Sunteți pe pagina 1din 15

Durerea lombara

Este cel mai important si frecvent simptom al patologiei renale. Desi durerea din regiunea lombara poate releva
existenta unei suferinte renale,exista si alte numeroase cauze la acest nivel.
Durerea lombara poate fi bilaterala sau unilaterala.
a.)Durerea lombara bilaterala
-apare in glomerulonefrita acuta sau cronica,TBC renal;
-intensitatea durereii este moderata;
-caracterul este de durere surda.
b.)Durerea unilaterala
-reflecta,de obicei,afecatrea unui singur rinichi si apare in pielonefrita acuta,litiaza renala,hidronefroza,TBc
renal,cancer renal;
-intensitatea durerii este mare,pana la foarte violenta si poate iradia in regiunea antero-inferioara a abdomenului.
rototipul durerii lombare unilaterale este colica renala,care este produsa,de obicei, de migrarea unui calcul in caile
urinare.
Este o durere foarte intensa,apare brusc,adesea dupa efort fizic;
-intensitatea maxima este posterioara,la nivel lombar,are caracter de pumnal
-iradiaza in regiunea abdominala inferioara,la nivelul organelor genitale externe
-din cauza durerii greu de suportat,bolnavul este agitat,anxios si nu-si gaseste o pozitie confortabila
-de obicei apare in afebrilitate; daca apare si febra,se pune problema unei infectii urinare asociate.
!Tulburari calitative ale urinei
CULOAREA " in mod normal,urina are culoare variabila de la galben deschis pana la galben roscat;
-culoarea este influentata de diferite medicamente sau substante
-intensitatea culorii este proportionala cu stagnarea urinii in vezica #mai inchisa in oligurie#.
ASPECTUL " urina este limpede si transparenta,in mod normal
-poate sa fie tulbure in caz de prezenta puroiului,sangelui,albuminei etc.
MIROSUL " este fad,usor aromatic,ca un bulion acrit
-este intens amoniacal sau fetid in infectii si precum merele acre in diabetul zaharat
-de asemenea,anumite medicamente sau alimente pot modifica mirosul normal al urinei.
!Tulburari de mictiune
POLAIURIA sau mictionarea frecventa " reprezinta cresterea nr mictiunilor,fara modificarea diurezei fiziologice,ce
poate fi cu urina clara sau tulbure,mictiunea putand fi dureroasa sau imperioasa.
$dultul sanatos prezinta %-& mictiuni'()ore.
ola*iuria din a doua +umatate a noptii,la un barbat varstnic,trebuie sa sugereze adenonmul de prostata.
,-$./01/E 2 /01/E 2D01E1E 3/CT/,4$-$ 5 CISTITA!!!
DISURIA sau mictiunea dificila " reprezinta eliminarea cu dificultate a urinii,asociata sau nu cu durere. 3ictiunea este
prelungita,cu scurgere lenta,neregulata.;
-apare prin obstacole pe caile urinare
-disuria poate fi 6 -initiala 5 cand mictiunea se declanseaza greu -completa 5 mictiunea este dificila pe toata perioada
-terminala 5 dificultatea este la sfarsit -in mai multi timpi 5 perioade alternante de mictiuni normale si mictiuni dificile.
CISTAL"IA sau mictiunea dureroasa - este initiala, cand incepe odata cu mictiunea si marcheaza o deschidere
dureroasa a colului vezical 7ca in adenomul de prostata#, terminala 7ca in cistite# sau totala 7in cazul uretritelor acute#.
8ediul durerii este la hipogastru ,iar daca durerea este provocata de eforturi si calmata de repaus, este vorba de un
calcul vezical.
ISC#IURIA sau retentia urinara - reprezinta situatia in care pacientul nu-si poate evacua vezica
-este o urgenta urologica,ce trebuie rezolvata rapid,indiferent de cauza
-destensia vezicala foarte mare trebuie rezolvata treptat pentru a nu produce hemoragie sau soc post-evacuator.
-$lobul ve%ical reprezinta distensia extrema a vezicii urinare si se manifesta cu dureri hipogastrice intense,ce
iradiaza de-a lungul uretrei.
I&CO&TI&E&TA DE URI&A sau pierderea involuntara de urina " poate avea cauza urinara,psihogena sau
neurologica
-Enure%i'ul 5 este o forma particulara de incontinenta urinara,care contsa in pierderea involuntara si inconstienta de
urina 7mai ales noaptea#,observata mai ales la copii.
ersistenta si dupa varsta de (-% ani este patologica si ridica adesea mari probleme diagnostice,cauzele putand fi
numeroase. 8e poate intalni enurezis si la adult " mici pierderi de urina la tuse,stranut,efort fizic mare,in special la
varstnici.
!Tulburari cantitative
/n mod normal,termenul de 9diureza: reprezinta eliminarea urinii intr-un interval de timp,care,pentru omul sanatos,se
exprima prin %-&'; mictiuni'() ore a cate <&=-%== ml fiecare,aprox <(==-<&== ml'zi ,cu o densitate urinara specifica de
<=<>-<=(&.
Tulburarile de diureza sunt 6
POLIURIA " reprezinta cresterea volumului de urina peste ( litri'() ore.
Dupa evolutia in timp,poliuria poate fi 6 pasagera sau de durata.
OLI"URIA " reprezinta orice scadere a diurezei sub <=== ml urina'() ore.
A&URIA " reprezinta scaderea diurezei sub <== ml'() ore 7anurie5fara urina#.
,liguria situata intre (==-)== ml'() ore este numita oligurie relativa,iar sub <== ml,oligurie absoluta si este
intotdeauna patologica.
8caderea cantitativa a diurezei,care se manifesta ca oligurie absoluta sau anurie,poarta numele de OLI"OA&URIE si
au cauze comune.
entru a putea diagnostica oligoanuria,trebuie sa fie diferentiata de retentia de urina si este necesar ca scaderea
diurezei sa dureze cel putin () de ore.
#EMATURIA " reprezinta eliminarea de urina amestecata cu sange,care provine din rinichi si caile urinare.
?iziologic,un om normal poate elimina prin urina &==-<=== hematii'min 7proba $ddis# sau &==.=== hematii'() ore.
Clinic se descriu doua forme de manifestare a hematuriei6
-macroscopica 5 vizibila cu ochiul liber
-microscopica 5 evidentiabila prin teste urinare.
PIURIA " reprezinta prezenta puroiului in urina,iar pacientul se prezinta la medic pentru ca urineaza tulbure.
Trebuie sa se precizeze daca piuria este microbiana sau amicrobiana.
iuria poate fi6
-initiala " cu aspect filamentos,provine din uretra
-terminala " provine din vezica urinara
-totala,uniforma " provine din rinichi,vezica urinara sau prostata.
iuria,ca si hematuria nu trebuie tratata niciodata inainte de stabilirea cauzei sale@@@
SIMPTOME "E&ERALE
8imptomele generale sunt adesea nespecificate si se pot cita 6
-alterarea aparent ne+ustificata a starii generale
-astenie fizica progresiva
-tulburari digestive cu 6 scaderea apetitului,greata,halena amoniacala,alternanta diaree-constipatie
-hematemeza 7varsatura cu sange provenit din tubul digestiv#,melena 7eliminarea unui scaun negru,cu sange provenit
din tractul digestiv superior#
-accese febrile precedate de frisoane puternice asociate cu transpiratii profuze
-epistaxis,tulburari vizuale
-somnolenta sau chiar tulburari psihice.

"LOMERULO&E(RITA ACUTA )"&A)
De*initie 6 Alomerulonefrita acuta este o afectiune renala caracterizata prin inflamatia glomerulilor renali, adesea
declansata ca urmare a unui trigger imun.
Este nefropatia caracterizata printr-o infectie prealabila,de obicei amigdaliana,urmata de
hematurie,albuminurie,edeme,BT$,lombalgii,cefalee.
Exista mai multe forme de A4$,dar cea clasica este "&A +o't'tre+tococica.
Etio+ato$enie 6
Cauzele de aparitie a glomerulonefritei acute sunt grupate in 6
-postinfectioase 7infectii bacteriene-8treptococ,8tafilococ,infectii virale " Epstein Barr,Cirusul hepatitic B,infectii
parazitare#;
- renale 7boala Berger#;
- sistemice 7vasculite,boli de colagen#.
atogenia in cazul A4$ poststreptococice 6 este o afectiune mediata imun, considerata initial o boala a complexelor
imune.
Sim+tome6
Debutul " este precedat de <-% saptamani de o infectie,de obicei streptococica si poate fi brusc si grav cu
febra,frisoane,cefalee,stare de rau general,BT$,varsaturi,dureri abdominale sau poate fi debut insidios,boala
descoperindu-se intamplatorerioada de stare 6
Sindromul urinar 6 oligurie,densitate urinara mare,proteinurie,hematurie.
Sindromul va'cular 6 BT$,ameteli,cefalee,varsaturi in +et,bradicardie,crize convulsive.
Sindromul edemato' 6 edem alb,moale,pufos localizat initial la fata,pleoape,apoi in partile declive,a+ungandu-se
chiar pana la anasarca.
Sindromul cerebral 6 cefalee intensa,varsaturi in +et,convulsii,stare de neliniste,alternand cu somnolenta,tulburari
de vedere,encefalopatie hipertensiva.
Paraclinic 6
-examen de urina " arata densitate urinara mare,hematurie,proteinurie,cilindrurie
-examene de sange 6hipoproteinemie,hipoalbuminemie,C8B crescut, uree si creatinina moderat crescute
- examene microbiologice " atestarea infectiei streptococice prin prelevari faringiene si cutanate
-teste serologice "$8-,
-punctie biopsie renala.
Tratament 6
-Corectarea infecDiilor streptococice cu6 enicilina A timp de <=-<) zile, claritromicina <g'zi sau eritromicina (g'zi.
-1epaus la pat si regim igieno-dietetic 7restrictie de sare#.
-Tratamentul complicatiilor.
"LOMERULO&E(RITA CRO&ICA )"&C)
De*initie, este o afectiune renala bilaterala, consecinta a unei glomerulonefrite care nu s-a vindecat dupa stadiul
acut. 8e caracterizeaza prin leziuni glomerulare, tubulare si vasculare si se manifesta clinic printr-o insuficienta
renala progresiva si ireversibila.
Etio+ato$enie, in mod obisnuit, boala este urmarea unei glomerulonefrite acute care nu s-a vindecat. 8e
considera ca glomerulonefrita devine cronica dupa ; - E saptamani de evolutie a formei acute. /n evolutia spre
cronicizare +oaca un rol persistenta infectiei de focar, autoagresiunea , repetarea puseurilor acute.
Pato$enia este complex6 - autoimun - prin tulburri metabolice 7amiloidoza# - prin tulburri vasculare -
necunoscute.Exista A4C primare si secundare.
Sim+tome 6 - proteinurie i'sau hematurie- edeme- BT$- retenie azotat- /1C
$cestea apar la un bolnav cu antecedente de glomerulopatie sau sunt descoperite accidental. 0neori se poate
realiza tablou clinico-biologic de sindrom nefrotic.
Paraclinic 6 -examen de urina,examene de sange,echografie renala,punctie biopsie renala.
Tratament 6 - eliminarea agentului incriminat - ndeprtarea focarelor infectioase
-corticoizi 7rednison#,imunosupresoare 7$zathioprina,Ciclofosfamida#.
SI&DROMUL &E(ROTIC )S&)
De*initie 6 1eprezinta o entitate clinica caracterizata prin proteinurie masiva si hipoproteinemie ; este starea
patologica caracterizata printr-o excretie urinara de proteine care depaseste %,&g'() ore,la care se asociaza sau
nu edemele,hipoproteinemie,hiperlipidemie,uneori hematurie si BT$.
Cla'i*icare ,
<.84 primitiv sau 84 pur
(.84 secundar sau 84 impur,care apare in cursul a numeroase boli generale,nefropatii,infectii,intoxicatii
cronice,secundar reactiilor alergice,anomalii genetice.
Etio+ato$enie 6 roteinuria mai mare de <&= mg'()h este anormalF Gi poate rezulta prin mai multe mecanisme.
roteinuria glomerularF rezultF din trecerea proteinelor plasmatice printr-o barierF de filtrare glomerularF alteratF;
proteinuria tubularF rezultF din insuficienDa reabsorbDiei tubulare a proteinelor plasmatice cu greutate molecularF
micF care normal sunt filtrate Gi apoi reabsorbite Gi metabolizate de epiteliul tubular; proteinuria de exces rezultF
din filtrarea proteinelor, de obicei lanDuri uGoare de imunoglobuline, care sunt prezente Hn exces Hn circulaDie.
Sim+tome 6 Debutul este cel mai frecvent insidios, cu - oboseala permanenta - inapetenta- sete
- dureri la nivelul gambelor uneori
Perioada de 'tare e'te caracteri%ata +rin6 - edeme albe,moi,pufoase,nedureroase,lasa godeu.
Sim+tome $enerale 6 cefalee,oboseala,anorexie,paloare,subfebrilitate,dureri
abdominale,meteorism,febra,diverse infectii respiratorii sau urinare.
0n element valoros clinic l reprezinta hepatomegalia moderata 7steatoza#.
n 84 impur se adauga6 - BT$ - hematuria macro'microscopica - insuficienta renala.
Paraclinic 6 -examen de urina 6 urina tulbure,opalescenta 2 proteinurie,hematurie,leucociturie,cilindrurie,lipidurie;
-examene de sange 6 hiperlipemie,hipoproteinemie,hipoalbuminemie.
-ionograma ,coagulograma
-C8B crescut,uree crescuta
-imunograma 6 /gA,/g$ scazute, /g3 crescute
-hipocalcemie
-alte investigatii 6 echografie abdominala,fund de ochi,urografie,punctie biopsie renala
Tratament 6 -corticoterapie 7rednison zilnic,3edrol#, in caz de esec la corticoterapie se incearca $zathioprina
sau Ciclosporina
-diuretice 7?urosemid#, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei 7/EC#, albumina intravenos, tratamentul
precoce al infectiilor cu antibiotice,protectoare gastrice,calciu
-hidratare orala cu %-) l lichide'zi
-dieta hiperproteica, hipolipidica,normoglucidica.
PIELO&E(RITA ACUTA )P&A)
De*initie 6 ielonefrita acuta este o infectie a tractului urinar superior si reprezinta o infectie a parenchimului si a
pelvisului renal, care de obicei afecteaza unul dintre rinichi, doar ocazional sunt afectati ambii rinichi.
Etio+ato$enie 6 principalii factori cauzatori ai infectiilor urinare sunt bacilii $ram-ne$ativi 7Escherichia coli " cel mai
frecvent, roteus,.lebsiella# ; cocii gram pozitiv, precum 8tafilococul auriu, +oaca un rol mai mic in astfel de infectii.
3area ma+oritate a infecDiilor tractului urinar bacteriile dobIndesc acces la vezicF pe calea uretrei7calea a'cendent.#.
$poi poate urma ascensiunea bacteriilor din vezicF Gi este probabil calea uzualF pentru ma+oritatea infecDiilor parenchimului
renal.
/nfectiiile se mai pot produce si pe cale de'cendenta sau hematogena si apar ,de obicei,la pacientii imunodeprimati.
Sim+tome 6 Debutul este brusc cu frisoane si febra mai mare de %E.& grade C, dureri in lo+a renala, stare de rau
general, mictiuni frecvente si disurie.
$desea se asociaza greturi, varsaturi,dureri abdominale si diaree. 4etratat determina soc septic, de cele mai multe ori
fatal.
Paraclinic 6 -examen de urina 6 leucociturie,hematurie,
-urocultura 6 pozitiva cu bacteriurie importanta 7peste <==.=== germeni'ml#
-hemograma 6 leucocite crescute cu neutrofilie ; C8B crescut.
Tratament 6 -antibiotice conform antibiogramei,dupa rezultatul uroculturii 7cefalosporine;fluorochinolone "
Cirpofloxacin;ampicilina;gentamicina# " >-<) zile pana la cateva saptamani;
-antitermice,antialgice,antiseptice urinare,antispastice.
PIELO&E(RITA CRO&ICA )P&C)
De*initie 6 4C se defineste prin modificarile anatomice rezultate n urma prezentei germenilor la nivelul
parenchimului renal.
Termenul de 4C este rezervat cazurilor de nefrita interstitiala cu bacteriurie.
Etio+ato$enie 6 germenii implicati " aceiasi ca si la 4$
- /n ;=J din cazurile de pielonefrita cronica, exista in antecedente o infectie acuta ,care ,de multe ori, tratata
incorect,se cronicizeaza;
- /n istoricul bolnavului cu pielonefrita cronica se intalnesc infectii urinare cu durata mai mare de % luni sau
frecvente,cistite, episoade de pielonefrita acuta 7mai frecvente la femei#, malformatii, calculi renali, sonda+e urinare.
Sim+tome 6 3anifestarile clinice pot fi relevante cel mai des in acutizarile 4C6
<# generale- febra, frisoane,cefalee, astenie, scadere ponderala
(# digestive6- greturi,inapetenta,varsaturi,limba saburala
%# reno-urinare6- lombalgii uni'bilaterale, permanente' la efort- pola*iurie,disurie- urini tulburi, urt mirositoare-
poliurie si consecutiv polidipsie
-la copii, apar tulburari n crestere si dezvoltare.
Paraclinic 6 -examen de urina 6 proteinurie,cilindrurie,leucociturie,piurie,
-uroculturi
-examenul sangelui 6 C8B crescut,anemie,leucocitoza cu neutrofilie
-examinari radiologice 6 echografie,urografie,CT,punctie biopsie renala.
Tratament 6 -antibiotice conform antibiogramei,dupa rezultatul uroculturii 7de atac %-) saptamani,urmat de tratament
de continuare >-<= zile,lunar,mai multe luni#
-antispastice,antiseptice,antitermice
-regim igieno-dietetic 7restrictie de sare doar la hipertensivi#.
TU/ERCULO0A RE&ALA
De*initie 6 Tuberculoza renalF reprezintF o localizare secundarF reactivFrii unui complex primar, de obicei pulmonar.
Etio+ato$enie 6 $gentul etiologic este reprezentat de bacilul .och. $cesta a+unge in aparatul urogenital pe cale
hematogena , cel mai adesea de la un focar pulmonar. $fectarea urogenitala se produce numai si numai consecutiv
altui focar TB din organism.
Sim+tome 6 -debutul este insidios,de obicei;
-manifestari generale 6 astenie,inapetenta,scadere ponderala,transpiratii nocturne,paloare,febra,frisoane;
-manifestari renale 6 durere lombara sau suprapubiene7in caz de afectare genitala#,hematurie,pola*iurie,disurie,piurie.
Paraclinic 6 -examen sumar urina 6 hematurie,leucociturie,piurie,pB acid
-uroculturi 6 sterile,de obicei
-culturi din prima urina de dimineata pt bacilul .och
-testarea /D1 la tuberculina
-C8B crescut,leucocite moderat crescute
-imagistic6 radiografie toracica 7pt focarul pulmonar#,radiografie reno-vezicala simpla,urografie
Tratament 6 medicamentos "antituberculoase de prima linie 6 isoniazida,rifampicina,etambutol,pirazinamida.
Tratamentul chirurgical se face doar in cazul esecului terapiei medicamentoase si consta in ablatia organelor
nefunctionale si cura sechelelor tuberculoase.
LITIA0A RE&ALA
De*initie 6 consta in formarea de calculi 7pietre# in interiorul cavitatilor pielocaliceale si in caile urinare,in urma
precipitarii substantelor care,in mod normal,se gasesc dizolvate in urina.
Exista mai multe tipuri de litiaza,dupa compozitia chimica a calculilor.
Etiopatogenie 6 Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte substante din
urina se modifica.
?actorii care participa la acest proces sunt 6
-lipsa unui aport suficient de lichide 7deshidratare#6
-afectiuni medicale6 boala inflamatorie intestinala , interventii chirurgicale la nivelul intestinului,
-alimentele bogate in oxalati6 legumele verzi si ciocolata;aceasta poate fi o problema mai mare daca alimentatia este
in acelasi timp si saraca in calciu,
-litiaza renala poate avea si o componenta genetica .
Sim+tome 6
colica renala " cu cat calculul este mai mic,cu atat durerea este mai mare
-durere intensa,colicativa,cu caracter de pumnal,cu debut brusc,de multe ori dupa efort fizic
-intensitatea maxima a durerii este posterior,cu iradiere in regiunea abdomenului inferior
-anxietate,agitatie,bolnavul nu-si gaseste locul,transpiratii abundente,inapententa
-pola*iurie,mictiuni dureroase,hematurie
-daca apare febra,se pune problema unei infectii urinare asociate.
Paraclinic 6 examen urina2 urocultura,echografie renala,urografie,radiografie reno-vezicala simpla.
Tratament 6 -hidratare orala 7minim%-) l'zi#
-antialgice,antispastice
-litotritie extracorporeala cu unde de soc5 maruntirea calculilor urinari, fragmentele fiind apoi eliminate in mod natural
prin urina ; accesul la calculi se face pe cale si sub control endoscopic
-chirurgie clasica,deschisa
-tratament antibiotic conform antibiogramei,in caz de urocultura pozitiva.
ADE&OMUL DE PROSTATA
De*initie , reprezinta o tumora benigna de prostata. $denomul de prostata este cea mai frecventa afectiune din
serviciile de urologie,numita si Khipertrofie prostatica benigna: 7BB#.
rostata este o glanda anexa a a aparatului genital masculin
Etio+ato$enie 6 $fectiunea incepe sa se dezvolte in +urul varstei de %& de ani, cand apar si primele modificari
morfopatologice, reprezentate de noduli microscopici,care,cu timpul,cresc in volum. /ncidenta BB creste cu varsta,
astfel peste &=J din barbatii intre ;= si >= de ani necesitand o forma de tratament.
Biperplazia prostatica este reprezentata de modificari ce implica tesutul glandular, tesutul fibro-muscular, sau ambele
structuri.
Sim+tome , -disurie,pola*iurie 7in special noaptea#,imperiozitate mictionala,uneori hematurie
-mictiuni in doi timpi,senzatia de mictiune incompleta
-bolnavul este palid, prezinta uneori edeme declive,apatic, somnolent, prezinta greata si varsaturi, tegumente uscate,
leziuni de grata+ datorita pruritului uremic.
Paraclinic 6 -tuseul rectal
-biochimie serica6 uree,creatinina,acid uric,probe hepatice
-examen sumar de urina2sediment urinar,urocultura
- antigenul specific prostatic 78$# 7=-) ng'ml#
- examenul ecografic postmictional,CT cu substanta de contrast
-0rofloLmetria si rezidiul vezical reprezinta investigatii de baza in evaluarea diagnostica, terapeutica si evolutiva a
adenomului de prostata, impreuna cu volumetria prostatica.
Tratament 6 -medicamentos 6 alfa-blocante,tratament hormonal,fitoterapie
-chirurgical 6metoda clasica,deschisa sau endoscopica.
CA&CERUL DE PROSTATA
De*initie 6 4eoplasmul de prostata reprezinta cea mai frec-venta afectiune maligna a barbatului.
Etio+ato$enie 6 El exista in doua forme6 forma latenta, stationara si fara manifestari clinice, prezenta la aproximativ
%=J din barbatii peste &= de ani, si la ;=->=J din barbatii peste E= de ani, si forma clinic evidenta. $stfel se
apreciaza ca daca supravietuirea s-ar ridica la <)= de ani, toti barbatii ar face cancer de prostata.
(actorii de ri'c +rinci+ali 'unt,
-varsta peste &= de ani
-istoricul familial
-rasa - negrii din ,,8tatele 0niteM au o incidenta mult mai mare decat albii 7cu &=J#,
-factori probabili 6dieta bogata in grasimi,factori hormonali.
Sim+tome 6 -pola*iurie nocturna 7mai ales spre dimineata#
-disurie,hematurie,mictiuni incomplete
-retentia completa de urina este o complicatie extrem de serioasa7urmarea obstructiei tumorale#
-durere loco-regionala ; dureri osoase in caz de metastaze osoase.
Paraclinic 6 -tuseul rectal - este cea mai inofensiva si mai ieftina metoda, la indemana ori-carui medic 7se pot observa
caracteristicile prostatei#
-punctie-biopsie transrectala 2 echografie-CT pelvin,134-urografie-mar*eri tumorali 6 8$.
Tratament 6 -tratament chirurgical
-radioterapie,chimioterapie,terapie hormonala
1ARICOCELUL
De*initie , 1eprezinta o dilatare a venelor testiculare, deseori pe partea stanga a scrotului si cu o frecventa mai mare
la adolescenti. El afecteaza barbatii cu varsta intre <& si (& ani. oate fi o cauza pentru infertilitatea masculina.
Etio+ato$enie 6 Caricocelul poate fi idiopatic 7fara cauza cunoscuta# sau secundar unei compresiuni venoase.
Sim+tome 6 -de cele mai multe ori este asimptomatic
-poate determina durere inghinala si senzatie de greutate la nivel local
-a inspectie " scrot marit in volum,de obicei pe partea stanga,dureros.
Paraclinic 6 -echografie Doppler,spermograma 2 examen clinic.
Tratament 6 -cel de dimensiuni mici se reduce spontan
-tratament chirurgical
#IDROCELUL
De*initie 6 Bidrocelul reprezinta cresterea in volum a bursei sau burselor scrotale ,din cauza prezentei de lichid in
cantitate mai crescuta decat de obicei.intre foitele vaginalei testiculare.
Etiopatogenie 6 $pare consecutiv unui traumatism testicular, unei tumori testiculare, infectii, ciroze cu ascita. De
asemenea,asocierea intre hidrocel si hernie este relativ frecventa.
Sim+tome 6 - poate fi asimptomatic-durere locala,senzatie de greutate
Paraclinic 6 -examen fizic local 7se ilumineaza zona cu o sursa luminoasa " aspect transparent#-sumar de
urina2urocultura-echografie testiculara
Tratament 6 -chirurgical.
TUMORILE RE&ALE
De*initie 6 Cancerul renal este o afectiune de natura maligna cu localizare in parenchimul renal,caracterizata prin
multiplicare celulara scapata de sub controlul mecanismelor reglatoare.
Etio+ato$enie 6 ?actori de risc 6 sexul masculin,fumatul,obezitatea,boli cronice de rinichi,dializa
prelungita,transplantul renal,BT$,rasa 7populatia de culoare#.
Sim+tome 6 4eoplasmele renale pun inca numeroase probleme de tratament, datorita prezentarii tardive a pacientilor
la medic, unele evoluand mult timp asimptomatic;
-inapetenta,scadere ponderala,febra prelungita,transpiratii nocturne,stare generala alterata
-hematurie,durere in flancuri
-varicocel, edeme gambiere
-in caz de metastaze 6 dureri osoase,hemoptizie,dispnee
-hipercalcemie.
-a examenul obiectiv se poate palpa o formatiune tumorala abdominala si adenopatie supraclaviculara.
Paraclinic 6 -examen urina,hemograma,calcemie,C8B,uree,creatinina
-echografie,CT,134, punctie biopsie renala.
Tratament 6 chirurgia, radioterapie,chimioterapie,terapie hormonala,imunoterapie.
MAL(ORMATII CO&"E&ITALE RE&ALE
ECTOPIA RE&ALA
De*initie , Ectopia renala este un defect congenital, in care un rinichi este situat intr-o pozitie anormala, fie la nivel
lombar inferior, toracic sau pelvin. 1inichiul poate fi mai mic decat in mod normal iar vascularizarea acestuia este, de
cele mai mute ori, la fel de anormala.
Etio+ato$enie 6 n timpul dezvoltarii fetale, rinichii copilului se deplaseaza treptat spre pozitia lor normala, insN in
cazul ectopiei renale, un rinichi rFmIne la nivelul pelvisului sau se opreste Hnainte de a a+unge Hn pozitia sa obi nuita.
?actorii care pot duce la dezvoltarea unui rinichi ectopic 6
- defect la nivelul tesutului renal
- anomalii genetice
- femeia nsarcinatN expusN la diferite substante chimice care au cauzat malformatiile congenitale.
Sim+tome 6 -ectopia renala simpla este asimptomatica ; manifestarile clinice care apar nu sunt cauzate de anomalii
renale, ci de eventualele fenomene de compresiune asupra organelor vecine 7vase, nervi#.
-daca rinichiul este localizat pelvin,pot aparea tulburari vezicale sau tulburari digestive
-ectopia poate da complicati ca6 formarea de calculi,infectii urinare,insuficienta renala sau BT$.
Paraclinic 6 -urografie intravenoasa-ecografie-ureteropielografia anterograda-CT-arteriografie
-scintigrafie renala -examene de sange pentru evaluarea functiei renale 7uree,creatinina,acid uric#,sumar urina.
Tratament 6 -daca exista functie renala normala,nu este necesar niciun tratament
-tratament chirurgical 5 indepartarea rinichiului 7nefrectomie#
-in cazul afecatrii ambilor rinichi si nefunctionarea acestora -O dializa peritoneala sau hemodializa.
RI&IC#I POLIC#ISTIC
De*initie , este o afectiune caracaterizata prin prezenta mai multor chisturi la nivelul rinichilor. Chisturile sunt tumori
benigne care iau forma unor pungi cu continut lichid.
Chisturile renale pot fi congenitale sau dobandite.
Etio+ato$enie 6 Exista o cauza genetica iar se transmite ereditar. , persoana cu aceasta afectiune are &=J sanse
sa o transmita copiilor.
Exista o boala +olic2i'tica auto%omal dominanta in care sunt afectati rinichii, dar si alte organe 7ficatul, splina,
pancreasul, tiroida, ovarele, endometrul, iar persoanele afectate prezinta si anevrisme intracraniene# si este o boala a
adultului si o boala +olic2i'tica auto%omal rece'iva in care sunt afectati de chisturi doar rinichii 7e boala a copilului
si este mult mai rara#.
olichistoza dobandita este caraterizata de dezvoltarea chisturilor la pacientii cu insuficienta renala.
Sim+tome 6 -exista bolnavi asimptomatici,care-si descopera afectiunea intamplator,in cadrul investigatiilor de rutina
-durere lombara de intensitate variabila
-hemoragia intrachistica poate da durere acuta, intensa, unilaterala si hematurie
-pola*iurie,infectii urinare frecvente,litiaza renala
-rinichiul polishistic al copilului este o afectiune grava,care evolueaza catre insuficienta renala severa ; diagnosticul
poate fi pus si prenatal ; copiii care supravietuiesc pot dezvolta si BT$,insuficienta hepatica,iar la adolescenta "
fibroza hepatica
Paraclinic 6 -examen sumar de urina-echografie renala, CT-teste genetice.
Tratament 6 -tratamentul afectiunilor asociate 7BT$,insuficienta renala,infectii urinare,litiaza renala#
-antialgice in caz de durere
-interventie chirurgicala in cazul chisturilor complicate 7cele care dau obstructii la nivelul altor organe sau vase de
sange#.
TRAUMATISME RE&ALE
De*initie 6 3a+oritatea traumatismelor renale rezulta din accidente de circulatie sau sportive.
1inichiul normal situat, de marime normala, este interesat mai rar, in timp ce rinichiul ectopic, marit de vol urn 7tumori,
rinichi polichistic, hidronefroze congenitale etc.# este mutt mai fragil si mai expus la actiunea agentilor vulneranti, chiar
de intensitate mai mica.
Etio+ato$enie , Dupa mecanismul de producere, deosebim doua grupe de traumatisme renale inchise6
7<# Prin actiunea directa a a$entului vulnerant asupra abdomenului, peretelui toraco-lombar sau a coloanei
vertebrale, mecanism prezent in circa E&J din totalitatea traumatismelor renale.$cestea apar in urma accidentelor de
circulatie, de munca, sportive sau prin agresiune. $ccidentele de circulatie, in special prin deceleratie brusca,
reprezinta mecamsmul tipic prin care corpul este strivit de volan sau fracturile vertebrale si costale, rezultate din
coliziune, actioneaza ca agenti vulneranti secundari, provodmd contuzii sau rupturi renale.
7(# Prin mecani'm indirect, ca deceleratia brusca, producandu-se in special traumatisme ale pediculului renal
7artera si vena renala# care se poate rupe sau efectiv sa se smulga din aorta, respectiv vena cava inferioara. Exemplul
clasic pentru acest tip de traumatism consta in caderea de la inaltime cu aterizare pe o suprafata dura.
/n limp ce corpul s-a oprit brusc, rinichiul 7si alte viscere parenchimatoase, pline cu sange, MgreleM# are tendinta sa-si
continue miscarea, ceea ce duce la ruptura vaselor pediculate sau la smulgerea lor din vase/e mari retroperitoneale
7aorta si v. cava inferioara#.
Traumatismele renale se asociaza,in proportie mare, indiferent de mecanismul de producere, cu leziuni ale organelor
abdominale 7ficat, splina, segmente ale tubului digestiv etc.#, toracice 7coaste, pleura, plamani#, ale oaselor bazinului
sau organelor si viscerelor adiacente acestora.
Sim+tome 6 -anamneza corecta trebuie sa releve circumstantele producerii traumatismului
-hematuria macroscopica 5semn clar al lezarii rinichiului ; aceasta poate lipsi in anumite cazuri
-durere lombara
-examenul obiectiv arata echimoza 7vanatai# ale peretelui abdominal , zona lombara dureroasa
-semne de soc 7T$ scazuta,diureza scazuta# " acestea arata o hemoragie severa
-pot aparea traumatisme si la nivelul altor organe 6 fracturi costale,hemo sau pneumotorax,hemoperitoneu.
Paraclinic 6 -hemograma, hematocrit, probele de functie renala, glicemia, probele de coagulare,probe de depistare a
hematuriei
-radiografie reno-vezicala si toracala,echografie, CT,angiografie renala.
Tratament 6 Tratamentul socului - Tratamentul hemoragiei - Tratament de resuscitare hemodinamica, respiratorie
-internare in spital - repaus la pat - monitorizarea functiilor vitale si a evolutiei rinichiului traumatizat - antibioterapie
preventiva - perfuzii pentru asigurarea diurezei, reechilibrarii volemice, electrolitice
-tratament chirurgical la nevoie.
I&SU(ICIE&3A RE&AL4 ACUT4
De*ini5ie, este o suferinDF renalF gravF, caracterizatF prin suprimarea bruscF a funcDiilor renale 7excretoare,
metabolice, umorale#, exprimatF clinic prin hiperazotemie, oligu-rie sau anurie, cu evoluDie cFtre coma uremicF.
Etio+ato$enie, cauzele sunt multiple Gi localizate prerenal 7stFri de Goc, insuficienDF cardiacF acutF, mari deshidratFri,
supradoza+ de catecolamine presoare#, renal 7necroze tubulare acute, acidente hemolitice, intoxicaDii acute cu
tetraclorurF de carbon, pesticide, parathion, sulfamide, fenilbutazonF, salicilaDi, antibiotice, glomerulonefrite sau
pielonefrite acute# Gi postrenal 7litiazF biliarF, tumori prostatice, tumori stenozante#.
Tabloul clinic
rimul stadiu, preanuric7latent# cu durata %-& zile, predominF simptomele afecDiunii cauzale, este urmat de faza oligo-
anuricF 7E-l= zile#. 8emnele clinice Hn stadiul doi sunt6 obosealF, anorexie, vFrsFturi, halenF amoniacalF, diaree,
respiraDie .ussmaul sau ChePne-8to*es, diatezF hemoragicF, somnolenDF, convulsii, agitaDie sau comF. $poi, ultima
fazF, faza de reluare a diurezei7se produce dupF <(-<) zile de anurie#, HnsoDitF la Hnceput de poliurie7%===-%&==
ml'()h#.
E6+lor.rile +araclinice6
<. Examenul sumar de urinF
(. Determinarea ureei, creatininei, acid uric
%. Determinarea sodiu, potasiu, clor, magnesiu, calciu.
). E.A pentru tulburFrile cardiovasculare
Pro$no'ticul depinde de durata insuficienDei renale. DacF funcDia renalF se restabileGte cFtre a &-a sau a ;-a zi,
bolnavul se vindecF. DacF funcDia renalF nu se restabileGte rapid, apar tulburFrile biologice prezentate. $plicate la
timp, metodele moderne de epurare extrarenalF permit vindecare definitivF, rinichii recuperIndu-Gi Hn Hntregime
funcDiile.
Tratamentul
8e adreseazF la Hnceput cauzei 7Gocul hipovolemic, hemoragiile, deshidratFrile, HnlFturarea agenDilor toxici#. Qn
periaoda oligo-anuricF se combate retenDia azotatF printr-un regim gluco-lipidic, cu aport redus de apF 7&== - >==
ml'zi#, cu sare Gi potasiu Hn cantitate redusF. Qn cazurile foarte grave se recurge la hemodializF. 8e combate acidoza
administrInd alcaline sub formF de lactat de sodiu, bicarbonat de sodiu sau citrat de sodiu. 8e combate anuria cu
perfuzii de 3anitol (=J, dar Hn speical cu ?urosemid 7( g'() de ore, la intervale de % ore#, pentru forDarea diurezei.
CInd este cazul, antibiotice cu toxicitate renalF redusF 7enicilinF, $mpicilina, ,xacilinF, EritromicinF#, masF
eritromicitarF sau sInge integral proaspFt, legomazin (& mg i.m. 7combaterea greDurilor Gi a vFrsFturilor#, sedative.
I&SU(ICIE&3A RE&AL4 CRO&IC4
De*ini5ie, este o scFdere progresivF a capacitFDii funcDionale renale, cu reDinerea Hn organism a substanDelor toxice
rezultate din metabolism Gi cu evoluDie cFtre uremie terminalF.
Etiolo$ie, insuficienDF renalF cronicF reprezintF etapa finalF a bolilor renale bilaterale, Hn special a glomerulonefritelor
cronice, a glomerulonefrozelor Gi a pielonefritelor cronice, a hipertensiunii arteriale maligne, a obstrucDiilor cFilor
urinare.
Sim+tome, Hn 'tadiul com+en'at, care poate dura ani de zile, starea generalF este relativ bunF. Diagnosticul se
precizeazF prin explorarea funcDiilor renale, are aratF scFderea capacitFDii de concentrare Gi reducerea filtrFrii
glomerulare. ot apFrea unele semne clinice ca astenie, cefalee, scFderea poftei de mIncare. Cel mai important
semn este poliuria, care se HnsoDeGte la Hnceput de hipostenurie, iar mai tIrziu de izostenurie.
Qn 'tadiul de in'u*icien5. renal. decom+en'at., starea generalF se altereazF progresiv, apFrInd numeroase
simptome clinice Gi biologice. TulburFrile digestive se accentueazF, apFrInd inapetenDF, greDuri, vFrsFturi sau diaree.
Bolnavul prezintF prurit Gi o paloare caracteristicF 7galben-murdar# a tegumentelor Gi mucoaselor. $par de asemenea
semne nervoase, ca cefalee, ameDeli, somnolenDF sau crize convulsive. Bolnavul este dispneic. $naliza sIngelui pune
Hn evidenDF anemia Gi unele tulburFri hemoragice. 0rinile sunt poliurice Gi palide. 3ai tIrziu apare oliguria terminalF.
-a aceste tulburFri se adaugF semnele renale ale afecDiunii cauzale.
E6+loarea *unc5ional. a rinichiului aratF scFderea totalF a capacitFDii de concentraDie Gi diluDie, densitatea urinii
fixIndu-se Hn +urul valorii de < =<= - <=<< 7izostenurie#; Hn pielonefrita cronicF pot fi Hnregistrate valori mai reduse.
$pare retenDia azotatF, interesInd ureeea, creatinina Gi acidul uric, ale cFror valori cresc Hn sInge. TulburFrile
hidroelectrolitice survin tIrziu, cInd funcDia excretoare e prFbuGitF. $cidoza este totdeauna prezentF Hn acest stadiu.
0remia este stadiul terminal al insuficienDei renale cronice. 8imptomele pot fi grupate6
- stare generalF profund alteratF, obosealF fizicF Gi psihicF extremF, tegumente palide, prurit, hipotermie, senzaDie de
frig;
- respirator6 miros amoniacal al aerului expirat, respiraDie de tip .ssmaul sau ChePne-8to*es;
- digestiv6 repulsie totalF faDF de alimente, greaDF Gi vFrsFturi pInF la intoleranDF gastricF, hematemezF Gi, uneori,
melenF;
- neurologic6 cefalee precoce, continuF Gi chinuitoare, contracDii musculare, somnolenDF, stFri confuzionale, delir,
comF;
- retenDia azotatF, acidoza Gi tulburFrile electrolitice completeazF tabloul clinic.
Evolu5ia este foarte variabilF, uneori rapidF 7Hn cIteva luni#, alteori lentF 7ani sau decenii#. 8upravegherea riguroasF,
cu menDinerea echilibrelor hidroelectrolitic Gi metabolic, permite o evoluDie HndelungatF. ComplicaDiile sunt numeroase,
cea mai periculoase fiind edemul pulmonar sau cerebral, infecDiile etc. Hn stadiul compensat, prognosticul este relativ
bun. Hn stadiul decompensat, este sumbru.
Tratamentul profilactic vizeazF evitarea infecDiilor Gi, dacF acestea au apFrut, tratarea lor corectF, depistarea Gi
tratarea Hn faze incipiente a afecDiunilor renale, Hn special a celor bilaterale.
Tratamentul curativ, repausul va fi parDial Hn stadiul compensat 7<( - <) ore pe zi# Gi total Hn cel decompensat.
Dieta trebuie sF fie normocaloricF, moderat hipoproteicF, normolipidicF Gi hiperglucidicF Hn faza compensatF. /n faza
decompensatF, proteinele vor fi reduse la (= - %= g'zi, administrInd glucide Hn exces Gi mai puDin grFsimi. Qn acest
stadiu se reduce cantitatea de sare la & - ; g'zi sau mai puDin, dupF caz. Cantitatea de apF permisF este de < &== - (
=== ml Hn stadiul compensat Gi de ;== - >== ml Hn stadiul decompensat, adFugIndu-se cantitatea de apF pierdutF prin
vFrsFturi, diaree Gi urinF.
Tratamentul medicamento', se combate acidoza administrInd alcaline sub formF de lactat de sodiu, bicarbonat de
sodiu sau citrat de sodiu; se va avea gri+F ca sodiul sF nu fie dat Hn exces. Bipo*aliemia se corecteazF prin aport
alimentar 7fructe, legume, sucuri# Gi sFruri de potasiu. $nemia implicF transfuzii mici 7<== - (== ml sInge#.
Bipertensiunea arterialF Gi insuficienDa cardiacF se trateazF ca de obicei. 3etodele de epurare extrarenalF nu dau
rezultate nete 7rinichiul artificial este foarte util#. Trebuie Hncercate Hn faza uremicF finalF, Hn care se pot obDine unele
ameliorFri. Transplantul de rinichi pare sF dea rezultate bune.
, atenDie deosebitF trebuie acordatF toaletei bolnavilor6 igiena gurii 7glicerina bora-xatF sau apF bicarbonatatF#,
prevenirea Gi tratarea escarelor, igienF generalF, deoarece bolnavul pierde uneori urina Gi fecalele.
Adenocarcinomul de prostat
Cancerul de prostat este cel mai frecvent dintre cancrele aparatului urinar i genital masculin.
Adenocarcinomul de prostat reprezint o tumor malign epitelial la nivelul epileliului afinilor
prostatici, cu dezvoltare n general n glanda periferic (prostat caudal si mai rar n cea central (cranial.
Etiologie
!tiologia cancerului de prostat este necunoscut n prezent, dar studiile epidimiologice arat c o
mulime de factori intervin n geneza i dezvoltarea sa.
"actorii incriminai n apariia cancerului de prostat sunt reprezentai de#
$. "actorii genetici% sunt incriminai deoarece studiile au artat incidena crescut a cancerului prostatic
n unele familii. !ste posi&il o predispoziie genetic. Cancerul prostatic este mai frecvent la rasa
neagr i mai rar la cea gal&en.
'. "actorii fizici (cldura, frigul, radiaiile% ar putea avea un rol n dezvoltarea neoplasmului, dar
deocamdat acest lucru este dificil de afirmat.
(. "actorii c)imici pot avea aciune carcinogena pentru dezvoltarea tumorii. !*punerea la cadmiu poate
determina creterea incidenei cancerului prostatic
+. ,ncidena sczut din rile Asiei este e*plicat prin regimul alimentar &ogat n vegetale crude care
conin vitamine, n special A i C cu efect protector.
-. "actorii )ormonali
Manifestri clinice ale adenocarcinomului prostatic
$. .anifestri generale%
/ astenie, adinamie, scdere ponderal, inapeten
/ insomnie, irita&ilitate
/ durere verte&ral, confuzii cu crize de lom&osciatic (metastaze osoase
/ icter o&structiv (metastaze )epatice
/ ccfalee, tul&urri neurologice i de ec)ili&ru, migrene (metastaze cere&rale
/ semne clinice de insuficien renal cronic (n o&strucia cii urinare superioare
'. .anifestri locale, o&structive, de cauz mecanic%
/ apar cel mai frecvent tardiv (datorit localizrii periferice tumorale
/ tul&urrile de miciune se produc prin o&strucie mecanic. 0e pot descrie astfel%
1 durere mieional i perineal
1 pola2iurie
1 disurie
1 )ematune (mai violent ca n adenomul de prostat !voluia progresiv i continu determin
succesiv%
/ retenie incomplet de urin fr distensie vezical (reziduu su& (33 ml.
/ retenie incomplet de urin cu distensie vezical (reziduu peste (33 ml.
/ retenie complet de urin (instalarea glo&ului vezical
/ fals incontinen de urin (urinare fr prea plin ,nfecia urinar este frecvent asociat.
Diagnostic paraclinic:
a !c)ografia a&dominal
& 4adiografia renovezical simpl poate arta metastaze osoase
c 5rografia intravenoas evideniaz eventuala staz n aparatul urinar superior
d 4adiografia pulmonar evideniaz prezena metastazelor pulmonare sau osoase costale.
0cintigrafia osoas evideniaz prezena metastazelor eu cel puin 6 luni nainte ca acestea s determine
modificri radiografice i permite diagnosticul precoce al acestora.
7iagnosticul de certitudine al metastazelor osoase rmne totui cel radiologie.
8omografia computerizat i rezonana magnetic nuclear sunt utilizate pentru evaluarea e*tensiei
locale, n stadializarea invaziei ganglionare i depistarea eventualelor metastaze viscerale la distan
g 7eterminarea mar2erilor tumorali este important n diagnosticul de pro&a&ilitate, precum i urmrirea
tratamentului )ormonal n cazul adenocarcinomului de prostat. 9rincipalii mar2eri serici tumorali suni%
$. Antigenul specific prostatic (90A, :alorile antigenului prostatic specific (90A suni%
31+ ng;ml (normale
+1$3 ng;ml (suspiciune de cancer prostatic
peste $3 ng;ml (cancer prostatic cu mare pro&a&ilitate
'. "osfataza acid proslalic
(. "osfataza alcalin are valori crescute n cazul creterii activitii osoase ce ncon<oar leziunile
melastatice din cancerul de prostat.
=iopsia prostatic
Evoluie i pronostic:
Cancerul prostatic evolueaz mai lent comparativ cu alte neoplasme si disemineaz dup o evoluie
lung local. 9rognosticul este dictat n ma<oritatea cazurilor nu de neoplasm, ci de complicaiile, mai
ales urinare ale acestuia.
Tratamentul:
$. !ndocrinologic
'. C)irurgical
UROLO"IE In*ec5ia urinar.
De*ini5ie. /nfectiile tractului urinar 7/T0# sunt cauzate de proliferarea anormalF a agenDilor patogeni Hn aparatul
urinar7cFi urinare, Desut interstiDial, parenchim renal#.
(recven5.. /nfecDiile urinare ocupF locul doi dupF cele respiratorii, se intIlnesc la orice vIrstF, in primele decade
predominF la femei datoritF uretrei anterioare scurte, activitFDii sexuale Gi sarcinei; apoi incidenDa acestora creGte,
progresiv cu vIrsta.
Cla'i*icare. /0 se pot localiza la nivelul6
>cFilor urinare inferioare 7vezica Gi uretere# 6 cistita, pielita Gi pielocistita
>cFilor urinare superioare 7bazinet Gi calice#, Desutului interstiDial Gi parenchimului renal6 pielonefrite 7acute Gi
cronice#.
Etio+ato$enle. /0 din serviciile cu profil medical sunt determinate Hn E=J din caruri de E. Coli, iar Hn cele cu profil
chirurgical procenta+ul dintre Colibacil Gi ceilalDi germeni 7roteus, iocianic, Enterococ, 8tafilococ, Klebsiella G.a.# se
egaleazF datoritF infecDiilor iaterogene 7cateterism, postoperatorii#.
Calea de invazie este reprezentatF de6
<. calea ascendentF6 contaminare cu flora intestinalF, circumcizia la bFieDi
(. calea hematogenF
(actorii *avori%an5i.
$. 8taza urinarF
'. TulburFrile dinamice 7hipotonie, reflux vezico-ureteral#, vezica neurologicF 7neuropatia diabetica, polinevrita,
tabes, accident vascular cerebral#.
(. 3anevrele urologice instrumentale 7cateterism explorator sau terapeutic# intervin prin traumatismul local, Gi
vehicularea germenilor.
+. TulburFri metabolice6 diabetul zaharat 7/0 este favorizatF de glicozurie#, acidoza metabolicF Gi neuropatRa
diabeticF, h+peruricemia hiprecaliemia, hipocaliemia G.a.
-. $buzul de medicamente6 fenacetinF, corticosteroizi Gi imimodepresive 7scad puterea de apFrare localF#,
opiaccele 7produc pareza cFilor urinare# etc.
6. $lte afecDiuni6afectiunile biliare, constipatia, colita, hemoroizii, diabetul zaharat, tulburarile in evacuarea urinei,
refluxurile uretro-vezical, vezico-uretral, consumul redus de lichide, urinatul rar, metroanexita, menopauza, infectiile
genitale, sarcina, igiena intima incorecta.
CISTITA ACUT4
De*ini5ie, Cistita acutF este un sindrom clinic determinat de inflamaDia microbianF a mucoasei vezicii urinare.
Etiolo$ie,
,riginea cistitei poate fi6
- uretropielorenalF de aceea Hn orice cistitF trebuie explorate Gi cFile urinare superioare care sunt calicele, bazinetul Gi ureterele.
- vezicalF 7traumatism produs cu ocazia sonda+ului vezical, staza vezicalF, tumori, corpi strFini, radionecrozF vezicalF, boli parazitale,
ulceraDii#.
- Qn sfera genitalF Hn special la femeie 7uretrite, metrite, bartolinite, vulvovaginite, traumatisme vulvare, anexite#.
- la bFrbat 7uretrita posterioarF, prostatitF#
Cla'i*icare,
- cistite acute necomplicate la femei Hnainte de menopauzF
- cistita acutF recurentF la femei
- cistita acutF la femei gravide
- cistita acutF la femei la menopauzF
- cistita acutF la bFrbaDi tineri
- cistitF acutF la copii
- cistita acutF complicatF " cauzatF de boli urologice.
Tablou clinic,
Cistita se manifestF prin trei semne clinice caracteristice6
<. pola*iuria 7urini mici Gi dese#
(. piuria 7puroi#
%. durerea 7alguria#. Durerea Hn cazul cistitei acute apare de obicei ca o durere terminalF
la care se adaugF de obicei tenesme vezicale dureroase. -ocalizarea durerii este hipogastricF, iradiatF pe uretrF sau Hn gland, are
localizare vezicalF.
Durerea este de intensitate variabilF Hn general destul de vie Gi este prezentF pe tot parcursul micDiunii, exagerIndu-se spre sfIrGitul
acesteia. , cistitF febrilF reprezintF de fapt o pielocistitF, febra fiind datoritF infecDiei cFilor urinare superioare sau a parenchimului
renal. Qn funcDie de etiologia cistitei, la triada simptomaticF enunDatF se mai poate adFuga hematuria, disuria Gi durerea lombarF.
). nicturia
&. hematuria reprezintF prezenDa sIngelui Hn urinF. Examenul obiectiv Hn cazul cInd se suspecteazF prezenDa unei hematurii Hncepe
cu examenul urinii emisie. rovenienDa hematuriei se stabileGte prin proba celor trei pahare.
Inve'ti$a5ii +araclinice,
7. 0rocultura
8. 1adiografia renovezicalF
9. Eco abdominal
:. Cistoscopia poate arFta unele cauze ale cistitei care nu au putut fi evidenDiate prin celelalte examene Gi de asemenea, aspectul
leziunilor mucoase Gi localizare.
Tratament, conform antibiogramei
Evolu5ie, Pro$no'tic,
EvoluDia unei cistite depinde de cauzele predispozante Gi de posibilitatea tratFrii lor. ?ormele acute simple se pot vindeca Gi spontan
cauzele fiind trecFtoare. 8imptomele se amendeazF Hn cIteva zile, urina devine clarF iar Hn <=-<( zile evoluDia se terminF prin
9 restituDio ad integrum:. ?ormele acute simple recidivante se observF mai ales la femei,
necesitF explorFri complete pentru a li se descoperi originea Gi a se putea aplica un tratament cauzal eficient.
Com+lica5ii,
7. ielonefritF
8. 8cleroza Gi retracDia peretelui vezical
9. 8tenoza orificiilor ureterale.

$-