Sunteți pe pagina 1din 4

Drepturile mandatarilor obstei si instantele de judecata rurala

Desi erau alesi dintre fruntasi, mandatarii obstei nu aveau


drepturi care sa se intinda asupra averii propriu-zisa a cetasilor. Functiile
lor erau mai de graba reprezentative; chiar si in aceste limite atunci cand
greseau erau amendati de adunarea comunitatii.
B.P. Hasdeu noteaza in acest sens capul cetei este departat si dat
jos cand abuzeaza de increderea mandatarilor sai, printr-o hotarare luata
de toti cetasii!. "ulta vreme obstea si-a afirmat, ca pe un drept inalienabil,
dreptul de a revoca si limita mandatul alesilor sai.
Hasdeu noteaza daca pomojnicul facea nedreptati se aduna mai
multa lume, vestindu-se unii pe altii, chemau pe pomojnic si ii spuneau#
dumneata pomojnice nu te porti bine, sa stii ca te dam jos si punem pe
altul; si pe loc alegeau altul. $i spuneau noului ales# mai cutarica, vino
incoace sa fi tu pomojnic in locul astuia, ca asta nu s-a purtat bine, dar tu
sa te porti bine ca de nu te punem pe butuc. %l puteau da afara oricand din
functiune, chiar si peste o jumatate de ora.!
Pe masura evolutiei in timp, atitudinea obstei fata de manadatari, dar
si pretentiile acestora fata de obste s-au schimbat. &a sa nu abuzeze de
functii, mai ales in conditiile incipiente ale deschiderii satului spre productia
pt piata, obstea a ajuns sa asigure o serie de recompense pt mandatari, in
special pt cei cu functiieconomice. 'bstea ii recompensa in diverse moduri
pe alesi si negocia cu indivizii pe care ii angaja pt diverse functii.
(laturi de logofat, vornic sau pomojnic si ajutoarele lor, satul alegea pe
vacar, cioban, jitan, padurar si paznicii de camp. )atul angaja insa fierari,
potcovari, olari, tamplari, zidari etc ale caror recompense erau stabilite
dupa negocieri cu finalitate contractuala. Functionarii angajati erau dati in
raspunderea celor alesi care se puneau chezasi pt ei, putand fi obligati in
anume conjuncturi sa plateasca pagubele aduse de acestia.
Dintre alesii comunitatii, dupa functionarii cu rosturi economice directe,
cel mai important pt sat, in toate comunitatile romanesti era vacarul. $l
avea functia cu cea mai mare permanenta. *ocul lui de munca, pasunile
comunale, fiind cel mai apropiat in sat. &a functionar ales, era cel mai la
indemana satenilor in rezolvarea, dincolo de functiile lui propriu-zise, a unor
chestiuni oarecare ca# tragerea la sorti a pamanturilor distribuite in folosinta
obstenilor sau judecarea certurilor marunte in care cauta impacarea
partilor.
%n toate satele romanesti devenise chiar o traditie iesirea la marginea
satului pentru a-l cunoaste pe vacar. $+presia paremiologica s-a suparat
vacarul pe sat! nu avea sensul perioratv pe care o are mai tarziu, vacarul
era din fruntasii satului.
(laturi de vacar, o alta functie importanta o avea padurarul. Padurarul
romanesc nu juca rolul maisterului din (lpii ,ermaniei, dar rolul lui era
recunoscut in ingrijirea padurii tinere. (vea voie sa amendeze proprietarii
de vite care scapau in padurea tanara. Daca era surprins favorizand pe
cineva, obstea il amenda dublu.
' functie importanta o avea si oierul care era tocmit de obste in urma
unei testari realizate de oamenii buni si batrani, adica de fruntasii
comunitatii.%n economia rurala romana, turmele de oi erau sursa e+trem de
importanta de venituri.
(laturi de vacar, padurar, oier, o functie cu deschideri multiple o avea
si jitarul.Paza campurilor nu era singura lui activitate. Hasdeu noteaza
astfel pentru satul Bogdana, judetul -rancea# jitarii aveau grija ca sa nu
steie deschise portile tarinii si ca cineva sa nu deie sau sa scape vitele prin
semanaturi. Pentru aceasta treaba li se dadea cate un snop de grau din
fiecare claie, socotita fiind claia la ./ snopi. De asemenea, li se lasa la
intrare in sat pe poarta tarinii cate o banita numita jitar de stiuleti din fiecare
car cu papusoi.!
0itarul era ajutat de nemesnic, care era de obicei numit de catre
mandatarul cel mai important, de vornic. )arcina nemesnicului era de a
se ingriji de gardurile tarinii si de a ispasi stricaciunile ce s-ar fi facut de vite
prin semanaturi. &and unul dintre pluguitori nu-si facea la timp portiunea de
gard la tarina, era luat cu forta de nemesnic si dus la acel loc unde era
batut cu o nuia pana ce-si facea datoria fara a putea reclama cuiva!.
1Hasdeu2
(ceste functii erau atat de importante incat statul premodern
romanesc le recunostea ca atare. (stfel in condicele domnitorului ,rigore
(le+. ,hica, 3445 se prevedea ca fiesce vornicel al satului, dimpreuna cu
satenii sa fie dator sa tocmeasca unu, doi vacari pentru pascutul vitelor
satenilor si herghelegii pentru pascutul cailor si pastori la oi si ramatori si
jitari pentru paza tarinii si hacul acestora sa cismuiasca satenii pe vitele ce
le avea pe fiecare vita, iar noaptea sa inchida fiestecare vitele sale avand
spre aceasta purtare de grija vornicelul cu satenii satului sa nu se faca
stricaciunide vite in tarine si gradini!.
%n timp, acesti functionari recompensati de obste au ajuns sa solicite
permanentizarea functiei, tinzand sa devina functionari ai statului pe
masura ce obstea se transforma in comuna administrativa.
6n loc aparte in interiorul obstei il ocupa preotul. Preotul facea parte
inevitabil dintre fundasii satului avand pe langa functia sa cedortata, mai
multe functii speciale legate de viata de familie a obstenilor, conflincte intre
rude sau marturiile testimoniare, ei fiind cei care primeau diata cu limba de
moarte, testamentul muribunzilor.
Preotul era si cel care, de obicei scria zapisele taranesti sau hrisoave
comunitatii. Prestigiulpreotului era dat in primul rand de prestigiul institutiei
pe care o reprezenta, biserica, preotul avand calitatea de ai face pe
mandatari si jurati, adica oameni obligati de punerea sub juramant la
cinste.
Preotul nu era ales de catre colectivitate, si in consecinta nu puteau fi
inlocuit de ea. Functia lui era permanenta , pentru ca investirea cu harul
preotiei se facea de catre organele bisericesti, ierarhice. $l trebuia sa
contribuie la afirmarea in continuarea a rolului institutiei pe care o
reprezinta in pastrarea credintei si a traditiilor si chiar in conservarea
documentelor istorice ale comunitatii.
Desi nu putea sa-si aleaga preotul, obstea incerca totusi in unele
cazuri sa-si pregateasca pentru acest rol indivizifacand parte din ea sau
cunoscuti si acceptati de ea.
$+ista multe e+emple in care diverse comunitati obstesti incheie un fel
de contracte pentru scolirea unor alesi ai lor carora li se plateste
scolarizarea cu conditia sa se intoarca in sat. (ngajarea in slujba
comunitatii presupunea si alte recompense decat asigurarea locuintei a
unei bucati de tarina si pasune. 'bstile se angajau adesea sa presteze
munci sau sa plateasca cu bani pe cei doriti pentru e+ecutarea preotiei in
cadrul lor. 7u numai obstile isi alegeau preotul, care nu devenea functionar
fara aprobarea organului ierarhic superior, ci si colectivitatile temporare
cum ar fi cele de mazili 1tarani liberi fara proprietati2 sau de embaticari
1arendas pe termen lung2.
%n comunitatile romanesti e+ista si traditia rezolvarii de catre obste a
diverselor pricini aparute intre sateni. (cest drept de judecata interna a fost
recunoscut si de regulamentul organic care admite ca in fiecare parorhie
din 8ara 9omaneasca si "oldova sa se alcatuiasca cate un judet satesc,
din care faceau parte preotul si trei jurati alesi pe timp de 3 an din toate
starile societatii rurale.
(cest judet functiona de obicei duminica dupa liturghia de la biserica,
judecand pricinile saptamanii a caror valoare se ridica pana la 3/ : 3; lei,
rezultatul fiind trecut intr-un inscris semnat sau amprentat de catre membrii
comitetului si partile impricinate.
"otivatia infiintarii acestor judecatorii satesti este data in articolul din
9egulamentul 'rganic care zice spre a nu fi siliti, locuitori satelor a se
duce pe la orasele scaunelor ispravnicesti de prin judete pentru jaluiri de
prea putin pret care de mai multe ori se intampla intre dansii si spre a nu
cheltui pentru acest fel de lucruri se va aseza pentru fiecare sat judecatorie
de impaciuire intocmita de preot si . jurati ce se vor alege din locuitorii
satului!. %n judetul satesc trebuiau reprezentate toate scarile sociale,
cautandu-se sa se e+cluda astfel partinirea sau deturnarea judecatii.
9egulamentul 'rganic stipuleaza in acest sens cu acest chip juratii ce se
vor lua din fiestecare treapta, de la cea mai cu stare pana la cea mai
saraca vorinfatisa obrazul lor si vor ingriji ca un om din cutare treapta sau
de cutare stare sa nu se socoteasca mai mult decat altul!.
0udetul satesc putea intra in satele aservite si proprietarul mosiei care
se pronunta mai ales pe chestiuni de politica agricola.
0udecatoria de impaciuire nu se putea pronunta in pricini ce depaseau
o anume valoare economica 1<3; lei2.Pentru aceste pricini nerezolvate se
dadea o carte doveditoare cu care partile se infatisau la judecatoria de
prima instanta sau de intaia cercetare de la ispravnicie.
'ptiunile obstei in judecarea pricinilor marunte devin treptat pe
masura patrunderii modernitatii in apanajul unor indivizi
specializati care provin din cei alesi initial de obste.
(laturi de manadatarii cu rosturi economice directe ca strangatorii de
biruri, ei se transforma treptat in functionari de stat cu rol in aplicarea
legalitatii statale.
Primii mandatari transfomati in functionari de stat au fost alesi
raspunzatori cu catagrafiile, a caror intocmire cerea o anume specializare
fiind urmati de strangatorii de biruri, de pastratorii cutiilor obstei si de
membrii judetelor satesti. $i au ramas cu numele de alesi si jurati, dar in
timp s-au permanentizat ca functionari de stat.
(laturi de mandatarii pomeninte, un rol e+trem de important in satele
romanesti il jucau vechilii, care reprezentau obstea la instantele de
judecata superioare, in pricinele avute cu statul, cu marii proprietari sau cu
alte obsti.
&instea vechililor era e+trem de importanta intrucat in satele libere ei
erau inlocuitorii proprietarilor. 9egulamentul 'rganic prevedea in mod
e+pres ca deplasarile lor la ispravnicie sa fie rasplatit cu o suma de bani,
un fel de diurna de la plecare pana la venire.
Daca in obstea arhaica majoritatea functiilor aveau caracter onorafic,
putan fi multiplicate dupa imprejurari, evolutia spre comunitatea
administrativa a impus o anume reducere a lor, concomitent cu
permanentizarea unora dintre alesi in ele.
%n obstea arhaica, multe sarcini erau conjuncturale de durata mai mica
sau mai mare, asumate uneori pentru prestigiu, fenomene ce nu se produc
in comuna administrativa, in care institutiile functioneaza continuu vizand
cresterea in eficienta a e+pl. $conomice prin deschiderea satului catre
competitia din piata si implicit catre o fiscalitate de tip modern.
&omunitatea administrativa e caracterizata in primul rand prin
fiscalitate.