Pronumele personal (das Personalpronomen)

Pronumele este partea de vorbire care inlocuieste, de regula, un substantiv.

In limba germana se disting 8 tipuri de pronume:
1. pronumele personal (das Personalpronomen)
2. pronumele reflexiv (das Reflexivpronomen)
. pronumele reciproc (das re!ipro"e Pronomen)
#. pronumele demonstrativ (das $emonstrativpronomen)
%. pronumele posesiv (das Possessivpronomen)
&. pronumele interogativ (das Interrogativpronomen)
'. pronumele relativ (das Relativpronomen)
8. pronumele ne(otarat (das Indefinitpronomen) (prima parte ) a doua parte)
1. Pronumele personal ) das Personalpronomen (das
pers*nlic(e +,r-ort)
$eclinarea pronumelui personal pentru ca!urile nominativ, acu!ativ, dativ si genitiv:
SG
Pers Nominativ Acuzativ Dativ Genitiv
I ich eu mich
pe mine,
ma
mir mie
meine
(meiner)
al meu
II du tu dich pe tine, te dir tie dein (deiner) al tau
III m er el ihn pe el, il, l ihm lui sein (seinen) al lui
III f sie ea sie pe ea, o ihr ei ihr (ihrer) al ei
III n es - es - ihm - sein (seinen) -
PL
I wir noi uns pe noi, ne uns noua unser
al
nostru
II ihr voi euch pe voi, va euch voua euer al vostru
III sie
ei,
ele
sie pe ei, ii ihnen lor ihr (ihrer) al lor
Pronumele personal es nu are corespondent in limba romana. In germana se foloseste in general pentru lucruri si
pentru substantivele neutre.
.tunci cand le folosim intr)o scrisoare, pronumele personale de persoana a II)a, singular si plural, se scriu cu /a0uscula
(cand referirea se face la persoana careia ii scriem).
Pronumele personal Sie, Ihnen, Ihr, Ihre repre!inta forma de politete si se scrie intotdeauna cu ma0uscula.
In limba germana pronumele personal nu poate fi dublat.
1a formarea acu!ativului nu se folosesc prepo!itii.
In limba germana exista un anumit grup de verbe dupa care doar forma de dativ a pronumelui poate fi folosita:
ant-orten, dan"en, fe(len, folgen, gefallen, ge(*ren, glauben, !ustimmen, gratulieren, (elfen, passen, raten,
sc(mec"en, vertrauen, vidersprec(en, !u(*ren.
+orma de genitiv a pronumelui personal in germana este folosita destul de rar, preponderent in scris.
$e cele mai multe ori, forma de genitiv a pronumelui personal este inlocuita prin:
) sc(imbarea verbului2
) dupa prepo!itiile cu genitivul, forma de dativ este folosita in vorbire2
) von.
Intrebari specifice ca!urilor
Cazul Intrebare
Nominativ cine?
Acuzativ pe cine? ce?
Dativ cui?
Genitiv al cui?
Pronumele reflexiv (das Reflexivpronomen)
2. Pronumele reflexiv ) das Reflexivpronomen (das
r,c"be!,glic(e +,r-ort)
In limba germana , pronumele reflexiv apare in propo!itie ca si complement direct sau indirect si se refera la aceeasi
persoana sau obiect ca si subiectul. .cest pronume are forme numai pentru acu!ativ si dativ, forme care coincid
adesea. 3ste folosit adesea cu un verb reflexiv.
Persoana Acuzativ Dativ
SG
I mich ma mir imi
II dich te dir iti
III m sich se sich isi
III f sich se sich isi
III n sich - sich -
PL
I uns ne uns ne
II euch va euch va
III sich se sich isi
waschen a spala
Ich wasche mich. Eu ma spal.
Du wschst dich. Tu te speli.
r!sie wscht sich. El/Ea se spala.
"ir waschen uns. Noi ne spalam.
Ihr wascht euch. Voi va spalati.
Sie waschen sich. Ei/Ele se spala.
+orma de dativ este folosita mai rar.
aneignen a-si insusi
Ich ei#ne mir an. Eu imi insusesc.
Du ei#nest dir an. Tu iti insusesti.
r!Sie ei#net sich an. El/Ea isi insuseste.
"ir ei#nen uns an. Noi ne insusim.
Ihr ei#net euch an. Voi va insusiti.
Sie ei#nen sich an.
Ei/Ele isi insusesc.
Pronumele reciproc (das Re!ipro"epronomen)
. Pronumele reciproc ) das re!ipro"e Pronomen (das
-ec(selbe!,glic(es +,r-ort)
Pronumele reciproc exprima raporturi de reciprocitate si este invariabil: einander.
Poate avea functia de acu!ativ, dativ si genitiv, singular si plural.
Acuzativ
4ie besuc(ten einander.
Ei s-au vizitat unul pe altul.
Ele s-au vizitat una pe alta.
Ei s-au vizitat unii pe altii.
Ele s-au vizitat unele pe altele.
Dativ
I(r (elft einander.
Voi v-ati ajutat unul pe altul.
Voi v-ati ajutat unii pe altii.
Genitiv
.uc( in der +erne gedac(ten sie einander.
Si in departare se gandeau unul la altul.
Si in departare se gandeau unii la altii.
Pronumele reciproc einander se utili!ea!a adesea compus cu prepo!itii: aufeinander, miteinander, voreinander,
!ueinander, etc.
Pronumele demonstrativ (das $emonstrativpronomen)
#. Pronumele demonstrativ ) das
$emonstrativpronomen (das (in-aisende +,r-ort)
Pronumele demonstrativ indica apropierea sau departare (in timp sau in spatiu) a fiintelor sau lucrurilor la care se
refera. 3l este intrebuintat atat ad0ectival cat si substantival.
Pronumele demonstrative in limba germana sunt:
der, die das (acesta, aceasta; acela, aceea)
dieser, diese, dieses (acest, acesta)
jener, jene, jenes (acela, aceea)
derselbe, dieselbe, dasselbe (acelasi, aceeasi)
derjenige, diejenige, dasjenige (acela, aceea)
solcher, solche, solches (un, o astfel de, asemenea)
selbst (selber) (insumi, insami)
der, die, das
Sin#ular Plural
Caz $asculin %eminin Neutru $& %& N
Nominativ der die das die
Acuzativ den die das die
Dativ dem der dem denen
Genitiv dessen deren derer dessen deren derer
Pronumele demonstrativ der, dier, das, die este folosit cel mai des. 5raducerea acestuia se reali!ea!a in functie de
context.
Intrebuintat substantival, pronumele demonstrativ se declina ca in tabelul de mai sus. /ai poate fi intrebuintat ca
ad0ectiv demonstrativ si pronume demonstrativ.
In limba germana, pronumele demonstrativ der, die, das se refera la un substantiv din propo!itia precedenta sau la o
propo!itie relativa care urmea!a.
+olosita substantival impreuna cu verbul sein, forma neutra a pronumelui demonstrativ (das) poate face referire la
substantive de orice gen, singular si plural.
$as ist mein +reund.
cesta este prietenul meu.
$as sind meine +reunde.
cestia sunt prietenii mei.
$as ist mein 6uc(.
ceasta este cartea mea.
$as ist meine 6,c(er.
cestea sunt cartile mele.
.tentie la folosirea formelor derer si deren, pot aparea confu!ii.
$erer se refera la un substantiv sau pronume din propo!itia care urmea!a.
$eren se refera la un substantiv sau pronume din propo!itia precedenta.
dieser, diese, dieses
0ener, 0ene, 0enes
In limba germana, pronumele demonstrativ dieser, diese, diese (acest, acesta) se refera la fiinta sau obiectul apropiat
sau cunoscut.
jener, jene, jenes (acela, aceea) se refera la fiinta sau obiectul departat sau necunoscut.
.tat dieser cat si jener se declina cu terminatiile articolului (otarat.
Sin#ular Plural
$asculin %eminin Neutru $& %& N
Nominativ dieser diese dieses diese
!ener !ene !enes !ene
Acuzativ diesen diese dieses diese
!enen !ene !enes !ene
Dativ diesem dieser diesem diesen
!enem !ener !enem !enen
Genitiv dieses dieser dieses dieser
!enes !ener !enes !ener
3xemplificare:
Caz Sin#ular Plural
$asculin %eminin Neutru $& %& N
Nominativ
'ieser $ann
acest barbat
'iese %rau
aceasta femeie
'ieses (in'
acest copil
'iese (in'er
acesti copii
)ener $ann
acel barbat
)ene %rau
acea femeie
)enes (in'
acel copil
)ene (in'er
acei copii
Acuzativ
'iesen $ann
pe acest barbat
'iese %rau
pe aceasta femeie
'ieses (in'
pe acest copil
'ieser (in'er
pe acesti copii
)enen $ann
pe acel barbat
)ene %rau
pe acea femeie
)enes (in'
pe acel copil
)ene (in'er
pe acei copii
Dativ
'iesem $ann
acestui barbat
'ieser %rau
acestei femei
'iesem (in'
acestui copil
'iesen (in'ern
acestor copii
)enem $ann )ener %rau )enem (in' )enen (in'ern
acelui barbat acelei femei acelui copil acelor copii
Genitiv
'ieses $annes
al acestui barbat
'ieser %rau
al acestei femei
'ieses (in'es
al acestui copil
'ieser (in'er
al acestor copii
)enes $annes
al acelui barbat
)ener %rau
al acelei femei
)enes (in'es
al acelui copil
)ener (in'er
al acelor copii
+olosite substantival cu verbul sein, dieses si 0enes pot face referire la un substantiv de orice gen, singular si plural.
selbst (selber)
In limba germana pronumele demonstrative selbst (selber) corespund pronumelui de intarire din limba romana si sunt
invariabile.
ic( selbst (selber) ) eu insumi, insami
du selbst (selber) ) tu insuti, insati
7a pronume, selbst, sta in urma substantivului sau pronumelui determinat.
7a adverb, selbst, sta inaintea substantivului sau a pronumelui determinat.
In cuvintele compuse se foloseste numai selbst.
derselbe, dieselbe, dasselbe
der0enige, die0enige, das0enige
In limba germana, derselbe, dieselbe, dasselbe (acelasi, aceeasi) arata identitatea unui obiect cu sine insusi. .cest
pronume este compus din articolul (otarat der, die, das si pronumele demonstrativ selber, selbe.
In limba germana, derjenige, diejenige, dasjenige (acela, aceea) are sens determinant selectiv. 4e intrebuintea!a in
special in stilul oficial cancelaristic cand urmea!a o propo!itie atributiva relativa si cand pronumele
demonstrativ der ar putea fi confundat cu articolul der.
In locul pronumelui demonstrativ derjenige, diejenige, dasjenige aflat la inceputul propo!itiei si urmat de pronumele
relativ der, die, das la acelasi ca!, se intrebuintea!a pronumele relative wer, wem, wen pentru persoane
si was pentru obiecte.
Caz Singular Plural
$asculin %eminin Neutru $& %& N
Nominativ dersel"e diesel"e dassel"e diesel"en
der!enige die!enige das!enige die!enigen
Acuzativ densel"en diesel"e dassel"e diesel"en
den!enigen die!enige das!enige die!enigen
Dativ demsel"en dersel"en demsel"en densel"en
dem!enigen der!enigen dem!enigen den!enigen
Genitiv dessel"en dersel"en dessel"en dersel"en
des!enige der!enigen des!enigen der!enigen
solc(er, solc(e, solc(es
In limba germana, pronumele demonstrativ solcher, solche, solches (un, o astfel de, atare) indica in general calitatea
sau identitatea.
3l poate fi folosit:
1. neprecedat de articol: solcher, solche, solches, solche (pl);
2. precedat de articolul ne(otarat: ein solcher, eine solche, ein solches;
. precedat de articolul ne(otarat negat: !ein solcher, !eine solche, !ein solches, !eine solchen (pl);
#. intr)o forma prescurtata nedeclinabila, urmat de articolul (otarat: solch (ein, eine, ein).
8eprecedat de articol, se declina ca un ad0ectiv neprecedat de articol sau de pronume:
Caz Singular Plural
$asculin %eminin Neutru $& %& N
Nominativ solcher solche solches solche
Acuzativ solchen solche solches solche
Dativ solchem solcher solchem solchen
Genitiv solchen (solches) solcher solchen (solches) solcher
Precedate de articol ne(otarat sau ne(otarat negat se declina ca ad0ective precedate de articol ne(otarat, ne(otarat
negat sau pronume posesiv:
Caz Singular Plural
$asculin %eminin Neutru $& %& N
Nominativ (#)ein solcher (#)eine solche (#)ein solches #eine solchen
Acuzativ (#)einen solchen (#)eine solche (#)ein solches #eine solchen
Dativ (#)einem solchen (#)einer solchen (#)einem solchen #einen solchen
Genitiv (#)eines solchen (#)einer solchen (#)eines solchen #einer solchen
Pronumele solcher, solche, solches se intrebuintea!a in special ad0ectival.
Pronumele posesiv (das Possessivpronomen)
%. Pronumele posesiv ) das Possessivpronomen (das
besit!an!eigende +,r-ort)
Pronumele posesiv inlocuieste numele posesorului si pe cel al obiectului posedat.
4e intrebuintrea!a in ma0oritatea ca!urilor ad0ectival.
Sin#ular Plural
Pers I Pers II Persoana III Pers I Pers II Pers III
$ % N
Ad!ectival mein dein sein ihr sein unser euer ihr
al meu al tau al lui al ei - al nostru al vostru al lor
In limba germana, pronumele posesiv s)a format din genitivul pronumelui personal. Pronumele posesiv de politete se
scrie cu initiala mare.
$eclinarea pronumelui posesiv
1a singular, pronumele posesiv se declina cu terminatiile articolului ne(otarat.
1a plural se declina cu terminatiile articolului (otarat.
Sin#ular Plural
$asculin %eminin Neutru $& %& N
Nominativ mein meine mein meine
Acuzativ meinen meine mein meine
Dativ meinem meiner meinem meinen
Genitiv meines meiner meines meiner
Nominativ 'ein 'eine 'ein 'eine
Acuzativ 'einen 'eine 'ein 'eine
Dativ 'einem 'einer 'einem 'einen
Genitiv 'eines 'einer 'eines 'einer
Nominativ sein seine sein seine
Acuzativ seinen seine sein seine
Dativ seinem seiner seinem seinen
Genitiv seines seiner seines seiner
$upa aceleasi reguli se con0uga si pentru celelalte persoane.
Pronumele interogativ (das Interrogativpronomen)
&. Pronumele interogativ ) das Interrogativpronomen
(das fragende +,r-ort)
Pronumele interogativ poate tine locul unui nume asteptat ca raspuns la o intrebare.
In limba germana, pronume interogative sunt:
"er# "as# (cine#, ce#)
"elcher# "elche# "elches# (care#)
"as f$r ein# "as f$r eine# "as f$r ein# (ce fel de#)
-er9 -as9
:er spric(t9 :as sagt er9
In limba germana, pronumele interogativ "er# se refera la persoane indiferent de gen, atat pentru singular cat si
pentru plural.
Pronumele interogativ "as# se refera la lucruri sau la o stare.
In limba germana, pronumele interogative -er9 si -as9 se intrebuintea!a numai substantival.
:er "ommt9
:as lessen 4ie9
$eclinare -er9 -as9
Singular
Nominativ wer* was*
Acuzativ wen* was*
Dativ wem* -
Genitiv wessen* wessen*
-elc(er9 -elc(e9 -elc(es9
:elc(er 4c(,ler fe(lt (eute9
In limba germana, pronumele interogativ welcher, welche si welches, plural welche, are sens selectiv (se refera la o
anumita fiinta sau un anumit obiect).
Poate fi intrebuintat atat substantival cat si ad0ectival.
:elc(er 4c(,ler "ommt9
:elc(es ist der beste 4c(,ler9
$eclinare -elc(er9 -elc(e9 -elc(es9
Singular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ welcher* welche* welches* welche*
Acuzativ welchen* welche* welches* welche*
Dativ welchem* welcher* welchem* welchen*
Genitiv welches* welcher* welches* welcher*
-as f,r ein9 -as f,r eine9 -as f,r ein9
:as f,r ein +ilm ist das9
In germana, pronumele interogativ was fr ein was fr eine was fr ein plural was fr face referire la calitatea
sau la insusirile caracteristice unei persoane sau obiect. 1a intrebarea introdusa prin acest pronume se raspunde de
regula cu un ad0ectiv precedat de articolul ne(otarat.
1a pronumele interogativ "as f$r ein# se declina numai ein (ca articol ne(otarat). 1a plural se intrebuintea!a numai
forma "as f$r# deoarece ein nu poate fi folosit decat la singular.
Poate fi folosit atat substantival cat si ad0ectival.
:as f,r ein 6uc( liest du9
3r liest ein 6uc(.
$eclinare "as f$r ein#
Singular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ was f+r ein* was f+r eine* was f+r ein* was f+r*
Acuzativ was f+r einen* was f+r eine* was f+r ein* was f+r*
Dativ was f+r einem* was f+r einer* was f+r einem* was f+r*
Genitiv was f+r eines* was f+r einer* was f+r eines* was f+r*
In unele ca!uri pronumele interogativ in limba germana "as f$r ein# este intrebuintat substantival.
In aces ca!, ein, eine, ein se declina dupa regulile articolului (otarat.
In limba0ul u!ual, in anumite situatii, f$r nu urmea!a imediat dupa "as.
In fata numelor de materie, de regula, articolul ne(otarat ein se suprima.
Pronumele interogativ "as f$r ein# poate fi intrebuintat si in exclamari.
Pronumele relativ (das Relativpronomen)
'. Pronumele relativ ) das Relativpronomen (das
be!,glic(e +,r-ort)
In limba germana, pronumele relativ are rol de con0unctie si poate indeplini functia unei parti de propo!itie.
.cesta leaga propo!itia subordonata pe care o introduce de un substantiv sau pronume din propo!itia regenta.
Pronumele relative ale limbii germane sunt urmatoarele:
der, die, das (care)
"elcher, "elche, "elches (care)
"er, "as (cine, ce)
"o (unde)
"ohin (unde, incotro)
"oher (de unde)
der, die, das
Pronumele relativ der, die, das, plural die, provine din pronumele demonstrativ der, die, das si se declina ca acesta,
cu deosebirea ca la genitiv singular si plural are forma deren.
Pronumele relativ se acorda in gen si numar cu substantivul din propo!itia regenta la care face referire iar ca!ul este
determinat de functia sintactica pe care o are pronumele propo!itia relativa.
$eclinare der, die, das
Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ 'er 'ie 'as 'ie
Acuzativ 'en 'ie 'as 'ie
Dativ 'em 'er 'em 'enen
Genitiv 'essen 'eren 'essen 'eren
-elc(er, -elc(e, -elc(es
Pronumele relativ "elcher, "elche, "elches are acelasi sens cu der, die, das dar se intrebuintea!a mai rar. .pare mai
des in exprimarea scrisa.
:elc(er se declina ca pronumele interogativ, cu exceptia genitivului singular si plural.
Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ welcher welche welches welche
Acuzativ welchen welche welches welche
Dativ welchem welcher welchem welchen
Genitiv 'essen 'eren 'essen 'eren
-er, -as
:er nic(t arbeitet, soll auc( nic(t essen.
%ine nu muncste sa nu manance.
Pronumele relative wer si was sunt pronume substantivale de generali!are si se intrebuintea!a numai la singular.
In limba germana, pronumele relativ se acorda in gen si numar cu substantivul sau pronumele la care se refera. 7a!ul
pronumelui relativ este determinat de functia sa sintactica in propo!itia relativa.
Pronumele -er se refera numai la fiinte si nu are nici gen, nici numar.
-o
$ie 4tadt, -o er -o(nt, liegt am R(ein.
&rasul unde locuieste se afla pe malul 'inului.
-o(in
$ie 4tadt, -o(in ic( fa(re, liegt am R(ein.
&rasul unde merg se afla pe malul 'inului.
-o(er
$ie 4tadt, -o(er er "ommt, liegt am R(ein.
&rasul de unde vine el se afla pe malul 'inului.
!"#ronumele nehotarat (das Indefinit$ronomen)
8. Pronumele ne(otarat ) das Indefinitpronomen (das
unbestimmte +,r-ort)
In limba germana, pronumele ne(otarat are rolul de a inlocui un substantiv fara a da insa o indicatie precisa asupra
acestuia.
;nele pronume ne(otarate se intrebuintea!a numai substantival iar altele substantival sau ad0ectival.
Pronume ne(otarate folosite doar substantival ) prima parte
Pronume ne(otarate folosite substantival sau
ad0ectival:
alle (toti, toate)
ander
beide (ambii, ambele, amandoi, amandoua)
einige - etliche (cativa, cateva, unii, unele)
ein paar; ein bi(chen; et"as
jeder, jede, jedes (fiecare, oricare, iricine, orice)
jed"eder, jed"ede, jed"edes
jeglicher, jegliche, jegliches
mancher, manche, manches (cate un, cate o, unii, unele, cativa, mai multi, mai multe)
mehrere (mai multi, mai multe)
nichts; s)mtlich;
viele (multi, multe)
"enige (putini, putine)
"elcher
"er, "as
all
Pronumele ne(otarat all este folosit de regula la plural si exprima o totalitate de fiinte sau lucruri, numarul lor
complet.
$eclinarea pronumelui all
Caz Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ aller alle alles alle
Acuzativ allen alle alles alle
Dativ allem aller allem allen
Genitiv alles ,allen- aller alles ,allem- aller
Pronumele ne(otarat all nu este niciodata precedat de un articol iar substantivul care ii urmea!a ramane de cele mai
multe ori nearticulat.
ander
Pronumele ne(otarat ander neaga identitatea unei anumite fiinte sau a unui lucru cu o alta fiinta sau un alt lucru.
Pronumele ander mai poate arata de asemenea ca doua lucruri sunt de calitate sau de natura diferita.
Pronumele ne(otarat ander poate fi intrebuintat:
1. precedat de articol (otarat
der, die, das andere - celalalt
2. precedat de articol ne(otarat sau ne(otarat negat
(!)ein anderer, (!)eine andere, (!)ein anderes - (nici) un altul, (nici) o alta
. neprecedat de articol
anderer, andere, anderes - alt, alta
5raducerea pronumelui ander se face in functie de articolul care il preceda.
$eclinarea pronumelui ander ) precedat de articol (otarat
Caz Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ 'er an'ere 'ie an'ere 'as an'ere 'ie an'eren
Acuzativ 'en an'eren 'ie an'ere 'as an'ere 'ie an'eren
Dativ 'em an'eren 'er an'eren 'em an'eren 'en an'eren
Genitiv 'es an'eren 'er an'eren 'es an'eren 'er an'eren
$eclinarea pronumelui ander ) precedat de articol ne(otarat
Caz Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ ,.-ein an'erer ,.-eine an'ere ,.-ein an'eres .eine an'eren
Acuzativ ,.-einen an'eren ,.-eine an'ere ,.-ein an'eres .eine an'eren
Dativ ,.-einem an'eren ,.-einer an'eren ,.-einem an'eren .einen an'eren
Genitiv ,.-eines an'eren ,.-einer an'eren ,.-eines an'eren .einer an'eren
$eclinarea pronumelui ander ) neprecedat de articol
Caz Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ an'erer an'ere an'eres an'ere
Acuzativ an'eren an'ere an'eres an'ere
Dativ an'erem an'erer an'erem an'eren
Genitiv an'eren an'erer an'eren an'erer
beide
In limba germana, pronumele ne(otarat beide face referire la doua fiinte sau lucruri care sunt presupuse a fi
cunoscute. *eide poate fi folosit precedat sau neprecedat de articolul (otarat.
8eprecedat de articolul (otarat, beide se foloseste de cele mai multe ori la plural si este accentuat. In acest ca! se
declina cu terminatiile articolului (otarat. 4ubstantivul precedat de beide ramane intotdeauna nearticulat.
Plural
m& f& n
Nominativ bei'e
Acuzativ bei'er
Dativ bei'en
Genitiv bei'e
1a singular se foloseste numai forma substantivala neutra, beides. In traducere: ambele lucruri, una si alta.
In acest ca!, genitivul nu se intrebuintea!a.
Sin#ular
Neutru
Nominativ bei'es
Acuzativ bei'es
Dativ bei'em
Precedat de articolul (otarat (die beiden) pronumele este intrebuintat numai la plural.
Plural
m& f& n
Nominativ 'ie bei'en
Acuzativ 'ie bei'en
Dativ 'en bei'en
Genitiv 'er bei'en
einig ) etlic(
Pluralul ambelor pronume indica un numar nedeterminat de fiinte sau obiecte.
4ingularul acestor pronume se intrebuintea!a mai ales inaintea substantivelor nume de materie pentru a indica un
interval de timp, masuri.
In limba germana, pronumele ne(otarat etlich este folosit foarte rar, optandu)se in locul acestuia pentru einig.
$eclinare einig ) etlic(
Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ eini#er eini#e eini#es eini#e
etlicher etliche etliches etliche
Acuzativ eini#en eini#e eini#es eini#e
etlichen etliche etliches etliche
Dativ eini#em eini#er eini#em eini#en
etlichem etlicher etlichem etlichen
Genitiv eini#en eini#er eini#en eini#er
etlichen etlicher etlichen etlicher
ein paar
.cest pronume este sinonim cu pluralul lui einig - etlich dar este invariabil.
ein bi<c(en
.cest pronume se refera la notiuni cunoscute pentru a indica o cantitate mica dintr)un tot. 1a fel ca si ein paar, ein
bi(chen este invariabil.
et-as
.cest pronume indica in mod foarte general o cantitate sau parte nedeterminata sau un lucru oarecare.
Pronumele etwas este invariabil.
1ipsa de determinare cantitativa poate fi determinata prin irgend.
$eclinare et-as
Caz Sin#ular
Nominativ ,ir#en'- etwas Sch/nes
Acuzativ ,ir#en'- etwas Sch/nes
Dativ ,ir#en'- etwas Sch/nem
Genitiv ,ir#en'- etwas Sch/nen
0eder, 0ed-eder, 0eglic(er
0ede, 0ed-ede, 0eglic(e
0edes, 0ed-edes, 0eglic(es
.ceste pronume individuali!ea!a un tot si indica fiecare unitate in parte. .ceste pronume ne(otarate nu au decat
forme de singular.
In limba germana, pronumele ne(otarate jeder, jed"eder si jeglicher sunt sinonime, se deosebesc insa prin valoarea
lor stilistica:
) jeder se foloseste cel mai frecvent si in orice stil2
) jed"eder este mai accentuat decat jeder si este folosit intr)un limba0 ales2
) jeglicher se foloseste numai in limba0ul poetic, in stilul solemn.
$eclinare 0eder2 0ede2 0edes
Sin#ular
masculin feminin neutru
Nominativ
)e'er )e'e )e'es
)e'we'er )e'we'e )e'we'es
)e#licher )e#liche )e#liches
Acuzativ
)e'en )e'e )e'es
)e'we'en )e'we'e )e'we'es
)e#lichen )e#liche )e#liches
Dativ )e'em )e'er )e'em
)e'we'em )e'we'er )e'we'em
)e#lichem )e#licher )e#lichem
Genitiv
)e'es ,)e'en- )e'er )e'es ,)e'en-
)e'we'es ,)e'we'en- )e'we'er )e'we'es ,)e'we'en-
)e#liches ,)e#lichen- )e#licher )e#liches ,)e#lichen-
Pronumele 0eder2 0ede2 0edes se declina ca articolul (otarat. 1a genitiv masculin si neutru poate primi
terminatia en daca substantivul primeste terminatia (e)s.
In limba germana, pronumele ne(otarat 0eder poate fi precedat de articolul (otarat. In acest ca! el se declina ca un
ad0ectiv atributiv precedat de articol ne(otarat.
$eclinare
Caz Sin#ular
masculin feminin neutru
Nominativ ein )e'er eine )e'e ein )e'es
Acuzativ einen )e'en eine )e'e ein )e'es
Dativ einem )e'en einer )e'en einem )e'en
Genitiv eines )e'en einer )e'en eines )e'en
+olosit substantival, (ein) jeder - oricine, se poate referi la persoane de orice gen.
manc(
Pronumele ne(otarat manch se declina ca si jeder cu completarea ca manch are si forma de plural.
Pronumele manch poate fi intarit prin gar, so.
$eclinare manc(
Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ mancher manche manches manche
Acuzativ manchen manche manches manche
Dativ manchem mancher manchem manchen
Genitiv manches ,manchen- mancher manches ,manchen- mancher
me(rere
In limba germana, acest pronume ne(otarat este sinonim cu einige si cu ein paar. /e(rere are doar forma de plural si
se declina ca articolul (otarat.
$eclinare me(rere
Caz Plural
m& f& n
Nominativ mehrere
Acuzativ mehrer
Dativ mehreren
Genitiv mehrere
nic(ts
%ichts este un pronume invariabil, antomin lui et"as. .cesta nu poate face referire la persoane.
Pronumele nichts poate fi folosit ad0ectival numai inaintea unui ad0ectiv substantivi!at.
7a!ul genitiv este folosit foarte rar.
$eclinare nic(ts
Caz Sin#ular
Nominativ nichts Interessantes
Acuzativ nichts Interessantes
Dativ nichts Interessantem
Genitiv nichts Interessanten
s=mtlic(
In limba germana, pronumeme s&mtlich este sinonim cu alle, fiind mai accentuat decat acesta. S)mtlich poate face
referire atat la fiinte cat si la lucruri.
In unele ca!uri poate fi folosit la singular si capata intelesul lui ganz (intreg, tot).
S)mtlich se declina ca un ad0ectiv atributiv.
Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ smtlicher smtliche smtliches smtliche
Acuzativ smtlichen smtliche smtliches smtliche
Dativ smtlichem smtlicher smtlichem smtlichen
Genitiv smtlichen smtlicher smtlichen smtlicher
viel ) -enig
Pronumele ne(otarat viel face referire la un numar relativ mare de fiinte sau lucruri. Pronumele wenig este antonimul
lui viel.
In limba germana, viel si "enig se declina ca un ad0ectiv atributiv.
Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ 'er viele 'ie viele 'as viele 'ie
vielen
Acuzativ 'en vielen 'ie viele 'as viele 'ie
Dativ 'em vielen 'er vielen 'em vielen 'en
Genitiv 'es vielen 'er vielen 'es vielen 'er
N mein vieler meine viele mein vieles meine vielen
A meinen vielen meine viele mein vieles meine
D meinenm vielen meiner vielen meinem vielen meinen
G meines vielen meiner vielen meines vielen meiner
Nominativ vieler viele vieles viele
Acuzativ vielen viele vieles viele
Dativ vielem vieler vielem vielen
Genitiv vielen ,vieles- vieler vielen ,vieles- vieler
-elc(er
4e foloseste numai substantival.
:ir (aben nic(t genug 6rot !u >ause, -ir m,ssen noc( welc'es "aufen.
$ort sind ?eitsc(riften, nimm dir welche.
-er, -as
Pronumele wer se intrebuintea!a in ma0oritatea ca!urilor substantival. Pronumele "as se intrebuintea!a atat
substantival cat si ad0ectival. Pronumele "er si "as pot fi considerate sinonime pentru jemand si et"as traducandu)se
prin cineva, ceva.
("#ronumele nehotarat (das Indefinit$ronomen)
8. Pronumele ne(otarat ) das Indefinitpronomen (das
unbestimmte +,r-ort) (partea 1)
Pronume ne(otarate folosite substantival ) prima parte
Pronume ne(otarate folosite ad0ectival @ substantival ) partea a doua
In limba germana, pronumele ne(otarat are rolul de a inlocui un substantiv fara a da insa o indicatie precisa asupra
acestuia.
;nele pronume ne(otarate se intrebuintea!a numai substantival iar altele substantival sau ad0ectival.
Pronume ne(otarate folosite doar substantival:
einer, eine, eines (unul)
"einer, "eine, "eines (niciunul)
0edermann
0emand (cineva)
niemand (nimeni)
man
Pronume ne(otarate folosite substantival sau
ad0ectival:
alle (toti, toate)
ander
beide (ambii, ambele, amandoi, amandoua)
einige ) etlic(e (cativa, cateva, unii, unele)
ein paar2 ein bi<c(en2 et-as
0eder, 0ede, 0edes (fiecare, oricare, iricine, orice)
0ed-eder, 0ed-ede, 0ed-edes
0eglic(er, 0eglic(e, 0eglic(es
manc(er, manc(e, manc(es (cate un, cate o, unii, unele, cativa, mai multi, mai multe)
me(rere (mai multi, mai multe)
nic(ts2 s=mtlic(2
viele (multi, multe)
-enige (putini, putine)
"elcher
"er, "as
einer, eine, eines (unul, una)
"einer, "eine, "eines (niciunul, niciuna)
Pronumele mai sus mentionate, in limba germana, se refera la o persoana oarecare, fara sa o specifice.
.ceste pronume ne(otarate se con0uga conform regulilor articolului (otarat.
einer, eine, eines nu au forma proprie de plural folosindu)se la plural pronumele -elc(e.
Caz Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ ,.-einer ,.-eine ,.-eines .eine
Acuzativ ,.-einen ,.-eine ,.-eines .eine
Dativ ,.-einem ,.-einer ,.-einem .einen
Genitiv ,.-eines ,.-einer ,.-eines .einer
In germana, pronumele ne(otarat einer, eine, eines poate fi precedat de articolul (otarat.
In aceasta situatie el se declina ca si ad0ectiv atributiv precedat de articol (otarat si poate fi folosit si la plural.
$eclinarea pronumelui in acest ca! este pre!entata in urmatorul tabel:
Caz Sin#ular Plural
masculin feminin neutru m& f& n
Nominativ 'er eine 'ie eine 'as eine 'ie einen
Acuzativ 'en einen 'ie eine 'as eine 'ie einen
Dativ 'em einen 'er einen 'em einen 'en einen
Genitiv 'es einen 'er einen 'es einen 'er einen
0edermann
.cest pronume provine din constructie 0eder A /ann si face referire numai la persoane.
.re aceeasi forma pentru toate genurile (la genitiv primeste terminatia s) si nu are plural.
3ste folosit de regula in stilul beletristic.
$eclinarea pronumelui 0edermann poate fi studiata in tabelul de mai 0os:
Caz Sin#ular
m& f& n
Nominativ )e'ermann
Acuzativ )e'ermann
Dativ )e'ermann
Genitiv )e'ermanns
0emand, niemand (cineva, nimeni)
.ceste pronume fac referire la persoane necunoscute.
8u au forma de plural.
1a genitiv primesc terminatia es iar pentru dativ si acu!ativ pot fi folosite cu sau fara terminatie.
$eclinare 0emand, niemand
Caz Sin#ular
m& f& n
Nominativ
)eman'
nieman'
Acuzativ
)eman',en-
nieman',en-
Dativ
)eman',em-
nieman',em-
Genitiv )eman',e-s
nieman',e-s
man
Pronumele ne(otarat man provine din nominativul singular al substantivului /ann.
.re functia de prenume ne(otarat de persoana a III)a singular si poate face referire la una sau mai multe persoane,
indiferent de gen.
Pronumele man are un singur ca!, nominativ singular, motiv pentru care poate fi folosit numai cu functia sintactica de
subiect. 4ubiectul cere intotdeauna un predicat la persoana a III)a singular.
Pentru ca!urile dativ si acu!ativ, pronumele ne(otarat man este este inlocuit cu formele corespun!atoare pronumelui
einer (. ) einen, $ B einem).
Pronumele man nu are corespondent in limba romana iar traducerea se face in functie de context.
/an sagt, dass dieser +ilm gut ist.
+umea spune ca acest film este bun.
/an "lopft an die 5,r.
*ate la usa.
/an soll nic(t rauc(en.
Ei nu ar trebui sa fumeze.
,u nu ar trebui sa fumezi.
/an soll genug sc(lafen, um gesund !u bleiben.
r trebui sa dormi suficient, sa ramai sanatos.
/an -ei<, da< man -=(len soll.
&amenii stiu ca ar trebui sa voteze.
/an muss auf die Cer"e(rssregeln ac(ten.
,rebuie sa fim atenti la regulile de circulatie.
/an "ann nie -issen, -o!u das gut ist.
-u poti sa stii niciodata la ce este bun acest lucru.
) 4ee more at: (ttp:DDinvatgermanaonline.blogspot.roDsearc(DlabelDpronumeleE2Fne(otaratGst(as(.F&.ufmo.dpuf