Sisteme de cogenerare a energiei electrice qi termice

SISTEME DE COGENERARE A ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE

[ 10
150 28, 30, 31, 37]
3.1 Considera{ii generale privind cogenerarea
Sistemele termoenergetice cu cogenerare fiilizeazd, cdldura produsd prin ardere at6t
pentru producerea de energie mecanicd I electricd, cdt gi pentru scopuri tehnologice sau de
incdlzire I preparare a apei calde menajere. Ele sunt un caz particular al instalafiilor cu cichui
combinate. Nu constituie de fapt o noutate de ultimd ord, ele s-au construit qi folosit de mult
sub forma unor centrale electrice cu termoficare (CET), la care se urmdregte in principal
producerea de energie electricd gi in al doilea r6nd furnizarea agentului termic pentru incdlzire
sau prepararea apei calde. Ideea debazd a instalafiilor termoenergetice cu cogenerare constd
in faptul cd gazele de ardere produse prin arderea combustibililor au temperaturi ridicate, deci
prezintd un grad de transformabilitate mare a energiei inteme in energie mecanic[. Utilizarea
cdldurii la aceqti parametri pentru producerea de abur tehnologic sau pentru incSlzire este
insolitd de pierderi importante de exergie. O importanld deosebitd prezintd aspectele legate de
proteclia mediului. in general se urmdreqte imbinarea avantajelor economice cu cele
ecologice, fapt rcalizabil in instalafiile cu cogenerare, unde prin reducerea consumului de
combustibil convenlional sau utilizarea energiilor neconvenlionale, se micgoreazd cantitatea
de noxe (COz, CO etc.) emise in mediul ambiant.
Cogenerarea reprezint6 producerea combinatd qi simultand a energiei electrice qi a
cdldurii pornind de la o singurd sursd, cea de energie primard. O instalafie de cogenerare
permite producerea simultand de kWh electrici qi de kWh termici cu un randament superior
celui al centralelor electrice gi de incdlzire separate. Astfel, cogenerarea realizeazd o
economie de energie primard de 10 pdnd la 20 % gi in acelaqi timp realizeazd fiabilizatea
alimentdrii electrice.
Cogenerarea presupune existenfa unei maqini termice (turbind cu abur, turbind c\ gaze
etc.) care cogenereazd cele doud fluxuri de energie direct utilizabilld: termicd gi electricd. Maqina
termicd funcfioneazd pe baza unui ciclu termodinamic direct (motor), preludnd de Ia sursa
caldd un flux de cdldurd cu temperaturaridicatd qi ceddnd la sursa rece vn flux de cdldurd cu
temperatura mai cobor6t6. Cogenerarea constd in folosirea unei pdrli din cdldura extrasd
din ciclu, dupd producerea lucrului mecanic, pentru alimentarea cu energie termicd a unor
Sisteme de cogenerare a energiei electrice gi termice
consumatori, aceqtia preludnd parlial sau total rolul de sursd rece a ciclului termodinamic.
Eficienla energeticd, economicd qi ecologicd a cogenerdrii comparativ cu producerea separatd,
este prezentatd in figura 3.1 .
Fig. 3.1 Eficienta energeficSo economici gi ecologici comparativ cu producerea separatii
( reprodus dup6
[] )
Prin natura sa, procedeul de producere combinatd qi simultand a celor doud forme de
energie, realizeazd, o economie importantd de energie primard in comparalie cu producerea
separatd a lucrului mecanic. Economia se reflectd sub aspect economic, in reducerea cheltuielilor
cu combustibilul ale instalaliei producdtoare qi sub aspect ecologic, in reducerea poludrii
mediului ambiant. Clasificarea soluliilor de cogenerare se poate face in func{ie de diverqi
factori cu impact major asupra performanlelor tehnice gi economice ale acestora- in ng. 3.2 este
ftcutd o comparafe inte cogenerare qi producerea separatd a energiei electrice qi cdldurii.
Principalii factori sunt: scara puterii electrice instalate, gradul de interconectare pe partea
electric5 gi solulia tehnicd (tipul maginii termice).
Scara puterii electrice instalate include un domeniu larg, care pomeqte dela zeci de kW
pAnS la sute de MW. Din acest punct de vedere se deosebesc instalafii de cogenerare de foarte
micd putere, de micd putere, de medie putere gi de mare putere.
Cogenerare
-
Producere separati
Eficienfa energetici
e
Randament global (qr1) superior faJd
de producerea separat6:
risr: (Q+EyW
unde:
Q-
cdldura
[MWh];
E- energia electricd
[MWh];
W- echivalentul energetic al
consumului de combustibil
tMwhl.
Tlel(cer;/Tlr11r"oaa9: 1,3
-
1,8
o
Economie de energie primarS:
AW(Q+E)
:0,3 -
0,6
AW
-
economia de energie primard
Eficienfa economicii
o
Reducerea cheltuielilor
cu combustibilul
r
Reducerea costului de
producere al celor doud
forme de energie
Eficien{a ecologicl
Reducerea emisiilor
poluante
o Reducerea ecotaxelor
Reducerea facturii energetice totale
Sisteme de cogenerare a energiei electrice
Si
termice
Gradul de interconectare pe partea electricd clasificS instalaliile de cogenerare in
grupuri izolate, funcliondnd insularizat gi asigurdnd alimentarea unui anumit consumator qi
grupuri interconectate, cu disponibil sau deficit de energie electricd, grupuri care alimetteazd
un anumit consumator dar sunt conectate gi la refeaua publicS, cu care are schimburi permanente
sau frecvente de enerqie electricd.
Cogcaenre Frsduecrc
iprrrtl
Were
Wo"g.n
Wcr
Fig. 3.2 Comparafieintre cogenerare gi producerea separatii a energiei electrice gi cildurii
( reprodus dupd
[1] )
Solulia tehnicd (tipul maqinii). Tipul maginii termice utilizate,.stabileqte nivelul
performan{elor termodinamice (randamentul de producere a lucrului mecanic) gi tehnice
(gradul maxim posibil de recuperare a cdldurii evacuate din ciclul termodinamic) precum qi
unele limitari (de exemplu nivelul maxim al cdldurii oblinute prin recuperare). in funclie de
aceqti factori, filierele de cogenerare se clasificd in:
-
instalalii de cogenerare cu turbine cu abur;
-
instalalii de cogenerare cu turbine cu gaze;
-
instalaJii de cogenerare cu cicluri combinate gaze-abur;
-
instalafii de cogenerare cu motoare termice;
-
instalafii de cogenerare cu pile de combustie;
-
instalalii de cogenerare cu motor Stirling.
, . ' ; ,
I ,
i .
. . . 1
3.2Indicatoritehnicicaracteristicisolu{iilordecogenerar
Aprecierea eficienlei unei anumite solulii de alimentare cu energie se poate face.prin
indicele de cogenerare, indicele de structurd al producfiei qi al cererii de energie, gradul de
cogenerare qi coeficientul de cogenerare.
Centrdl de
ogcncilrc
tB1
4e
qa
{
Pis&ri
ffiru
rJ
t-
r|ndcn
CFt ]
7,_F
Pis?tdri
a
Sisteme de cogenerare a energiei electrice
Si
termice
Indicele de cogenerare rcprezirtd" raportul intre energia electricd E1 qi cdldura
Q1,
livrate din CET in regim de cogenerare:
tr
v
=
"'
l kW l kwl
' o ,
Regimul de cogenerare reprezintd energia liwatd din turbina de cogenerare pe seama
aburului livrat la pizele reglabile sau la contrapresiunea acesteia. in sistemul tehnic de unitdli de
mdsurS, valorile indicelui de cogenerare se exprimd, in
[kwh/Gcal].
intre cele doud valori existd
urmdtoarea relafie de transformare:
[Ylr*n
=
1163[Y]r,
Indicele de structurd al produc{iei qi al cererii de energie este dat de rela-tia:
z
=9ttwt
tkwhl
E '
in care :
Q
-
cantitatea anuald totalS de cdldurd (la medie gi joasd
temperaturd) consumatd in conturul
considerat
[kWhian];
E
-
cantitatea anuald de energie electric[ consumatd in contur
[kwh/an].
Mdrimea indicelui de structurd a consumului este in funclie de natura proceselor
tehnologice, de gradul de mecanizare, automatrzare gi, in special, de gradul de electrificare a
proceselor. Indicele de structuri a consumului de energie aratd carc este ponderea consumului
propriu de energie electricd f4a de cel de cdldur6. Cu cdt Z ueqte cu atdt cregte probabilitatea ca
solulia de cogenerare cu CET proprie sd fie mai eficientd tehnico-economic decdt solulia
alimentdrii separate. Este de remarcat cd in valoarea lui
Q1
se iau in considerare numai
consumurile de cdldurd cu nivele termice pdnd in cca200
-
300
'C
adicd acelea care pot fi livrate
in mod curent din turbinele de cogenera[e qi pe baza cdrora se poate obline astfel energia
electricd in cogenerare.
Este de subliniat cd, pe mdsurd ce creqte ponderea energiei electrice, ca formd finald de
energie in procesele de consum, valoarea indicelui de structuri scade.
Gradul de cogenerare este definit prin:
*,
=?IH4/htkwhl
ln care:
Sisteme de cogenerare a energiei electrice
Si
termice
E1 reprezintd energia electricd posibil a fi produsd in regim de cogenerare pe seama cantitAtii
de cdldurd
Q
consumatd intr-un contur;
E reprezinti cantitatea anuald de energie electricd consumatd in conturul considerat
[k$fh].
Gradul de cogenerarc aratd, gradul in care societatea respectivd iqi poate acoperi
singurd consumul propriu de energie electricd din energia electricd produsi in regim de
cogenerare Er pe baza consumului de cSldurd
Q.
Coeficientul de cogenerare al unei centrale termoelectrice reprezintd raportul intre
cdldura liwatd de aburul care s-a destins in turbine (qr,
Q)
gi cdldura totald livratd
consumatorului (q,
Q).
DupA cum acest raport se referd la debitele momentane sau la
cantitAfle anuale de cdldurS, coeficientul de cogenerare este momentan a sau anual ao.
a = L , o ^ = Q '
q a
in func1ie de valorile care determind acest raport, coeficientul de cogenerare poate fi
oarecare (aqi a") saunominal (t
Si
ao").Pentru o sarcindtermicd dat6,acdrei curbdclasatd
anuald este prezentati in figura 3.3, relaliile de definilie ale coeficien{ilor de cogenerare sunt :
OF
O A ,
OB
d ^ = -
" o A
d n =
aTiaOFGDEO
;
a x =
aTiaOBCDEO
aTiaOAGCDEO aTiaOAGCDEO
rt r, r
Lryanl
Fig. 3.3 Curba clasattr anualS a unui consum de cllduri (reprodus dup6
[1])
3.3 Bilan{ul energetic al instalafiilor de cogenerare
Alimentarea cu energie a consumatorilor, la un inalt nivel calitativ gi de siguranld,
precnm gi gospoddrirea ralionald qi eficientd a bazei energetice presupune, pe de o parte,
A
F
B
o
E r
lh/arl
Srttr*t at r"S""r,
cunoagterea corectd a performanjelor tehnico-economice ale tuturor pdrfilor componente ale
intregului lan! energetic, de la producStor la consumator, iar pe de altd parte, asigurarea
condiliilor optime, din punct de vedere energetic, pentru funcfionarea acestora.
Principalul mijloc care std la indemAna specialiqtilor pentru realizarea acestor
obiective importante il constituie bilanlul energetic, care permite efectuarea atdt a analizelor
cantitative, cit qi a celor calitative asupra modului de utilizare a combustibilului gi a tuturor
formelor de energie in cadrul limitelor unui sistem determinat. Acest cadru limitd poartd
denumirea qi de contur, el reprezentAnd practic suprafaja inchisd care include limitele f4a de
care se considerd intrdrile qi ieqirile de energie. Prin ufinare, conturul unui bilan! energetic
poate coincide cu conturulftzic al unui utilaj, al unei instalalii sau al unui ansamblu complex.
Elaborarea qi analiza bilanlurilor energetice este reglementatd prin lege gi trebuie sd se
transforme intr-o activitate sistematicd care are drept scop reducerea consumurilor de
combustibil gi energie prin ridicarea continud a performanlelor energetice ale tuturor
instalaliilor, sporirea eficienfei intregii activitAf energo-tehnologice.
Elaborarea qi analiza bilanlurilor energetice constituie cel mai eficient mijloc de
stabilire a mdsurilor tehnic orgarrizatorice menite sd conducd la cregterea efectului util al
energiei introduse intr-un sistem, la diminuarea consumurilor specifice de energie pe produs.
Modelele matematice pentru realizarca bilanfurilor energetice au la bazd, principiul
conservdrii energiei, in acest sens, se definegte mullimea mdrimilor de intrare, se calculeazd
pierderile din conturul de bilanf, pe categorii de procese, se stabilesc valorile randamentelor qi
se constituie setul mdrimilor de iegire.
in funclie de scopul urmdrit, bilanfurile energetice se intocmesc in patru faze distincte
ale unui sistem gi anume:
-
la proiectarea unui sistem nou sau modernizarea unui sistem existent;
-
la omologarea gi receplionarea pdrfilor componente ale unui sistem;
-
la cunoaqterea qi imbundtdlirea parametrilor tehm'co-funcfionali ai unui sistem in
procesul exploatdrii,
-
la intocmirea planurilor curente qi de perspectivd privind economisirea qi folosirea
rafionald a energiei.
in primul caz, prin elaborarea bilanlurilor energetice se urmdreqte: alegerea celor mai
rafionali purtdtori de energie, stabilirea schemelor optime de alimentare cu energie,
determinarea necesarului de resurse energetice cu luarea in considerare a folosirii cdt mai
eficiente a resurselor energetice secundare, predeterminarea consumurilor specifice de energie
ale fiecdrui agregat care intrd in componenla sistemului, precum gi pe unitatea de produs.
Sisteme de cogenerare o energiei electrice qi termice
In cazul omologdrii sau recepliondrii instalaliilor, bilanlurile energetice au drept scop
stabilirea indicatorilor de consum energetic, a randamentelor qi a performanfelor
tehnico-funcfionale in raport cu cele din proiect sau contractate.
Elaborarea bilanfurilor energetice pentru sistemele in funcliune se face in scopul
ridicdrii calitSlii exploatdrii, a stabilirii stucturii consumului util qi a pierderilor de energie, in
vederea sporirii randamentelor, recuperdrii eficiente a resurselor energetice secundare,
atingerii parametrilor optimi din punct de vedere energo-tehnologic. Pe aceastd bazd, se pot
preciza normele de consum specific de combustibil, energie electric6 gi termicd.
Fundamentarea consumului de energie, in planurile anuale gi de perspectivd, ale
oricdrui sistem energetic are la bazd mdsur6torile, calculele qi concluziile bilanlurilor
energetice care trebuie sd
lind
seama de toate modificdrile aduse instala{iei sau tehnologiilor
de fabricalie folosite sau preconizate.
Fluxurile de energie in cazul bilanfului energetic pot fi scrise sub forma:
unde:
-
Q,-
energia intrudusd in sistem
[W];
-
Q,-
energia utilA
[W];
-
Q,-
pierderile de energie
[W].