Sunteți pe pagina 1din 8

Introducere

Problema speciilor de plante si animale aflate in pericol de dispariiei a


devenit o problem global. Peste 5 000 de specii de animale de pe glob sunt
clasificate ca fiind pe cale de dispariie, iar n fiecare an alte cteva mii de specii
ajung n pragul extinciei.
Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinoaurilor, in urma
cu !5 de milioane de ani, astai ne aflam in mijlocul celei mai mari perioade
critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante si animale.
Mentinerea ecosistemelor actuale depinde in mare masura de
biodiversitatea lor. "isparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de
lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.
#omania nu st nici ea prea bine la acest capitol. Multe din specii
prioritare din ar sunt pe cale de dispariie. $stfel, in preent, multe specii au
fost declarate monumente ale naturii, sunt ocrotite de lege %i multe dintre ele au
intrat pe &ista #o%ie a speciilor aflate pe cale de dispariie.
Cap. I Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii
'niunea (nternaional pentru )onservarea *aturii +acronim frecvent,
(')*, este o organia-ie interna-ional fondat n octombrie ./01 dedicat
conservrii resurselor naturale. $ fost fondat n ./01 2i are sediul n 3lve-ia, n
localitatea 4land de pe malul lacului 4eneva. (')* reune2te 15 de state, .01
agen-ii guvernamentale, 6!! organia-ii non7guvernamentale 2i circa .0.000 de
exper-i 2i oameni de 2tiin- din -rile ntregii lumi.
Misiunea (')* este s influen-ee, s ncurajee 2i s asiste societ-ile
din ntreaga lume pentru a conseva integritatea 2i biodiversitatea naturii 2i s
asigure ca orice utiliare a resurselor naturale s fie ec8itabil 2i sustenabil din
punt de vedere ecologic.
3xist 2ase comisii care evaluea resursele naturale ale lumii 2i i
furniea 'niunii un 9no:78o: sntos 2i consiliere privind politici privind
probleme de conservare;
.. )omisia pentru managementul ecosistemelor<
=. )omisia pentru educa-ie 2i comunicare<
5. )omisia pentru politici de mediu, economice 2i sociale<
0. )omisia pentru legisla-ia mediului<
5. )omisia pentru supravie-uirea speciilor<
!. )omisia mondial pentru onele protejate.
Printre principalele produse 2i servicii ale (')* se afl 2i;
> )omisia mondial pentru arii protejate +?)P$,.
> &ista ro2ie a (')* cu speciile n pericol
Cap. II Lista Roie a IUCN
&ista ro2ie a (')*, creat n ./!5, repreint inventarul cel mai complet a
strii de conservare a speciilor de animale 2i plante, fiind cel mai bun indicator al
strii biodiversit-ii mondiale. &ista #osie a @peciilor $menintate aduce informatii
esentiale despre starea de conservare si distributia speciilor de plante si
animale de pe intreg globul. $cestea au fost evaluate cu ajutorul )ategoriilor si
)riteriilor &istei #osii a (')*.
&ista #o%ie a confirmat, prin reultatele din =001, c mamiferele de pe
glob se confrunt cu o cri a dispariiilor, ntruct . din 0 mamifere este n
pericol de a disprea pentru totdeauna. $cest studiu arat c cel puin ...0. din
cele 5.016 de mamifere cunoscute de pe Pmnt sunt ameninate cu dispariia.
Cap. III Criteriile i categoriile Listei Roii a IUCN
@peciile aflate pe &ista #o%ie sunt mprite n trei categorii;
Vulnerabil; este confruntat cu un risc mare de dispari-ie n libertate
pe termen mediu. 3xemplu; Marele rec8in alb.
Ameninat; exist un foarte mare risc de extinc-ie n ceea ce
prive2te aceast specie n viitorul apropiat. 3xemple; Aalen
albastr, Baie cu coarne mari de de2ert, Panda uria2
Critic sau Critic Ameninat; exist un risc extrem de mare de
extinc-ie n viitorul imediat. 3xemple; )ulic cu cioc sub-ire, &inx
spaniol, &up ro2u.
)ele cinci criterii utiliate pentru evaluarea apartenenei unui taxon la
una din categoriile listei ro%ii sunt;
#educerea populaiei<
Ceritoriul geografic<
Populaie mica si declin<
Populaii foarte mici, aflate pe arii restrnse<
$nali cantitativ.
Cap. IV Cauele reducerii biodiversitii
!istrugerea "abitatelor de ctre activitile umane este caua primar
a dispariiei unor specii de plante %i animale. Poluarea, drenarea mla%tinilor,
defri%area pdurilor, urbaniarea %i constructia de drumuri +Cransamaonianul,
Cranssiberianul, duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de via.
B alta cau este, e#ploatarea comercial mondial a animalelor
pentru 8ran %i alte produse. Multe specii de balene au ajuns n pragul
dispariiei dup ce au fost mcelarite pentru ulei %i carne. 'n alt exemplu
concludent este rinocerul negru african, ucis pe scar larg pentru cornul su,
care este preuit ca medicament si ap8rodisiac.
B a treia caua este introducerea speciilor aclimatiate +care sunt
adaptate la un mediu nou, unui nou ecosistem au cauat, de multe ori, declinul
speciilor native. Dn ./5/, coloni%tii britanici au introdus bibanul de *il in lacul
Eictoria n $frica de 3st. $cest pe%te de prad a redus drastic populaiile native
de pesti %i a cauat dispariia a nu mai puin de =00 de specii endemice, care se
8rneau cu alge.
B alta caua majora care a dus si duce la diminuarea drastica a faunei si
florei este poluarea mediului. "iferite c8imicale toxice s7au raspandit tot mai
mult in circuitul 8ranei in cadrul ecosistemelor.
$numite ecosisteme sunt deja atat de distruse incat nu mai pot fi
restaurate, acestea vor disparea pana in =050 daca nu se face nimic.
7 ..F dintre spatiile naturale care existau in =000 ar putea sa dispara, fiind
transformate in terenuri agricole sau distruse de sc8imbarile climatice.
7 00F dintre terenurile cultivate in preent in mod traditional ar putea
deveni exploatari intensive.
7 !0F dintre recifurile de corali ar putea sa dispara, afectand direct modul
de viata a miliarde de oameni.
Cap. V $pecii de animale i plante pe cale de dispariie din lume
Enate, vndute ca marf de contraband, private de 8abitatul natural
sau abandonate, aceste animale preint %anse minime de a repopula planeta
%i de a7%i perpetua speciile. Dn continuare ne vom referi la cele mai rare dintre
acestea, att de rare nct exist pericolul de a disparea definitiv de pe
suprafaa pmntului.
%roasca testoasa din insula &inta 7 una dintre cele cateva specii de
testoase 4alapagos, aceasta este considerata a fi cel mai rar animal din lume,
la momentul actual din intreaga specie nemaiexistand decat un singur exemplar.
!el'inul %ai(i 7 cu un numar mai mic de .0 exemplare. $cesta a disparut
treptat, datorita procesului de industrialiare din )8ina. $cum o suta de ani
existau peste 5000 de exemplare in apele faimosului fluviu Gangte.
)armota din Insula Vancouver 7 intalnita numai in regiunile montane din
(nsula Eancouver se afla pe Hlista rosieI incepand din mai =000. (n anul =00.
populatia de marmote ajunsese la un numar de 65 de exemplare, dintre care
numai =5 mai traiau in salbaticie.
Liliacul cu coada din Insulele $e*c"elles 7 &a momentul actual se pare
ca au mai ramas mai putin de .00 de exemplare din aceasta specie, desi in
trecut, populatia de lilieci era foarte bine repreentata.
Rinocerul +avan 7 acest animal rar este repreentat de mai putin de !0
de exemplare, principala caua a disparitiei lui a constituit7o vanatoarea,
animalul fiind cautat indeosebi pentru cornii sai.
L*n#ul iberian 7 &a momentul actual numarul populatiei este estimat la
.00 7 500 de exemplare. )auele disparitiei acestei specii sunt distrugerea
8abitatului si a praii sale, automobilele pe pe drumurile din ona.
,ombatii 7 (ncepand din sec al J(J7lea insa, aceast animal marsupial
mai putea fi intalnit numai in doua dintre regiunile $ustraliei +regiunile *e:
@out8 ?ales si Eictoria,, iar in preent el mai traieste doar intr7o mica reervatie
din Kueensland, numarul exemplarelor fiind estimat la ..5.
-igrul L (n preenta, s7a estimat ca doar 5.=00 de exemplare mai traiesc,
in salbaticie, potrivit C8e Celegrap8.Populatia de tigri a scaut cu /5F in ultimul
deceniu.
!iavolul tasmanian +@arcop8ilus 8arrisii,, care a trecut de la Eulnerabil la
$meninat, dup ce populaia sa a scut cu peste !0F n ultimii ani, din caua
cancerului facial.
%roasca buboas .oldridge +(ncilius 8oldridgei,, din )osta #ica, a trecut
de la )ritic $meninat la "isprut, ntruct nu a mai fost vut din ./1!, n
ciuda cercetrilor masive.
ANI)AL/ CAR/ 0I1AU R/V/NI-
Calul slbatic +3Muus ferus,, a fost mutatla "isprut n @lbticie la )ritic
$meninat, dup reintroducerea cu succes n Mongolia, la nceputul anilor /0.
/le'antul a'rican +&oxodonta africana,, a fost mutat de la Eulnerabil la
$proape $meninat, de%i starea lui varia n funcie de onele n care se afl.
&elicanul din specia pelecanus occidentalis, inregistrat in randul
animalelor pe cale de disparitie in ./65, a iesit recent de pe lista, potrivit
departamentului american pentru conservarea resurselor naturale, citat de
#euters. Peste !50.000 de pelicani traiesc acum in Nlorida, in statele din golful
Mexicului, de pe coasta Pacificului si cele din )araibe si $merica &atina.
&rote(area speciilor pe cale de dispariie din Rom2nia
3uropa ii recunoaste #omniei atuul biodiversitii; aici triesc jumtate
din slbticiunile vec8iului continent. "einem, != de specii ameninate n
diverse stadii, de la critic la moderat. "intre acestea, =0F sunt mamifere, 5F
reptile , =.F psri, .!F pe%ti %i 5!F nevertebrate. Pentru o mai bun protecie
%i conservare a speciilor de plante rare s7a luat deciia nfiinrii reervaiilor
naturale %i a parcurilor naionale. $cestea se doresc a fi un element de ocrotire
durabil a acestor specii. Dn continuare v voi preenta cteva dintre aceste
bae de ocrotire;
&iatra Craiului
#eerva-ia *atural Piatra )raiului a fost instituit n anul ./51 2i
cuprinde mai mult de ..=00 de 8ectare din Piatra )raiului. 3ste parc natural cu
statut provioriu +statut obinut %i cu concursul )lubului pentru Protecia *aturii
%i Curism din Ara%ov,, avnd ca specii rare %i, astfel, ocrotite;
garofia Pietrii )raiului +"iant8us callionus,<
tulic8ina mic +"ap8ne cneorum,<
sngele voinicului +*igritella rubra, *. nigra,<
ciuboica cucului +Primula intricata,<
floarea de col +&eontopodium alpinum,<
toate speciile de lilieci<
Paianjenul *esticus constantinescui <
rsul<
ursul.
3bservaie; Piatra )raiului adaposte%te circa 00F din totalul speciilor de
plante endemice din #omnia.
)unii %ucegi
Parcul *atural Aucegi a fost creat odat cu promovarea 2i devoltarea
turismului, ca msur de prevenire a procesului de exploatare ira-ional a
resurselor naturale 2i distrugere a diversit-ii biologice. $re o suprafa- total de
5=.!!5 8a, fiind situat pe teritoriul jude-elor $rge2, Ara2ov, "mbovi-a 2i
Pra8ova. )uprinde o mare diversitate biologic, geologic, geomorfologic.
@pecii ocrotite;
(arba dragostei +AotrOc8ium lunaria,
Nloarea de col +&eontopodium alpinum,
Macul galben +Papaver pOerenacium,
$rginica +"rOas octopetala,
-igile din Ciuca
3ste o reerva-ie natural din cadrul )arpa-ilor de )urbur,cu relief
ruiniform 2i cu o vegeta-ie bogat de paji2ti, tufri2uri 2i plante de stncrie. 3ste
situata la est de cursurile superioare ale rurilor Celeajen 2i Crlung. @e
nvecinea cu Mun-ii Ctaru 2i Mun-ii @iriu la sud7est 2i est, "epresiunea
Dntorsurii, Mun-ii Dntorsurii la nord 2i Mun-ii 4ro8oti2 la vest.
#eervaie ce adpo%teste, ca specii de prim importan n ocrotire;
Nloarea de col +&eontopodium alpinum,
@mardarul, bujorul de munte +#o8odendron 9otsc8Oi,
@ngele voinicului +*igritella rubra,
&arcul Natural V2ntori Neam
Parcul *atural Entori *eam- este un parc natural, situat n nordul
jude-ului *eam-, la grani- cu jude-ul @uceava, n raa comunelor )rcoani,
$gapia, Entori *eam-, a ora2ului Cg. *eam-, 2i a sta-iunilor Al-te2ti 2i
Bglini. $cesta constituie un adpost pentru o serie de specii rare sau pe cale
de dispari-ie n alte one; ursul brun, lupul, rsul, vidra, imbrul 7 n captivitate la
#eerva-ia de imbri "rago27Eod, altdat component a faunei slbatice.
Brganiaiilor naionale au rolul de a aduce la cuno%iinta opiniei publice
situaia de fapt a acestor specii, de a ntreprinde msuri ce au rolul de a face
populaia s con%tientiee importana protejrii %i perpeturii acestor vieti %i
plante nepreuite, a cror dispariie ar nsemna o imens pierdere, de
nerecuperat vreodat.
Concluie
$%adar, flora si fauna lumii se confrunt cu o pierdere fr precedent a
speciilor, fenomen comparabil cu marile extincii ale preistoriei. Bmul ar trebui
s con%tientiee impactul major pe care il au activitile sale asupra florei %i
faunei prin distrugerea 8abitatelor, reducerea cantitii de 8ran %i s ia msuri
urgente de diminuare a polurii, in vederea refacerii populatiilor aflate in declin.

S-ar putea să vă placă și