Sensul termenilor sat si obste curs5

Introducerea comunei administrative (unitate teritoriala) a schimbat sensul clasi al

termenului de sat, care in formularile taranesti semnifica mult mai mult decat simpla
delimitare administrative. n formularile ruralilor romani, termenul de sat = alaturi de
organiare teritoriala si organiare sociala si spirituala a unei comunitati devalmase.
!ulti cercetatori au considerat ca in formularile arhaice, satul " sinonim cu obstea,
adica cu organul colectiv de conducere al unei localitati. #$presii precum l%a ales satul, s%a
suparat vacarul pe sat, l%a &udecat satul pare a confirma ca satul se identifica cu
comunitatea ce il locuieste.
'ermenul de sat defineste si formatia teritoriala. In functie de aglomerarea centrala
de locuinte, adica de vatra satului, ruralii dadeau indicatii topografice de genul (la capatul
satului, la cornul satului, la mi&locul satului.
'ermenul de sat desemneaa si patrimoniul funciar al comunitatii, adica mosia
acesteia, hotarul teritoriului stapani de comunitate.
)ronicarul )onachi *ricani formula urmatoarea e$presie adica noi, satul )ostesti,
am vandut tot satul la o nevoie a satului. 'ermenul de sat are aici + acceptiuni,
#l defineste organul administrativ, vanatorul, patrimoniul si ansamblul
comunitatii (populatia satului) cea care are o nevoie pentru care vinde. Se stie ca un sat fara
locuitori era considerat un sat sterp. 'ot asa cum comunitatea ce%l locuieste este hranita ca
sat paroticilor la diverse evenimente la sat.
'ermenul de sat definseste si un model de organiare si convietuire sociala. In
pareimologia romaneasca este consemnata e$presia satului lui )remene, pentru a indica o
organiare sociala deriorie.
-rin termenul sat se subliniaa si opinia publica, parerile comunitatii.
.ormulari ca a intrat in gura satului,nu stie barbatul ce stie tot satul indica faptul ca
ansamblul comunitatii lua atitudine fata de diversele evenimente ce ii afectau intr%un fel sau
altul viata.
/.-.0asdeu consemneaa si o alta e$plicatie pentru termenul de sat. 1 face sat cu
cineva defineste un model de statornicire, o alcatuire de gospodarie in urma casatoriei,
inrudirii etc.
'ermenul de sat defineste in concluie, o forma totala de organiare sub toate
aspectele vietii comunitare. In aceasta acceptiune, termenul poate fi asociat cu cel de obste.
'ermenul de obste se refera insa mai mult la ansamblul populatiei satului adunat efectiv
in totalitate sau pe categorii pentru a decide intr%o problema sau alta a comunitatii.
.ormulari precum noi toata obstea satului subliniaa adunarea intregii comunitati, tot
asa cum obstea celor saraci indica adunarea pe categorii sociale.
.aptul ca termenul de obste defineste doar umanitatea din sat este subliniat si de
e$presi ca obstea celor vii opusa in esenta obstei celor morti care se pot transforma in
moroi sau vampiri, daca nu sunt respectati ceremonial.
'ermenul de obste semnifica asadar multimea indiviilor si poate fi inlocuit de o serie
de sinonime precum, popor, neam, ceata etc, adunarea generala fiind un sobor sau abor. 2
cronica din secolul 34 consemna de e$emplu formularea am facut abor de oameni batrani
si preoti indicand ca fruntasii obstei s%au sfatuit inainte de a propune solutii pentru
problemele momentane ale acesteia.
'ermenul de sat defineste asadar totalitatea fenomenului social rural in timp ce
termenul de obste defineste adunarea generala ai tuturor membrilor maturi ai comunitatii.
2bstea nu se convoca dupa reguli stricte si uniforme, adunarile ei variau dupa
con&uncturile generale, interesele momentane sau chiar situatii e$ceptionale . .iind o
adunare deliberativa si e$ecutiva, obstea romaneasca era concomitent si perfect adaptabila
la impre&urari, dovedindu%se o institutie vie.
1dunarea obstei se facea, de regula fara un soroc anume. )omunitatea se strangea la
biserica, la casa sfatului, la casa vreunui fruntas, in gunctie de importanta problemelor ce
urmau sa fie debatute. 5e sarbatori, adunarea se tinea dupa slu&ba, la biserica, in curtea
acesteia, la umbra unui copac, pentru a se discuta poruncile saptamani, adica deciiile ce
fi$au anume prestatii ale ansamblului colectivitatii desfasurate in ritmul de viata al acesteia.
)onvocarea obstei se facea de catre un grup restrans de indivii care transmiteau
indicatia locului si datei, din vecin in vecin si din vecinatate in vecinatate.
0asdeu preinta astfel convocarea obstei din satul aservit 6logobei, cand este de
trebuinta mai ales la invoire cu proprietarii se aduna 37%35 oameni mai capabili din tot satul si
fac sfatuire intre ei ce fel de invoiala sa dea. 5au veste unul la altul si se strang in diferite
cete prin sat la sfatuire, cu un om din cei 37 sau 35 care au facut ei intai comitetul. 1cel grup
ce convoaca adunarea este un fel de comitet de initiativa. 6rupul se structureaa in principiu
dintre fruntasii satului, adica oamenii buni si batrani care propun si solutiile ce vor fi discutate
de adunarea generala. Sfaful se facea pentru probleme generate de sarbatori in mod
deschis, dar la probleme mai grave putea fi realiat si tainic. In 8rancea, in momentul
declansarii unor procese cu obstii de padure se tineau sfaturile de noapte. 1dunarea putea fi
convocata si pe cete, dat fiind ca diversele categorii sociale interne aveau probleme diferite
pe anume domenii.
In adunarea generala se vota deciia finala " drept de vot sau glas avand toti locuitorii
maturi cu e$ceptia nebastinasilor . 8arsta maturitatii varia in satele romanesti de la 34%97 ani
la 95%+7 ani, o conditie pentru recunoasterea maturitatii fiind casatoria. In ma&oritatea obstilor
romanesti erau admise si femeile, dar parerea lor conta mai ales in probleme legate de
patrimoniul personal, de estrea sau mostenirea primite de ele.
In obstea arhaica, votul membrilor era egalitarea fenomenului de nu mai e$ista in obstea
moderna. 8otul egalitar se datora egalitatii de drepturi patrimoniale ale membrilor comunitatii.
Se spunea ca la deciie participa precum saracul si bogatul cat si unul si altil, chiar si in
obstea arhaica. #$ista totusi o anume ierarhie care se va accentua in evolutia istorica a
satului romanesc. In obstea arhaica, comitetul de initiativa era alcatuit din asa numitele
obrae de cinste = oameni bunisi batrani, fruntasi satului, capi de familie respectati. 1cestia
erau formatorii de opinii si cei care impuneau deciiile. In respectivul comitet de initiativa
deciiile ce urmau a fi propuse obstei se luau cu ma&oritate de voturi fiind impuse de cei mai
respectati si mai cu e$perienta fruntasi. 1ceasta situatie facea din democratia obsteasca
arhaica un fel de democratie gerontocratica asemanand la moravuri cu organiarea familiei,
satul fiind de altfel o asociere de familii inrudite. 8otul inegal apare in conditiile in care in
interiorul comunitatii se structureaa o ierarhie a membrilor pe baa averiipersonale. #$ista
alaturi de fruntasi, mi&locasi si codasi. 2bsteanul avea in noua situatie atatea voturi cate
drepturi patrimoniale avea.
2bstea baata pe vot inegal nu e$clude devalmasia, dar o transforma intr%o devalmasie
inegalitara.
5eschiderea satului spre economia de piata ceruta de vremurile moderne, face ca
inegalitatea la vot sa fie tot mai marcata la conducerea obstilor instalandu%se o plutocratie,
adica o categorie de oameni bogati ce domina si impun directiile de actiuni ale comunitatii
satului.