Sunteți pe pagina 1din 2

Curs 10-Sociologie economica rurala

Societatile rurale sunt prin definitie mai putin permisive la schimbarile sociale. Exista
totusi si in rural o anume mobilitate sociala ce se realizeaza fie sub forma migratiei
teritoriale, fie sub forma mobilitatii profesionale, fie sub forma mobilitatii sociale propriu-
zise in sensul schimbarii categoriei sau patrunderii sociale din care fac parte indivizii.
Mobilitatea teritoriala sau migratia, se concretizeaza de obicei in schimbarea
habitatului, a spatiului de locuire sau a rezidentei.
Mobilitatea profesionala presupune schimbarea tipului de activitate realizata de
indivizi, in cadrul unei anume comunitati.
Mobilitatea sociala inseamna trecerea de la o categorie sociala superioara sau
inferioara dupa mai multe criterii, principalul fiind insa criteriul economic.
Migratiile sau mobilitatea teritoriala se realizeaza in 3 directii:
1. Rural rural
2. Rural urban
3. rban rural
!. "n prima directie e integrata mobilitatea spatiala traditionala realizata sub forma
transhumantei si a roirii.
#ranshumanta e migratia cu turmele de animale dupa locurile de pasunat. "n satul
romanesc traditional, ea se realiza sub forma varatului, adica al migrarii turmelor spre
locurile de pasune si al iernatului care era reintoarcerea in locul de origine al
conducatorilor de turme. #ranshumanta a lasat urme in toponimia romaneasca, migrantii
cu turmele, fiind numiti dupa locul de origine: barsani, ungureni, mocani etc.
Roirea definea stramutarea surplusului de locuitori dintr-un sat matca intr-un sat roi.
Roirea era provocata de excedentul demografic al unei comunitati, in situatia in care
spatiul exploatat de acesta era limitat. $lecarea unei parti a colectivitatii in satele roi,
insemna si puterea culturii si mentalitatilor specifice satelor matca.
%. &igratia rural urban s-a produs in conditiile trecerii spre epoca moderna cand
industrializarea a impus necesitatea absortiei in mediul urban a fortei de munca necesare.
'ceasta migratie a generat un fenomen macrosocial de trecere de la modelul
primar de activitate, cel agricol, la cel secundar, cel industrial si tertiar, cel al serviciilor,
adica de la forme de organizare relativ simple, la forme de organizare complexe si de la
norme specifice comportamentului instinctiv, la normele unui comportament rational.
3. &igratia rural urban s-a produs intr-un timp relativ lung in societatile vestice. "n
societatile estice, sub dominatia comunista care promova industrializarea fortata, acest
fenomen a avut un caracter aproape planificat.
"n Romania, perioada interbelica, in conditiile decolarii industriale, fenomenul fusese
de(a initiat. )upa cel de-al )oilea Razboi &ondial, cand guvernarea comunista a
programat industrializarea fortata a tarii, el a capatat caracterul unui exod rural urban cu
efecte sociale adesea perverse.
*ercetarea epocii comuniste arata ca dupa !+,-, in Romania pot fi distinse mai
multe valuri migratorii rural urban:
1
!. primul val a avut loc intre !+,!-!+,3, cand s-a refacut industria
distrusa de razboi si s-au ocupat posturile industriale cu forta de munca deficitara datorita
conflictului.
%. cel de-al doilea exod rural urban s-a produs intre !+,.-!+/%,
datorita colectivizarii fortate a agriculturii. Redus la conditia de proletar rural cu un venit
inferior celorlalti membrii ai proletariatului, taranul a preferat sa-si gaseasca ocupatii
urbane anga(andu-se in intreprinderile pe care statul le construia.
3. al treilea exod s-a produs intre !+/3-!+0-, ca urmare a reorganizarii
administrative a tarii, prin trecerea de la sistemul regiunilor, la cel al (udetelor. 1ocalitatile
urbane beneficiau de mai multe alocatii pentru dezvolatare de la buget. "n situatia data
multi rurali cautand sa-si schimbe conditia pentru a beneficia si ei de aceste fonduri.
.. al patrulea si cel mai masiv exod rural urban s-a produs dupa !+0!,
in contextul dicaturii ceausiste care a fortat, dupa textele marxiste, dezvoltarea fortata a
industriei grele ce necesita o mare cantitate de forta de munca profesionala. "n situatia
data, efortul statului de formare a acestei forte de munca a vizat nu numai selectia si
formarea acesteia, ci si crearea conditiilor de civilizatie urbana necesare.
"n ambele directii statul comunist a esuat, intrucat formarea strict profesionala a
unor indivizi preluati din rural, smulsi din cultura traditionala si obligati sa renunte la
modelul comportamental specific, nu a fost insotita de o indicatie vizand asumarea
civilizatiei urbane si a comportamentului aferent specific.
)in perspectiva habitatului urban s-au facut mari economii, noii oraseni fiind plasati
in conditii precare, minime, in constructiile de tip socialist.
'ceasta urbanizare critica a generat un fenomen extrem de complex denumit de
sociologi 2rurbanizare3, ce consta in ruralizarea oraselor, atomizarea membrilor comunitatii
urbane, deculturalizarea acestora, avand efecte sociale negative concretizate in cresterea
violentei, a agresivitatii sociale, a fenomenelor asociale.
&igratia rural urbana in romania poate fi sesizata si din perspectiva schimbarii
structurii populatiei tarii. )aca la recensamantul din !+00, populatia urbana reprezenta
..4, la recensamantul din !++%, a(unsese la ,.4 apropiindu-se de proportiile specifice
unor societati dezvolate. 'cest fenomen a fost intrerupt de evolutia de dupa rasturnarea
comunismului, in contextul dezindustrializarii prin renuntarea la ramurile industriale
energofage si fara resurse autohtone, cand o mare cantitate de forta de munca a fost
disponibilizata.
' aparut, in acest context, fenomenul migratiei urban rurale, sesizabil din motive
ecologice in societatile dezvoltate, dar care in Romania e rezultatul lipsei de venituri pentru
mentinerea calitatii viatii urbane.
&igratii din urban rural au generat insa o alta problema sociala pentru ca ei nu se
mai pot reinsera in structurile sociale traditionale, ira resursele satului romanesc au fost
secatuite de exploatarea fara limite din timpul comunismunlui. Solutia reala nu poate fi
decat cea a asimilarii unor fonduri europene de dezvoltare, a urbanizarii comunitatii rurale,
si a deschiderii unor activitati alternative de tip modern: mica industrie locala, turismul
rural.
2