Stapanirea asupra pamantului a reprezentat intodeauna un obiectiv al diverselor comunitati umane . Pamantul are pentru acestea o valoare simbolica .Stapanirea pamantului este denumita in termini juridici proprietate funciara.Aceasta stapanire a insemnat intodeauna mai mult decat simpla obsesie a unui mijloc de productie. Intr-o lucrare celebra Sfantul aranilor! "sociologul #.$. %andras afirma& !toate civilizatiile au atribuit o valoare eminenta pamantului pt ca niciodata el nu a fost considerat un bun comparabil cu altul.Pamantul este un dar al lui '-zeu sau incarnatie a grupului cu ec(ivalent& femeia.oate simbolurile sexuale atasate pamantului intaresc analogia !. %andras subliniaza& toate comunitatile umane tinteau la o identificare cu spatial in care se plasau cu pamantul "al carui ritm il preluau. Spatiul nu este uniform )).lui impunand o diferentiere a proprietatii funciare"a modului in care este stapanit"diferentiere)))))))))). . . . %andras vorbeste de * stadii majore ale evolutiei societatii& -stadiul preindustrial -stadiul industrial -stadiul postindustrial 1.societatile preindustriale -+ nediferentierea intre familie si industrie"intre productie si consum.In aceasta societate structurile ocupationale sunt fixe si sunt transmise de la o generatie la alta prin traditie .In societatea preindustriala nu exista capit. comercial iar bunurile nu sunt utilizate dupa metoda de eficienta economica Comunitatile sunt organizate in comunitati teritoriale))))))). 2.societatile industriale realizeaza separarea intreprinderii de familie si a productiei de consum.In aceasta societate munca este divizata si organizata pe criterii te(nice. ,biectivele soc. industriale sunt acumularile de capital "realizate in urma unor calcule economice . Aceasta societate propune o piata a muncii inclusive in domeniul agriculturii in care se generalizeaza exploatarea de tip antreprenorial. 3.societatile postindustriale - predomina economia furnizoara de servicii"concurenta " - presupune compartimente te(nice si informationale. 'ezvoltarea societatii depinde de cercetarile stiintifice .%ajoritatea deciziilor economice fiind rezultatul unui calcul stiintific. - , etapizare asemanatoare a realizat cu lucrarea Conflictul Societatii %oderne! sociologul german $alf 'arendolf . .volutia proprietatii funciare este marcata de tipul de societate existent la un moment dat.S-au afirmat succesiv * tipuri & a) societatile traditionale (agrare)" dominate de activitatile sectorului primar /agricultura si industrie extractiva0" te(nicile de munca fiind rudimentare . In aceasta societate bazata pe exploatatia familiala cultura este orala si magica " elitele fiind enciclopediste. b) societatile industriale domina sectorul secund al activitatilor industriale specializate. Agricultura este perfectionata prin utilizarea eficienta a mijloacelor te(nice.Cultura este centrata pe dezvoltarea stiintelor exacte si pe specializarea )). 'e valori. c) societatile informationale domina sectorul tertial al serviciilor sic el cuaternar al cercetatrilor stiintifice- dominate de comunicare"cultura este informatizata si raspandita printr-o mass media dezvoltata . In societatile informationale agricultura este durabila si ecologica preluand si o serie de activitati alternative /agroturism0. .volutia proprietatilor funciare a depins multa vreme de modul cu care ea era distribuita in societate. In societatile traditionale distribuirea pamantului era realizata dupa reguli cutumiare sau prin decizii ale )))..legitime legii sau seniorii care isi distribuiau apanajele. Proprietatea funciara constituia in principalul domeniu a carei marime era data de pozitia societatii a celor ce il primeau in folosinta. oate domeniile indiferent ca erau regale sau statale " senioriale sau bisericesti " contineau in patrimoniul lor * componente majore & -terenul arabil sau ogorul (ager-latina) -pasunea (saltus) -padurea (silva) . Pe domenii taranii sau lucratorii agricoli erau asezati sub protectia unui stapanitor care isi insusea o parte din rezultatul muncii lor dupa ac(itarea darilor catre stat. 'omeniile consumau in genere cat produceau.recerea la o productie peste)).. de consum s-a realizat odata cu aparitia capitalului ))))).. care a instituit proprietatea funciara privata si a introdus regimul de exploatare antreprenoriala. recerea la proprietatea privata funciara s-a realizat in sec 12II in Anglia urmata in sec 12III in #ranta in urma revolutiilor burg(eze" proprietatea private generalizandu-se in .uropa in sec 1I1 . In $omania proprietatea funciara private este instituita la inceputul sec 1I1 prin $.3.,$3. care stabilea urmatoarele tipuri de proprietati& a0 proprietatea boiereasca mare /extinsa peste 4 sate0 b0 proprietatea boiereasca mijlocie/--4 sate0 c0 proprietatea boiereasca mica/ 5 sat 6 - sat0 7 d0 proprietatea taraneasca libera a razesilor si mosnenilor/sub 5 sat0 Pe mosiile boieresti suprafata locurilor date in folosinta taranilor aserviti in functie de starea lor sociala& -fruntasii aveau loturi de 4 falcii / aprx - (a0 si *8 prajini/- pogon0 -mijlocasii * falcii si 98 prajini: -codasii 2 falci si *8 prajini. Pentru aceste loturi ei prestau pe mosie activitati dferite fie cu utilaje proprii fie cu palmele!. Astfel frntasii lucrau ; zile cu utilaje proprii sau *9 zile cu palmele. Mijlosasii 7- zile cu uneltele sau <7 de zile cu palmele. Codasii = zile cu utilize sau 4< cu palmele. Situatia taranimii romane s-a sc(imbat o data cu reforma agrara realizata de sataul modern in urma unirii principateleor sub domnia lui Cuza dupa secularizarea averilor manastiresti din -9=* s-a realizat reforma agrara -9=< care a creat posibiliatea aparitiei unei proprietetii funciare taraneti cu rol major in economia agrara a $omaniei. $eforma agrara a fostrealizata diferentiat. Statul considerand ca trebuie sa primeasca mai mult pamant cei care avea miloacele de al lucra. Cea mai importanta reforma agrara din $omania a fost cea din -97- care a impastit peste de = milioane de (ectare la aproximativ la -<88 de famlii taranesti. Pin reforma din -97- proprietatea funciara taranasca a devenit prepondereanta creandu-se acum bazele trecerii la o agricultra de tip capitalist concretizata in exploatarea antreprenoriala- aparatitia unui capital financiar" concentrarea propietati" posibilitatea exploatarii ei cu mjloace te(nice perfrmante. In -9<4 s-a realizat o noua reforma agrara care a expropriat tot ce depasea ca suprafata 48 (ectare" stopand astfel orice incercare de concentarea capitalista a societatilor. Statul a impartit taranilor proprietatea rationalizata incercand sa-I atraga in spiritual politicii comuniste.Preluarea totala a puterii adus la etapizarea pamantului fie in forma colectivista fie prin preluarea lui direct de catre stat. aranii romani au fost transformati in proletari agricoli cu salarii derizorii" obligati sa- si rotunzeasca veniturile de pe loturile reduse/ ->* din (a0date in folosinta din fostele lor proprietati. 'upa cedarea comunismului s-au realizat mai multe incercari de reconstituire a proprietatilor funciare private prin legea Fondului Funciar /-99-0 a refondat pana la -8 (a si Legea 1/2000 ce a marit suprafata la 48 (a de teren arabil si *8 (a de padure. $efacerea proprietatilor private in etape nu a permis agricultorilor romani odata cu investitiile de capital romanesc si straine"mai ales dupa aderare " pregatind agricultura rom. pt. trecerea la faza antreprenoriala. .conomia agricola de subzistenta realiz)))))))))de catre ))).nu permite acumularea de capital si productia de tip industrial pt piata. .conomia agricola de subzistenta mosteneste )))))traditionala a agriculturii domeniale .In cadrul acesteia "activitatile se realizeaza in circuit inc(is consumandu-se cat * se producea si exploatandu-se terenuri doar atat cat era necesar pentru (ranirea gurilor existente . In economia domeniala formele traditionale de organizare primara c(iar si uneltele de lucru producandu-se in cadrul inc(is al domeniului. Productia pt autoindestulare permitea si un sc(imb de natura sau troc care nu putea duce la acumularea de capital social.Acumularea acestuia s-a produs totusi pe marile domenii agricole" in conditiile in care proprietatile mari /senioriile0 aveau nevoie de produse de lux ce nu puteau fi realizate in industria mestesugareasca locala . Pentru obtinerea fondurilor suplimentare au construit baza capitalului commercial din agricultura" exploatatle domeniale au aceptat introducera unor inovatii in productia agricola" ce au marit cantitatile de produse. Cele mai importante inovatii /))in modul de exploatatie agricola au fost asolamentul si rotatia bienala0 cultivarea plantelor furajere /trifoi" lucerna"nop0" introducerea culturii cartofului /sec. 12III0 introducerea plugului cu brzdar de fier dintr-un singur element si utilizand ingrasamintele c(imice din sec 1I1. Aceste inovatii au cunoscut o difuzare lenta realizata in primul rand in marile domenii funciare in conditile existentei unui surplus de produse ce asigura fondurile banesti necesare. Inovatile au facut posibile aparitia treptata a exploatatiei de tip antreprenorial care a coexistat multa vreme cu exploatatia taraneasca. .xploatatia taraneasca se baza pe un sistem economic familial realizat dintr-o gospodarie si o proprietate ce functionau in ritmul anotimpurilor consumanda anual ceea ce producea annual. .coomia antreprenoriala ste realizata de actorii specializati pentru anume operatii ? agicultori /fermieri" crescatori de animale" arendasi sau asociatei0" prodcand peste nevoile de consum pentru piata in vederea obtinerii unui profit taranesc Actorul economiei taranesti /taranul0 executa toate operatile din exploatatii" ceea ce ducea la un succes economic minim" castigurile suplimentare provenind din activitati alternative. Sub presiunea pietei" taranul trebuie sa se transforme intr-un mic capitalist" fapt greu de concretizat fara ajutorul statului care trebuie sa dirijeze fondul de dezvoltare pe proiecte . Ca actor al economiei rurale" antreprenorul nu poate produce pentru piata fara suprafata mare de exploatat de minim -8 (ctare care permte organizarea in regim industrial a activtatii specifice. @n antreprenor nu poate functiona daca nu are fonduri de investitii realizate prin utilizarea conturilor bancare si concretizae prin angajarea unor salariati pentru activitati specifice. <