PREDAREA: CONCEPT I STILURI DE PREDARE

Concept
Prin predare se intelege transmitere de cunostinte si formare de tehnici de "munca.
Predarea reprezinta actiunea complexa a cadrului didactic, care presupune:
prezentarea unui material concret si/sau verbal: date, informatii,evenimente, modele materiale,
modele ideale etc.;
organizarea si conducerea unor activitati in care sa se valorifice materialul concret si verbal
oferit;
acordarea de sprijin elevilor pentru a putea observa, analiza, compara, aplica, sintetiza,
abstractiza si reflecta;
extragerea esentialului impreuna cu elevii! si fixarea lui in notiuni, concepte; judecati,
rationamente;
operationalizarea cunostintelor elevilor, prin conceperea si rezolvarea de exercitii si probleme,
de sarcini si instruire teoretice si practice, prin organizarea activitatilor de munca independenta.
"a form# de comunicare didactic#, predarea const# $ntr%un sistem de opera&ii de selectare, ordonare 'i
adecvare la nivelul de g(ndire al elevilor, a unui con&inut informa&ional 'i de transmitere a lui, folosind
anumite strategii didactice, $n scopul realiz#rii cu eficien&# maxim# a obiectivelor pedagogice.
)n scoala contemporan#, centrat# pe elev, pentru a realiza un $nv#&#m(nt formativ%educativ, predarea
este $n str(ns# interac&iune cu $nv#&area 'i evaluarea, constituind un proces unitar. *copul pred#rii este
ob&inerea de rezultate, de schimb#ri comportamentale, care se realizeaz# prin inv#&are, rezultatele
depinz(nd 'i de modul cum s%a desf#'urat evaluarea.
"omunicarea didactic# este baza pe care se desf#'oar# procesul de predare. Prin comunicarea didactic#
se realizeaz# interac&iunea profesor %elev, precum 'i anumite tipuri de rela&ii care influen&eaz# procesul
de predare: rela&ii de schimb informa&ional, de influen&are reciproc#, de cooperare, de preferin&# sau
respingere a emi&#torului de mesaj didactic. )n acest caz, prin diferitele tipuri de feed%bac+ are loc
reglarea 'i autoreglarea procesului de predare.
Predarea este o activitate de organizare 'i conducere a situa&iilor de $nv#&are, realiz(ndu%se prin:
precizarea obiectivelor%cadru, a obiectivelor de referin&#, a con&inuturilor, a strategiilor 'i a metodelor
de $nv#&are.
Modele ale predarii
"unoscand diverse modele ale predarii educatorul poate utiliza numeroase posibilitati de optimizare a
predarii si invatarii.
I. Modelul comportamental al lui E. P. REESE
Prin structura lui functionala modelul cere:
indicarea obiectivelor predarii cu precizarea performantelor, a comportamentului final;
precizarea nivelului operational al actiunilor, tinand seama de diferentele individuale ale
elevilor in cea ce priveste asimilarea nivelului dorit al abilitatii, capacitatii de insusit;
programarea pas cu pas a comportamentului dorit ca intariri succesive si contingente, reducerea
treptata a stimulilor de control, folosirea unor intariri intermitente, identificarea constienta a
obiectivelor;
II. Modelul metodic al lui T. !. "il#ert
% are elemente comune cu cel al lui ,eese;
% se distinge prin analiza sistematica a deprinderilor cognitive sau motorii si prelucrarea lor pedagogica
in termeni de performanta;
% modelul consta in:
analiza sarcinii;
elaborarea prescriptiilor de invatare;
elaborarea planului profesorul stabileste strategiile particulare in raport cu programa!.
% modelul se aseamana cu acela al invatamantului programat;
% pune accentul pe realizarea integrala a unui continut de invatare apreciat ca valoare de insusi subiectul
invatarii; ofera o viziune integrala asupra cunoasterii, cuprinzand si unitatea dintre cunoastere si
actiune.
III. Modelul operatiilor lo$ice %de &: D. Smit'
% in cazul acestui model, predarea se reprezinta ca un sistem de sarcini si actiuni orientate diferentiat
spre elevi pentru a le favoriza invatarea;
% sistemul cuprinde:
-elemente de strategie didactica ce definesc conduita didactica generala a profesorului precum si modul
propriu in care acesta rezolva problemele predarii;.
- elemente de tactica didactica traduse prin comportamentele concrete, subordonate insa cuvintelor de
ordin strategic; se grupeaza in episoade, momente ale comunicarii pedagogice ex. relatia
intrebareraspuns! si operatii logice multe din actiunile profesorului: definire, clasificare, comparare,
evaluare, explicare etc.!.
% predarea tine seama de trei categorii de variabile:
.. independente: definesc comportamentul profesorului indeosebi prin actele sale, prin operatiile
logice.
/. dependente: apartin personalitatii elevului si realizeaza schema variatiilor independente.
0. intermediare: imbina caracteristicile celorlalte doua categorii.
I(. Modelul co$niti) cate$orial
% modelul functioneaza prin operatiile gandirii, acestea fiind prezentate pe baza conceptiei lui
1uilford:
proces cognitiv%memorie;
gandirea convergenta;
gandirea evaluativa foloseste judecatile de valuare!;
gandirea divergenta;
rutina nu se leaga direct de procesele gandirii, ci mai degraba de conducerea si atitudinea in
clasa.
(. Modelul Ta#a
% porneste de la procesele logice implicate de activitatea elevilor si foloseste trei tipuri de sarcini
cognitive realizabile de catre elevi, adecvate obiectivelor predarii: formarea conceptelor, generalizarea
si inferarea prin interpretarea datelor, aplicarea principiilor si faptelor cunoscute pentru a explica si
prezice noi fenomene.
(I. Modelul Turner:
% se bazeaza pe elementele cognitive si operatiobnale definitorii pentrru competenta profesorului;
% se distinge prin anumite idei interesante:
- predarea este o forma de comportament 2problem%solving3 rezolvarea de probleme!;
- insusirea capacitatilor de 2problem%solving3 de catre profesor presupune instruirea, antrenamentul si
experienta;
- capacitatile respective se identifica ca performante ale profesorului si se convertesc in sarcini de
invatare pentru elevi;
- predarea implica performante si ale elevilor.
% se remarca in acest model importanta exercitiului si antrenamentul in procesul predarii.
4xista si modele:
% bazate pe programare si simulare;
% ale programarii liniare, ramificate si al programarii criteriale;
% bazate pe algoritmi;
% interactionale, centrate pe interactiunile dintre educator si elevi.
(II. Modelul lui !lander*:
% definit prin influenta directa ori indirecta a profesorului asupra clasei.
(III. Modelul interactional al lui A. &ellac+ *i ,. R. Da)it-:
4ste cunoscut pe sase categorii de semnificatii:
a. semnificatia pedagogica:
% structurarea;
% solicitarea;
% raspunsul;
% reactia.
b. semnificatia de continut
c. semnificatia de continut logic:
% procesul analitic:
- definirea;
- interpretarea.
% procesul empiric:
- enuntarea de fapt;
- explicarea.
% procesul evaluativ:
- exprimarea de opinii;
- justificarea.
d. semnificatia instructionala:
% lectia;
% materialul;
% persoana;
% procedeul;
% formularea;
% procesul logic;
% actiunea generala;
% actiunea vocala;
% actiunea fizica;
% actiunea cognitiva;
% actiunea afectiva;
% mecanismul limbii.
e. semnificatia instructiv-logica:
% procesul analitic:
definirea;
interpretarea.
% procesul empiric%enuntarea faptului, justificarea, aprecierea enunturilor de metacomunicare hotarate,
ingaduitoare, repetata, de clasificare, neingaduitoare, negativa etc!.
f. semnificatia afectiva:
valenta placut%neplacut!;
forta puternic%slab!;
activitatea activ%pasiv!.
4ficien&a pred#rii cre'te dac# elevii sunt angaja&i $n elaborarea cuno'tin&elor 'i dac# metodele sunt
$mbun#t#&ite, $n func&ie de informa&iile primite prin feed%bac+.
Stilurile de predare
5deea de 2stil de predare", inclusiv de 2stilistic# didactic#" constituie o cucerire relativ recent# $n teoria
instruirii. 4a s%a impus, c('tig(nd amploare 'i profunzime, $n ultimele decenii, datorit# multiplelor
semnificatii teoretice 'i practice pe care stilurile prezint#. 6i anume, acestea:
reprezint# o form# de manifestare a originalit#lii $n activitatea didactic#;
au o valoare strategic#, inspir(nd alegerea 'i utilizarea preferential# a unor strategii. 5n cadrul
unui stil se pot pune $n actiune mai multe tipuri de strategii, ceea ce faciliteaz# adaptarea
instruirii la stilurile cognitive dominante la elevi. 7ltfel, pot s# apar# dezarmonii de natur# s#
creeze dificulta&i $n invatare, perturb#ri 'i chiar unele blocaje;
imbogatesc, practica 'colar#, introduc variatie, favoriz(nd o activitate mai vie, mai nuantata $n
clas#;
induc comportamente variate de inva&are si cotribuie la modelarea stilurilor de munca
intelectuala la elevi;
o utilizare preferen&iala de stiluri poate sa semnaleze schimbari vizibile in sistemul de valori ce
ghideaza activitatea cu elevii, noi direc&ii $n practica 'colar# capabile s# angajeze $n mai mare
masura gandirea 'i imagina&ia, inventivitatea 'i creativitatea, s# faciliteze dep#'irea mai rapid# a
unui eventual didacticism arid 'i stereotip;
sugereaz# interpretarea pred#rii drept abilitatea profesorului de a se comporta utiliz(nd diferite
stiluri educationale $n vederea atingerii obiectivelor."eea ce ar putea s# $nsemne c# stilurile
devin o necesitate $n sus&inerea unei presta&ii didactice de calitate 'i eficien&#;
pot scoate la iveal# 'i supune verific#rii noi tipuri de competen&e pedagogice ceea ce ar putea s#
contribuie la l#rgirea bazei teoretice a form#rii profesional ini&iale 'i continue a personalului
didactic.
)n general, studiul stilurilor 'i al factorilor care le genereaz# imbog#&e'te percep&ia noastr# despre
procesul de inv#&#m(nt, ne ajut# s# in&elegem mai bine orient#rile 'i direc&iile noi ale dezvolt#rii
calitative a inv#&am(ntului. Pornind de la stilurile aplicate se poate ajunge la aprecierea mai justa a
valorii actului de predare.
"a orice stil personal, stilul de predare al profesorului asigura un caracter personal al predarii,
orienteaza predarea prin trasaturi permanente, are valoare metodologica, operationala pentru
situatiile problematice ale predarii 8 invatarii. *tilul imprima pecetea personalitatii in rezolvarea
problemelor, in orientarea evolutiilor.
)n functie de axarea activitatilor didactice fie pe rolul 2dominant al profesorului3, fie pe activitatile
grupului distingem:
- stilul de conducere autoritaritarista:
hotararea si promovarea de catre profesor a tuturor tacticilor predarii, a modalitatilor de lucru, a
tehnicilor si etapelor activitatii care sunt comunicate si dirijate efectiv de catre el;
profesorul structureaza timpul, initiativele nu sunt incurajate si nici admise;
profesorul isi asuma o responsabilitate foarte mare in predarea si in dirijarea mersului invatarii,
il lauda ori il critica; el recompenseaza ori sanctioneaza atitudinile si rezultatele instruirii
elevilor, si se mentine la o anumita distanta de grup.
- stilul definit prin conducerea democratica conditioneaza folosirea posibilitatilor de participare a
elevilor, a initiativei si experientei acestora; perspectiva si liniile de desfasurare a activitatii de predare%
invatare se definesc si decid prin cooperare si conlucrare cu elevii; aceasta inseamna ca stilul
profesorului se distinge prin faptul ca el elaboreaza si propune mai multe variante de predare%invatare,
elevii avand posibilitatea sa aleaga; elevii au libertatea sa se asocieze cu cine doresc pentru a rezolva
anumite sarcini si probleme ale invatarii; profesorul prezinta criteriile comune de apreciere, de laudare,
de criticare pe care le respecta in comun cu elevii; el se comporta, intr%un fel, ca un membru al
grupului;
- stilul definit prin laissez-faire exprima un educator care se remarca prin 2roluri3 pasive, prin
indiferenta ori minimalizarea fenomenelor semnificative in procesul instruirii; accepta deciziile
elevilor; el considera ca intotdeauna este suficient ce preda, cat preda si cum preda, fiind sigur ca elevii
inteleg, acordandu%le insa ajutor la cererea lor; au un minimum de initiativa in cea priveste formularea
unor sugestii.
4fectele celor trei stiluri difera: multe comportamente de invatare mecaniciste, de tip executorii
disponibilitati spre agresivitate si rabufniri % .!; % /! ofera rezultate mult mai aceptabile din punct de
vedere social, dar produce si rezultate superioare pe plan didactic. 9u este insa concludent pentru toate
situatiile. "onducerea democratica poate furniza mentalitatea de participare voluntara, constiinta
caracterului facultativ al sarcinilor invatarii; stilul 2laissez%faire3 este cel mai deficitar: nivelul scazut al
aspiratiilor si exigentelor pedagogice ale predarii, lasarea procesului didactic sa mearga de la sine nu
poate avea decat rezultate slabe in invatare si in conduita.
)n fine, o 'coala care se pretinde a fi modem# nu $'i mai poate permite s# perpetueze stiluri anacronice,
neperformante.
*tilurile de predare nu se identific#, totu'i, cu stilurile de conducere ale clasei de elevi, de relationare
profesor%elevi. *unt de retinut, a'adar, stilurile:
academic sau discursiv centrat pe transmitere, comunicare)/euristic axat pe stimularea
c#ut#rii, experiment#rii, cercet#rii, descoperirii, de participare cot la cot cu cei care invat#!;
raional bazat pe argumentatie 'tiintifica 'i evaluare sistematica, pe deliberare logic# $ntr%o
perspectiv# temporar# a'teptat#)/intuitiv axat pe intuitie, imaginatie, pe cunoa'terea de sine,
emotional#, pe spontaneitate, m#iestrie pedagogic#, cu sentimentul prezentului!;
inovator cu deschidere spre nou, spre inventie, creatie, originalitate, ingeniozitate)/rutinier
rigid, cu inclinatie spre repetitie, f#r# alt# reflectie sau punere $n chestiune, av(nd ca pretext
experienta proprie!;
informativ/formativ centrat pe dezvoltarea personalit#tii elevilor, f#c(nd continut un
instrument de exersare a g(ndirii specifice domeniului, valorifica maximal potentialul educativ
al continutului!;
productiv bazat pe g(ndire divergent#, critic, producere de nou!/reproductivconfomist,
dogmatic, de imitatie!;
profund\superficial
independent cu initiativ#, $ntreprinz#tor, dep#'e'te dificult#tile, nu simte nevoia de
ajutor)/dependent analiza greoaie a situatiei!;
e!pozitiv/socratic cu preferint# pentru dialog!;
descriptiv/dialectic
analitic/sintetic
autoritar centrat pe dirijare riguroas#)/centrat pe autonomie independenta conferit# elevilor,
pe spontaneitatea lor!;
imperativ exigent!/indulgent nivel sc#zut de exigent#!;
afectiv sau empaticapropiat, cald, atitudine empatic#)/distant rece, rezervat, autoritar!;
autocontrolat sau autocenzurat calculat $ntru toate, metodic)/spontan impulsiv,
dezorganizat!;
solitarprefera munca de unul singur!/de ec"ip# lucreaz# $n cooperare cu colegii!;
a!at pe profesor/a!at pe elev
elaborat/neelaborat spontan!;
motivant $compensatoriu, r#spl#te'te eforturile, performantele, lauda!/ nemotivant nu
stimuleaz# curiozitatea, interesul, pasiunea, aspiratiile!;
vec"i cu inclinatie spre forme standardizate)/nou situat $n actualitatea pedagogic#, dovede'te
flexibilitate, adaptabilitate la schimb#ri!;
previzibi% \imprevizibil
&osston distinge un num#r de .. stiluri didactice frecvent utilizate, ordonate dup# cum urmeaz#:
*tilul de comand# sau directiv, bazat pe autoritatea profesorului care comanda succesiunea
activit#tilor; sau activit#tile sunt impuse, $n totalitate, prin intermediul program#rii a
programelor%nucleu!;
*tilul practic bazat pe o explicatie precis#, apoi pe o executie prin imitatie din partea
subiectului!;
*tilul de reciprocitate bazat pe evaluarea reciproca, dup# criterii preg#tite de profesor, ca $n
cazul activit#tii $n echip#, a invat#rii $n perechi!;
*tilul de autocontrol cu accent pe autonomia subiectului 'i capacit#tile sale de autoevaluare!;
*tilul de incluziune de includere a elevului $n $ndeplinirea unor sarcini de niveluri diferite, el
fiind acela care decide la ce nivel se poate implica!;
*tilul centrat pe descoperirea dirijat#;
*tilul centrat pe descoperirea convergent# menit s# conduca la descoperirea solutiei unei
probleme, la formularea unei concluzii prin rationament si g(ndire critic#!;
*tilul centrat pe activitate divergent#, ce conduce g(ndirea pe traiectorii necunoscute,
neobi'nuite, spre solutii inedite, spre creativitate;
*tilul bazat pe proiectarea programului individual personal!;
*tilul initiat de cel care invat# acesta av(nd posibilitatea sa initieze experien&e proprii, sa le
proiecteze, s# le exceute 'i s# le evalueze!;