Sunteți pe pagina 1din 7

Descoperi ri uluitoare despre adevratele cauze al e CANCERULUI.

Corpul se vindec si ngur, dac


bol navul nel ege CAU!A "#LII

$ Doctorul ger%an R&'e (A)ER
*+oto, a tratat cu succes peste -..///
de paci enti doar stand de vorba cu
ei. Nu +acea ni%ic %agic, in a+ara
+aptul ui ca l e e0pl ica logi c si rati onal
despre stransa l egatura di ntre starea
%ental a si boal a. El susti ne ca
+iecare o% s$a i %bol navi t di n cauza
unui progra% %ental di structi v,
nascut i n ur%a unui 1#C e%oti onal .
El a nu%i t acest soc dupa nu%el e
+iului sau2 D&r' (a%er 1&ndo%e sau
D(1 *sindro%ul Di r' (a%er,.
Dr. (a%er era in anii 34/ Cercetator si 1e+ al Cl incii de #ncologi e di n )unc5en unde trata cancerul
+ol osind, la +el ca cei lalti doctori, trata%entel e clasi ce de tratarea cancerul ui , care se dovedeau a +i
%ai %ult sau %ai puti n e+iciente.
Insa cursul vi etii doctorul ui (a%er avea sa se sc5i %be radi cal, i n l una dece%brie a anului .647, cand
a pri%it teribil a veste ca +i ul sau DIR8 , de doar .6 ani, a +ost i %puscat %ortal.)ai %ult decat atat, l a
cateva l uni de l a eveni%ent a %urit sotia lui. Aceste socuri l $au rani t l a un nivel pro+und, si , ca si cu%
n$ar +i +ost destul, peste cateva l uni s$a i%bolnavit de CANCER la 9E19ICULE.
A:unsese un doctor care trata pancienti i de cancer, i ar i n paralel trebuia sa se trateze pe el i nsusi de
cancer. Era speriat de rata %are de insucces a trata%entel or clasi ce, pe care ar +i trebui t sa l e
ur%eze si el , i nsa nu %ai avea i ncredere i n el e . Desi pare descura: ator, acest conte0t ur%a sa$l a:ute
pe Dr. (a%er sa revoluti oneze lu%ea %edi cala.
Din %o%ent ce nu +usese niciodata grav bol nav, a suspectat i%ediat ca dezvol tarea cancerului sau
poate avea legatura directa cu tragica pierdere a +iului sau.
)oartea l ui Dir' si propri a sa e0peri enta cu cancerul l $au +acut pe Dr. (a%er sa i nvesti g5ezeistori cul
pacientil or sai de cancer. A a+lat +oarte curand ca, la +el ca el, toti au trecut pri n e0periente e0tre% de
stresante, i nainte ca boala sa se instal eze si sa se dezvolte. #bservarea cone0iuni i dintre %inte si
organis% nu a +ost surprinzatoare. Nu%eroase studi i aratasera de: a ca atat cancerul , cat si al te bol ii
sunt +oarte des precedate de un eveni %ent trau%atizant.
E0ist o LE;A9UR< dintre di +eri tele zone crei ereului =i anu%ite organe
Dar Dr. (a%er a dus cercetari le sale cu un pas %ai departe. Ur%arind i poteza ca toate eveni%entele
din organis% sunt controlate de creier, a anal izat to%ogra+ii le pacientil or sai si le$a co%parat cu
i storicul lor %edical .
Dr. (a%er a descoperit ca orice boal a, nu nu%ai cancerul, este controlata de o zona di n crei er ce ii
corespunde i n %od speci +i c si este legata, in %od parti cular, de un eveni %ent trau%atizant per+ect
i denti+icabi l.
)ai e0act, a sesizat apari ti a unor vibrati i %ai anor%ale, vi zi bi l e sub +or%a de cercuri concentrice pe
to%ogra+i e, i n di +eri te zone al e crei erul ui . )ai i nteresant era ca, oa%enii cu acelasi tip de cancer,
aveau vi brai i %ai i ntense E>AC9 in aceleasi zone ale creierului .
.
Cu al te cuvinte, +iecare tip de cancer avea o zona corespondenta in creier, care nu %ai +unctiona
corect.
Cu aceasta descoperire a pus bazele a ceea ce se nu%este N#UA )EDICINA *pentru care va +i
desconsiderat de cei lalti doctori, dupa care i se va retrage dreptul de a %ai pro+esa*pentru ca perturba
a+aceri le %aril or co%pani i +ar%aceuti ce, care, pentru a supravi etui , trebuie sa vanda anual citostatice,
vacci nuri , %edi ca%ente care dau dependenta etc.,.
Cand Dr. (a%er a +ost arestat, i n .664, pentru acordarea de s+aturi %edical e, +ara a avea li centa
%edical a, pentru trei persoane, pol itia a con+iscat +i sele paci enti lor sai si l e$a anal izat. Un procuror
publi c a +ost nevoit sa recunoasca i n ti%pul procesului, ca dupa ? ani , @./// din @.?// de paci enti ai
dr. (a%er, cu cancer in +aza ter%i nala, erau inca i n viata. In cazul trate%entelor conventi onale, ci+ra
aceasta este i nversa.
Noua %edicina porneste de l a ARegul a de Bi er a CanceruluiC
Regul a de Bier a Cancerul ui 2
Biecare cancer sau al ta a+ecti une grava, are drept cauz un C#NBLIC9 care genereaza UN 1#C
E)#9I#NAL2 nu%i t D(1 *1i ndro%ul Dir' (a%er D denu%it ast+el i n onoarea +iului sau,care
i %bol naveste o%ul %ai intai l a ni vel %ental, cand apar deregl ari i n crei er, i ar i n +i nal boala se
ras+range asupra unui organ.
La aceast regul , se adaug al te dou concluzi i eseniale2
a. 9ipul con+li ctul ui care a generat 1#CUL E)#9I#NAL*D(1, deter%i n !#NA i n care apar vibrati i
anor%al e in creier. !ona de pe creier in care apar aceste inel e concentrice,deter%i na organul in care
va aparea boala.
b. Cu cat dureaza %ai %ult con+li ctul , cu atat se i %bol naveste %ai rau organul corespunzator acestui
tip de con+l ict.
Aceste concluzi i au rezul tat i n ur%a e0peri %entel or practi ce pe care dr. (a%er le$a +acut pe oa%eni si
pe ani%al e. A de%onstrat %ai intai cu%, si ani %alele, l a +el ca oa%enii , sunt predispuse bol il or un
ur%a unui con+li ct care genereaza un soc e%otional.
#riginea bol il or este n crei er
Dr. (a%er a stabil it ca Eorice boal a este cauzata de un soc e%otional *nu%i t D(1, care surpri nde
i ndivi dul total nepregatitC.
Fsi 5ologi c vorbi nd, D(1 este un i ncident +oarte personal , conditionat si deter%i nat de e0perientele
noastre trecute, de vul nerabi l itati, de perceptii le personale, de val oril e si credintele personale. Cu
toate acestea, D(1 nu este doar un con+l ict e%oti onal , ci si biologic, care trebui e i ntel es in conte0tul
evoluti ei noastre personal e.
Ani %alel e e0peri %enteaza aceste socuri biologice in ur%a pierderii bruste a cuibul ui sau teritori ul ui , a
pierderii unui pui , a separarii de partener sau de grup, a unei a%eni ntari nesteptate, a unei peri oade
de ne%ancare sau a unei a%eni ntari de %oarte.
Un barbat, de e0e%pl u, poate su+eri un soc con+li ctual de Epierdere a teri tori ul ui C , cand i si pi erde casa
sau l ocul de %unca, pe neasteptateG pentru o +e%ei e, un soc con+l ictual Ein ca%i nC poate +i o gri: a
pentru binel e unui a di ntre %e%brii +a%i li eiG un soc con+l ictual de tipul Eabandonul uiC poate +i decl ansat
de un divort neprevazut sau de o spital izare de urgentaG copi i su+era deseori un soc con+li ctual Ede
separareC, cand %a%a se decide sa se i ntoarca l a %unca sau cand se despart parinti i.
H
Anali zand %i i de to%ogra+ii *C9, i n relati e cu istoricul paci entului , Dr. (a%er a descoperi t ca,atunci
cand are l oc D(1, socul i%pacteaza o zona speci+ica, predeter%i nata din creier, cauzand o l eziune
care este vizibi la pe to%ogra+i e, ca un set cl ar de inel e concentri ce *In .676, 1ie%ens, producatorul
ger%an de aparate to%ogra+ice, a con+ir%at ca aceste i nele nu provi n de l a o proasta +uncti onare a
aparaturi i,.
Dupa i %pact, cel ul ele cerebrale trans%it socul i %pactului catre organul corespondentcare, la randul
l ui , raspunde cu o %odi +i care speci +i ca, ce poate +i anti ci pata. )oti vul pentru care di+eritel e con+li cte
sunt l egate i ndisol ubil de anu%ite zone ale creierului este acela ca, de$a l ungul evol utiei noastre,
+iecare parte a crei erul ui a +ost progra%ata sa raspunda i nstantaneu la posibi le con+l icte sau
a%eni ntari.
In ti%p ce Evec5i ul creierC *cerebelul, zona a%i gdal i ana, este progra%at cu instucti uni de baza l egate
de supravietuire, care corespund respi rati ei , 5ranirii sau reproducerii , Enoul crei erC *creierul %are,
este codat cu te%e %ult %ai av ansate, precu% cel e l egate decon+li ctel e teritoriale, con+li ctel e de
separare, con+li ctel e de identi tate si cele legate de autoapreci ere, i ncrederea si respectul de si ne.
Cercetari le %edi cale al e Dr. (a%er sunt strans legate de e%briologi e, pentru ca, indi +erent de +el ul in
care organul raspunde unui con+li ct, +ie prin dezvoltarea unei tu%ori , pri n deteri orarea tesutului sau
pri n deregl area +unctionari i, toate acestea sunt deter%i nate de stratul e%brioni c al ger%enul ui din
care provi n atat organul , cat si tesutul cerebral corespondent.
;N) A#ntogenetic 1&ste% o+ 9u%orsC *1i ste%ul #rtogenetic al tu%oril or, il ustreza ca organel e
controlate de Evec5i ul crei erC care deriva din endoder% sau vec5iul creier %esoder%,
precu% pla%ani i, +icatul, col onul , prostata, uterul, pielea in pro+unzi%ea ei, pleura, peritoneul,
pericardul, glandele %a%are, etc., genereaza intotdeauna proli +erare cel ul ara, i %edi at ce con+li ctul
corespondent are loc la nivel ul creierului.
9u%oril e acestor organe se dezvolta e0clusiv pe durata +azei active a con+li ctul ui *initiata de D(1,.
E>E)FLE
Cancerul de pl a%an
1a lua% e0e%pl ul cancerul ui de pla%an2 con+l ictul biologic asoci at cu cancerul de pl a%an este un soc
de ti pul E+rica de %oarteC, deoarece, in ter%eni bi ol ogi ci, pani ca de %oarte este ec5i valenta cu
i ncapacitatea de a respi ra. #data cu socul datorat +ricii de %oarte, celulel e pul%onare al veol are care
regleaza respi rati a incep i nstantaneu sa se %ultipli ce, +or%ind o tu%oare pul %onara.
Contrar pareri lor conventi onal e, aceasta %ultipli care a cel ul el or pul %onare nu este un proces +ara
rost, ci serveste unui scop bi ol ogi c +oarte bine de+i ni t, si anu%e sa creasca capaci tatea pul%onara,
opti%izand ast+el sansele de supravi etui re al e organi s%ul ui.
Anali zel e to%ogra+i il or intrepri nse de Dr. (a%er de%onstreaza ca +i ecare persoana bol nava de cancer
de pl a%an prezi nta o con+iguratie clara de ti p inel e concentri ce in zona corespondenta din creier si
ca +iecare pacient a su+eri t un soc con+l ictual e%otional total neasteptat, de tipul E+ri ca de %oarteC,
i naintea decl ansari i cancerul ui . In %a: oritatea cazuril or tea%a de %oarte a +ost decl ansata de socul
unui diagnosti c de cancer, ce a +ost resi %ti t ca o senti nta la %oarte.
Cancerul de san
Cancerul de san, potrivit cercetari lor Dr. (a%er, este rezul tatul gri: il or provocate de un con+li ct de
tipul A%a%a$copi lC sau Aprobl e%e cu partenerulC. Aceste ti puri de con+l icte i%pacteaza i ntotdeauna
vec5i ul crei er, i n zona care control eaza glandel e producatoare de lapte. # +e%ei e poate su+eri un
con+l ict de tipul %a%a$copil , i ntrucat isi +ace +oarte %ulte gri :i , atunci cand copil ul ei este ranit sau se
i %bol naveste grav, +oarte brusc. Fe durata +azei de stres, cat con+li ctul este acti v, celulel e gl andei
-
%a%are continua sa se %ul ti pl ice, +or%and o tu%ora.
1copul bi ol ogi c al proli +erari i cel ul are este acel a de a %ari capacitatea de lactatie pentru copil ul
su+eri nd, grabind ast+el procesul de vi ndecare al acestuia. Bi ecare +e%ei e si +i ecare +e%ela di n lu%ea
ani %ala se naste cu acest progra% de reacti e biologica pentru crestere si dezvol tare.
Nu%eroasele studii al e Dr. (a%er arata ca +e%ei le, c5i ar si atunci cand nu alapteaza, dezvol ta tu%ori
ale gl andelor %a%are, din cauza gr:i lor obsesive pentru binel e cel or dragi*a copil ul ui care are
probl e%e, a unui pari nte bolnav, sau de gri :a unui prieten cu proble%e,.
Ceea ce a +ost spus despre cancerul de pl a%an sau de san este valabi l pentru ori ce alt ti p de cancer
ce isi are ori gi nea in Evec5iul creierC. Biecare ti p de cancer este declansat de un con+l ict soc
speci +i c, care activeaza un Eprogra% biologic preci sC *A Cincea Lege "iologica,, ce per%i te
organis%ului sa depaseasca obi snui ntele +unctionari i zi lnice si sa se con+runte +i zi c cu situati a
urgenta. Fentru +i ecare ti p de con+li ct e0i sta o zona cerebral a speci +i ca, de unde este coordonat acest
progra% de urgenta.
Ce se ntI%pl cu organel e control ate de noul crei er
In vre%e ce organel e control ate de vec5i ul crei er dezvolta tu%ori pe durata +azei active a con+l ictului$
soc, situati a este opusa i n cazul organelor control ate de noul crei er. 9oateorganele si tesuturil e ce
corespund si sunt coordonate de noul crei er *ovarele, testi culele, oasele, noduli i l i%+ati ci , epider%a,
%ucoasa col ul ui uteri n, bron5i il e, vasel e coronariene, canalel e de alaptare etc., i si au originea i n
ectoder% sau %esoder%$ul noului crei er.
In %o%entul produceri i con+l ictului$ soc, tesuturil e organel or corespondente acestei zone a
crei erul ui raspund prin degenerare cel ul ara.
Necrozarea ovarel or sau a testi culel or, osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul sto%acal, de e0e%pl u,
sunt situati i care apar doar atunci cand persoana se a+la i ntr$o stare e%otionala de stres relati onata
cu con+l ictele$ soc corespondente. Asa cu% este de asteptat, distrugeri le tesuturil or respective au o
se%ni +i cati e biologica precisa.
1a lua% e0e%pl ul tesuturi lor canal el or de lactati e. Ele se dezvol ta %ult %ai tarziu decat glanda
%a%ara, acest tesut +i ind control at de o zona %ai tanara a creierului, corte0ul cerebral. Con+li ctul
biologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de ti p con+l ict de separare, rezul tat al
unei e0peri ente de tipul copi lul %eu *sau partenerul %eu, %i $a +ost l uat de l a san. # +e%el a din lu%ea
ani %ala su+era un ast+el de con+li ct, atunci cand pui ul ei se pierde sau este o%orat. Ca un re+le0
natural l a acest con+l ict$soc, tesutul canal el or de lactatie i ncepe sa ul cereze. 1copul acestei reacti i
este %ari rea di a%etrului canal el or de lactatie, ast+el i ncat l aptele ne+olosi t sa se poata drena %ai usor
si sa nu se congesti oneze in i nteriorul sanul ui . Creierul +i ecarei +e%ei este progra%at cu acest gen de
reacti e$raspuns biologi c. Din %o%ent ce sanul +e%ei i este asoci at, bi ol ogi c vorbi nd, cu gri :a si
5rani rea, +e%ei le su+era un con+l ict$soc cauzat de separarea brusca de o persoana i ubita. Fe durata
+azei acti ve a con+l ictului$ soc nu e0i sta practic nici un si %pto%, cu e0cepti a unor ocazi onale puseuri
usoare in i nteriorul sanul ui .
Baza de %bonvire*de con+li ct, =i Baza de vindecare*post con+li ct,
Dr. (a%er a descoperit de ase%enea ca orice con+li ct si orice boal a are si o rezol vare,
i ardes+asurarea ori cei bol i are loc i n doua +aze. *A Doua Lege "iologi ca,.
In ti%pul pri %ei +aze, a con+li ctul ui activ *si anu%e atata ti%p cat acesta e0ista, i ntregul organsi% este
ori entat catre a +ace +ata con+li ctul ui . In ti%p ce, l a nivel +i zi c, au l oc dereglari cel ul are speci +i ce,
psi 5i cul si si ste%ul nervos vegetativ autono% se con+runta de ase%enea cu si tuatii neasteptate.
J
Co%utata i ntr$o +aza de stres *s&%pat5icotoni a, , %intea devi ne total preocupata de conti nutul
con+l ictului. 9ulburari al e so%nul ui si li psa apeti tului sunt si %pto%e speci+ice. "iologic vorbi nd, acest
l ucru este vital , deoarece +ocal izarea atentiei asupra con+li ctul ui si orel e de activitate in plus constitui e
condi ti i le propi ce pentru rezol varea con+l ictului.
Baza acti va a con+li ctul ui este denu%i ta si E+aza receC. Deoarece pe peri oada stresul ui se produce
constricti a vasel or de sange, si %pto%ele speci +i ce al e activitatii con+li ctuale sunte0tre%itatil e reci *i n
speci al %ai ni le,, tre%urul si transpiratia rece. Intensi tatea si %pto%el or depinde, i n %od natural , de
i ntesitatea si i%pactul socul ui con+l ictual . Daca o persoana ra%ane in aceasta stare prea %ul t ti%p,
ur%ari le pot +i +atale.
Dr. (a%er a de%onstrat, +ara nici o indoial a, ca organis%ul nu poate %uri ni ci odata de cancer, i n sine.
# persoana poate %uri ca rezul tat al co%pli cati i lor %ecanice produse de tu%ori, de e0e%plu blocarea
unui organ vital precu% col onul sau bil a, dar i n ni ci un caz cel ul el e canceroase, in si ne, nu pot
provoca %oartea. In ;er%an NeK )edici ne di stinctia di ntre cancerul %ali gn sau beni gn nu are nici o
val oare. 9er%enul %al ign este o constructi e arti+iciala *la +el ca %arcari i tu%orali , care, pur si si%pl u,
i ndica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anu%i ta li %i ta co%plet arbitrara.
Daca o persoana %oare pe durata +azei i ni ti al e acti ve a con+l ictului, este de obi cei di n cauza pierderii
de energi e, a slabi ri i e0agerate, a l ipsei de so%n si a epui zari i %ental e si e%oti onal e.
De cele %ai %ul te ori este vorba de i %pactul e%otional devastator al unui di agnostic sau a unei
prognoze negative, de genul A)ai ai doar sase l uni de traitLC, i %pact ce arunca pacientii de cancer si
pe cei apropi ati l or i ntr$o stare de di sperare. Cu +oarte %i ca speranta sau c5i ar del oc, sunt privati de
+orta l or vi tala, isi consu%a i nuti l energia si , i n cel e di n ur%a, %or i n ur%a unui proces agonizant
pentru pacientii de cancer pe care trata%entel e conventionale de cancer nu +ac decat sa il accelereze.
Daca pacientul nu a +acut nici un trata%ent conventional de cancer *in speci al c5i %i oterapie sau
radioterapi e, , ;N) are o rata de succes de 6? pana l a 67 M. Este o ironie ca aceste statisti ci ale
succeselor re%arcabi le ale Dr. (a%er au +ost date c5iar de autori tati .
Cand Dr. (a%er a +ost arestat, i n .664, pentru acordarea de s+aturi %edical e, +ara a avea li centa
%edical a, pentru trei persoane, pol itia a con+iscat +i sele paci enti lor sai si l e$a anal izat. Un procuror
publi c a +ost nevoit sa recunoasca i n ti%pul procesului, ca dupa ? ani , @/// din @?// de paci enti cu
cancer in +aza ter%i nala erau i nca i n vi ata. In cazul trata%entelor conventi onal e, ci+ra aceasta este
i nversa.
Con+or% decl aratii lor epide%iol ogul ui si biostatisti ci anul ui Dr. Ulric5 Abel *;er%ania,, succesul
%a: oritatii c5i%ioterapi il or este : al ni cN nu e0ista nici o dovada stii nti+ica re+eri toare l a abi li tatea de a
e0tinde in %od apreci abi l vi ata paci enti lor care su+era de cele %ai co%une +or%e de cancer organicN
C5i %i oterapi i le pentru cancerele %ali gne prea avansate pentru operati e, care reprezinta 7/M din
totalul cancerelor, reprezinta un Apustiu sti inti +i cC *Ascienti+ic Kastel andC D Lancet .66.,.
Corpul se vi ndec singur
Rezol varea con+li ctul ui generat de se%nalele i ni ti al e reprezinta i nceperea +azei a doua a progra%ului
biologic. E%oti il e si organi s%ul nostru se co%uta i %edi at i n %odul de reparare,progra%ul de
vindecare +i ind asi stat in %od di rect de siste%ul nervos vegetati v. Fe peri oada +azei de vindecare,
apeti tul revi ne, dar sunte% +oarte obositi *pute% c5iar sa nu ave% puterea de a ne ri di ca di n pat,.
#di 5na si +urnizarea tuturor nutrientil or necesari organi s%ul ui sunt esenti al e pe peri oada de
vindecare. A doua +aza este denu%ita +aza cal dasi , i n aceasta peri oada, vasele de sange se %aresc,
i ncal zi nd e0tre%itatil e si pi el ea.
#data cu rezolvarea con+l ictului se produce o sc5i%bare l a ni velul organelor, proli +erarea cel ul ara
?
*vec5i ul creier D controlul cresteri i tu%orale, si distrugerea celulara *creierul nou D controlul
degradari i tesuturi lor, se opresc i%ediat si este declansat procesul de reparare speci +i c.
# zona care s$a necrozat sau a prezentat ulceratii i n ti%pul +azei acti ve a con+l ictului este acu%
regenerata si re+acuta cu celule noi . Acest proces este insoti t, de regula, de i n+la%ati i potenti al
dureroase cauzate de ede%e care prote:eaza tesutul pe durata vindecari i.
Alte si %pto%e ti pi ce regenerarii sunt2 5ipersensibi l i tate, %ancari%i, spas%e *daca tesuturil e
%usculare sunt i %pli cate, si in+l a%atii . E0e%pl e de boli care apar doar i n procesel e de vindecare sunt2
di+erite probl e%e de pi el e, 5e%oroi zi , l aringi ta, brosita, artrita, ateroscleroza, di s+unctii al e rinic5i lor si
vezicii uri nare, anu%i te bol i al e +i catului si in+ectii .
"azandu$se pe observarea %ul ti pl icari i celulare *%i toza, si pe disti ncti a standard dintre tu%oare
benigna si %ali gna, %edi ci na conventionala i nterpreteaza procesul natural de producere cel ul ara a
tesutului care se vi ndeca drept tu%oare %ali gna.
In ;N) disti nge% la +el doua tipuri de tu%ori. Dar tu%ori le nu sunt i %parti te in bune sau rele, ci %ai
degraba sunt cl asi+icate dupa ti pul de tesut si zona cerebral a di n care provi n si de unde sunt
controlate. E0ista acele tu%ori care se dezvol ta, in %od e0cl usi v, i n +aza acti va a con+li ctul ui $ soc
*tu%ori le pul%onare, tu%oril e de colon, tu%ori le la +i cat, tu%oril e uterul ui , tu%oril e la prostata etc., si
cel e care apar i n ti%pul procesului natural de vindecare.
In +elul i n care crei erul vec5i controleaza cancerul , cresterea tu%orala nu este nici accidentala si ni ci
+ara sens, din %o%ent ce proli +erarea cel ul ara se opreste, de indata ce tesutul este reparat. Cancerul
testicul ar, cancerul ovari an, li %+o%ul , li %+o%ul non$(odg'in, di+eritel e tipuri de sarco%, carcino%ul
bron5ial si l aringi al si cancerul cervical , toate sunt de natura curativa si +eno%ene e0cl usive al e +azei
de vi ndecare. Cu conditia ca procesul de vi ndecare sa nu +i e intrerupt de %edi ca%ente sau de o
revenire a con+l ictului soc, aceste tu%ori di spar pana l a ur%a, pana l a s+arsitul procesului de
vindecare.
Fri ncipi i le pentru OINDECARE
A. In pri%ul rand2 Facientul devine P stapanul absol utP al trata%entului. E .//M responsabi l pentru
condi ti a l ui si nu$si pune sperantel e i n nu%eni %ai %ul t decat in el i nsusi.
". Apoi pacientul va lucra la i ntel egerea CAU!EI care a provocat con+l ictul si i%pl icit boal a.
C. In +inal va colabora constructiv cu doctorul pentru a crea un plan e+icient de de rezol vare a
con+l ictului atat )EN9AL cat si FRAC9IC.
QEste absolut necesar ca pacientul l a inteleaga cat %ai bi ne CE se inta%pla de +apt cu el , pentru a
putea sa aiba o atitudine constructi va si %otivata in procesele de autovindecare.
Q Dr. (a%er pune accentul pe rezol varea E)FIRICA *practica, a orcarui con+li ct e%otional, insa pot +i
bene+ice si psi5oterapia, terapi il e prin 5ipnoza si regresi e sau altel e de acest +el.
Q Brica de cancerR%oarte poate genera alt con+l ict, pe l anga cel e0i stent. E nevoi e sa renunti total l a
ast+el de ganduri, pentru ca +aza de vi ndecare sa se des+asoare +ara proble%e.
Q # persoana sanatoasa, bi ne 5ranita, odi5ni ta,rel a0ata,cu acti vi tate +izica zi lnica si care are
convi ngeri pozi ti ve, va +ace %ult %ai usor +ata orcarui con+l ict, si de ase%enea se va lovi de %ul t %ai
putine.
Q Fersoanl el e cu situati e %ateriala buna au un ri sc %ult %ai %i c de a se i%bolnavi spre deosebire de
cei saraci *care nu au bani pentru a rezolva anu%ite con+li te,
@
Q La +e%eil e i nsarci nate orice +or%a de cancer sau de ti p cancer se va vindecaReli %i na pe cal e
natural , ncepInd cu a -$a l un de sarci na, deoarece sarci na are pri oritate absol uta, spune dr.
(a%er.
A pri %i t ulti%atu% sa renunte la descoperi ri le sal e stii nti+ice
Rezul tatul cercetaril ordoctorul ui R&'e (A)ER se constitui e intr$o di agra%a stii nti+ica ce
i lustreaza l egatura bi ol ogi ca di ntre psi5ic si creier si corel atia cu organele si tesuturi le intregul ui
organis% u%an *varianta engl eza a ADi agra%ei stii nti+ice a ;N)C este in l ucru,. Dr. (a%er a denu%it
descoperi ri le sal e ACele ? Legi "iologi ce ale Noii )edici neC, datorita +aptului ca aceste legi biologi ce
val abi le i n cazul ori carui pacient, o+era o perspecti va cu totul noua asupra i ntel egeri i cauzei , a
dezvoltarii si a procesului natural de vindecare a bol ii .
In .67., Dr.. (a%er a prezentat rezultatel e descoperi ri lor sal e l a Bacultatea de )edi cina a
Uni versitatii din 9Sbi ngen, sub +or%a unei teze post$doctorat. 9otusi , pana astazi, Universi tatea a
re+uzat sa testeze cercetari le Dr. (a%er, in ciuda obli gati vitatii legale de a o +ace. Acesta este un caz
+ara precedent in i storia uni versitara. In %od si %i lar, %edi ci na o+iciala a re+uzat sa aprobe
descoperi ri le sal e, i n ciuda a -/ de veri +i cari sti inti +i ce di+erite, +acute atat de %edi ci i ndependenti, cat
si de asoci atii pro+esionale.
La scurt ti%p dupa ce Dr. (a%er si $a prezentat teza, i $a +ost adresat un ulti%atu% de a renunta l a
descoperi ri le sal e stii nti+ice, sau i se va re+uza reinnoirea contractul ui sau la Cli nica Universi tara. In
.67@, desi %unca sa nu a +ost ni ci odata pusa la indoial a sau dezaprobata, doctorul ui (a%er i$a +ost
ridicata li centa %edical a pe %oti ve ca a re+uzat sa se con+or%eze pri ncipi i lor %edicinei standard.
Cu toate acestea, era 5otarat sa$si continue %unca si, in .674, a reusit sa$si e0tinda descoperi ri le
practi c catre orice boala cunoscuta de %edi ci na.
Dr. (a%er a +ost persecutat si 5artuit ti %p de H? ani, i n special de catre autoritati le ger%ane si de
catre cel e +raceze. Di n .664, Dr. (a%er l ocui este in e0i l in 1pani a, unde isi continua cercetari le si
conti nua sa se lupte pentru recunoasterea o+i ci al a a ANeK )edi ci neC. Insa, di n %o%ent ce Bacultatea
de )edi cina a Universi tati i di n 9Sbi ngen isi %entine tacti ca de a%anare, paci enti lor di n i ntreaga lu%e
l e este re+uzat dreptul de a bene+i ci a de descoperi ri le revol utionare al e Dr. (a%er.
4