radioul va fi o alt cale de a face reclam1 ns acest procedeu va
fi folosit doar pe perioade scurte si intermitente1
#nainte de lansarea afacerii, pentru a informa potentialii clienti de intentia de a se descide un nou
restaurant cu un anumit specific si diferentiat prin calitate1
/ata inau$urrii localului va fi si ea atent aleas. *ste recomanda!il perioada propice unor astfel de
actiuni si n care volumul celtuielilor populatiei pentru !unuri de lar$ consum sau de lun$ durat este cea
ridicat. Aceasta corespunde primului trimestru al anului, respectiv sf%rsitul lunii fe!ruarie si nceputul lunii
martie. /atorit acumulrii n aceast perioad a unor sr!tori traditionale (&rtisor, ? &artie), inau$urarea
restaurantului @ ar putea fi receptionat de ctre consumatori drept un )cadou, cu oca'ia acestor evenimente iar
noutatea ofertei ar putea fi un motiv de a vi'ita localul.
<n ceea ce priveste mesa6ul si continutul reclamei0 indiferent dac aceasta se face prin post, difu'are de
!rosuri sau radio ea se va a:a pe ideea oferirii unui serviciu deose!it.
#deea central pe care mesa6ul tre!uie s o transmit este aceea a e:istentei unui restaurant select prin el
nsusi, ce se evidentia' mai ales prin atmosfer, aspect interior (mo!ilier, lumin), calitatea personalului
(comportament, tact), te:tul mesa6ului va remarca varietatea meniului, ori$inalitatea si calitatea acestuia. Se vor
evita specificatii de pret, folosindu"se alu'ii fine, su!tile cu privire la nemultumirea $eneral c e:ist putine
restaurante de calitate la un pret re'ona!il.
+ricum, pretul specialittilor culinare va fi n functie de preturile preparatelor ecivalente oferite de
concurent1 n acest ca' pretul va fi asemantor. /iferentierile de pret vor apare la )specialittile casei,, acestea
prev'%nd un pret mai ridicat ce tre!uie s demonstre'e calitatea deose!it a produselor ce ofer si$uranta unui
serviciu receptionat ca unic.

Capitolul +. Fu!nizo!ii de %ate!ii p!i%e

(rincipalii furni'ori ai restaurantului se $asesc n imediata apropiere.
Aprovi'ionrile se vor face cu propriul mi6loc de transport pentru a o!tine economii de timp si resurse
financiare.
Gestiunea stocurilor s controlul acestora se va reali'a de ctre proprietar(i) n cola!orarecu mana$erul
firmei.
Se va asi$ura, pe c%t posi!il, o aprovi'ionare optim cu materii prime si diminuarea stocurilor la un
nivel ce implic celtuieli minime de ntretinere si inventariere fr a afecta ne$ativ desfsurarea normal a
activittii. (entru aceasta se va folosi procedeul0 E>S- #2 -#&*0 sosirea stocurilor se face la momentul potrivit
si n cantittile strict necesare. #ntroducerea acestui sistem se va aplica ciar de la nceputul activittii pentru a
nu fi necesare scim!ri ma6ore n optica personalului, dar mai ales a furni'orilor.
>n alt motiv de aplicare a metodei E>S- #2 -#&* este dat de natura stocurilor formate n mare parte
din produse perisa!ile care au un termen de $arantie limitat la 9"F 'ile pentru crnuri si semipreparatele din
carne, si ma:im 28 ore pentru le$ume si fructe.
(entru unele produse (fructe e:otice, condimente) stocurile pot fi mai mari. #n ca'ul !uturilor alcoolice scumpe
(rom%nesti si strine) se pot face stocuri mai ridicate, aceasta pentru a evita fenomenul des nt%lnit de crestere a
preturilor acestor produse n prea6ma sr!torilor le$ale si reli$ioase.

4
Capitolul -. .!$aniza!ea &i %ana$e%entul fi!%ei
Strate$ia or$ani'ational vi'at va tre!ui s mentin or$ani'atia activ, dinamic si cu un nivel ridicat al
fortei competitionale. Aceast strate$ie va avea ca o!iectiv de'voltarea produsului su, respectiv m!unttirea
serviciului sau si a meniurilor. + alt strate$ie va consta n ptrunderea n domenii de afaceri furni'oare,
reali'%ndu"se o inte$rare n amonte (ve'i su!capitolul (erspective). Se va ncerca n acelati timp o strate$ie de
diferentiere a produsului serviciu, pentru a putea fi perceput ca unic.
Strate$ia de diferentiere permite, prin oferirea unui produs de o calitate net superioar, posi!ilitatea de a
practicapreturi mai mari, reali'%nd profituri mai ridicate si o mai lar$ fle:i!ilitate cu furni'orii.
Conducerea firmei va fi asi$urat de un mana$er an$a6at care va administra firma si care va pre'enta
periodic un raport de activitate si care va fi selectat n special dup trsturile sale )umane,0
asumarea responsa!ilittii1
puterea ridicat de munc1
plcerea de a lucra n domeniu1
pricepere or$ani'atoric1
ori$inalitate n $%ndire1
sinceritate si loialitate1
spirit inovator.

(entru acest post este cea mai potrivit o persoan cu o v%rst cuprins ntre 23"95 de ani, dinamic,
capa!il s asimile'e rapid cunostintele si s nvete din $reseli1 s ai! un caracter descis, pre'int de spirit si
s pre'inte, de ce nu, o nftisare plcut. (rofesional nu este a!solut necesar s fie a!solvent() al unei scoli, al
unor cursuri de specialitate sau a unei institutii cu caracter economic, dar este recomanda!il.
Ca important, al doilea dup administrator va fi !uctarul"sef al restaurantului. *:perienta va fi
caracteristica sa principal, care va c%ntri n luarea otr%rii de a fi an$a6at. Acesta va tre!ui s fie a!solvent al
unor unor cursuri de specialitate si s fac dovada priceperii sale n arta culinar.
(ostul de economist, al treilea n piramida ieraric, va fi ocupat de o persoan cu e:perient, a!solvent
de Stiinte *conomice.
Restul posturilor nu necesit personal cu o pre$tire nalt, !uctarii si celnerii tre!uind s fie, totusi
a!solventi ai unui liceu de profil sau ai unor cursuri de specialitate.
Suprafetele de depo'itare propuse de circa 9 mG (spatiu fri$orific) si F.3 mG (spatiu la temperatura constant de
255) sunt considerate a fi suficiente pentru desfasurarea normal a activittii restaurantului.
(rocesul de deservire va avea loc pe o suprafat de 122.3 mG, va contine 13 mese si ma:imum 85 de
locuri, cei trei osptari si un !arman reusind, n ca'ul n care localul este ocupat 155B s"si ndeplineasc
ndatoririle n mod eficient.
(rocesul de productie va avea loc pe o suprafat de 94 mG, !uctria fiind dotat cu urmtoarele utila6e0
cuptor clasic, cuptor cu microunde, ro!oti de !uctrie, spltor vase,mese de lucru, rastele, do'atoare si masin
de n$etat.
Servirea si procesul de productie va fi reali'at de un numr diferit de an$a6ati n functie de orarul 'ilnic
si 'ilele de sr!tori.
Aprovi'ionarea va fi previ'ionat si se va reali'a n functie de fluctuatiile si diferentierile anuale ce apar
n preferintele consumatorilor. <n trimestrul # si #= primea' meniurile ce au n component materii prime
consistente. <ncep%nd cu trimestrul ## preparatele vor avea la !a' in$rediente proaspete, usoare. Su! aspect
valoric (al pretului meniurile ieftine vor fi cel mai mult cerute n lunile iulie, au$ust (minim al ncasrilor) si
ianuarie.
&otivele sunt diverse0
" n perioada cald se$mentul de piat cruia i se adresea' restaurantul @ se va micsora prin plecarea
consumatorilor n alte 'one ale trii pentru petrecerea concediilor.
" luna ianuarie nre$istrea' o diminuare a v%n'rilor datorit micsorrii disponi!ilittilor !nesti acestea
F
fiind destinate, n mare parte, celtuielilor oca'ionate de sr!torile de iarn.

P!oe&ul de p!odutie0de&e!*i!e

(rocesul de productie va fi varia!il n timp si va folosi n reali'area produsului final diferite materii
prime. <n principiu acestea vor fi de ori$ine animal si ve$etal, e:ceptie fc%nd !uturile alcoolice ce nu
necesit un timp de productie, ci doar de desfacere. Ca timp, procesul de productie va dura 13 min. (salate de
le$ume si fructe) si 1 si 83 min. de e:. fripturile). (rocesul de productie va necesita diferite utila6e si se va
reali'a ntr"o ncpere de circa 94 mG.
(rocesul de deservire cu preparatele culinare va avea loc ntr"o sal cu suprafata de 122.3 mG1 va avea 13
mese si ma:im 85 de locuri. ;arul va avea Fm lun$ime si poate deservi simultan nou clienti. Cei trei osptari si
un !arman vor reusi n conditiile n care restaurantul este ocupat 155B s"si ndeplineasc responsa!ilittile cu
eficient.
Pe!&onalul
Afacerea necesit 1? an$a6ati din care 9 nepermanenti. Ca pre$tire acestia vor avea cunostinte de
economie, conta!ilitate, specifice fiecrui post. <n afar de initiatorii afacerii, economist (conta!il autori'at sau
e:pert), !uctar"se (a!solvent al unei scoli sau cursuri de specialitate), restul an$a6atilor nu necesit pre$tire
special1 soferul va avea carnet de sofer profesionist.
(ersonalul necesar va fi identificat si recrutat de la a$entiile de recrutare"plasare a fortei de munc, sau
prin intermediul anunturilor de mic pu!licitate. <n ca'ul a6utorilor de !uctar si a osptarilor, ei vor fi
identificati dintre a!solventii cei mai !ine pre$titi ai liceelor economice.
*ste necesar a se evidentia c adminisratorul si economistul vor fi primii an$a6ati.
<mpreun cu acestia initiatorii afacerii vor urma a recruta !uctarul"sef si osptarul"sef. <n continuare
administratorul, !uctarul si osptarul"sef vor recur$e la selectionarea candidatilor pentru celelalte posturi0
!uctari, celneri, !armani, $ardero!ier.
-estarea solicitantilor se va face cu scopul msurrii a!ilittii ti cunostintelor acestora prin demonstrarea
practic a capacittii ndeplinirii sarcinilor. (e l%n$ testul de performant, candidatii vor tre!ui s ndeplineasc
si conditii de comportare, tact, tinut si nftisare fi'ic.
Candidatii vor fi supusi unor e:aminri medicale amnuntite pentru a se verifica daca sunt apti pentru
munca solicitat si pentru a se asi$ura protectia celorlalti an$a6ati, a clientilor si a produselor reali'ate n cadrul
restaurantului.
#nstruirea personalului admis, dac este necesar, va fi efectuat de fiecare dintre responsa!ilii de
)sectie,, respectiv !uctarul"sef si osptarul"sef.
<ndatoririle si responsa!ilittile fiecruia dintre an$a6ati vor fi prev'ute n fisa postului astfel0
ad%ini&t!ato!:
0 e:ecut aprovi'ionarea1
" primeste si receptionea' mrfurile1
" pune la punct cu !uctarul"sef planul"meniu1
" initia' introducerea unor sortimente noi1
" e:ecut pre'enta si efectuea' instructa6ul profesional1
" verific tinuta 'ilnic si vestimentatia1
" controlea' 'ilnic aparatele de cas, o!iectele de inventar1
" ntretine discutii cu consumatorii, recomand unele preparate1
" solicit prerea acestora asupra calittii preparatelor1
" serveste personal n unele ca'uri consumatorii.

?
6u7ta!0&ef:
" ndrum, suprave$ea' si controlea' ntrea$a activitate profesional1
" or$ani'ea' activitatea de productie culinar n !a'a planului de productie culinar1
" rspunde de calitatea si cantittile preparate1
" suprave$ea' modul n care se montea' preparatele n vesela de servire1
" verific personalul din sectia de productie1
" livrea' preparatele culinare.
o&p7ta!0&ef:
" or$ani'ea' si rspunde de ntrea$a activitate din procesul de servire1
" verific pre'enta si tinuta personalului1
" verific starea de curtenie si de i$ien a salonului de servire1
" verific si ntocmeste meniul cu administratorul si !uctarul"sef1
" primeste consumatorii la intrarea n sal si i conduce la mas1
" primeste comanda si serveste consumatorii mai importanti1
" suprave$e' modul n care osptarii si !armanul si e:ecut serviciul1
" efectuea' demonstratii de pre$tire, pre'entare si servire a diferitelor specialitti culinare1
" re'olv operativ sesi'rile clientilor1
" instruieste personalul
o&p7ta!:
" e:ecut activitatea de pre$tire a salonului de deservire1
" verific starea de curtenie a salonului1
" e:ecut aran6area meselor1
" serveste consumatorii.
6a!%an:
" efectuea' operatiile de servire a clientilor cu !uturi specifice sectiei1
" verific stocul 'ilnic si valoric al $estiunii1
" se aprovi'ionea' cu toate sortimentele de !auturi1
" se dotea' cu toate tipurile de paare.

(olitica de salari'are va avea la !a' o anali' a factorilor ce influentea' nivelul salariilor0 cererea si
oferta de munc, le$islatia (valoarea minim a salariului), fluctuatia costului vietii), posi!ilittile de plat ale
firmei, salarii acordate de concurent. (entru a"si forma o ima$ine po'itiv si a"si pstra presti$iul, firma va
adopta o politic de salarii ridicate, peste nivelul mediu de salari'are. .ondul de salarii nu va fluctua n functie
de profitul o!tinut si se va $aranta un salariu de !a', corectat n functie de inflatie, de costul vietii, salariu
corectat indiferent de veniturile firmei. (lanul de salari'are va prevedea si adu$area unor prime, stimulente,
plti suplimentare.
(e l%n$ nivelul salariului motivarea personalului se va reali'a si prin $arantarea locului de munc
(contracte de 3 ani) si n viitor, plcerea de a lucra ntr"un restaurant de marc.
Capitolul /. In*e&titiile &i &ituatia eono%io0finania!a a fi!%ei
=aloarea total a afacerii este estimat la 155.555 euro, acesti !ani acoperind n totalitate celtuielile
presupuse de lansarea afacerii, re'ervele, costurile cu eventualele remodelri ale spatiilor pentru desfsurarea
activittii.
=eniturile lunare sunt compara!ile cu cele ale celorlalte afaceri din acest domeniu. <n urmtorii ani
veniturile reali'ate de pe urma acestor activitti vor acoperi n totalitate celtuielile $enerate de lansarea
H
afacerii, la sf%rsitul celui de"al ##"lea an de activitate estim%ndu"se reali'area unor profituri reale.
(rofitul estimat pe primul an se ridic la circa 25.555 euro (n ca'ul n care nu se contractea' nici un
credit).
Lansarea afacerii va costa apro:imativ 15.555 euro. #nvestitiile mari n mi6loacele fi:e, 95.555 euro, se
e:plic prin faptul c acestea sunt aci'itionate noi si sunt de !un calitate.
/ecorrile si remodelrile spatiului necesit F.555 euro, fapt 6ustificat prin pretul ridicat al materialelor
folosite si costul mare al unor astfel de lucrri (calitate).
Celtuielile oca'ionate de reclam si relatii cu pu!licul sunt motivate de reclama direct si inau$urarea
restaurantului.
*videnta conta!il va fi asi$urat de o persoan cu e:perient n domeniu si care tre!uie s fie
o!li$atoriu conta!il autori'at sau e:pert conta!il.
Anali'%nd cererea pu!licului pentru servicii de calitate si po'itia favora!il a afacerii dat de noutatea
ofertei sale se consider ca punctul critic este posi!il de atins doar n situatii de cri' deose!it de dure. Aceste
dificultti ar putea s fie $enerate de situatii nefavora!ile ale economiei nationale, scim!ri !ruste ale
sistemului politic (defavora!ile initiativei particulare, o e:a$erat politic fiscal), dar si nepricepere
or$ani'atoric si concurent neloial. Consider%nd aceste situatii ca limit, reali'atorii acestui plan au
certitudinea c, nici mcar accidental (au$ust), afacerea nu va activa n pierdere.
15