Sunteți pe pagina 1din 9

Cursul 9

Introducere n logistic

Logistica = procesul de gestionare a achiziionrii, deplasrii i depozitrii
materialelor, semifabricatelor i produselor finite, alturi de fluxurile informaionale
corespunztoare acestui proces, n interiorul ntreprinderii (firmei) i al canalelor de
marketing, cu scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri, precum i activele
fixe tangibile care asigur desfurarea n bune condiiuni a activitii.
n acest context logistica creeaz valoare adugat i poate juca un rol important n
creterea profitului ntreprinderii (firmei).

Componentele logisticii
O analiz a evoluiei noiunii de logistic ne conduce la concluzia potrivit creia
aceasta ar avea urmtoarele componente: administraia, aprovizionarea, transporturile,
depozitarea i manipularea materialelor, serviciile de suport i facilitile.
Trecerea n revist a definiiei conceptului de logistic, evoluia structurilor i
aciunilor specifice, precum i evidenierea componentelor acesteia sunt elemente care ne
ajut la nelegerea corect a locului i rolului ocupat de ctre logistic, dar i la folosirea
sa ca mijloc eficient n derularea operativ a activitilor din cadrul firmelor.
Rolul logisticii nu mai este numai de a asigura o funcie operaional, ci i o funcie
tactic i strategic asupra fluxurilor fizice:
- funcia operaional vizeaz realizarea n cadrul ntreprinderii a mijloacelor
necesare activrii fluxurilor: manipulare, ambalare, transport, stocare;
- funcia tactic se refer n esen la mijloacele necesare conducerii fluxurilor,
pentru a le asigura programarea. Ea necesit adoptarea deciziilor necesare de la modurile
de tratare, pn la realizare;
- funcia strategic const n definirea mijloacelor logistice necesare pentru a
contribui la realizarea obiectivelor strategice generale pe care i le fixeaz ntreprinderea.
Limitat iniial la organizarea transporturilor i stocrii, logistica intervine azi n toate
fazele ciclului de via al produsului, de la concepia sa pn la perioada post-vnzare i
ntreinere.
Organizarea i conducerea logisticii
a. Structura organizatoric n logistic
Structura organizatoric este instrumentul prin care managerii firmelor obin rezultatele
scontate valorificnd eficient i integral resursele de care dispun.
Ca orice structur organizatoric proiectarea sa trebuie s in seama de o serie de factori
se influen dintre care cei mai importani sunt: strategia firmei, mediul n care i
desfoar activitatea, tehnologia, conexiunile dintre structurile create.
Cea mai des ntlnit dintre structuri este cea funcional. Acest tip de structur const
n organizarea activitii logistice pe componentele acesteia, iar dac avem n vedere firma
n ansamblul su gruparea sarcinilor pe funciile insti-tuiei. Literatura de specialitate
consider c acest tip de structur organizatoric poate fi ierarhic, funcional i ierarhic
funcional.
Structura organizatoric pe departamente asigur n bune condiii rezol-varea sarcinilor
de comand, de urmrire i de intervenie n derularea procesului logistic. Acest tip de
structur are fiecare ramur nglobat ntr-un departament i cuprinde urmtoarele
structuri: planificare, control i eviden; procurare-achizi-ionare; recepie-depozitare;
vnzare-livrare; comenzi-contracte; expediie i transport; fabricaie; financiar-contabil;
reclam i publicitate; resurse umane; control tehnic de calitate .a.
Structura organizatoric pe divizii const n divizarea organizaiei n mai multe
componente denumite aprioric divizii n scopul realizrii unui anumit pro-gram, produs ori
serviciu. Structura organizatoric pe divizii se realizeaz pe teh-nologii, pe produse, pe
clieni i arii geografice.
Structura mixt const n configurarea ei prin combinarea structurii func-ionale cu
structura pe divizii.
Organizaia care nva are n vedere c fiecare este implicat n identifi-carea i
soluionarea problemelor, oferind organizaiei posibilitatea s experimen-teze, s se
schimbe i s se mbunteasc n mod continuu, sporind capacitatea sa de a se
dezvolta, nva i a-i ndeplini misiunea. Potrivit studiilor echipele care se constituie n
cadrul organizaiei care nva sunt formate din echipe formale i echipe cu rol de cretere
a gradului de participare a angajailor.
Organizarea de tip reea este o structur ce dezagreg funciile majore n companii
separate, ntre care se stabilesc legturi prin intermediul unei mici organi-zaii cu rol de
sediu central. Aici este vorba despre subcontractarea unor funcii ale firmei altor firme
specializate coordonnd activitatea celor din urm. Legtura dintre firme se realizeaz cu
ajutorul conexiunilor electronice dnd posibilitatea crerii unei reele informatice de tip
virtual.
b. Evoluia logisticii
Literatura de specialitate american face o etapizare a evoluiei logisticii dup cum
urmeaz:
etapa I; de coordonare a aciunilor; n cadrul su au loc operaiunile de
coordonare a activitilor de distribuie fizic a produselor ncepnd de la preluarea
comenzilor i terminnd cu stocarea acestora;
etapa a II-a; reorganizarea i gruparea resurselor umane din domeniul logistic n
scopul asigurrii desfurrii n bune condiiuni a activitilor specifice;
etapa a III-a; logistica se constituie n factor de valoare adugat; are loc acum o
integrare a activitilor n cadrul unui sistem ce asigur ajungerea resurselor i produselor
la locul, timpul, n cantitatea i de calitatea dorit;
etapa a IV-a; logistica strategic; are n vedere obinerea de avantaje competitive
i se bazeaz pe sisteme de aliane ori aliane interorganizaionale.
c. Conducerea activitii logistice
Conducerea activitii logistice are n atenie principiile logisticii i, coro-borat cu acestea,
activitile specifice conducerii aciunilor n scopul realizrii obiectivelor propuse. Principiile
respective sunt: asigurarea corelaiei ntre activitatea logistic i strategia firmei; existena
unei organizri globale; valorificarea integral i oportun a informaiei; pregtirea
resurselor umane; relaiile de parteneriat reciproc avantajos cu ali participani la
activitatea logistic; performana finan-ciar; rentabilizarea serviciilor; importana detaliilor
pentru conducerea logistic; gestionarea unitar a volumului de activiti desfurate;
evaluarea i autode-pirea propriilor performane.
d. Sistemul de relaii al logisticii n procesul complex al activitilor i operaiunilor logistice
se instituie relaii att pe plan intern, ct i pe plan extern, relaii de colaborare ntre
diversele componente ale activitii.
Relaii pe plan intern se stabilesc cu: compartimentele de planificare-cercetare-
dezvoltare i de conducere operativ a produciei; compartimentul de desfacere-vnzare a
produselor; compartimentul financiar-contabil; compartimentul de transport;
compartimentul tehnic; depozitele; cu structurile de producie; compar-timentul de
marketing; compartimentul de control a calitii
Relaiile externe pe linia logisticii vizeaz: furnizorii de materiale; clienii; unitile de
transport (altele dect cele proprii ori nchiriate); uniti specializate n importul i exportul
de materiale i produse; instituii de cercetare specializate; centre de calcul; uniti
bancare; ageni de aprovizionare, reprezentani sau reprezentane comerciale; burse de
mrfuri; instituii de conjunctur mondial.
e. Procesul decizional n activitatea logistic
Cerinele deciziei n managementul logistic sunt: s fie fundamentat tiinific; s fie
legal juridic; oportunitatea deciziilor; precizia formulrii deciziei; enunul i formularea
clar a deciziei.
Clasificarea deciziilor n managementul logistic se face n funcie de: gradul de
cunoatere a probabilitii rezultatelor (n condiii de certitudine, n condiii de risc, n
condiii de incertitudine); importana obiectivelor urmrite (strategice, tactice, curente);
periodicitatea elaborrii lor (periodice, neperiodice, unice); nivelul ierarhic la care se iau
(de nivel inferior, de nivel mediu, de nivel superior); sfera de cuprindere (individuale,
colective).
f. Etape de parcurs n elaborarea deciziilor logistice: identificarea i definirea problemei de
soluionat ori a oportunitii; indicarea sau generarea soluiilor alternative la problem;
evaluarea i alegerea unei variante (alternative); implementarea i evaluarea alternativei
(soluiei).
g. Conducerea activitii logistice ntr-un mediu dinamic
Schimbrile rapide ce au loc n cadrul mediului intern i extern al firmelor conduc la
regndirea strategiilor de aciune tradiionale ale acestora. n acest con-text au fost
nlocuite tendinele de expansiune a pieelor, ctigurile semnificative imediate ale firmelor
cu alte modaliti specifice. Acest fapt a fost posibil ca urmare a schimbrilor petrecute n
cadrul tehnologiilor, liberalizrii preurilor i produselor, scurtrii cilului de via al
produselor, proliferrii produselor i modifi-crii relaiilor dintre productor i detailist.
n acest context se constat dou tendine ale aciunii firmelor una ce vizeaz
reorganizarea monoton considerndu-se c schimbarea vine din interior i alta proactiv
avnd ca scop satisfacerea nevoilor clientului.
Conceperea unei activiti logistice
Pentru un mai bun management al acestei activiti trebuie precizate operaiunile
logistice nc de la concepia unui produs. Acest demers se poate decupa n 5 faze:
concepia propriu-zis, adic evaluarea nevoilor legate de produs (furnizori,
ntreinere, susinere, ambalare) i a fluxurilor logistice aferente, innd cont de previziunile
comerciale;
analiza i fixarea obiectivelor pe criterii referitoare la nivelul serviciilor oferite,
cantitate, costuri, concuren i familii logistice (definire, triere i regrupare a referinelor);
realizarea sistemului de informaii sub forma bazelor de date tehnice, de produse,
de clieni, de alegere a programelor de prelucrare, de reele de telecomunicaii, de schimb
electronic de date (EDI) i de codificare;
definirea fizic a serviciilor logistice sau a arhitecturii reelei, implantrile sale,
constituirea stocurilor cu localizarea lor i transporturi;
elaborarea sistemului de conducere, cu previziuni, reguli de alocare a resurselor,
prioriti, proceduri i tablouri de bord.
Planul n activitatea logistic
a. Elaborarea planurilor
Planurile se elaboreaz pentru termen scurt, mediu i lung. Planificarea pe termen scurt
se refer la sptmni, luni sau cel mult un an. Planificarea e termen mediu are o durat
de pn la 3 ani, iar planificarea strategic se realizeaz pe durata a minimum 5 ani.
b. Planificarea strategic parcurge urmtoarele etape: evaluarea performanelor,
planificarea strategic propriu-zis, implementarea strategiei, bugetarea i planifi-carea
profitului.
c. Planificarea operaional
Planul operaional trebuie s evidenieze o situaie real, judicios dimensionat n privina
activitilor de desfurat, care se va corela ulterior cu strategia general n raport cu
tendinele i mutaiile ce se nregistreaz pe plan economic general.
Elaborarea planului necesit descentralizarea activitilor, stabilirea de planuri i programe
de aciune la toate nivelurile i structurile i agregarea acestora. El conine obiective
concrete, termene precise de realizare, mijloace de realizare, fore necesare ndeplinirii
lor. n esen planul operaional conine urmtoarele elemente: redefinirea opiunilor
strategice pe termen lung n formulri concrete de tip calitativ i cantitativ pe ani;
prezentarea programelor de aciune pentru activiti, altele dect curente; stabilirea
principalilor indicatori de activitate i performan ce permit urmrirea opiunilor strategice
i execuia planurilor de aciune; deta-lierea obiectivelor activitii, a cheltuielilor i
veniturilor; prezentarea evoluiilor anumitor elemente din sistem.
Prin planul operaional firma poate realiza o alocare mai eficient a resurselor i o definire
concret a prioritilor.
d. Elaborarea strategiei logistice optime
Elaborarea strategiei logistice optime are drept scop maximizarea activitii firmei prin
mbinarea elementelor practice cu acele cunotine manageriale i tehnologice utilizate n
prezent n diverse alte domenii. Elaborarea unei strategii logistice optime necesit
prezentarea corect i complet a modului n care se pot elabora strategiile logistice n
funcie de caracteristicile firmei, produselor, servi-ciilor, clienilor, canalelor de marketing
.a.
e. Modul de realizarea a unei activiti logistice
Pentru realizarea activitilor logistice este necesar un ansamblu de aciuni i msuri prin
care anumite compartimente denumite generic surse transmit la beneficiari denumii
generic destinatari produsele i serviciile oferite de firma respectiv. n acest context
sursele sunt reprezentate de ctre depozite (magazii), furnizori, secii de producie etc.,
iar destinatarii pot fi clieni, magazine, depozite sau secii consumatoare.
f. Operaiuni logistice care comport o complexitate sporit
n cadrul acestor tipuri de operaiuni logistice ce comport o complexitate sporit se
ncadreaz urmtoarele: operaiunile de transport cu transbordare, operaiuni multinivel;
operaiuni internaionale, maximizarea profitului.
g. Metodologia de proiectare a unui sistem logistic are n vedere derularea urmtoarelor
etape: culegerea i centralizarea datelor; modelarea i simularea pro-ceselor logistice;
elaborarea recomandrilor.
h. Evaluarea performanelor logisticii
Sarcinile evalurii performanelor logisticii sunt:
definirea obiectivelor logistice n contextul obiectivelor generale ale firmei;
identificarea nivelurilor de int rezultate din activitatea logistic;
schema fluxurilor informaionale i de comunicaii;
schema fluxurilor de resurse materiale;
analiza discrepanelor dintre fluxurile informaionale i fluxurile resurselor materiale;
identificarea punctelor slabe i tari ale sistemului, precum i a celor n care se poate
msura performana;
specificarea interdependenelor dintre logistic i celelalte compartimente ale firmei.
Rezultatele evalurii se discut, iniial cu managerii responsabili, pentru a se obine i
acordul lor asupra aspectelor fundamentale i se concretizeaz ntr-un raport. Acest raport
consemneaz att aspectele pozitive, ct i pe cele negative din sistemul logistic precum
i direcii de aciune concrete pentru mbuntirea activitii.
i. Logistica i valoarea adugat
Dei compartimentele de logistic i-au fcut apariia n structurile organizatorice ale
firmelor mari rolul acesteia se percepe nc n mod simplist, apreciindu-se c ea const
doar n distribuia de produse la clieni cu cel mai mic cost posibil. Logistica nu este nici pe
departe doar att ci reprezint un complex de activiti ce pentru firm creeaz valoare
adugat i poate juca un rol deosebit de important n sporirea profitului.
Valoarea adugat se materializeaz n diferena dintre suma oferit i pltit de client
pentru achiziionarea bunului respectiv i costul real al producerii i furnizrii sale de ctre
firm. Logistica va trebui s identifice acele activiti care creeaz valoare adugat i
care permit o difereniere a produselor realizate de firm fa de cele ale firmelor
concurente. Acest aspect se poate realiza doar atunci cnd se cunosc etapele parcurse de
produse, de la procurarea resurselor i pn la achiziionarea produsului de ctre clieni.
Produsele ajung la clieni pe diverse ci fapt ce conduce la ideea potrivit creia acetia pot
fi loiali fie distribuitorilor, fie productorilor. Cu toate acestea se manifest n activitatea
practic tendina clienilor de fi mai aproape de distribuitori dect de productori ntruct
primii sunt operativi n a onora solicitrile clienilor din stocurile realizate, comparativ cu
productorii care trebuie s-i planifice producia i s le realizeze.
Concluzionnd se poate aprecia c o cooperare a logisticii cu departamentele de
marketing, producie i financiare va conduce la identificarea tipurilor de activiti care
creeaz valoare adugat.
Sistemul informaional al logisticii
Sistemul informaional este definit ca fiind totalitatea datelor, informaiilor, fluxurilor i
circuitelor informaionale, procedurilor i mijloacelor de tratare a infor-maiilor menite s
contribuie la stabilirea i realizarea obiectivelor firmei. Sistemul informaional al firmei se
constituie n strns corelare cu aspectele de coninut i configuraie a structurii
organizatorice.
a. Componentele sistemului informaional
Literatura de specialitate consider c sistemul informaional poate avea drept
componente: data, informaia, fluxul informaional, circuitul informaional, mijloacele de
tratare a informaiilor.
Drept parametri ai sistemului informaional se pot enumera: volumul informaiilor,
capacitatea de stocare, capacitatea de refolosire a datelor i informaiilor, viteza de
vehiculare i prelucrare a informaiilor, exactitatea i sigurana calculelor, costurile
informaionale.
b. Importana i funciile sistemului informaional
Sistemul informaional are rolul de a asigura funcionarea eficient a firmei prin
cunoaterea n permanen a strii funcionale a acesteia i asigurarea prelucrrii
informaiilor legate de ndeplinirea unor obiective stabilite.
Sistemul informaional ndeplinete o serie de funcii specifice precum: colectare,
conversie, transmitere, memorare, prelucrare i reprezentare a datelor i informaiilor.
c. Cerinele i deficienele sistemului informaional
Sistemul informaional trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: s asigure informaii
specifice cu un grad de detaliere adecvat fiecrei structuri din firm; s asigure informaii
exacte, complete i continue; s asigure oportunitatea informaiei; s permit transmiterea
informaiei pe canalul cel mai scurt ctre receptor; s fie organizat n relaie direct cu
structura organizatoric a firmei.
Cu toate acestea se pot manifesta i o serie de deficiene n cadrul sistemelor
informaionale, deficiene ce se materializeaz n: distorsiuni ale informaiei generate de
folosirea necorespunztoare a suporilor de informaii, diferena de pregtire a personalului
implicat n vehicularea informaiilor, utilizarea de mijloace necores-punztoare etc.; filtrajul
informaional ce se refer la modificarea intenionat a informaiei de ctre persoane
interesate pentru ca acestea s ajung la receptor incomplete sau schimbate n coninut;
redundana ce se reprezint prin existena unui numr mai mare de informaii dect cele
strict necesare i de nregistrarea, transmiterea i prelucrarea repetat; suprancrcarea
circuitelor informaionale prin mrirea volumului informaiilor care circul pe acestea i
depesc capacitatea lor de transmitere.
d. Sistemul informaional specific logisticii
Complexitatea activitilor logistice necesit un sistem informaional bine pus la punct
necesar pentru gestionarea operaiunilor logistice i managementul sistemului respectiv.
Sisteme informaionale pentru sprijinul gestionrii i controlul operaiilor logistice; au n
vedere urmtoarele activiti de baz specifice logisticii: operaii fizice transport,
depozitare, operaii contabile debite i creane, operaii scriptice prelucrarea
comenzilor, controlul stocurilor etc.

Prestatorii serviciilor logistice
Prestatorul logistic poate fi definit ca un profesionist care administreaz fluxurile de
mrfuri i informaii, de la uzin, pn la raioanele din magazine, sau chiar pn la
domiciliul clienilor. Adesea, prestatorii logistici sunt responsabili cu transportul produselor
de la locul de producie pn la platforma de distribuie i asigur, prin urmare,
redistribuirea produselor ctre alte canale. De asemenea, ei integreaz n funciile lor:
stocarea mrfurilor i gestiunea fluxurilor dup imperativele clienilor. n consecin,
asistm din ce n ce mai des la modificri asupra produselor n depozite (post-producia).
Prestatorii logistici ofer din ce n ce mai des un serviciu complet, realiznd din ce
n ce mai mult o activitate de asamblare. Acest mod de operare tinde adesea s se
specializeze pe segment de pia logistica frigului, logistica produselor chimice, a
produselor farmaceutice, a produselor voluminoase etc.
Tendina actual a prestatorilor logistici este de a se concentra mai mult spre
operaiunile logistice, dect spre cele de transport, care sunt tot mai mult externalizate
dup subcontractri de al doilea grad. Aceast tendin s-a accentuat n ultimul timp,
odat cu avntul noilor tehnologii ale informaiilor i comunicaiilor, care a permis evoluia
competenei prestatorului logistic de la 3 PL (Third party logistics) spre 4 PL (Fourth party
logistics).
Prestatorii logistici i ntreprinderile client pot fi clasate n funcie de rata de externalizare
sau de asumare a funciei logistice de ctre un ter n 4 categorii:

1 PL (First party logistics), care nseamn subcontractarea transportului;
2 PL (Second party logistics), care nseamn externalizarea transportului i
depozitrii;
3 PL (Third party logistics), care nseamn externalizare clasic i const n
ncredinarea ctre o firm specializat a realizrii operaiunilor logistice i organizarea
instrumentelor, competenelor i sistemelor necesare cu obiectivul de a mbunti
performana (realizarea sarcinilor din ce n ce mai variate). 3 PL sunt operatorii logistici
numii clasici, care asigur misiuni de depozitare, operaii asociate (manipulare,
pregtirea comenzilor, aprovizionarea produciei, gestiunea tranzitului etc.), ct i
transportul mrfurilor cu propriile lor mijloace.
4 PL (Fourth party logistics), care reprezent o formul de externalizare mai
avansat, n care prestatorul nu mai realizeaz distribuia unui produs ntr-o regiune dat,
ci optimizarea unui lan, care l include i pe clientul su, precum i pe clienii i furnizorii
clientului su. 4 PL sunt operatorii care asigur coordonarea prestaiilor logistice, fr a
dispune de mijloace umane i materiale proprii. Principiul de aciune al acestui operator
este de a externaliza la teri ansamblul lanului logistic.

S-ar putea să vă placă și

  • Ford
    Ford
    Document1 pagină
    Ford
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Arbori
    Arbori
    Document25 pagini
    Arbori
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Analiza Si Statistic A Flotei Mondiale
    Analiza Si Statistic A Flotei Mondiale
    Document12 pagini
    Analiza Si Statistic A Flotei Mondiale
    Cristina Ganganu
    Încă nu există evaluări
  • 4 Petrolier
    4 Petrolier
    Document11 pagini
    4 Petrolier
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Transportul Fluvial
    Transportul Fluvial
    Document16 pagini
    Transportul Fluvial
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • In Project AdrianMinculescu Draft-Libre
    In Project AdrianMinculescu Draft-Libre
    Document5 pagini
    In Project AdrianMinculescu Draft-Libre
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Auto
    Auto
    Document8 pagini
    Auto
    Ionescu Florin
    Încă nu există evaluări
  • Anderson, Poul - Avatarul
    Anderson, Poul - Avatarul
    Document269 pagini
    Anderson, Poul - Avatarul
    BUTRFL
    Încă nu există evaluări
  • Cap.5 - Structura Sistemului Automat de Comanda
    Cap.5 - Structura Sistemului Automat de Comanda
    Document17 pagini
    Cap.5 - Structura Sistemului Automat de Comanda
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Cap.3 - Calculul Rezistentei La Inaintare
    Cap.3 - Calculul Rezistentei La Inaintare
    Document8 pagini
    Cap.3 - Calculul Rezistentei La Inaintare
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Dieta
    Dieta
    Document2 pagini
    Dieta
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • 4 Petrolier
    4 Petrolier
    Document11 pagini
    4 Petrolier
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • M06
    M06
    Document31 pagini
    M06
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Bazele Economiei Transporturilor
    Bazele Economiei Transporturilor
    Document11 pagini
    Bazele Economiei Transporturilor
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Lantul Logistic Si Mix
    Lantul Logistic Si Mix
    Document12 pagini
    Lantul Logistic Si Mix
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Organizarea Pietei Maritime
    Organizarea Pietei Maritime
    Document24 pagini
    Organizarea Pietei Maritime
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Logistica Marfii
    Logistica Marfii
    Document14 pagini
    Logistica Marfii
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Tag
    Tag
    Document66 pagini
    Tag
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • M07
    M07
    Document32 pagini
    M07
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • M04
    M04
    Document47 pagini
    M04
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Cererea. Oferta
    Cererea. Oferta
    Document18 pagini
    Cererea. Oferta
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • M03
    M03
    Document44 pagini
    M03
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • TCVN F P
    TCVN F P
    Document6 pagini
    TCVN F P
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • M02
    M02
    Document24 pagini
    M02
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Personal Navigant
    Personal Navigant
    Document18 pagini
    Personal Navigant
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • M01
    M01
    Document35 pagini
    M01
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Ro Codul Ism
    Ro Codul Ism
    Document7 pagini
    Ro Codul Ism
    Serban Cristina
    Încă nu există evaluări
  • Nava
    Nava
    Document10 pagini
    Nava
    Victor Eugen
    Încă nu există evaluări