Curs 7- sociologie economica rurala

Functiile mandatarilor obstei

Obstea nu avea indivizi specializati pentru diversele functii ce trebuiau
exerciate in administarea ei. Mandatele obstei erau limitate si revocabile , totusi orce
comunitate cauta pentru functile madatate indivizi cu o anume pricepere intru-cat
afacerile obstei erau cele ce ii asigurau existenta.
Cele mai importante functii erau cele legate de obligatile fiscale ale
comunitatii. Mandatatii pentru strangerea birului trebuiau sa fie oameni buni si
batrani de o cinnste verificata.
Functia de incasator al fondurilor fiscale era denumita in moldova vornic apoi
vornicel, iar in Tara Romaneasca parcalab.
Importanta alegerii in aceste functii este subliniata de etnograful I. ntonovici
in !Istoria comunei "ogdana# noteaza$ Pentru operatiunea de incasare a birurilor se
alegea insa un mandatar special de o deosebita importanta, asa numitul vornic sau
dupa 1882 vornicel care se alegea tot de ceata, insa numai din birnici cu indatorirea
oficiala de a strange birul.
Importanta functiei de recoltare a fondurilor este data si de faptul ca treptat,
acesti mandatari ai obstei au capatat rosturi de stat desi multa vreme erau alesi tot
de sat. %receptorii de biruri si-au asumat la randul lor puteri tot mai mari peste vointa
celor ce i-au ales. &l s-au transfoemat intr-un fel de capetenii cu drepturi multiple,
unele c'iar straine de sarcinile lor fiscale, cum ar fii dreptul de amestec in pricinile
de (udecata locala.
cest drept a fost asumat ca urmare a faptului ca desi se aflau sub controlul
obstei, aveau dreptul de exrcitare a coercitiei directe asupra rau-platnicilor.
)e stie ca unii da(deri nu puteau suporta povara fiscala, ei dadeau bir cu
fugiti, ceea ce ii indreptatea pe preceptori sa stranga darile cu bataia.
&volutia istorica a facut ca vornicii sa poata sa se amestece si in c'estinuni
penale. *nii dintre ei capatand dreptul sa aresteze si c'iar sa sc'ingiuiasca , la
casa sfatului, pe 'otii presupusi. "ataia administrata de ei era considerata o bataie
oficiala, aproape ritulica , pentru ca se face cu insemnul puterii lor care era batul
vornicului.
O astfel de pedeapsa exista si la nivelul structurilor stale. +omnitorul tarii
batandu-i ritualic cu buzduganul pe boierii care nu isi rezolvasera misiunile fara sa-i
si demita din functii.
"atul vornicului sau unelta lui profesionala,era si rabojul pe care se
contabilizau datoriile birnicilor ca simbol al puterii si sarcinii oficiale, el era numit si
bat cu tanc , intru-cat de pe el se taiau bucatele numite tancuse care erau date
platitorului de bir ce putea demonstra ac'iatrea datoriei, atunci cand bucata taiata se
potrivea pe bat la locul taierii.
1
Insacunarea unui vonic era un act solemn pentru obste ".%. ,asdeu arata in
cest sens ca se alegea pentru obste un vornic, la unbra umbra copacului I zilele de
sarbatoare. Cel mai batran dintre razesi ii dadea un bat de cires ca semn distinctiv #.
&xista desigur si posibilitate ca uni strangatori de biruri sa nu se poarte cinstit la
stangerea fondurilor. +espre acestia se spune ca au festelit batul. &tnograful -.
.olenca arata in acest sens !cand se punea demult vornic se prelua batul de la
vornicul cel vechi si se de la mana celui noi. "atul era in mare cinste , se zicea !a
festelit batul despre cineva ce fiind intr-o demitate s-a necinstit prin ceva
.ornicii sau parcalabii aveau si a(utoare alese, unul dintre acestia era
pomojnicul. cesta era strangator de biruri tot investit oficial. In zona %itestiului
satul +ambovincul alegerea se face asa$# cand locul de pomoinic ramanea liber, !
pristavi ai satului , oameni buni de gura ieseau la hotar si faceau strigare peste sat.
"ameni se strangeau de 2# de ani in sus , si in obste alegeau noul ponic . "rce
obiectie se face atunci , toti fiind de fata. $aca aveai ceva de spus, apai ziceai
atunci, nu perte leat /an0. Ponicul desemnat era sfintit la biserica de fata cu
gramada, el se facea a nu primi dar obstea il da pe mana preotului care il sfintea %
apoi plecat cu toti la camp la un tufang /copac0 si acolo i se da batul si se spunea&
''vezi sa nu festelesti batul((
Ca semn distinctiv batul era nevpopstit, inalt cat omul si gros cat bratul fiind
folosit si ca rabo( si ca uneleta de bataie.
Ca sa a(unga la deminitatea de vornic, parcalab sau pomi(nic, membrii obstei
trebuie sa fie oameni de sfat, batrani si bastinasi, mandatul lor putand fi oricand
revocat.
Ca sa le stimuleze cinstea obstea facea cu ei dupa instalare legaturi de
tocmeala, stabilind si o serie de rasplati pentru sarcineile pe care le indeplineau.
In cazul pomo(nicului legatura de tocmeala consta in zilele de claca, adica
munci ale obstilor pe terenuruile sale sau di(me /dari in produse0.
In afara de bat mandatati cu strangerea birului puteau avea si alte semne
distinctive. ,asdeu arata ca in satele din zona "uzaului ,#un pomonic se imbraca cu
fusta pe langa el, cu fes pe cap, ca sa-l cumoasca lumea de boier#.
*n cantec din folclorul popular spune si el$ !taci mai Iulia, taci nu pange, ca
mama ti-aduce tie , straiele udetului.
Functionarii cu recoltarea birului aveau si alte a(utoare, astfel in satul 1olgota,
Me'edinti !cisla se facea de fruntasii satului cu biraii,adica biraul mare care stangea
banii si biraul mic care strangea ramasitele birului, amandaoi fiind alesi de sat peste
!-) sate , parcalbul satangea acesti bani, si ii varsa somesului.
Termenul de birau si somes nu era prea des intalnit in desmnarea
functionarilor obstei din Tara Romaneasca si Moldova.
In (udetul Me'edinti erau si utilizati si ca urmare migratiei macanilor din
Transilvania, unde functionarii fiscali erau denumiti astfel.
2
In exeplul citat , termenii sunt folositi oarecum impropriu , intru-cat biraii
strangeau darile pe catune, parcalabul fiind cu adevarat functionarul obstesc
regulamentar.
".%.,asdeu spune$#inainte erau ! deputati si logafatul. Parcalabul era cu cisla
care se face dupa vitecu raboul cu tane, vatasenul de plai strangea banii cu
bastonul. Vataselul de plai era a(utorul parcalabului in incasarea birurilor pentru
pasune.
In alte localitati sunt alesi si alti strangatori de biruri !era si un daer ales ca si
painci dintre mizili /mizil2taran liber fara pamant0. *l strangea birul mazililor, il varsa
la capitanul de mazili si mai apoi la privighetori /supraveg'etori3arendasi+. In genere
asadar, parcalabrul il avea in subordine pe comosnic care umble cu traista si bat
pentru a pune in ea birurile si a tine rabo(.%amosnicul avea bat verde, iar posnicul
bat rosu."anul care se ocupa cu incasarea darilor marunte, gloabe, avea
deasemenea bat verde.&xistau si alte functii eligibile$
- postelnicii, care se ocupau cu nevoile bisericii
- logofatii, care scriau textile
- pristavii, care faceau anunturile
- stra(erii, care !te bagau la bucluc si pazeau campuri#
- valesii cu rol aleatoriu
*nele dintre aceste functii au capatat importanta in evolutia istorica a satului in
timp ce altele si-au redus rolul.
Functia de vechil a devenit tot mai importanta, acesta fiind negociatorul satului
in raport cu autoritatiile statale sau cu instantle (udecatoresti.Importanta functiei e
recunoscuta si de regulamentul organic care ii fixeaza remuneratia..ec'ilul a
devenit foarte important la (umatatea secolului 4I4 satele fiind reprezentate de ei in
procesele cu marii proprietari sau delegandu-i ca deputati in adunarile si divanurile
ad-'oc/locale0.
+esi mandatul vec'ilului era limitat si revocabil, actiunea lui fiind revocata de
obste, faptul ca negocia cu autoritatiile, considerat fiind ca cel mai informat membru
al obstei ii dadea posibilitatea sa emita pretentii fata de comunitatea ce l-a ales,
functii bia(ere.In satul romanesc nu au existat astfel de functii si nici o transmitere
ereditara de drepturi, conducerea fiind facuta efectiv de intreaga comunitate in
devalmasie.
*nii istorici au invocat termenul de cneaz utilizat in unele comune pentru a
indica priceperea acestora, atunci cand era cazul la efortul limitat al statului. cesti
istorici au vazut in termenul de sarginte slaba un indiciu cum ca in Tara
Romaneasca ar fi existat o nobilime rurala. Termenul de cneaz a fost insa rar utilizat
si niciodata pe perioade lungi de timp.
3