Memoriul Obstea Muntele Runcu 2

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE
RUNCU GORJ
2011
MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A

AMENAJAMENTULUI SILVIC
OBSTEA MUNTELE RUNCU
ELABORATOR DE STUDII PENTRU PROTECIA MEDIULUI

EVALUATOR EA
DR.ING.DIPLOMAT MEDIU
SAVU DELIA ADINA
2011
PFA SAVU DELIA ADINA

Activitati de inginerie si consultanta tehnica; Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a.; TEL/FAX: 0731697799/0253273880 /Page 1 of 23

RUNCU GORJ
2011
1. Descrierea succint a proiectului i amplasarea acestuia n raport cu

aria natural protejat de interes comunitar Nordul Gorjului de Vest
I.
DENUMIREA PROIECTULUI
Amenajamentul padurilor de folosina forestiera proprietate privata Obtea Muntele Runcu judeul
Gorj U.P. I Valea Sohodolului.
II.
TITULAR
NUMELE:OBSTEA MUNTELE RUNCU

ADRESA: COMUNA RUNCU, SAT RUNCU, JUDETUL GORJ
Numele persoanelor de contact:
PRESEDINTE: STAN VASILE, Tel: 0764402403; 0744565633
III.
ELABORATOR
Numele companiei: PFA SAVU DELIA ADINA

PFA SAVU DELIA ADINA reprezentata de,
Dr.ing.diplomat mediu Savu Delia Adina;
Adresa: Comuna Dobroteasa, judetul Olt;
Cod fiscal: 26039896;
Certificatul de inmatriculare/inregistrare: F28/597/30.09.2009;
Tel.mobil: 0731697799; Tel/fax:0253/273880;
e-mail:orhidee70@yahoo.com;
Obiectul de activitate, pe domenii: 7112; 7490;
Activitati de inginerie si consultanta tehnica;
Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a.;


RUNCU GORJ
2011
Certificate de atestare:
1. Certificat de atestare pentru EA, RA, RM, RIM, BM inscris in REGISTRUL NATIONAL AL
ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI emis de Ministerul
Mediului si Dezvoltarii Durabile;
2. Autorizatie de expert tehnic judiciar in specializarea Ecologie si protectia mediului.
IV.
DESCRIEREA PROIECTULUI
1. DATE GENERALE
1.1.
Justificarea necesitatii proiectului Context legislativ
Amenajamentele silvice reprezinta proiecte tehnice prin care gospodarirea silvica isi asigura, in
padure, conditii organizatorice proprii pentru realizarea sarcinilor ei.
Gospodarirea fondului forestier national este supusa regimului silvic (= un sistem de norme
tehnice silvice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza
fondului forestier national avand ca si finalitate asigurarea gospodaririi durabile a ecosistemelor
forestiere) realizandu-se prin planurile de amenajament silvic elaborate dupa norme unitare la
nivel national (indiferent de natura proprietatii si de forma de administrare).
Acestea sunt verificate de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura fiind
aparobate prin ordin de ministru.
Intocmirea amenajamentelor este obligatorie fiind reglementata de legislatia in vigoare (Legea
46/2008 Codul Silvic si actele subsecvente acesteia).
1.2.
Localizarea proiectului
Prezentul memoriu tehnic de prezentare a amenajamentului silvic are ca obiect de studiu

padurile (fondul forestier) proprietate privata apartinand Obstei Muntele Runcu din judeul Gorj.
Amenajamentul silvic pentru UPI Valea Sohodolului al carui beneficiar este Obstea Muntele
Runcu este realizat pe terenuri situate in interiorul sitului Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest.
ntreaga suprafa luat n studiu este administrat de Ocolul Silvic Privat Lotru Brezoi 2006.
Fondul forestier proprietate privata aparinnd Obstei Muntele Runcu, s-a constituit la actuala
amenajare prin preluarea n proprietate a unor arborete din:
O.S. Runcu U.P. IV: 1-8, 10-11, 12A, 93, 94%, 96A%,B,C,C, 136, 137%, 138P, 139A,P,
142-144;
O.S. Runcu U.P. V: 1-49, 50A,B,E%,F, 51-55, 61-62, 63A, 65-70, 74-76, 89-113, 114A
%B,C,D, 115-131, 133-154.
Suprafata fondului forestier, conform documentelor care atesta proprietatea este de 4988.09
ha. In urma insumarii suprafetelor pe u.a.-uri, din amenajamentul precedent, a rezultat o suprafata
de 4976.63 ha. Diferenta in minus fata de actele de proprietate se justifica astfel: minus 11.55 ha

RUNCU GORJ
2011
se datoreaza unor greseli de inscrisuri in titlul nr. 265 din 21.03.2007 (u.a. 33A U.P. IV), iar
diferenta in plus de 0.09 ha este datorata unor rotunjiri.
Drept urmare a determinarii analitice a suprafeelor pe planurile topografice de baza a rezultat
o suprafaa de 5000.3 ha, mai mare fata de cea din amenajamentul expirat cu 23.67 ha. Aceasta
diferena se justifica prin schimbarea metodei de determinare a suprafetelor.
Organizarea administrativa (districte, cantoane). Organizarea administrativa este
corespunzatoare, n condiiile actuale, pentru asigurarea pazei i executarea lucrarilor silvotehnice
necesare, potrivit prevederilor acestui amenajament.
Tabelul 1
Districtul
Nr.
Cantonul
Denumire
III
Runcu
Parcele
Suprafaa
Nr.
Denumire
componente
- ha -
14
Plescioara
1-9, 139-152, 401-408, 410-412, 436-439P, 442-444,

493-494, 496.
1361.0
15
Pescaru
10-55, 61-70, 74-75, 153, 154.
1958.6
16
Dragomanu
76A,B, 89-131, 133-138
1680.7
5000.3
TOTAL
Din punct de vedere geografic, proprietatea este situata n zona montana i premontana a
munilor Vlcanului, la intersectia acestora cu Depresiunea Tismana - Stanesti.
Din punct de vedere fitoclimatic se afla n : etajul montan de amestecuri (FM2-49%), etajul
montan premontan de fagete (FM1+FD4-45%), edajul deluros de gorunete fagete i gorunetofagete (FD3-6%).
Repartizarea fondului forestier pe unitai teritorial administrative.
Tabelul 2
Nr.
crt.
Denumirea fost
Judeul
Unitatea teritorial
administrativa
Suprafata
Parcele aferente
OS
UP
- ha -
IV
Gorj
Comuna Runcu
Runcu
401-408, 410, 411, 412A, 493, 494%,4 96A

%,B,C,C, 436, 437%, 438P, 439A,P, 442-444,
1-49, 50A,B,E%,F, 51-55, 61-62, 63A, 65-70, 7476, 89-113, 114A%B,C,D, 115-131, 133-154.
570.7
4429.6
Vecinatai, limite, hotare. Limitele fondului forestier sunt naturale (culmi, praie), artificiale
(liziera padurii) i convenionale (marcaje silvice).
Tabelul 3
Puncte
Vecinatai
Limite


RUNCU GORJ
Trup de
padure
Felul
cardinale
2011
Denumirea
Culmea Custureana i
O.S. Lupeni
N
Gol de munte pasune
Naturala
Artificiala
Culmea Muntelui iglau
Valea Sohodolului
Liziera
Fond forestier
administrat de O.S.
Runcu
Naturala
Culme Cernaia
Naturala
Piriul Jeleel, Caelului, v. Podului

Culmea Bordului, Creasta tersurii, Culmea Zmizii, Culmea
Alunoasa, Culmea Tufaia
Naturala
Paraul V. Macaria
Artificiala
Liziera
Pasune
Pasune
Liziera
Artificiala
Fond forestier
administrat de O.S.
Runcu
Culmea Paltinului, Curmaturii, Futeica, Jgheabului

Naturala
Prul Macriului
1.2.1. Data intrrii n vigoare a amenajamentului

Prezentul amenajament intr n vigoare la data de 26 ianuarie 2009. Durata de valabilitate
este de 10 ani, pn n data de 31.12.2018, an n care se fac revizuiri.
1.2.2. Recomandri privind inerea evidenei lucrrilor executate
pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
Structura de adminstrare silvic are urmtoarele obligaii:

- s respecte prevederile amenajamentului;
- s opereze evidenele amenajamentului la zi, conform datelor cerute de
formularele privind aplicarea lui;
- s noteze toate evenimentele importante survenite n cursul aplicrii
amenajamentului, schimbri de folosin, construcii, date fenologice,
calamiti, lucrri de combatere a duntorilor, etc;
- s ntrein bornele i semnele amenajistice aflate n teren n bun stare;
- s pstreze n bun stare amenajamentele i hrile ce le nsoesc;
- s raporteze eventualele ridicri n plan executate n decursul aplicrii
amenajamentului, pstrnd la arhiv datele de teren.
1.3.
Cadrul natural
1.3.1. Geologie


RUNCU GORJ
2011
Din punct de vedere geologic, n cuprinsul unitaii se ntlnesc trei categorii de formaiuni
geologice i anume:
formaiuni metamorfice ale cristalinului autohton, cu roci eruptive, vechi din paleozoic i
mezozoic care prin dezagregare i alterare au dat natere la depozite de panta;
formatiuni calcaroase din jurasic si cretacicul mediu si inferior;
formaiuni sedimentare din cuaternar;
isturile cristaline fac parte din cristalinul de tip autohton, ocupa partea superioara a
unitaii, fiind roci metamorfice cu intruziuni de roci granitice.
In partea de mijloc a substratului geologice apar granitele, formand benzi orientate in
directia lanului muntos. La zona de contact dintre munte i deal apar formatiunile calcaroase din
miocen. n procesele de coroziune i eroziune ce acioneaza asupra rocilor calcaroase au aparut
fenomene carstice de suprafata i de adncime.
Valea Sohodolului grupeaza fenomene de o deosebita frumusee cum ar fi lapiezurile,
dolinele, vaile carstice cu chei i peterile.
Formaiunile sedimentare sunt slab reprezentate de-a lungul apelor. Acestea sunt
constituite din pietriuri, bolovaniuri i depozite de cuvertura fina la suprafaa.
Dupa duritate, rocile se grupeaza n doua categorii:
roci compacte, tari;
roci afnate, moi.
Rocile compacte se prezinta sub forma de fragmente grosiere de roca tare amestecate cu
material mai fin, din aceeai roca. Din categoria acestora fac parte isturile cristaline, granitele i
calcarele. Pe aceste roci s-au format solurile scheletice slab i mijlociu profunde.
Rocile afanate sunt reprezentate prin nisipuri i materiale fine de cuvertura. Pe aceste roci
s-au format solurile mijlociu profunde i profunde.
De cele mai multe ori materialul parental este constituit din materiale deplasate, formnd de
fapt un complex de materiale parentale.
Pe aceste substraturi s-au format soluri rendzinice, brun luvice, brune eumezobazice, brune
acide.
1.3.2. Geomorfologie
Unitatea este situata n zona montana i premontana a munilor Vlcanului.
Unitatea geomorfologica dominanta este versantul ondulat i fragmentat, mai rar cu forma
plana. In ceea ce priveste panta medie a terenului situaia se prezinta in tabelul de mai jos:
Tabelul 4
Panta(g)
Suprafaa
ha
<16
16-30
31-40
>40
Total
110.5
1803.8
1710.9
1375.1
5000.3


RUNCU GORJ
36
34
2011
28
100
n ceea ce privete expoziia versanilor s-a facut o cartare prezentata mai jos, n care se
observa ca ponderea cea mai mare o are expoziia parial nsorita i anume 52% din totalul
suprafeei. Condiiile sunt favorabile vegetaiei fagului i amestecurilor de fag cu rainoase.
Tabelul 5
Expoziia
nsorita
Parial nsorita
Umbrita
Total
ha
1302.3
2610.0
1088.0
5000.3
26
52
22
100
Suprafaa
Altitudinile ntre care este cuprinsa ntreaga suprafaa aflata n studiu sunt 320 m i 1500
m, nsa o prezentare n detaliu a suprafeelor aferente anumitor categorii de altitudine se poate
urmari n tabelul urmator:
Tabelul 6
Altitudine(hm)
0.2-0.4
04-06
06-08
08-10
10-12
12-14
14-16
Total
ha
17.3
590.0
1088.8
1727.6
1104.8
452.7
19.1
5000.3
12
22
35
22
100
Suprafaa
Formele de relief au influena hotartoare asupra factorilor climatici (caldura, umiditate, etc.)
crend topoclimate specifice, determinnd n acelai timp i profunzimea solului, grosimea
orizontului de humus, etc. Aceste influene se concretizeaza n bonitatea staionala care determina
n final productivitatea arboretelor.
1.3.3. Hidrologie
Reeaua hidrografica este reprezentata de Rul Sohodol spre care converg toate praiele
care strabat teritoriul aflat n studiu, dintre care cele mai inportante sunt: Macriu, Valea Albului,
Pescarul, Valea Jeleelului, Valea Podului.
Pe lnga aceste vai principale, teritoriul studiat este strabatut de o serie de vai secundare
care duc la framntarea terenului. Majoritatea acestor praie au debit permanent, dar cu fluctuaii
(n timpul verilor secetoase au debit mic, iar n timpul topirii zapezii sau al ploilor debitul acestora
crete).
Zona este caracterizata i prin prezena apelor freatice i a izvoarelor de panta bogate.
1.3.4. Climatologie
Teritoriul studiat este situat in regiunea caracterizata printr-un climat temperat umed, cu veri
calde si ierni blande.

RUNCU GORJ
2011
Dupa Monografia Geografica a Romaniei, unitatea face parte din provincia climatica IV i
subinuturile de versani adapostii (F) i de depresiune (G). clima este caracteristica munilor
mijlocii, cu versani adapostii.
Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interaciunilor complexe dintre radiaia solara,
particularitaile reliefului i circulaia atmosferica caracteristica acestei zone.
Relieful acioneaza asupra elementelor meteorologice prin orientarea i nclinarea
versanilor i configuraia principalelor unitai de relief, determinnd etajarea climatica a teritoriului
i o mulime de topoclimate.
1.3.5. Regimul termic
Temperatura medie anuala este cuprinsa ntre + 5.1 i 9,3 0C mai ridicata n partea
deluroasa i mai coborta n zona altitudinal superioara. Lunile cele mai calde sunt iulie i august,
iar luna cea mai rece este ianuarie.
Amplitudinea temperaturii medii anuale este cuprinsa ntre 18,4C i 19,4C. Pe anotimpuri,
temperatura medie se prezinta asfel:
- primavara: +4.6C;
- vara: +10.4C;
- toamna: +5.9C;
- iarna: -4.0C.
Perioada de ger puternic se inregistreaza in lunile ianuarie februarie, iar cea mai calda
perioda din an este n lunile iulie august.
Anual, numarul zilelor cu temperatura peste 0C este de 193, iar sub 0C
este de 172.
1.3.6. Regimul pluviometric
Precipitaii atmosferice medii pe anotimpuri i n perioada de vegetaie:
- primavara: 259.5 mm;
- vara: 307.7 mm;
- toamna: 216.9 mm;
- iarna: 166.9 mm;
Cantitatea de precipitaii se produce cu variaii generate de anotimp ct i de altitudine.
Luna cea mai ploioasa este iunie, iar cea mai secetoasa din decursul anului este februarie in
regiunea de munte si august in regiunea de deal. Umiditatea atmosferica este de 4.5g/m.
n general, iarna este anotimpul cel mai secetos, iar vara cel mai ploios, primavara i
toamna nscriindu-se n condiii medii i oarecum asemanatoare din punct de vedere al regimului

RUNCU GORJ
2011
de umiditate. n anii cnd seceta este excesiva se produc pagube la plantaie prin uscarea
puieilor n special pe versanii nsorii cu sol scheletic.
1.3.7. Regimul eolian

Vnturile dominante din raza teritoriului studiat sunt:
crivaul care bate de la nord-est i care provoaca scaderea temperaturii, viscole de
zapada i poate provoca doborturi;
vntul mare care bate de la nord-vest;
vnturi calde din sud, care bat din direcia sud-vest.
1.3.8. Indicatori sintetici ai datelor climatice
Trasaturile generale ale climei regiunii sunt puternic modificate de condiiile fizicogeografice locale i n special de relief. Sub influena reliefului, pe fondul climatului zonal (al
microclimatului) se realizeaza o compartimentare, i diversificare a climei, difereniindu-se totodata
anumite tipuri de clima, aparnd astfel o zonalitate climatica verticala. Pe acest fundal al zonalitaii
locale latidudinale i altitudinale, formele de relief, orientarea versanilor i poziia acestora
imprima modificari locale, uneori eseniale n caracteristicile vremii i climei, determinnd climate
locale sau topoclimate specifice.
Indicatorii sintetici ai principalilor indici de umiditate i ariditate sunt dai n tabelul urmator:
Tabelul 7
Indicatori sintetici
Anual
Primavara
Vara
Toamna
n sezonul de vegetaie
Indicile de umiditate R=P/T
186.5
56.4
29.6
36.8
37.5
Indicele de ariditate I=P/(T+10)
63.0
71.2
60.4
54.4
50.7
1.3.9. Solurile
Situaia solurilor pe clase, tipuri i subtipuri, precum i suprafaa ocupata de acestea este
prezentata n tabelul urmator:
Tabelul 8
Tipul de
Subtipul
Clasa de soluri
sol
MOLISOLURI
Succesiunea
de sol
orizonturilor
ha
tipica
1701
Am-AR-Rrz
423.1
litica
1703
Am-Bv-Rrz
94.1
517.2
11
8.6
Rendzina
TOTAL CLASA
ARGILUVISOLURI
Suprafaa
Codul
Brun luvic
tipic
2401
Ao-El-Bt-C


RUNCU GORJ
litic
2405
Ao-El-Bt-R
TOTAL CLASA
Brun
eumezobazic
2011
27.6
36.2
tipic
3101
Ao-Bv-C
619.2
12
litic
3107
Ao-Bv-R
36.8
tipic
3301
Ao-Bv-C
2168.3
44
litic
3305
Ao-Bv-R
39.5
2863.8
58
CAMBISOLURI
Brun acid
TOTAL CLASA
SOLURI
NEEVOLUATE,
TRUNCHIATE SAU
DESFUNDATE
tipic
9101
Ao-R
1380.5
28
rendzinic
9102
Ao-Rrz
111.7
tipic
9501
Ao-C
8.2
TOTAL CLASA
1500.4
30
TOTAL GENERAL
4917.6
100
Litosol
Aluvial
1.4.0. Tipuri de staiune identificate

in
tabelul urmator sunt prezentate tipurile de statiuni intalnite in cadrul fondului forestier aflat
in studiu, suprafata ocupata de acestea precum si categoriile de bonitate in care se incadreaza.
Tabelul 9
Nr
Categoria de
bonitate
Suprafaa
Tipul de staiune
(ha)
crt
Codul
Diagnoza
ha
Tipuri i subtipuri
de sol
Mijl.
Inf.
Etajul montan de amestecuri - FM2

1
3.1.2.0
Montan de amestecuri < Bi, stncarie i

eroziune excesiva;
431.0
431.0
Litosol tipic
3.3.3.1
Montan de amestecuri Bi, brun edafic mic

cu Asperula-Dentaria acidofil;
39.5
39.5
Brun acid litic
3.3.3.2
Montan de amestec Bm, brun edafic

mijlociu, cu Asperula-Dentaria;
1960.1
40
1960.1
Brun acid tipic
2430.6
50
1960.1
470.5
Litosol tipic
Total FM2
Etajul montan de amestecurii FM1+FD4
4.1.2.0
Montan-premontan de fagete Bi, stancarie

si eroziune excesiva
806.9
16
806.9
4.2.1.0
Montan-premontan de fagete Bi, rendzinic

edafic mic
205.8
205.8
Rendzina litica
Litosol rendzinic


RUNCU GORJ
2011
4.2.2.0
Montan-premontan de fagete Bm, rendzinic

edafic mijlociu
423.1
423.1
4.4.2.0
Montan-premontan de fagete Bm, brun

edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria;
746.4
15
746.4
Montan-premontan de fagete Bm, aluvial

slab humifer
8.2
8.2
Aluvial tipic
2190.4
44
1177.7
1012.7
170.2
4.5.2.0
Total FM1+FD4
Rendzina tipica
Brun eumezobazic tipic

Brun acid tipic
Etajul montan de amestecurii FD3

Brun luvic litic
9
5.1.5.1
Deluros de gorunete Bi, brun edafic mic;
170.2
Litosol tipic
10
5.1.5.2
Deluros de gorunete Bm, brun slab-mediu

podzolit, edafic mijlociu;
8.6
8.6
Brun luvic litic
11
5.2.4.1
Deluros de fagete Bi, brun edafic mic
36.8
36.8
Brun eumezobazic litic
12
5.2.4.2
Deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu,

cu Asperula-Asarum;
81.0
81.0
Brun eumezobazic tipic
296.6
89.6
207.0
ha
4917.6
3227.4
1690.2
100
66
34
Total FD3
TOTAL
1.4.1. Descrierea tipurilor de statiuni cu factori limitativi si masuri de gospodarire

impuse de acesti factori
A. Montan de amestecuri Bm, brun edafic mijlciu, cu Asperula - Dentaria - ocupa 40%
din suprafata.
Se intalneste pe versanti predominant repezi, cu expozitii diferite, mai putin pe culmi
insorite. Substraturile litologice sunt reprezentate din depozite de suprafata provenite din roci
cristaline, metamorfice sau sedimentare cu insusiri favorabile formarii si mentinerii solului brun
acid cu humus de tip mull si mull-moder.
Soluri mijlociu profunde i profunde, cu volum edafic predominant mijlociu, nisipo-lutoase i
luto-nisipoase, slab- i semischeletice.
Conditiile climatice moderate, caracteristice etajului amestecurilor, favorabile in mod egal
celor trei specii de baza.
Condiiile edafice sunt diferite in mare masura, prin nivelul mijlociu al troficitatii (soluri
oligomezotrofice si mezotrofice) si al aprovizionarii cu apa (H III); umiditatea estivala U3-2, uneori

RUNCU GORJ
2011
cu perioade de deficit de apa (U1), in special pe expozitii insorite. Patura vie este de tipul Asperula
- Dentaria.
Factori ecologici moderat limitativi: substantele nutritive, continutul de schelet si in special
apa accesibila.
Bonitatea este mijlocie pentru amestecuri de rasinoase si fag, uneori inferioara pentru fag.
B. Montan - premontan de fagete Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Dentaria
Ocupa 746.4 ha din suprafata fondului forestier (15%). Acest tip este raspandit pe versanti
predominant mijlocii, cu expozitii diverse, inclinari moderate si repezi. Solurile sunt majoritar brun
acide si eumezobazice, cu mull, mijlociu profunde, semischeletice sau profunde, slabscheletice,
in rezultanta cu volum edafic mijlociu si submijlociu, moderat si, mai rar intens humifere,
structurate glomerular, grauntos si subpoliedric bine drenate si aerate.
Conditiile climatice regionale cu diferentieri locale sensibile in sensul cunoscut, in functie de
expoziie i de poziia pe versani. Solurile cu troficitate specifica ridicata i regim de umiditate
favorabil paturii vii mezofite.
C. Montan-premontan de fagete Bm, rendzinic edafic mijlociu
Ocupa 15% din suprafaa unitaii. Acest tip este raspndit pe versani predominant mijlocii,
cu expoziii diverse, nclinari moderate i repezi, fiind asemanator tipului de staiune montan premontan de fagete, brun edafic mijlociu cu Asperula - Dentaria.
D. Montan de amestecuri < Bi, stncarie i eroziune excesiva
Ocupa 9% din suprafaa unitaii. Se ntlnete pe versanii repezi i foarte repezi (peste 30
grade), cu rupturi de panta i apariii de stnci ; pe soluri litice, podzolice i criptopodzolice,
oligobazice, cu moder tipic sau grosier; mijlociu profunde sau superficiale, nisipo lutoase i lutonisipoase, divers (pna la excesiv) scheletice cu volum edafic mic. Bonitatea inferioara pentru
toate speciile, chiar subinferioara pentru fag.
Factori limitativi: substane nutritive reduse, volum edafic mic, aciditatea activa, climatul
excesiv de rece, vntos, lungimea perioadei bioactive.
E. Montan - premontan de fagete Bi, stncarie i eroziune excesiva (16%).
Acest tip de staiune este ntlnita pe versani abrupi i foarte abrupi cu blocuri de stnci i
grohotiuri, pe expoziii diverse cu soluri foarte superficiale de tipul litosolurilor tipice, formate pe
stncarii cristaline mai rar calcare cu un volum edafic foarte mic, cu un grad de saturare n baze
mic i capacitate de schimb de la mica la mijlocie. Arboretele sunt de clasa inferioara de productie.
2. INDICATORI DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

2.1.
Obiectivele ecologice, economice si sociale


RUNCU GORJ
2011
In conformitate cu cerintele social-economice, ecologice si informationale, amenajamentul

actual imbina strategia ecosistemelor forestiere din zona cu strategia dezvoltarii societatii. Cea
mai importanta directie in care s-a actionat o constituie cresterea protectiei mediului inconjurator,
cresterea factorilor de mediu (aer, apa, sol, flora si fauna) si ridicarea calitatii vietii individuale si
sociale a locuitorilor din zona.
Obiectivele urmarite sunt:
Ecologice protejarea si conservarea mediului:
Protectia terenurilor contra eroziunii eoliene;
Conservarea si ameliorarea biodiversitatii;
Cercetare stiintifica;
Echilibrul hidrologic;
Reconstructia ecologica aterenurilor degradate etc.
Sociale realizarea cadrului natural:
Destindere, recreere;
Valorificarea fortei de munca locala etc.
Economice optimizarea productiei padurilor:
Productia de lemn subtire si gros necesar nevoilor proprietarilor si comunitatilor etc.
Obiectivele mentionate s-au detaliat prin stabilirea telurilor de gospodarire, pana la nivel de
subparcela, arboretele destinate sa indeplineasca aceste obiective au fost zonate ca atare,
conform normativelor in vigoare.
2.2.
Functiile padurii
Corespunzator obiectivelor ecologice, sociale si economice in amenajament se precizeaza

functiile pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare arboret si padurea in ansamblul ei. In acest
scop, arboretele au fost incadrate pe grupe, subgrupe si categorii functionale. Aceasta s-a facut
diferentiat pe grupe, subgrupe si categorii functionale, in ordinea intensitatii functionale fiind
prezentate n tabelul urmator:
Tabelul 10
Grupa, subgrupa i categoria funcionala
Cod
1.1A
1.2A
Denumirea
Grupa I
Paduri situate in perimetrele de protectie a surselor de apa potabila si industriala (T II) (Sursa de
alimentare a Oraului Trgu Jiu);
Paduri situate pe stncarii, pe grohotiuri, pe terenuri cu eroziune n adncime, pe terenuri cu nclinare
Suprafaa
ha
142.0
1901.6
39


RUNCU GORJ
2011
mai mare de 35g (T II);

1.2C
1.5C
Benzile de padure din jurul golurilor alpine, cu o laime de 100-300 m (T II);

Rezervatii naturale ce cuprind suprafete de teren si ape de intinderi variate, destinate conservarii unor
medii de viata, a genofondului si ecofondului forestier constituite potrivit legii (T I)
48.9
322.7
2502.4
51
4917.6
100
4917.6
100
(Rezervaia naturala Cheile Sohodolului; Rezervaia naturala Cheile i petera Patrunsa).;

Paduri din parcurile naturale neincluse in categoriile functionale 1.5A, C, D, E
1.5N
(T IV - conform normelor tehnice pentru amenajarea padurilor, editia 2000)

(Aria naturala protejata ,, Nordul Gorjului de Vest,, - Sit Natura 2000).
Total grupa I
Total
2.3.
Subunitati de productie sau protectie constituite
n vederea gospodaririi difereniate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor socialeconomice i a ndeplinirii funciilor atribuite, arboretele au fost grupate n urmatoarele subunitai
justificate din punct de vedere ecologic i economic:
S.U.P. A - codru regulat, sortimente obinuite pe 2500,2 ha n care s-au inclus
arboretele din categoria funcionala 1.5N(T IV);
S.U.P. E rezervatii pentru ocrotirea integrala a naturii pe o suprafaa de 322,7 ha
n care s-au inclus arboretele din grupa I, categoria funcionala 1.5C (T I);
S.U.P. M - paduri supuse regimului de conservare deosebita pe 2092,0 ha, n care
s-au inclus arboretele din grupa I, categoria funcionala 1.1A, 1.2A, 1.2C (TII);
2.4.
Teluri de gospodarire (baze de amenajare)
Fond de productie totalitatea arborilor si arboretelor unei paduri, in masura in care

indeplinesc rolul de mijloc de productie sau exercita functii de protectie.
Pentru a satisface n mod corespunzator funciile i obiectivele atribuite, att arboretele
luate individual, ct i fondul de producie n ansamblul sau, trebuie sa ndeplineasca anumite
condiii de structura specifice aspectului optim al acestora.
Structura optima (normala) spre care trebuie sa fie ndrumate arboretele i fondul de
producie se definete prin amenajament, inndu-se seama de funciile atribuite i de condiiile
staionale existente.
Deoarece starea actuala nu este corespuzatoare structurii optime, se vor stabili structuri
intermediare de realizat pornind de la situaia existenta i tinznd la dirijarea ct mai apropiata a
arboretelor i a fondului de producie n ansamblul sau catre structura optima.
Structura arboretelor i a fondului de producie n ansamblul sau se definete prin bazele de
amenajare: regim, compoziia-el, tratamente, exploatabilitate, ciclu.
ntre aceste elemente considerate ca baze de amenajare exista cunoscute raporturi de
interferena.
2.4.1. Regimul

RUNCU GORJ
2011
Regimul silvic al unei paduri reprezinta modul general in care se asigura regenerarea unei
paduri (din samanta sau pe cale vegetativa), defineste structura padurii din acest punct de vedere.
Pentru realizarea functiilor ecologice si social-economice stabilite in cadrtul
Amenajamentului Silvic s-a prevazut aplicarea regimul silvic codru care corespunde regenerarii
din samana a speciilor i asigura condiiile necesare realizarii unor arborete stabile capabile sa
ndeplineasca funciile atribuite.
2.4.2. Tratament
Ca baza de amenajare, tratamentul defineste structura arboretelor din punctul de vedere al
repartitiei arborilor pe categorii de diametre si al etajarii populatiilor de arbori.
Pentru realizarea unei structuri care sa permita exercitarea n mod optim a funciilor de
producie i protecie ce au fost conferite arboretelor, s-au propus a se aplica n cadrul
subunitaii de producie tratamentul taierilor progresive n fagete i amestecuri de fag cu
rainoase.
Prin aplicarea acestor tratamente se urmrete evitarea dezgolirii solului i se asigur
permanena pdurilor i a funciilor de protecie i producie ale acestora, precum i crearea de
arborete stabile structural.
Avantajele acestui tratament constau in:
-
asigura o stare de sanatate buna a arboretului prin extragerea arborilor deperisati, rupti de
vant sau zapada, atacati de daunatori;
creeaza conditii de instalare si de dezvoltare a unor nuclee de regenerare naturala prin

extractii de intensitati reduse vizand arborii cu defecte evidente, cei apropiati sau ajunsi la
varste in declin, in ceea ce priveste functia de protectie a solului;
permit ingrijirea semintisului si a tineretului existent prin lucrari adecvate (descoplesiri,

recepari, degajari etc) potrivit stadiului de dezvoltare;
se realizeaza ajutorarea regenerarii naturale in situatia in care aceasta intampina dificultati

de instalare etc.
2.4.3. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineste structura arboretelor sub raport dimensional si se exprima prin
diametre limita, in cazul structurilor de codru gradinarit si prin diametrele medii de realizat,
respectiv prin varsta exploatabilitatii, in cazul structurilor de codru regulat si de crang.
n raport cu caracteristicile arboretelor i funciile atribuite acestora, s-a stabilit
exploatabilitatea de protectie pentru arboretele pentru care se reglementeaz procesul de
producie din grupa a I-a funcional.
Vrsta medie a exploatabilitii este de 109 ani. Acesta este justificat din punct de vedere
economic, ecologic si silvicultural:


RUNCU GORJ
2011
Economic: asigura stabilitatea si mobilitatea economica, influenteaza pozitiv intregul

ansamblu de indicatori economici;
Ecologici: asigura echilibrul hidrologic si climatic fiind favorabil dezvoltarii faunei naturale
de interes cinegetic, sporeste potentialul estetic, mareste diversitatea naturala, mareste
posibilitatea dse evolutie favorabila a ecosistemelor de padure spre structuri optime;
Silvicultural: asigura o stare fitosanitara buna a arboretelor permitand aplicarea

tratamentului stabilit.
2.5.
Lucrari de conducere a procesului de normalizare a padurii - Posibilitatea
In procesul de normalizare a fondului de productie al unei paduri (fond de productie real),

planificarea recoltelor de lemn (posibilitatea) constituie modalitatea de conducere a acestui
proces.
Elementele de calcul care au stat la baza adoptarii posibilitaii de produse principale se prezinta
astfel:
Tabelul 11
Metoda de calcul
Prin intermediul creterii indicatoare
Elemente de calcul
Dupa criteriul claselor de varsta
Valori
Elemente de calcul
Ci (mc )
9987
S.P. normala (ha)
Vd /10(mc)
23640
Perioada I (ani)
Ve/20 (mc)
16394
S.P. I (ha)
Vf/40 (mc)
15713
Perioada a II-a (ani)
Vg/60 (mc)
12427
S.P. II (ha)
1.6
1.079
P1(mc/an)
454.6
30
686.7
20
455.0
Volumul arboretelor exploatabile (mc/ha)
10775
Valori
426
P inductiv (mc/an)
14297
P deductiv (mc/an)
14015
P2(mc/an)
14015
Posibilitatea adoptata
P = 9985 mc/an
2.5.1. Posibilitatea de produse principale

Produsele principale sunt cele care rezulta in urma efectuarii taierilor de regenerare potrivit
tratamentelor silvice aplicate prin taieri progresive si succesive.
2.5.2. Posibilitatea de produse secundare, taieri de igiena


RUNCU GORJ
2011
Produsele secundare sunt cele care rezulta in urma lucrarilor de ingrijire si conducere a
arboretelor.
Structura posibilitaii padurii (produse principale, conservare, produse secundare, taieri de
igiena) este redata n tabelul urmator:
Tabelul 12
Suprafaa(ha)
Volum(mc)
Posibilitatea anuala pe specii (mc/an)
Specificari
Totala
Anuala
Total
Anual
BR
MO
D
R
FA
GO
CA
ME
MJ
DT
DM
Produse
principale
563.1
56.3
99850
9985
43
9912
30
Taieri de
conservare
1016.8
101.7
37000
3700
37
28
3308
83
43
19
170
12
Produse
secundare
1050.8
105.1
28342
2835
347
785
32
1221
230
193
25
Taieri de
igiena
1801.3
1801.3
17100
1710
34
86
17
1283
17
51
68
51
86
17
4432
2064.4
182292
18230
461
899
49
15724
17
136
341
70
479
54
Total
Volumul total posibil de recoltat este de 18.230 mc/an.

n concluzie posibilitatea prognozat va fi:
-
dup 10 ani : P = 9995 mc/an;
dup 20 ani : P = 9995 mc/an;
dup 30 ani : P = 10100 mc/an.
3. Tehnologii de exploatare
n vederea prevenirii proceselor de degradare a solului i asigurrii instalrii i dezvoltrii
seminiurilor utilizabile, se impune luarea unor msuri corespunztoare n ce privete meninerea
integritii ecosistemului forestier. n acest sens, n toate cazurile, vor fi respectate ntocmai
termenele i restriciile silviculturale privind recoltarea materialului lemnos, aa cum sunt ele
nscrise n Instruciunile privind termenele, modalitile i epocile de recoltare, colectare i
transportul lemnului.
Tehnologia de exploatare eficient este cea n trunchiuri i catarge, tehnologie care
prevede secionarea materialului la cioat i elimin pericolul deprecierii seminiurilor precum i
deteriorarea stratului superficial al solului n timpul deplasrii lemnului.
Pentru realizarea n condiii bune a acestei tehnologii este necesar respectarea
urmtoarelor reguli :

RUNCU GORJ
2011
exploatarea s se fac iarna pe un strat de zpad suficient de gros, care s asigure

protecia seminiului ;
durata de recoltare i scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate s nu fie
mai mare de dou luni i jumtate ;
tierea arborilor se va face ct mai de jos, astfel nct nlimea cioatelor s nu
depeasc 1/3 din diametru, iar la arborii mai groi s nu depeasc 20 cm ;
doborrea arborilor se va face n afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar
colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite, care vor fi nivelate.
2. Prezena i efectivele/suprafeele acoperite de specii i habitate de

interes comunitar n zona amenajamentului silvic.
Referitor la prezenta si efectivele / suprafetele acoperite de specii si habitate de interes
comunitar din zona proiectului facem precizarea ca, la nivelul sitului Natura 2000 Nordul Gorjului
de Vest nu au fost realizate cartari si relevee cu speciile si habitatele naturale protejate. Datele
oficiale prezentate in Ordinul nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie
naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 n Romania, cu anexele aferente indica doar speciile si habitatele protejate
prezente in sit fara a face referire la structura acestora, locatia sau suprafetele acoperite de
habitate.
Datele nu au fost obtinute in urma unor actiuni de cartare a speciilor si habitatelor ci din
date istorice. Datorita acestui lucru lipsesc informatiile dup care sa fi putut verifica prezena
acestora n zona pentru care a fost realizat planul de amenajare silvica, mai ales in ceea ce
priveste localizarea habitatelor. Nu se cunosc exact habitatele prezente n zona. De asemenea, in
cazul unora dintre specii, se cunosc doar date privind prezenta lor in zona, fara detalii privind
locurile de odihn (barloage, vizuini etc.) sau traseele pe care aceste specii le parcurg.
Speciile de animale din sit, constatari si observatii:
Nr.
crt.
Denumire specie
Ursus arctos
Constatari privin
prezenta specie in
zona planului
prezent in zona
Lynx lynx
prezent in zona
Canis lupus
prezent in zona
Lutra lutra
prezenta in zona
5
6
7
8
9
10
11
Myotis capaccinii
Myotis emarginatus
Rhinolophus hipposideros
Rhinolophus ferrumequinum
Rhinolophus euryale
Rhinolophus blasii
Myotis blythii
Prezenta posibila
Prezenta posibila
Prezenta posibila
Prezenta posibila
Prezenta posibila
Prezenta posibila
Prezenta posibila
Observatii
Nu se cunosc zonele de odihna. Pentru identificarea
acestora sunt necesare studii mai ample
Prezenta in zona Cheile Vidrele, identificarea fiind

facuta pe baza urmelor. Exista informatii privind
prezenta specie si in alte locuri din zona planului, dar
pentru identificarea tuturor acestora este necesar un
studiu mai amanuntit
Prezenta probabila a tuturor speciilor in zona
planului, dar pentru confirmare este necesar un
studiu mai amanuntit. Se cunosc cateva dintre
pesterile care adapostesc colonii de maternitate sau
de hibernare dar nu se stie care dintre speciile de
lilieci prezente in tabel le populeaza. Parte din zona
amenajamentului constituie areal propice de hranire


RUNCU GORJ
12
Miniopterus schreibersi
2011
Prezenta posibila
Arealul padurilor din zona amenajamentului este favorabil pentru cerb carpatin, urs brun,
lup, ras, pisica salbatica, mistret, vulpe etc. In anii de fructificatie la fag se semnaleaza cresteri
numerice la soarecii de padure. Pe fondul de vanatoare in care se afla terenurile ce fac obiectul
prezentului amenajament silvic a fost determinata prezenta speciilor protejate de urs, lup si ras.
Fondul de vanatoare se intinde pe o suprafata de 16253 ha din care padurea ocupa 13471 ha. In
zona amenajamentului silvic terenul este propice ca areal de hranire inmultire si crestere a puilor,
avand suficiente zone potrivite pentru odihna.
Speciile de nevertebrate din sit, constatari si observatii:
Nr.
crt.
Denumire specie
Leptidea morsei
2
3
Ophiogomphus cecilia
Lycaena dispar
Callimorpha quadripunctaria
Lucanus cervus
Osmoderma eremita
Cerambyx cerdo
Rosalia alpina
Colias myrmidone
Constatari privin
prezenta specie in
zona planului
Nu e cazul areal
nespecific
Prezenta posibila
Nu e cazul areal
nespecific
Prezenta posibila
Nu e cazul areal
nespecific
Nu e cazul areal
nespecific
Nu e cazul areal
nespecific
Prezenta posibila
Nu e cazul
nespecific
Observatii
Prefera doar lizierele de padure cu vegetatie
ierboasa bogata si inalta
Specie stenostopa, prefera apele reci de munte
Specie prioritara. Greu de identificat in aceasta
perioada deoarece adultii zboara in decursul
perioadei iulie-august.
Prefera padurile de quercinee (stejar)
Specie prioritara. Prefera padurile de quercinee
Prefera padurile de quercinee
Specie prioritara. Prefer padurile batrane de fag sau
amestec. Prefera padurile din zonele calcaroase.
Frecvent observata in apropierea gurilor de pesteri.
areal
Speciile de plante din sit, constatari si observatii:

Nr.
crt.
Denumire specie
Pulsatilla grandis
2
3
Asplenium adulterinum
Campanula serrata
Iris aphylla ssp. Hungarica
Tozzia carpathica
Constatari privin
prezenta specie in
zona planului
Nu e cazul areal
nespecific
Prezenta posibila
Nu e cazul areal
nespecific
Nu e cazul areal
nespecific
Nu e cazul areal
nespecific
Observatii
Prefera habitatele stancoase, zonele calcaroase.
Prefera padurile de quercinee (stejar)
Speciile de pesti din sit, constatari si observatii:

Nr.
crt.
Denumire specie
Constatari privin
prezenta specie in
Observatii


RUNCU GORJ
Gobio uranoscopus
Barbus meridionalis
2011
zona planului
Nu a fost identificata
prezenta ce,lor doua
specii
in
zona
planului
Exista dovezi ale prezentei speciei Cottus gobio zglavoc in zona planului, in partea de
sud a raului Sohodol. Cottus gobio este specie prezenta pe anexa 3 din OUG 57 din 2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice cu
modificarile si completarile ulterioare.
Speciile de amfibieni din sit, constatari si observatii:
Nr.
crt.
1
Denumire specie
Bombina variegata
Constatari privin
prezenta specie in
zona planului
Prezenta posibila
Observatii
Tipuri de habitate prezente in sit, constatari si observatii:

Nr.
crt.
1
Cod
habitat
5130
Denumire habitat
3220
3230
Vegetatie lemnoasa cu Myricaria

germanica de-a lungul rurilor
montane
Prezenta posibila datorita

arealului specific
3240
Vegetatie lemnoasa cu Salix

eleagnos de-a lungul rurilor
montane
Prezenta posibila
4060
Tufarisuri alpine si boreale
4070
6170
Tufarisuri cu Pinus mugo si

Rhododendron myrtifolium
Pajisti calcifile alpine si subalpine
6210
Pajisti uscate seminaturale si

faciesuri cu tufarisuri pe substrat
calcaros (Festuco Brometalia)
Nu este
nespecific
Nu este
nespecific
Nu este
nespecific
Nu este
nespecific
6430
Comunitatii de liziera cu ierburi

nalte higrofile de la nivelul
cmpiilor, pna la cel montan si
alpin
Prezenta posibila
10
6520
Fnete montane
11
7220
Izvoare petrifiante cu formare de

travertin (Cratoneurion)
Nu este prezent, areal

nespecific
Nu
a
fost
identificat,
prezenta acestui tip de
Formatiuni
de
Juniperus
communis pe tufarisuri sau
pasuni calcaroase
Vegetatie herbacee de pe
malurile rurilor montane
Constatari privin prezenta

habitatului in zona planului
Nu este prezent, areal
nespecific
Prezenta aproape certa
Observatii
Prezenta habitatului nu poate fi

stabilita cu certitudine deoarece in
aceasta perioada nu s-au putut
identifica
toate
speciile
caracteristice
prezent,
areal
prezent,
areal
prezent,
areal
prezent,
areal
Habitat prioritar
Habitat prioritar
Habitat prioritar


RUNCU GORJ
12
8120
Grohotisuri calcaroase si
de sisturi calcaroase din etajul
montan pna n cel alpin
(Thlaspietea rotundifolii)
13
8210
Versanti stncosi cu vegetatie

chasmofitica pe roci calcaroase
14
9110
Paduri de fag de tip LuzuloFagetum
15
9130
Paduri de fag de tip AsperuloFagetum
habitat fiind putin probabila

in zona planului
Prezenta posibila
Habitat prezent
Nu au fost cartate suprafetele

ocupate de acest tip de habitat
Prezenta acestor habitate nu

poate fi stabilita cu certitudine
deoarece in aceasta perioada nu
s-au putut identifica toate speciile
caracteristice
16
9150
Paduri medio-europene de fag

din Cephalanthero-Fagion
17
9170
Pduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum
Nu este
nespecific
18
9180
Paduri din Tilio-Acerion pe

versanti abrupti, grohotisuri si
ravene
19
91E0
Paduri
aluviale
cu
Alnus
glutinosa si Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
Prezenta acestui tip de

habitat este putin probabila
in zona planului.
20
91L0
Paduri ilirice de stejar cu

carpen (Erythronio-Carpiniori)
Nu este
nespecific
21
91M0
Paduri balcano-panonice de cer

si gorun
Prezenta acestui tip de

habitat este putin probabila
in zona planului.
22
91V0
Paduri dacice de fag

(Symphyto-Fagion)
prezent,
prezent,
areal
91Y0
Paduri dacice de stejar si

carpen
24
9260
Vegetatie forestiera cu Castanea

sativa
25
9410
Paduri acidofile de Picea

abies din regiunea montana
(Vaccinio-Piceetea)
Nu este
nespecific
prezent,
Prezenta acestui habitat nu poate

fi stabilita cu certitudine deoarece
in aceasta perioada nu pot fi
identificate
toate
speciile
caracteristice
areal
Habitatul este prezent in

partea de sud a padurii ce
face
obiectul
amenajamentului silvic
Prezenta habitatului nu poate fi

stabilita cu certitudine deoarece in
aceasta perioada nu s-au putut
identifica
toate
speciile
caracteristice. Habitat prioritar
In zona au fost identificate specii
edificatoare pentru acest tip de
habitat, dar numai exemplare
izolate sau in numar prea mic.
Pentru identificarea habitatului
este necesar un studiu mai amplu.
Habitat prioritar
areal

23
2011
Pentru confirmarea habitatului si

stabilirea suprafetei acestuia este
necesar un studiu mai amplu. In
aceasta perioada nu pot fi
identificate
toate
speciile
caracteristice
Au fost identificate paduri de molid
in partea de nord a padurii ce face
obiectul amenajamentului silvic.
Cu
toate
acestea
prezenta
habitatului nu poate fi stabilita cu
certitudine in aceasta perioada.
Sunt
necesare
studii
mai
amanuntite


RUNCU GORJ
2011
In cazul tuturor habitatelor a caror prezenta nu este exclusa datorita arealului nespecific, nu
se cunosc suprafetele ocupate se acestea in cadrul terenului ce face obiectul planului de
amenajare silvica. Suprafata foarte mare si lipsa datelor initiale face imposibila determinare a
suprafeelor acoperite de habitatele de interes comunitar n zona amenajamentului silvic.
3. Justificarea dac planul de amenajre silvica propus nu are legtur

direct cu sau nu este necesar pentru managementul conservrii
ariilor naturale protejate de interes comunitar
Planul de amenajare silvica propus are legtur direct cu situl Natura 2000 Nordul
Gorjului de Vest, prin faptul c suprafata terenului este integral n interiorul sitului. In masura in
care acesta va respecta prevederile planului de management al sitului natura 2000 Nordul Gorjului
de Vest, se poate spune ca implementarea planului de amenjare silvica va contribui la mentinerea
pe termen lung a starii de conservare favorabile a speciilor si habitatelor sin sit.
4. Estimarea impactului potenial al proiectului asupra speciilor si

habitatelor din aria naturala protejata de interes comunitar
Impactul potenial al proiectului asupra speciilor i habitatelor protejate nu poate fi estimat
pe baza datelor existente in momentul de fata. Cu toate acestea, se poate previziona faptul ca
derularea unor lucrari silvice cum ar fi tarierile succesive sau progresive, pot afecta, in anumite
situatii, habitatele protejate prin reducerea suprafetelor acestora sau prin modificarea unui habitat
cu un altul. Punerea in lumina prin taieri poate schimba compozitia florei insotoare unui anume tip
de habitat.
Speciile de lilieci sunt deranjate daca in apropierea pesterilor se deruleaza lucrari silvice,
mai ales daca pestera adaposteste colonii de hibernare iar lucrarile se deruleaza in perioada iernii.
Mamiferele mari sunt mai putin afectate de lucrarile silvice, singura problema finnd ca aceste
lucrari sa nu fie in apropierea locurilor de odihna si de crestere a puilor.
REALIZAT,
Dr.ing.diplomat mediu
SAVU DELIA ADINA

RUNCU GORJ
2011
ANEXE
Incadrarea amenajamentului in situl Natura 2000
1. UP4 Plescioara;
2. UP5 Sohodol.


Memoriul Obstea Muntele Runcu 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriul Obstea Muntele Runcu 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A

ELABORATOR DE STUDII PENTRU PROTECIA MEDIULUI

PFA SAVU DELIA ADINA

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

1. Descrierea succint a proiectului i amplasarea acestuia n raport cu

NUMELE:OBSTEA MUNTELE RUNCU

Numele companiei: PFA SAVU DELIA ADINA

PFA SAVU DELIA ADINA

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

Justificarea necesitatii proiectului Context legislativ

Prezentul memoriu tehnic de prezentare a amenajamentului silvic are ca obiect de studiu

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

1-9, 139-152, 401-408, 410-412, 436-439P, 442-444,

10-55, 61-70, 74-75, 153, 154.

76A,B, 89-131, 133-138

401-408, 410, 411, 412A, 493, 494%,4 96A

PFA SAVU DELIA ADINA

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

Culmea Muntelui iglau

Piriul Jeleel, Caelului, v. Podului

Culmea Paltinului, Curmaturii, Futeica, Jgheabului

1.2.1. Data intrrii n vigoare a amenajamentului

Structura de adminstrare silvic are urmtoarele obligaii:

PFA SAVU DELIA ADINA

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

PFA SAVU DELIA ADINA

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

1.3.7. Regimul eolian

Indicile de umiditate R=P/T

Indicele de ariditate I=P/(T+10)

PFA SAVU DELIA ADINA

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

1.4.0. Tipuri de staiune identificate

Etajul montan de amestecuri - FM2

Montan de amestecuri < Bi, stncarie i

Montan de amestecuri Bi, brun edafic mic

Brun acid litic

Montan de amestec Bm, brun edafic

Brun acid tipic

Etajul montan de amestecurii FM1+FD4

Montan-premontan de fagete Bi, stancarie

Montan-premontan de fagete Bi, rendzinic

PFA SAVU DELIA ADINA

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

Montan-premontan de fagete Bm, rendzinic

Montan-premontan de fagete Bm, brun

Montan-premontan de fagete Bm, aluvial

Brun eumezobazic tipic

Etajul montan de amestecurii FD3

Deluros de gorunete Bi, brun edafic mic;

Deluros de gorunete Bm, brun slab-mediu

Brun luvic litic

Deluros de fagete Bi, brun edafic mic

Brun eumezobazic litic

Deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu,

Brun eumezobazic tipic

1.4.1. Descrierea tipurilor de statiuni cu factori limitativi si masuri de gospodarire

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI SILVIC OBSTEA MUNTELE

2. INDICATORI DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

Obiectivele ecologice, economice si sociale