1)Materia vie si cea moarta- caracteristici ale materiei vii sunt:reproductibilitatea,excitabilitatea-metabolism

nastere si moarte. Moartea organismului conduce la dezintegrarea /descompunerea, la disparitia , trecerea

materiei vii in materie moarta. Materia aflata in organismele vii -materie vie,ea fiind alcatuita din aceleasi
subst si prezinta grade de organizare relative asemanatoare cu cele ale materiei moarte.Materia vie se
deosebeste de materia moarta prin modul in care se desfasoara reactiile chimice intre principalii ei comp.
intre care pot avea tot felul de reactii chimice.In organismele vii, aceste reactii sunt atat de bine si exact
coordinate in timp si spatiu incat se contopesc intr-un proces unic cunoscut sub numele de metabolism
specific numai lumii vii.
2)Viata-forma superioara de existenta a materiei.Exista mai multe teorii/idei de provenienta vietii pe
pamint:a)a fost creaza de Dumnezeu; b) adusa din cosmos sau de pe alte planete: etc. Dupa teoria lui Ofarin,
viata a aparut astfel: A aparut in oceanul planetar 1,2mlrd de ani in urma-cind pe pamint temperatura era
foarte inalta si atmosfera era plina de vapori de apa,metan,amoniac,radiatie solara si cosmica.In aceste
conditii a fost posibila formarea- picaturilor primare de coacervate. In decurs a 100 milioane de ani, din
aceste coacervate au aparut cele mai simple fiinte, ce aveau proprietatile de: metabolism, autoreproducere,
excitabilitate.Treptat aceste fiinte au inceput a interactiona si in rezultat au aparut protobioni-organisme
temporare primare. Teoria evolutionista a lui Charles Darwin a avut la baza selectia materiala care a
asigurat supravietuirea formelor mai bine adaptate la mediul inconjurator.
3)Proteinele-sunt subst.organice macromoleculare din lanuri simple/complexe de aminoacizi.sunt baza
dezv.organismului de la cele mai fragede varste. Ele contr.la cresterea oaselor, muschilor, parului,
unghiilor,pielii,part.la form. hormonilor, enzimelor,anticorpilor. Pr.animale contin aminoacizi esentiali, care
nu pot fi fabricati de catre organism.Pr. vegetale au digerabilitatea mica. Metabolismul proteinelor-
Proteinele reprezint 75% din substanele solide ale organismului :Sunt degradate pn la Aminoacizi-sunt
absorbii n vena port.Transportai spre toate cel. org.(prin membrana celular difuzie facilitat sau
transport activ).Transportai spre ficat (sinteza proteinelor proprii).n celul sinteza proteinelor necesare
esutului decurge n 2 etape:Activarea fiecrui aminoacid - energia este furnizat de ATP i GTP. Alinierea
aminoacizilor n lanuri peptidice, controlat de sistemul ADN-ARN cellular.Bilantul azotat-este diferenta
intre N ingerat si cel eliminat prin excretie, In conditii de sanatate si solicitare obisnuita, la adulti exista un
bilant azotat echilibrat; la organismul in crestere sau in covalescenta, bilantul este in favoarea bilantului
azotat, iar la organismele la care exista o suprasolicitare, bilantul e in favoarea eliminarii N.
4)Aminoacizii-stau la baza formarii tuturor proteinelor, nutrienti din corp:Functii-reprezinta o mare parte
din tesuturile, celulele si muschii din organism;- sustin dezvoltarea si vindecarea tesuturilor si a celulelor;-
imbunatatesc circulatia sanguina;- produc enzime pentru o digestie optima;- sintetizeaza hormoni esentiali
in reproducere;- contribuie la furnizarea energiei; sustin vitaminele si mineralele pentru a functiona correct.
aminoacizi esentiali:valina,fenilalanina,metionina,lisina,triptofanul; altii, includ si leucina,izoleucina
,treonina si histidina!
5)Glucidele-s. organice naturale ce contin carbon, hidrogen si oxigen, repr. un constituent fundamental al
materiei vii si au un rol important in metabolism. Forme- zaharul, fibrele si amidonul.Glucide simple si(zaharul,
fructoza, dextroza si glucoza, se asimileaza repede,se depozideaza sub forma de grasimi) ,complexe(trei sau mai
multe zaharuri, se absorb treptat in sange si nu cresc rapid nivelul glicemiei.)Metabolismul glucozei- Gl. Se
elibereaza in timpul activit fizice si interv in alimentare-este folosita de creier si muski.Regl niv de Gl se face pe
cale neuroumorala.Procesul de gluconeogeneza-procesul prin care se biosintetizeaz glucoz din precursori
neglucidiciprecum acidul lactic, glicerolul, propionatul la rumegtoare i unii aminoacizi(ficat i rinichi). Pentru
un adult normal, necesarul zilnic de glucide se incadreaza intre minim 100g si maxim 300-400 g.
6)Lipidele(grasimile)-substanteorganicegrase.Tipuri(-lipide
simple(gliceride,ceride,steride),complexe(fosfatide,glicolipide,lipoproteinele)) Lipidele sunt constituite din acizi
grasi si glicerol.Rolurile lipidelor in organism-sursa primara de energie, care genereaza pana la 70% din
totalul de energie in conditii de repaus, repr. un combustibil eficient pentru a sustine activitatea fizica,
componenta esentiala a membranelor celulare si a nervilor (tecile de mielina)-organele vitale sunt sustinute
si protejate de catre depozitele adipoase-toti hormonii steroidieni sunt produsi din cholesterol-vitaminele
liposolubile sunt depozitate si transportate in organism prin intermediul lipidelor-caldura corpului este
pastrata si datorita existentei stratului de grasime subcutanat. Regimul alimentar trebuie sa contina in jur de
20-25% lipide din totalul caloric. Din acestea 70% vor fi de origine animala (unt, frisca, smantana, lapte,
branza) si 30% de origine vegetala (alune, nuci, migdale). Digestia grsimilor cuprinde aceste etape majore:-
Absorbie-Emulsionare de grsimi-Digestia grsimilor-Grsime metabolismului-Degradarea.
7) Potenialul de repaus este starea de polarizare a unui neuron cnd nu este stimulat. El are sarcini pozitive
in exterior si negative n interior, de obicei diferena de potenial electric rezultat fiind de -70mV.
Transportul activ de Na+ si K+ este primul factor care determin apariia potenialului de repaus: trei ioni de
Na+ sunt expulzai din celul, iar doi ioni de K+ sunt atrai n celul. Acest transport se realizeaza prin
pompele de Na+ si K+, fiind nite pompe electrogene. Difuzia ionilor este alt factor care duce la apariia
potenialului de repaus. Inegalitatea distribuiei ionilor de Na+ si K+ n apropierea membranei ct i
permeabilitatea inegala a membranei duce la apariia sarcinii pozitive in exteriorul celulei i negative n
interiorul ei. La un moment dat se ajunge la un potenial de echilibru.
8) Potenialul de membran (potenial transmembranar sau tensiune membranar) este diferena de
potenial electric ntre interiorul i exteriorul unei celule biologice. Transportul ionic Na + / K + are loc
astfel: ionii de sodiu din interior spre exterior, i ionii de potasiu din exterior spre interiorul celulei.

10-12)Potentialul de actiune- la excitatie (la 70mV1-faza latenta)se deskid canalikulele de Na din interior
,astfel Na din exterior patrunde-faza de depolarizare,Na+ intra mai mult in celula, kind Na este mai mult in
celula ca in exterior faza de inversie:se inkid canalikulele de Ka din interior si se deskind in exterior ,astfel
Ka iesind din celula restabileste nivelul repolarizare(reversie)(70mV-cind intra Ka in cel-Cl iese-potential
vestigial negative;Ka ese in exces si membrane se hiperpolarizeaza-pot.vestigial pozitiv)Pompa Na-Ka, Na il
skoate in exterior fortat, Ka il atrage in interior fortat.
11)Potentialul local(apare la excitatie subpragala), determin deschiderea a puine canale ionice de Na+ i
produc o depolarizare insuficient este legat de modif permeabil.ionice am membrane;este direct
proportional ku mar. excit,nu se raspindeste, nu se supune legii totul sau nimik.
14) Iritabilitate-propr org vii de a raspunde la actiunea unui agent irritant printr-o reactive (iritatie), asupra
tesutului;(viteza react,marimea react, raspunsul este adecvat-tes,nervos, glandular, muscular-se
deosebesk).Excitabilitate-este orice tip de modificare a med intern/extern care provine in urma excit.Excit se
impart in natura(fizici, kimici,biologici), marimea excit(act.pragala, subpragala, suprapragala).Excitanti-
adecvati(receptorul poate primi )/neadecvati(recept nu poae primi excit).
15) Excitant-Substanta,factor, schimbare de mediu care stimuleaza capacitatea functionala a
organismului.Ex: ceaiul, cafeaua.
Iritant-substanta sau obiect, care irita,supara,enerveaza.Ex: amoniacul cind il aducem spre nas, avem
senzatie rapida si neplacuta.

16-18)Parametrii excitabilitatii-prag excit(capacit tes de a rasp la act unui excit de mat mica ),- Reobaza
reprezinta intensitatea minima a unui stimul cu durata infinita, care provoaca un raspuns din partea
sistemului excitabil.-cronaxia(act unui excit cu o val=2 reobaze ce act asupra tes un timp skurt si prov
excit.),-timpul excit(cu kit excit e mai mare cu atit timpul e mai mic si invers). timpul util (tu) durata
minima de actiune a unui stimul corespunzator unei intensitati laminare egale cu reobaza,timpul util nu
poate fi masurat cu precizie.
19) Membrana celulara-este o structura celulara ce delimiteaza si compartimenteaza continutul celular.
Constituie o bariera selectiva pentru pasajul moleculelor si ionilor. Este o structura bidimensionala continua
cu grosimea de 6-9nm si cu proprietati caracteristice de permeabilitate selectiva, ce confera individualitate
celulei.Structura:este formata din lipide si proteine.Elementul structural fundamental este dublul strat
lipidic, care se comporta ca o bariera impenetrabila pentru majoritatea moleculelor solubile. Proteinele
membranare, asociate dublului strat lipidic, asigura functionarea membranei.Metode de studiere-
microscopica, biochimica.
20) Neuronul (axoni,dendrite,membrane neuronala,citoplasma ,nucleu si diverse organite celulare)-
unitatea structurala si functionala a sistemului nervos - este o celula specializata in generarea si conducerea
impulsurilor nervoase. Dendritele sunt prelungiri celulare, uneori ramificate-ce conduc informatia de la alte
cellule la corp, Axonul transmite informatia de la corp spe alte cellule.Neuroni
unipolari(1axon)/bipolari.unirea intre celulele nervoase are lok prin intermediul sinapelor.Functii;- exercita
cel putin 4 functii: primeste informatii de la alti neuroni, conduce potentialele de actiune de-a lungul
axonului si ramificatiilor sale; transfera informatia primita altor neuroni sau celule efectuoare

21) Neuroni senzitivi(receptori), care primesc excitaiile de la stimulii mediului extern - neuronii olfactivi,
receptori termici, receptorii presiunii i receptorii durerii.Neuroni motori(efectori), care transmit impulsul
nervos prin axon pan la organele efectoare. Neuroni de asociaie(intercalari), care fac legtura dintre
neuronii senzitivi i cei motori.Neuroni secretori - neuronii hipotalamusului, care secret neurohormoni.
22) Nervii au mai multe clasificari. dupa informatsia transmisa: senzitivi, motori, micsti;dupa structura
axonilor shi dendritelor: cu fibre mielinice shi amielinice, dupa grosimea fibrei nervoase shi viteza de
propagare a excitatsiei: fibre de tip A (alfa, beta, gama, delta), de tip B shi de tip C; de tip A shi B is
mielinice, de tip C amilelinice, dupa zona unde se afla: nervi cranieni (12 perechi), spinali ( 32 perechi, ei
se impart in: cervicali 8 perechi, toracali 12 perechi, lombari 5 perechi, sacrali 5 perechi, coccigieni 1 sau 2
perechi), nervi somatic,nervi vegetative.
23) La fibrele nervoase nemielinizate, in locul unde se produce un potential de actiune, se modifica
polaritatea membranei, astfel fata exterioara devine negativa, iar cea interioara pozitiva. Aceasta
depolarizare determina aparitia unei diferente de potential intre zona activa si zonele invecinate inactive si,
ca urmare, generarea unor curenti locali, zonele adiacente se depolarizeaza, deci curentii locali actioneaza
ca stimul de declansare a excitatiei in aceste zone, in fibrele nervoase nemielinizate impulsul nervos se
propaga din aproape in aproape, adica recurent.La fibrele mielinice- Datorita compozitiei sale lipidice, teaca
de mielina actioneaza ca un izolator electric, curentii ionici locali se propaga prin salt de la un nod Ranvier
activ la altul inactiv, determinand depolarizarea lui. in cazul fibrelor nervoase mielinizate, propagarea
influxului nervos se face saltatoriu. Deosebirile n propagarea excitaiei n fibrele mielinice i
amielinice:Viteza este mai mare n cele mielinice,n cele mielinice potenialul de aciune se propag saltator,
iar n celeamielinice pe toat suprafaa membrane,Energie se folosete mai mult n cele amielinice dect n
cele mielinice(energia este necesar pentru restabilirea membranei dup excitaie, pentru pompa Na+,- K +)
24)Aparate oscilograf, amplif de biokurenti, compl fiziologic de studiere a nervilor,cronoximetru:Metode-
excit recept cu ajutorul esteziometrului lui Weber si Frey,interogarea pacientului.
25-26)Sinapsa (dup mec de actiunechimice/electrice(nu au mediatori)),(dupa efect
excitatoare,inhibit,neuromuskul, glandular),(dupa mediator-
colinegice,adrenergice,dopinergice),(somatosomatice,somatodendrice,axonodendrice,dendritoaxonice,neur
oglandulare) este regiunea de comunicare dintre doi neuroni, sau un neuron i un organ efector muchi,
gland.Structura(vezicule cu mediatori-acetil colina, noradrenalina, dopamine, prostagl, ATP),membr
presinaptica, spat intersinaptic, membr postsinaptica, chemoreceptori, enzima pt a distr mediatorul.Rolul-
transmiterea impulsului nervos-prin mechanism kimik(sinteza/stocarea /eliberarea/traversarea spat
sinaptic/actiunea postsinapt/inactivarea mediat,.
27) Clasificarea morfofunctionala a sinapselor:Excitatorii - sunt asimetrice, au vezicule clare, sferice, efectul
pe membrana postsinaptica este dedepolarizare (cresterea PR) - se declanseaza un potential postsinaptic
excitator (EPSP);Inhibitorii - sunt simetrice, au vezicule clare sferice sau turtite, efectul fiind de
hiperpolarizare(scaderea PR) - se declanseaza un potential postsinaptic inhibitor (IPSP).

28)Activitatea propagarea impulsului nervos se face ntr-o singur direcie,apare o ntrziere sinaptic de
circa 0,5 ms,oboseala sinaptic, adic dup o stimulare repetitiv a unei sinapse excitatorii, descrcrile scad
n frecven,facilitarea posttetanic, adic dac se stimuleaz o sinaps repetat i rapid, dup care se face o
pauz, neuronul va fi mai sensibil pentru o perioad de timp,vulnerabilitatea la hipoxie, adic n lipsa
oxigenului nu se mai realizeaz transmiterea sinaptic, deoarece fr oxigen nu se pot sintetiza unele
substane ca de exemplu ATP-ul,sumarea temporal i spaial, adic o serie de,stimuli slabi venii unul
dup altul se pot suma i crea o descrcare; respectiv un numr de stimuli se pot suma spaial n cazul n
care acioneaz concomitant,fenomene de convergen i ocluzie, adic facilitarea unei sinapse se poate
realiza dac acioneaz mai muli neuroni pe unul singur; respectiv fenomenul opus,fenomenul de
postdescrcare, adic dup o stimulare, continu descrcarea pentru o vreme.
29) Inhibitia postsinaptica- apare in sinapsele inhibitorii care au aceeasi structura ca si sinapsele excitatorii
din SNC dar contin mediator de inhibitie.La propagarea excitatiei spre terminatiunea nervoasa a neuronului
presinaptic are loc depolarizarea membranei presinaptica cu marirea permeabilitatii pentru Ca
2+
ca rezultat
are loc eliberarea mediatorului in spatiul sinaptic, mediatorul se uneste cu receptorii de pe membrana
postsinaptica si mareste permeabilitatea pentru K
+
(care iese din celula) si Cl
-
(care patrunde in interiorul
celulei). Ca rezultat are loc hiperpolarizarea membranei postsinaptica si apare un potential postsinaptic de
inhibitie(PPSI). Aparitia PPSI determina blocarea transmiterii sinaprice ca urmare a scaderii excitabilitatii
neuronului postsinaptic.Proprietatile PPSI:a)nu se raspindeste de-a lungul membranei axonului;b)se supune
legii intensitatii, adica valoarea lui depinde de cantitatea de madiator;c)se sumeaza;d)se stinge ca rezultat al
neutralizarii mediatorului din fanta sinaptica.
30)Inhibitia presinaptica-apare in sinapsele axo-axonice, cind membrana presinaptica a sinapsei de axcitatie
serveste ca membrana postsinaptica a membranei de inhibitie. Ca maediator se foloseste glicina care
exercita efect inhibitor asupra membranei postsinaptice prin cresterea conductantei pentru Cl
-
si K
+
si prin
scaderea conductantei pentru C
2+
,aceste efecte duc la hiperpolarizarea membranei postsinaptice(membrana
presinaptica pentru a doua sinapsa) cu limitarea trecerii potentialului de actiune.
31)Inhibitia-este o stare necesara organismului uman, avind un rol energetic si psihic important.
Literatura de specialitate gsete o anumit corelaie ntre gradul de inteligen al unui
individ i starea de inhibiie, considernd c cea din urm este o trstur caracteristic
geniului. Desigur c un nivel mic al inhibiiei nu reflect o inteligen sczut, dar se
poate spune c la cei la care predomin excitaia, puterea de concentrare este mai
sczut. Inhibiia nu numai c are darul de a conserva energia, dar i o focalizeaz pe un
anumit obiectiv, n timp ce excitaia are tendina de a o risipii.
Inhibiia are i alte caliti. Ea este o component a discernmntului. Puiul de animal
sau copilul foarte mic nu este inhibat tocmai pentru faptul c nc este lipsit de
discernmnt. Hiperexcitabilitatea unor persoane se coreleaz cel mai des cu o conduit
hazardant.
Inhibitie neuronala:1
Inhib.cu participarea neuronilor inhibitori:
Inhib. directa sau postsinaptica
Inhib. indirecta sau presinaptica
Inhib. recurenta
Inhib.reciproca
Inhib.laterala
Inhib. fara participarea neuronilor inhibitori:
Inhibitie pesimala
Inhibitie dupa excitatie

32) Muchiul reprezint un esut contractil de culoare roz-roiatic format din celule musculare ce
alctuiesc corpul muchiului la captul cruia se afl tendoane. Muchiul are rol n generarea forei animale
i a ntreinerii locomoiei. Muchii pot fi voluntari (acionai la comanda creierului) sau involuntari (care
lucreaz singuri).La capete este format din tendoane-tesut conjunctiv foarte dur, la mjloc tesut muscular ce
este format din miocite.Deosebim muski striati(fibre muskulare-miofibrile,sarcolema,sarcoplasma,nucleu,
AG) skeletali/cardiac /netezi(numai din miocite)
33-34) unitile de baz ale activitii musculare sunt filamente de actin i miozin.Miozina-o
molecula de proteina ce repr o fibra dubla infasurata-dublu helix(capetele sint orientate la 90 fata de corp,la
excitatie i-si skimba pozitia la 45,capacitate fermentativa).Actina o struct proteica globulara,dubla si form
un dublu helix,este akoperita de o protina fibrilara-tropomiozina ce merge pe supraf actini si acopera
situsurile active ale actinei.pe supraf tropomioz se afla Troponina(A,T,C).
35)Reticolul sarcoplasmatic contine cantitati mari de ioni de Ca care sint eliberati in citosol in timpul
esxcitatiei musculare.
36) Contractia musculara se realizeaza prin doua mecanisme: cuplarea excitatie contractie si deplasarea
miofilamentelor.Cuplarea excitatie contractie sau cuplarea electromecanica este mecanismul prin care
excitatia muschiului este convertita in contractia lui. Aceasta cuplare este realizata de ionii de calciu
eliberati in sarcoplasma fibrei musculare excitate.Sarcoplasma muschiului in repaus este practic lipsita de
ioni de Ca++, deoarece acesta este depozitat in veziculele reticulului sarcoplasmic. In absenta calciului si in
prezenta ATP, proteinele reglatoare troponina si tropomiozina inhiba asocierea actinei cu miozina si
deci formarea actomiozinei (proteina musculara contractila).Atunci cand sarcolema fibrei musculare este
parcursa de o unda de excitatie se produce eliberarea in sarcoplasma a ionilor de calciu din reticulul
sarcoplasmic; cantitatea eliberata depinde de numarul undelor de excitatie pe unitatea de timp. Acesti ioni
blocheaza actiunea inhibitoare a proteinelor reglatoare si initiaza deplasarea miofilamentelor, care duce la
scurtarea muschiului.
Deplasarea miofilamentelor.Cu ajutorul microscopului electronic s-a constatat ca fiecare miofibrila este
alcatuita din doua feluri de miofilamente: miofilamente groase (de miozina) si miofilamente subtiri (de
actina). Cele doua tipuri de miofilamente sunt unite intre ele [prin punti transversale de miozina.Pentru a
explica contractia muschiului, Huxley si Hanson (1954) au elaborat teoria interdigitarii sau a mecanismului
glisant, conform careia scurtarea miofibrilelor, a fibrelor musculare si a intregului muschi se realizeaza prin
deplasarea miofilamentelor si nu prin modificarea lungimii lor. Aceasta deplasare consta in alunecarea
activa a miofilamentelor subtiri (de actina) printre cele groase (de miozina). Aceasta alunecare este produsa
de miscarea puntilor transversale (de miozina) care se leaga de miofilamentele de actina si le trag spre
mijlocul sarcomerului. Energia necesara miscarii puntilor transversale de miozina rezulta din scindarea ATP.
In ceea ce priveste incetarea contractiei relaxarea muschiului aceasta este determinata de scaderea
concentratiei calciului intracelular si, implicit, de indepartarea lui din proteinele reglatoare.
37) Sursa imediata de energie chimica utilizata de muschi in contractie este ATP-ul. Sub actiunea ATP-azei miozinice, acesta
este scindat hidrolitic in ADP si acid fosforic, cu eliberarea unei mari cantitati de energie:
38)Uniatate motorie- Neuronul motor somatic si celulele musculare pe care acesta Ie inerveaza. Fiecare fibra musculara
este inervata doar de un singur motoneuron, in timp ce un motoneuron poate inerva de la cateva fibre la cateva
mii de fibre, in functie de finetea controlului pe care trebuie sa il exercite (de exemplu, la nivelul musculaturii
extraoculare, 1 neuron inerveaza in jur de 15 fibre, in timp ce in musculatura gambei, 1 neuron inerveaza in jur de
2000 de fibre).Tipuri-- fibrele musculare rosii (de tip I) contin sarcoplasma cu multa mioglobina, rezerve de
glicogen si trigliceride in cantitate mai mare decat la fibrele albe; au un numar mai mare de mitocondrii si un
bogat continut de enzime respiratorii. - fibrele albe (de tip II) au sarcoplasma in cantitate mai mica cu
mioglobina putina; au un metabolism predominant anaerob, bazat pe glicoliza si producerea de acid lactic i(n
muschii flexori, cu contractie rapida.)
39)Metode de studiere-miografe(inregistr mec a musk),electromiografe(inrgistr
potent.musk),electrogastrografia,dinamometria,ergografia(ergomiograf).
40)Lucrul- este greutatea pe care o poate deplasa la o distant anumita.dep de gr de dezv a musk,regimul de
lukru(frecv,masa).Lukrul max se indepl cind avem o forta medie si se ef intr-un regim mediu(A=mxL).Forta -
intelegem capacitatea muschilor de a se contracta pentru a pune in miscare segmentele corpului impotriva unei
incarcaturi (greutate).Forta relativa(=5kg)/absoluta(=5kg/pr2).
41) Arcul reflex este cea mai scurt legtur parcurs de impulsul nervos de la receptor, nervul senzitiv la centrul
nervos. Aceast nseamn c impulsul nervos traverseaz o singur sinaps pe traiectul nervos senzitiv spre
neuronul, celulele piramidale ale mduvei spinrii. alcatuit din cinci componente anatomice: receptorul(o
structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea), calea
aferenta(Receptorii vin n contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
sau din cei de pe traiectul unor nervi cranieni), centrii nervosa(neuronul motor,/ lant alcatuit din trei sau mai
multi neuroni senzitivi), calea eferenta(axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se transmite
comanda catre organul efector.) si efectorii(muschii).6.(legatura inversa).
42)Centru nervos- coordoneaz activitatea muchilor, monitorizeaz organele, primete i prelucreaz
informaiile primite prin organele de sim i iniiaz aciuni. Cu alte cuvinte sistemul nervos este responsabil
pentru meninerea homeostaziei (echilibrul intern al corpului). Elementele principale ale sistemului nervos sunt
neuronii i celulele gliale (cu rol de susinere i de protecie).SNC- partea principal a sistemului nervos care se
ocup cu prelucrarea informaiei venit de la receptori (de exemplu, receptori vizuali, tactili, de durere etc.) i
generarea de rspunsuri. SNC este format din encefal(care cuprinde:creierul mare,creierul mic si trunchiul
cerebral) i mduva spinrii. Aceste dou componente sunt protejate de cutia craniana i, respectiv, de coloana
vertebral. SNP este partea sistemului nervos format din neuronii i nervii din afara SNC. Acetia se gsesc n
membre.
43) SNP se mparte la rndul su n dou componente: Sistemul nervos somatic, care este asociat cu controlul
voluntar al micrilor prin aciunea muchilor scheletici, ct i recepia stimulilor externi (n cazul stimulilor
termici, stimulilor mecanici etc.). Sistemul nervos somatic este format din fibre aferente, care duc informaiile de
la surse externe spre SNC, i fibre eferente, care duc impulsurile nervoase de la SNC la muchi.
Sistemul nervos vegetativ sau autonom gestioneaz aciunile care nu se afl sub control contient. El controleaz
de exemplu funciile vitale ca respiraia i btile inimii, dilatarea i constricia pupilelor, digestia etc. Se mparte
n sistemul nervos simpatic i cel parasimpatic.
44) Sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ mpreun cu sistemul nervos simpatic.
Se mai numete si sistemul nervos pentru odihn i digestie.Actiuni - conservarea energiei,constricia
pupilei,ncetinirea ritmului cardiac,creterea activitii intestinale,creterea activitii glandelor,relaxarea
muchilor din tractul intestinal. Sistemul nervos parasimpatic folosete doar acetilcolin(ACh) ca mediator. ACh
acioneaza pe dou tipuri de receptori: muscarinici i nicotinici. Transmisia se face n dou etape: nervul
preganglionar elibereaz ACh pe formaiunile ganglionare, cnd sunt stimulate. ACh acioneaza pe receptorii
nicotinici ai nervului postganglionar ,nervul postganglionar elibereaz ACh care stimuleaz receptorii
muscarinici ale organului efector.
45) Sistemul nervos simpatic face parte din sistemul nervos vegetativ. El este responsabil de aa numita reacie
fight or flight adic reactia de fug sau lupt n cazul unui pericol.( rspunsul simpato-adrenal. In cazul activrii
se secret acetilcolin care activeaz secreia de adrenalin(epinefrin) i noradrenalin(norepinefrin). Acestea
sunt eliberate in snge. Sistemul nervos simpatic acioneaza autonom, far control contient, i pregtete corpul
pentru aciuni n situaii periculoase:creterea ritmului cardiac,constricia vaselor sanguine,dilatarea
pupilelor,piloerecia (pielea ginii),dilatarea bronhiilor).
46) Sistemul nervos vegetativ sau sistemul nervos autonom- regleaza activitatea vegetativa sau activitatea
organelor interne. Actioneaza mai rapid ca cortexul, din aceste considerente usureaza activitatea cerebrala.
Doar in anume momente exceptionale,de alarma(spaima, frica) cortexul, primind informatia de alarma, prin
intermediul sistemului nervos actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ si respectiv se intesifica bataile
inimii.

47) Sistemul endocrin reprezint totalitatea glandelor endocrine ale corpului . Glandele endocrine secret
hormoni n interiorul corpului, pentru a coordona activitatea organismului. Glandele endocrine principale sunt:
hipofiza, hipotalamus, glanda tiroid, glandele suprarenale (adrenale), pancreasul endocrin, testicul, ovar, timus,
epifiz. Funcii de natur endocrin:Particip la meninerea homeostaziei i a echilibrului intern;Particip la
regularea umoral a organismului;Particip la procesele metabolice ale organismului;Stimuleaz creterea i
dezvoltarea organismului;Particip la procesul de reproducere (prin stimularea secreiei hormonilor
sexuali);Diferenierea caracterelor masculine sau feminine la oameni n perioada adolescenei.
48) Interoreceptorii inregistreaza o crestere a temperaturii interne dincolo de nivelul de siguranta pentru corpul
uman,Impulsurile electrice trimise prin caile aferente transmit aceasta informatie catre sistemul nervos central
,Se face o analiza, se ia o decizie si se transfera comanda pentru aplicarea acestei decizii catre sectiunea executiva
a creierului ,Prin caile eferente, impulsurile electrice de la creier trimit solutia catre organele executive,Dupa ce
primesc comanda, vasele de sange din piele se dilata si la temperatura de 37 grade, incep sa functioneze glandele
sudoripare,Ca rezultat, pielea functioneaza ca un radiator, pierzand caldura, prin vasele dilatate, in mediul
ambient,Glandele sudoripare produc transpiratia abundenta iar evaporarea, cunoscuta din fizica elementara, face
sa creasca transferul de caldura,In felul acesta, temperatura ridicata scade si se restaureaza mediul intern normal
al corpului
49) Actiunea hormonilor este mediata in mare parte: Hormonii fiind substane care acioneaz pe anumite
organe int, ce au receptori speciali n membrana celular care leag moleculele hormonului respectiv, unde
hormonii declaneaz o serie de reacii biochmice, ptrunznd prin membrana celular ajungnd n citoplasm,
respectiv nucleul celulei. Multi hormoni pot sa-si regleze propriile concentratii de receptori. Cand nivelele de
hormoni sunt mari, numarul de receptori tisulari descreste. Procesul se numeste reglare reducti a nivelelor de
receptori. Exista mecanisme multiple pentru acest fenomen. Prezenta hormonului poate uneori sa scada sinteza
de receptori.
50)Hormonii- unt substane biologic active, sintetizate de glandele endocrine, secretate direct n snge i
limf,transportate la esuturile int unde regleaz funciile i procesele biochimice n organism. Hormoni locali:
autocrini(celula tinta si celula secretoare reprezinta defapt aceasi celula.) si paracrini(somatostatina);Hormoni
endocrini;Neurohormoni( produse de catre celulele nervoase,
Prin intermediul neurohormonilor se realizeaza interactiunea dintre sistemul nervos si sistemul endocrin);
Adrenalina- ea determin creterea frecvenei cardiace, a presiunii sanguine, dilatarea bronhiilor i pregtirea organismului pentru o
producere masiv de energie prin arderea lipidelor (lipoliz) i sinteza glucozei.51) Sistemul nervos asigura adaptarea corpului la
mediul extern.

Pe parcursul intregii vieti, in conditiile permanent schimbatoare, sistemul nervos regleaza activitatea tuturor
tesuturilor si organelor, face legatura dintre organe si parti ale corpului si realizeaza un dialog sau feedback intre
nevoile corpului si mediul extern (activitate homeostatica si comportamentala). Acest subsistem realizeaza
unitatea tuturor sistemelor corpului. Toate functiile sale sunt realizate de cele 40-45 de miliarde de celule
nervoase numite neuroni.
52) Metodele de studiere a glandelor endocrine. Funciile glandelor cu secreie intern se studiaz att n clinic,
ct i n experiene de laborator. In clinic se interneaz pacienii suferinzi de hipofuncie sau hiperfuncie ale
glandelor endocrine. In tratamentul strii de hipofuncie a glandei se prescrie terapia suplinitoare (de
substituie), adic se administreaz preparate hormonale n scopul completrii funciei insuficiente a glandei. De
exemplu, n hipofuncia poriunii incretoare a pancreasului pacienilor li se administreaz insulina. In
hiperfuncia unor glande endocrine se recurge la tratament chirurgical. Boala Basedow, de exemplu, ca stare de
hiperfuncie a glandei tiroide, se trateaz pe calc chirurgical, prin extirparea unei poriuni a tiroidei. In vederea
studierii funciei glandelor endocrine, n condiii de experiment se face uz de trei metode: extirparea glandei,
transplanta sa glandelor i terapiia suplinitoare.
53) Glanda tiroid secret tiroxin, triiodtironin i tireocalcitonin. Glanda elimin zilnic n componena
hormonilor si pn la 0,3 mg iod. Aadar, organismul omului necesit o anumit cantitate de iod, pe care o va
primi n fiecare zi mpreun cu alimentele i apa. Hormonii tiroidei au un rol important n procesul de cretere,
n dezvoltarea fizic i psihic a copilului. In hipofuncia glandei tiroide la copii se constat stagnarea creterii,
dezvoltrii sexuale, se deregleaz proporiile corpului, survin deficiene mentale, inclusiv cele cunoscute sub
denumirea de cretinism.Importana mare a hormonilor tiroidieni pentru omul adult const n reglarea
intensitii proceselor de oxidare, care se intensific sub influena tiroxinei i triiodtironinei. Hipofuncia glandei
tiroide la adult se manifest prin mixedem. In aceast afeciune metabolismul baza| se reduce cu 30-40%, se
dezvolt obezitatea, edemul mucos al esuturilor, scade temperatura corpului, bolnavii cad n apatie etc.
54) Pancreasul -Este o gland anex a tubului digestiv, avnd att o funcie exocrin (producnd sucul
pancreatic, ce particip la digestie), ct i una endocrin (secretnd doi hormoni antagoniti, insulina, care este
un hormon hipoglicemiant, i glucagonul, care este un hormon hiperglicemiant).
55) Glandele suprarenale (adrenale) sunt glande cu secreie intern, situate la polul superior al celor doi rinichi
ca o cciul. Ca activitate, prin secretarea hormonilor corticosteroizi i catechoaminelor (inclusiv cortisolul i
adrenalina) ele sunt responsabile cu reglarea strilor de stres, a rezistenei la infecii i substane antigenice, a
metabolismului i a sexualitii (echilibrul dintre hormonii androgeni -- masculini -- i estrogeni -- femeieti
determin sexul , ca aspect i ca activitate sexual).
56) Maturizare sexual proces de dezvoltare fiziologic n urma cruia organismul devine capabil de
reproducere. Se caracterizeaz prin dezvoltarea definitiv a organelor i glandelor sexuale, a semnelor sexuale
secundare, cea ce coincide, de regul, cu maturizarea ntregului organism. la fete maturizarea sexual poate ava
loc ntre 11 i 17 ani, ar la biei ntre 1320 de ani. La vrsta de 11 12 ani se intensific activitatea hipofizei.
mai ales a poriunii ei anterioare i activitatea glandei tiroide, care stimuleaz procesele metabolice i creterea
organismului. Hipofiza i glanda tiroid, de asemenea, acioneaz prin hormonii lor asupra glandelor sexuale,
care ncep s funcioneze ntre 12 i 14 ani. L a fete aceasta se manifest prin apariia menstruaiei, iar la biei
prin poluii. ,se intensific creterea n lungime a scheletului (la fete mai mult dect la biei) i osificarea
acestuia.
57) Ciclul menstrual reprezinta o serie de schimbari prin care trece corpul unei femei pentru a o pregati pe
aceasta pentru o posibila sarcina. In fiecare luna pe peretele intern al uterului se formeaza de novo un epiteliu cu
o anumita grosime (endometru), pregatind astfel uterul pentru nidarea (fixarea) unui ovul fecundat. Cand ovulul
nu este fecundat si sarcina nu se produce, acest epiteliu uterin este distrus. Astfel se produce fenomenul de
sangerare lunara numita menstruatie, prezenta la femei o data pe luna incepand din perioada adolescentei. Ciclul
menstrual reprezinta perioada cuprinsa intre ziua 1 a mentruatiei si ziua 1 a menstruatiei urmatoare. Cu toate ca
lungimea medie a ciclului menstrual este de 28 de zile, un ciclu menstrual cu o durata de 21 pana la 35 de zile este
considerat absolut normal. Sistemul hormonal (endocrin) sta la baza controlului ciclului menstrual. In timpul
fiecarui ciclu,hipotalamusul, glanda hipofiza si ovarele trimit semnale hormonale ciclice, stimuland ovarele si
uterul sa se pregateasca pentru o eventuala sarcina. Hormonii estrogen si progesteron joaca rolul principal in
producerea schimbarilor uterine din timpul ciclului menstrual.
58)Genetica studiaz structura molecular i funcional a genelor, comportamentul genelor n contextul unei
celule sau organism (de exemplu dominana i epigenetica), modul de transmitere a caracterelor de la prini la
urmai, distribuirea genelor i variaia i schimbarea populaiilor. tiind faptul c genele sunt universale pentru
organismele vii, genetica poate fi aplicat la studiul tuturor sistemelor vii, de la virusuri i bacterii la plante i
animale domestice i apoi la om (n genetica medical).
Datorita legilor ereditatii putem calcula probabilitatea transmiterii la copil de la parinti, maladiile ereditare(care
se transmit prin ereditare, mostenite de la parinti).Exeplu de boli: daltonism, sindromul down,
59) Microelementele (numite i oligoelemente) sunt elemente chimice care se gsesc n cantiti foarte mici n
organismele vegetale i animale sunt identificate cca. 80 de elemente, dintre care 75 % sunt microelemente.-
arsen, brom, cobalt, cupru, fluor, iod, mangan, siliciu i zinc, ;aluminiu, bariu, beriliu, bor, cadmiu, litiu,
molibden, nichel, rubidiu, stroniu, titan i vanadiu, ;microelemente cu un rol biologic neglijabil sau necunoscut:
actiniu, argint, aur, bismut, clor, indiu, mercur, plumb, radiu, seleniu, staniu, stibiu, telur, toriu etc.
Microelementele intr n componena unor enzime, vitamine, hormoni i pigmeni. Astfel se afl zincul n
carboxilaz, cuprul n tirozinaz, iodul n tiroxin, cobaltul n vitamina plantelor i animalelor. Ele mresc
activitatea enzimelor, accelereaz procesele biochimice n organism, stimuleaz sinteza amidonului, zahrului,
pectinei, acizilor nucleici, protidelor, grsimilor
Macroelementele minerale se afla intr-o concentratie in organism de cel putin 50 mg/kg greutate corporal.
Acestea sunt: Calciu Clor Potasiu Magneziu Fosfor Sulf Natriu (SODIU). Calciu-Joaca un rol important in
formarea si dezvoltarea dintilor. Asigura contractii normale ale inimii, vaselor, muschilor, participa in
transmiterea impulsurilor nervoase.Este un important component al sistemului de coagulare a
sangelui.Magneziu-Participa in metabolismul glucidelor si in schimbul de energie. Joaca un rol important in
formarea tesutului osos, in metabolismul calciului si al vitaminei C. Participa in structurarea materialului genetic
de baza (ADN si ARN). Regleaza excitabilitatea neuro-musculara.Fosfor-Participa in formarea si dezvoltarea
tesutului osos si dentar, in regenerarea celulelor, in schimbul de energie, in contractiile cardiace. Sustine functia
normala a rinichilor, nervilor si muschilor. formarea si asimilarea vitaminelor de catre organism. Mentine
echilibrul acido-bazic.Potasiu-Participa in fuctionarea normala a sistemului nervos, inimii, muschilor, rinichilor,
sangelui. Sodiu-Mentine nivelul normal al lichideor in organism, functia musculara normala, de asemenea fuctia
sangelui si a limfei.Fier-Sustine o dezvoltare si o crestere normala a organismului copiilor, participa in formarea
hemoglobinei, asigura protectia organismului impotriva bolilor.
60) Metabolismul hidrosalin determin schimbul apei i substanelor minerale n organismele vii. Apa este o
parte component a tuturor celulelor i esuturilor. Ea reprezint mediul n care de produc toate transformrile
chimice legate de activitatea vital a organismului. n ap sunt dizolvate srurile minerale, care particip la
diferite procese biochimice, determinnd astfel unele funcii specifice ale organismului. Compuii minerali intr
n componena tuturor celulelor i esuturilor; particip la diferite procese de schimb dintre celulele i lichidul
extracelular, activeaz o serie de enzime; particip la transportarea gazelor n snge; regleaz echilibrul acido-
bazic.
61) Presiunea osmotic-este presiunea care trebuie s fie aplicat unei soluii pentru a mpiedica trecerea
solventului n sensul natural de difuzie printr-o membran semipermeabil. Presiunii osmotice a unei soluii a
unei substane i corespunde o energie potenial osmotic la fel cum presiunii hidrostatice a unei coloane de
lichid i corespunde o energie potenial hidrostatic.
Presiune oncotic este presiunea generat de concentraia de proteine (albumine) n snge sau lichidul
extracelular.