Invatarea Eficienta 2

Curs: lnv]area eficient
Modul: Bazele i strategiile pentru mbunt]irea stilului i a organizrii

procesului de nv]are
Unitate: Stiluri de nv]are
n cadru aceste ec[ vom defn no[unea de st de nva[are, vom
prezenta doua casfcar pe baza unor crter dferte, care ne foosesc
pentru determnarea stuu domnant, vom anaza caracterstce
anumtor stur de nva[are, precum posbta[e de mbunata[re a
acestora.

Definirea no]iunii de stil de nv]are
Pentru a emna toate probemee aparute cu ocaza nva[ar pentru
ca acest proces sa fe ct ma catatv ma productv, este mportant
sa t[ care este stu dvs. de nva[are. Indferent daca sunte[ eev de
ceu, student sau a[ termnat facutatea, nsa vre[ sa contnua[ cu
perfec[onarea profesonaa, cu sguran[a v-a[ dezvotat un anumt
mod n care nva[a[ acumua[ cunotn[e care va facteaza
nva[area. Cnd nva[a[ pute[ foos ma mute stur, nsa unu va f
cu sguran[a ma domnant dect ceeate. Ce st de nva[are ve[
aege depnde de stua[e, respectv de cunotn[ee pe care e
dobnd[, de prefern[ee dvs.
Aadar, cu ate cuvnte, termenu stur de nva[are repreznta
descrierea atitudinilor, comportamentelor i ac]iunilor care
determin metodele cele mai potrivite pentru noi n ceea ce
privete nv]area.
Pentru n[eegerea aceste no[un, ne poate f de a|utor defn[a u
Keefe,|Keefe, 1979| ,Stilul de nvJare reprezint
comportamentele caracteristice ale elevilor, care se pot folosi
ca un indicator relativ stabil al modului n care elevii primesc,
interacJioneaz i rspund la mediul de nvJare".
1
Exsta dferte casfcar ae sturor de nva[are, ar n textu care
urmeaza va vor f prezentate doua dntre ee care va pot a|uta ce ma
mut n determnarea mbunata[rea stuu dvs. de nva[are.

Copyright Link group 1 / 18
Modelul VAK
Cea ma raspndta cea ma smpa casfcare a sturor de nva[are
este cea care subn[eege 3 stur de nva[are. Acestea sunt:
vzua,
audtv,
knestezc (tact).

Fgura 1 - Modeu VAK

Tipul vizual de nva[are este caracterstc pentru persoanee care
nva[a ce ma uor o matere atunc cnd nforma[e sunt prezentate
vzua, sub forma de text sau magn. Daca acest tp de nva[are este
predomnant pentru dvs., atunc probab gndure dvs. con[n deseor
magn. Ce ma bne nva[a[ atunc cnd con[nuture sunt prezentate
prn tehnc vzuae, precum prezentar Power Pont, fpchart, dagrame
sau ate materae scrse. Va caracterzeaza faptu ca, n cee ma
frecvente cazur, foos[ nforma[ dn manuae not[e ca, n
genera, prefera[ sa nva[a[ sngur/a, n tmp ce n tmpu cursuror,
urmar[ comuncarea non-verbaa a profesoruu.
Tipul auditiv de nva[are este caracterstc pentru ce care nva[a ce
ma smpu atunc cnd:
ascuta preeger,
partcpa a dscu[,
fac schmb de de

Daca ave[ acest st de nva[are predomnant, nseamna ca va
descurca[ foarte bne atunc cnd ucra[ n grup sau n perech. Pentru
dvs., nforma[a scrsa are o mportan[a ma mca. Memora[ nva[a[
ma repede con[nuture daca e auz[ sau e ct[ cu voce tare. Va
mbunata[[ nva[area daca citi]i textul cu voce tare sau daca
foos[ un matera nregstrat.
Daca n tmpu procesuu de nva[are ua[ not[e, desena[ magn
dagrame pentru a re[ne ma uor anumte nforma[, atunc pentru
dvs. este caracterstc stilul kinestezic (tactil) de nv]are. Ce ma
bne nva[a[ prn mcar, atnger sau ac[un concrete. Cerceta[ actv
umea fzca dn |uru dvs. Va caracterza[ prn faptu ca nu pute[ sta
fara sa face[ ceva pentru o peroada ma unga de tmp. Aten[a dvs.
este atrasa de nevoa fa[a de actvtate cercetare.
Informa[ supmentare:
VAK - Vsua Audtory and Knaesthetc Learnng:
http://www.youtube.com/watch?v=7OgoMT2ncg&feature=re
ated

Strategii pentru mbunt]irea stilului de nv]are
Pe baza descreror date, determna[-va propru st de nva[are, ar
apo pune[ n apcare cteva dntre stratege pentru mbunata[rea
acestua.
n fa[a dvs. se afa o sta de sfatur ute pentru fecare st de nva[are
n parte:
1. Daca prefera[ stilul vizual de nva[are, atunc pute[ mbunata[
a maxm acest tp, daca:
foos[ materae precum fotograf, har[, dagrame, grafce,
foos[ dferte cuor pentru a marca cee ma mportante
par[ dn text,
foos[ con[nutur mutmeda,
vzuaza[ nforma[ sub forma de magn pentru a e
memora ma uor,
atunc cnd ua[ not[e adauga[ magn, dagrame,
va ustra[ propre de ca magn nante de a e nota,
nva[a[ ntr-un oc ntt, departe de nterferen[ee verbae,
dupa ascutarea materaeor mutmeda, observa[
anaza[ cu aten[e magne dagramee ncuse n
materaee con[nutu ec[or.
2. Stilul auditiv de nva[are se poate mbunata[ daca:
scre[ dscursur prezentar,
ct[ recaptua[ textu cu voce tare,
partcpa[ a dscu[ a dezbater,
foos[ dspoztve pentru nregstrarea sunetuu, n oc de a
ua not[e,
dscuta[ despre dee dvs.,
dcta[ cuva gndure dee dvs.
3. Stilul kinestezic (tactil) de nva[are se poate mbunata[ daca:
foos[ pauze reguate n tmpu nva[ar,
ascuta[ muzca n tmp ce nva[a[,
foos[ dferte cuor pentru a marca ce ma mportant dn
text,
rasfo[ materaee nante de a ncepe sa e ct[ n detau,
pentru a va face o magne despre ce este vorba,
efectua[ teste de avansare,
aeza[ n spa[u dvs. de ucru pctur, fotograf postere.

Modelul lui Kolb
Casfcarea care urmeaza a fost facuta de catre Davd Kob, care n
urma unor cercetar ndeungate a atras aten[a asupra faptuu ca
eev se deosebesc recproc n ceea ce prvete modu n care prmesc
proceseaza nforma[e. Unora e pace sa ucreze cu nforma[
concrete (fapte, date expermentae), n tmp ce a[ se descurca ma
bne cu abstrac[ (teore, nforma[ smboce, modee matematce).
Un nva[a prn ncercar, ar apo observa anazeaza ce se ntmpa,
n tmp de a[ sunt orenta[ spre gndre, panfcare n[eegere,
nante de a ncerca sa faca ceva.
Conceptu ccuu de nva[are dezvotat de Kob observa nva[area ca
un proces expermenta (eng. Expermenta Learnng), care se poate
separa n ma mute par[, respectv faze. Kob -a dervat concuze
dn actvtatea ator pshoog subnaza faptu castilul de nv]are
este rezultatul motenirii, al propriei experien]e i al
cerin]elor din mediul actual. Dupa Kob, stu de nva[are
repreznta o combna[e a moduu n care omu prmete proceseaza
nforma[e, formndu- astfe un st de nva[are unc - ce ma potrvt
pentru e.
Daca vrem ca nva[area sa fe efcenta, trebue sa trecem prntr-un
ntreg ccu:
trarea une experen[e,
observarea, cercetarea experen[e,
extragerea generazar despre experen[a,
a|ungerea a o noua experen[a.
Totu, nu este obgatoru ca nva[area sa aba oc n aceasta ordne.
Se poate ncepe dn orce poz[e dn ccu, ar pentru ca nva[area sa
fe efcenta, trebue termnata fecare faza. De asemenea, nu este
neaparat necesar ca accentu pus pe fecare faza sa fe ega.
Modeu u Davd Kob combna doua dmensun, cea a experen[e
concrete a conceptuazar abstracte ("cum receptam"), cu ate
doua dmensun, anume cea a expermentar actve a observar
refexve ("cum procesam").
Stur de
nva[are
Refexvu
(Dvergentu
)
Pragmatcu
(Convergen
tu)
Teoretcan
u
(Asmatoru
)
Actvstu
(Acomodato
ru)
Combina]i
a
proceselor
experen[a
refec[e
gndre
ac[une
refec[e
gndre
ac[une
experen[a
Mod de
gndire
Induc[e Anaoge Deduc[e Anaoge
deduc[e
Fgura 2 - Modeu u Kob

Dupa Kob, dar n conformtate cu ccu de nva[are expermentaa,
sunt dentfcate 4 tpur de eev, pe baza stuu de nva[are,
anume:
Activii (acomodatorii) - se bucura de no experen[e
oportunta[ care e permt sa nve[e prn expermentare. n
procesu de nva[are e pace sa partcpe actv. Ce ma bne
nva[a dn exerc[ scurte nteractve.
Reflexivii (divergen]ii) - e pace sa observe sa refecteze
asupra nforma[or nante de a ac[ona. Le pace sa a decz
doar atunc cnd sunt pregat[ nu e pace sa se grabeasca. Ce
ma bne nva[a prn observare dn experen[ee ator persoane.
Teoreticienii (asimilatorii) - e pace sa cerceteze metodc. E
anazeaza fecare pas pun ntrebar. Sunt anatc detaa[.
nva[a asemenea refexvor, nsa e pace sa apce propre
concepte modee teoretce.
Pragmaticii (convergen]ii) - cauta mereu sou[e practce, nu
e pace sa teoretzeze vor sa dobndeasca experen[e practce.
Ac[oneaza repede cu ncredere de sne. nva[a a fe ca actv,
nsa e pace sa aba un obectv practc pentru actvta[e or.
Trebue avut n vedere ca ma|ortatea oamenor au evden[ate ma
mute stur de nva[are smutan, aadar apar[n unua dntre subtpur
sau char tpuu combnat, care foosete cu succes toate cee 4 tpur
de nva[are, ceea ce asgura o adaptare maxma a cern[ee
con[nutuu pe care nva[a. De asemenea, ar trebu avut n vedere
ca ncunu dntre sture de nva[are nu este n sne ce ma bun sau
sufcent. Pe patforma DL, a[ avut ocaza sa competa[ un chestonar
pentru evauarea stuu de nva[are, ar acum pute[ afa ma mute
despre prefern[ee fecaru st, precum despre posbta[e de
mbunata[re a fecarua dntre ee.

Stilul de nv]are activ
Trasatur:
nva[a n speca dn experen[a practca,
adora punerea n apcare a panuror ncuderea personaa n
actvta[,
comportamentu este n concordan[a cu experen[ee ntutve, n
detrmentu anazeor ogce,
n sou[onarea probemeor se bazeaza ma mut pe oamen
pentru a ob[ne nforma[, dect pe propre anaze tehnce.

Dezvotarea acestu st de nva[are:
aten[e asupra obectveor,
cautarea de no oportunta[,
nfuen[a asupra ator persoane conducere,
ncudere personaa,
coaborarea cu oamen.

Actvta[ materae de studu care corespund acestu st de nva[are:
anaze ae apcar (Case Study),
exerc[,
exempe de aborator,
stua[ cu probeme,
smuar.
Pe patforma, studen[ care apar[n acestu st de nva[are vor avea
posbtatea sa- exprme dee n ce ma bun mod posb prn
reazarea exerc[or (Assgnment-ur/Task-ur), care e vor asgura
posbtatea de exprmare a orgnata[, ar daca au ca scop
dezvotarea comuncar, atunc pot utza servce de forum chat
dsponbe pe patforma.

Fgura 3 - Actvu
Stilul de nv]are reflexiv
Trasatur:
sunt ce ma bun n anaza unor stua[ concrete dn dferte
puncte de vedere,
ma degraba observa, dect sa ac[oneze,
au nterese cuturae ampe e pace sa strnga nforma[.

a f deschs fa[a de sentmentee umane,
dezvotarea abta[ de evauare,
ascutare mpar[aa,
strngerea nforma[or.

manuae de refern[a,
rapoarte,
stua[ cu probeme,
exerc[ n echpa,
forumur de dscu[.

Pe patforma, studen[ care apar[n acestu st de nva[are pot
mbunata[ propru st utznd (pe nga toate materaee anexate)
materae supmentare bbografa recomandata, pentru a a|unge a
nforma[e pe care e cauta, n tmp ce abtatea de dscu[e o pot
dezvota pe forum a consuta[e chat programate.


Fgura 4 - Refexvu
Stilul de nv]are teoretician
Caracterstc:
n[eegerea unu numar mare de nforma[ ntroducerea or
ntr-o forma rezumata, ogca,
nteres fa[a de de concepte abstracte,
cred ca ce ma mportant ucru este ca teora sa aba o putere
ogca nu o vaoare practca.

organzarea nforma[or,
crearea modeeor conceptuae,
testarea teore a deor,
proectarea expermenteor,
anaza cantta[ de date.

ec[,
artcoe tn[fce,
teratura de specatate supmentara,
teste de evauare a cunotn[eor.

Studen[ care apar[n acestu st de nva[are vor putea sa- dezvote
propru st prn efectuarea nemtata a testeor de avansare (care se
foosesc pentru exersare), prn utzarea teratur a materaeor
supmentare, ct prn efectuarea exerc[or (Assgnment/Task).

Fgura 5 - Teoretcanu
Stilul de nv]are pragmatic
Caracterstc:
gasrea moduu de utzare practca a deor a teore,
uarea deczor bazate pe gasrea de sou[ a ntrebar sau
probeme,
preocupare ma degraba pentru sou[onarea probemeor a
exerc[or tehnce, dect pentru rea[e socae
nterpersonae.

crearea unor no modur de gndre ac[onare,
expermentarea cu no de,
aegerea cee ma bune sou[,
stabrea obectveor,
uarea deczor.

nstruc[un nteractve,
stua[ cu probeme,
exerc[ bazate pe exempe practce,
teste cu ntrebar care.

Pe patforma, acest tp de studen[ vor putea sa- dezvote propru st
prn ucru prn efectuarea exerc[or practce, dar prn exersare,
competnd testee de avansare n cadru carora se afa raspunsure
a ntrebar, dar expca[e pentru raspunsure corecte, ceea ce este
pe pacu studen[or care apar[n acestu tp de nva[are, pentru ca pot
sa e fooseasca ca sursa de cunotn[e.


Fgura 6 - Pragmatcu

Aadar, stu de nva[are predomnant va arata cum sa nva[a[ ma
uor ma repede un anumt con[nut spre ce actvta[ sa va
orenta[. De asemenea, stu de nva[are va ndca ce actvta[ nu
sunt punctee dvs. forte, pentru a t a ce anume sa acorda[ ma
muta aten[e ma mut tmp pentru reazare, deoarece, pentru a
nva[a efcent, este necesara trecerea prntr-un ntreg ccu. Trebue
utzate toate materaee metodee de ucru dsponbe, nsa este
bne sa t[ ce anume v se potrvete ce ma mut, care sunt par[e
dvs. sabe ce pute[ face pentru a e mbunata[.
2

De re]inut
Stu de nva[are repreznta comportamente caracterstce ae eevor,
care se pot foos ca un ndcator reatv stab a moduu n care eev
prmesc, nterac[oneaza raspund a medu de nva[are. Cea ma
raspndta cea ma smpa casfcare a sturor de nva[are este
casfcarea care subn[eege 3 stur de nva[are. Aceste 3 stur sunt:
stu vzua, stu audtv stu knestezc (tact).
Conform casfcar date de Kob, dar n conformtate cu cercu de
nva[are expermentaa, sunt dentfcate 4 tpur de eev, pe baza
stuu de nva[are. Aceta sunt:
Actv (acomodator) - se bucura de no experen[e oportunta[
care e permt sa nve[e prn expermentare. n procesu de
nva[are e pace sa partcpe actv. Ce ma bne nva[a dn
exerc[ scurte nteractve.
Refexv (dvergen[) - e pace sa observe sa refecteze
asupra nforma[or nante de a ac[ona. Iau decz doar atunc
cnd sunt pregat[ nu e pace sa se grabeasca. Ce ma bne
nva[a prn observare dn experen[ee ator persoane.
Teoretcen (asmator) - e pace sa cerceteze metodc. E
anazeaza fecare pas pun ntrebar. Sunt anatc detaa[.
nva[a asemenea refexvor, nsa e pace sa apce propre
concepte modee teoretce.
Pragmatc (convergen[) - cauta mereu sou[e practce, nu e
pace sa teoretzeze vor sa dobndeasca experen[e practce.
Ac[oneaza repede cu ncredere de sne. nva[a a fe ca actv,
nsa e pace sa aba un obectv practc pentru actvta[e or.

Nu exsta ce ma bun st de nva[are, nc nu este bne sa foos[
doar un sngur tp de materae metode de ucru, nsa este bne sa
t[ care este stu cu a|utoru carua pute[ ob[ne cee ma bune
rezutate, precum care sunt par[e dvs. sabe pentru a e mbunata[.
lnforma]ii suplimentare:
Sture de nva[are ae u Kod:
Kob Orgna Mode -
http://www.youtube.com/watch?v=b-|TcOzSr10&feature=rem
fu
Kob Learnng Styes -
http://www.youtube.com/watch?v=9aGWODrHa1o&feature=r
emfu
|1| Keefe, W, Learnng stye, Reston, VA.Natona Assocaton of
Secondary Schoo Prncpes, 1979.
|2| Lnk group, Ghd de nva[are, Begrad, 2012.
EFU_02 - lnv]area eficient
1. Exist doar un singur stil de nv]are corect.
a) adevarat
b) fas
2. Studentul cu stilul de nv]are kinestezic nva] cel mai bine
dac:
a) ascuta vocea profesoruu
b) observa magn
c) efectueaza teste
3. Schemele, diagramele i tabelele aflate n cadrul
con]inutului educa]ional vor fi de folos cel mai mult
studentului al crui stil de nv]are este:
a) audtv
b) vzua
c) knestezc
4. Cnd nv]a]i, trebuie folosit doar materialul ce corespunde
stilului de nv]are care v caracterizeaz
a) adevarat
b) fas
5. Modelul stilurilor de nv]are enun]at de Kolb este liniar.
a) adevarat
b) fas
6. Dup Kolb, cel mai bun stil de nv]are este cel:
a) asmatv
b) acomodatv
c) nu exsta ce ma bun st
7. Asocia]i stilurile de nv]are i procesele de gndire:
a) pragmatcu (convergentu) a) gndre ac[une
b) actvu (acomodatoru) b) refec[e gndre
c) teoretcanu (asmatoru) c) experen[a refec[e
d) refexvu (dvergentu) d) ac[une experen[a
1. Exist doar un singur stil de nv]are corect.
b
2. Studentul cu stilul de nv]are kinestezic nva] cel mai bine
dac:
c
3. Schemele, diagramele i tabelele aflate n cadrul
con]inutului educa]ional vor fi de folos cel mai mult
studentului al crui stil de nv]are este:
b
4. Cnd nv]a]i, trebuie folosit doar materialul ce corespunde
stilului de nv]are care v caracterizeaz
b
5. Modelul stilurilor de nv]are enun]at de Kolb este liniar.
b
6. Dup Kolb, cel mai bun stil de nv]are este cel:
c
7. Asocia]i stilurile de nv]are i procesele de gndire:
aa, bd, cb, dc

Invatarea Eficienta 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Invatarea Eficienta 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs: lnv]area eficient

Modul: Bazele i strategiile pentru mbunt]irea stilului i a organizrii

S-ar putea să vă placă și