Contractul cu munca la domiciliu

Reglementat de art 105 din cod si are ca specific ca munca salariatului nu se desfasoara la sediul
sau intr-un alt loc apartinand angajatorului, ci se desfasoara la domiciliul sau resedinta
salariatului. Angajatorul suporta costul transportului materiei prime si materialelor si al
produselor finite , poate controla munca salariatului, dar numai dupa un program pus de acord cu
acesta, iar programul propiu-zis de lucru si-l organizeaza de sine statator.
O varietate a acestui contract este tele-munca, respectiv, munca desfasurata prin utilizarea de
tehnologii informatice la domiciliul salariatului sau oriunde altundeva decat sediul
anagajatorului. Este o modalitate contractuala care se afla in plina etensie in practica.
Contractul de ucenicie la locul de munca
Este reglementat in principal de legea !"# din !005, ca un contract individual de munca de tip
particular prin care o persoana, ucenicul, se o$liga sa se pregateasca profesional si sa munceasca
su$ autoritatea unui angajator% specificull sau rezida in faptul ca are ca o$iect nu atat munca
propiu-zisa, ci pregatirea teoretica si practica intr-o anumita calificare, ceea ce se realizeaza si
prin munca. &aca angajatorul este o '(A nu poate avea mi mult de ) ucenici. &aca este o '* nu
eista o astfel de limita superioara de ucenici. '* desemneaza o$ligatoriu un maistru de ucenicie,
care se ocupa de calificarea ucenicului respectiv. '(A se ocupa direct, nemijlocit de calificarea
ucenicilor sai.
+tatul su$ventioneaza 50, din salariul minim $rut pe tara garantat in plata pentru fiecare dintre
ucenici. -u este permisa legal utilizarea ucenicilor pentru alte munci care nu intra in profilul
pregatirii lor profesionale. .cenicul nu poate fi transfomat asadar intr-un fel de servitor domestic
al angajatorului si al familiei sale. Este interzis ca ucenicul sa presteze ore suplimentare. +alariul
sau se negociaza si nu poate fi mai mic decat salariul minim $rut pe tara garantat in plata.
Anumite reglementari legale, chiar daca nu este interzisa aplicarea lor in cazul ucenicilor, totusi,
datorita specificului acestui contract ele nu sunt aplica$ile% spre eemplu, retrogradarea in
functie, ca sanctiune disciplinara, nu poate fi aplicata ucenicului%
&urata uceniciei este dupa caz, de la / luni pana la maimum ) ani. 0n final, anagajatorul este cel
care raspunde de organizarea certificarii profesionale a ucenicilor sai, potrivit normelor legale.
Raspunderea disciplinara
Este o forma de raspundere juridica specifica celor care sunt parte intr-un raport juridic de munca
si in primul rand salariatii. 0n dreptul nostru eista ca forme ale raspunderii juridice
raspunderea constitutionala, in genere a demnitarilor, raspunderea penala pentru savarsirea
de infractiuni, raspunderea contraventionala, rasp civila, care poate fi delictuala, ceea ce
reprezinta regula, sau contractuala% rasp patrimoniala, pentru producerea de pagu$e
angajatorului, rasp materiala, pentru o categorie restransa de salariati 1 cei din unit militae2,
rasp disciplinara. 'entru ca salariatul ii este su$ordonat, angajatorul dispune de o prerogativa
disciplinara si ca urmare, in masura in care salariatul savarseste cu vinovatie o a$atere
disciplinara in eecutarea o$ligatiilor de serviciu sau in legatura cu munca, poate fi sanctionat
disciplinar de catre angajatorul sau. Este o forma de raspundere juridica, specifica legislatiei
muncii care nu se intalneste in nici o alta forma de raspundere juridica. O parte o sanctioneaza pe
cealalta atunci cand isi incalca o$ligatiile contractuale. &impotriva, in raspunderea contractuala
civila, ca raspundere de drept comun, cel care isi eecuta o$ligatiile contractuale poate sa se
adreseze instantei judecatoresti fara a putea insa sanctiona pe cel care nu isi eecuta o$ligatiile.
A$aterea disciplinara este o fapta constand intr-o actiune sau intr-o inactiune prin care salariatul
incalca normele legale, clauzele din contractul colectiv sau individual, ori regulamentul intern.
A$aterea tre$uie sa fie cel putin in legatura cu serviciul, daca nu chiar in cadrul eecutarii
propiu-zise a o$ligatiilor de serviciu.
+alariatul este o$ligat sa eecute ordinele legale ale superiorilor sai ierarhici% dimpotriva, nu este
o$ligat sa eecute ordinele vadit ilegale, ipoteza in care, daca ar eecuta un astfel de ordin, v-a
raspunde disciplinar. Rezulta ca el tre$uie sa atraga atentia asupra ilegalitatii ordinului si daca
superiorul ierarhic il mentine, va tre$ui sa-l eecute, insa nu va raspunde disciplinar in acest caz,
tocmai pentru faptul ca a incercat sa evite materializarea unui astfel de ordin ilegal.
+alariatul nu este o$ligat sa aprecieze oportunitatea unui ordin. Asadar, fie oportun, fie
inoportun, daca il aplica si cu acest prilej savarseste o a$atere disciplinara, salariatul va raspunde
disciplinar.
3u toate acestea, sunt si salariati cum sunt economistii care lucreaza in conta$ilitate, care potrivit
o$ligatiilor lor de serviciu, raspund si de oportunitatea massurilor care se adopta in cadrul
unitatii. Evident ca in acest caz, acesti salariati vor raspunde pentru ordine inoportune pe care de
regula le-au avizat sau le-au dat chiar ei. 0n genere, a$aterile disciplinare constau in anumite
fapte de neeecutare a o$ligatiilor de serviciu. -umai cei care au functie de conducere pot
savarsi o a$atere disciplinara si emitand sau neemitand, desi ar fi tre$uit, un act juridic.
Abaterea disciplinara exista daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
1. Exista o fapta de incalcare a obligatiilor de serviciu sau in legatura cu munca
savarsita de salariat;
2. Fapta respectiva produce efecte negative asupra starii disciplinare din colectivul
respectiv;
3. Salariatul si-a incalcat obligatiile cu vinovatie, fiind asadar culpabil; nu intereseaza
pentru existenta abaterii disciplinare gradul de vinovatie; abaterea exista indiferent de
cat ar fi de mic acest grad de vinovatie.
Gravitatea vinovatie are insemnatate atunci cand angajatorul alege sanctiunea
disciplinara pe care o aplica dintre cele prevazute de lege.
. !egatura de cauzalitate intre fapta salariatului si efectul nociv pe plan disciplinar;
"intre imprejurarile faptei anterioare abaterii, care pot sa reuneasca atat cauza acesteia
cat si conditiile care o favorizeaza sau nu, cauza este aceea care produce intradevar
efectul negativ.
&aca sunt intrunite aceste conditii si angajatorul considera ca tre$uie tras la raspundere
juridica salariatul, tre$uie sa se treaca la analiza tuturor circumstantelor, ceea ce inseamna ca
tre$uie efectuata cercetarea disciplinara% ea se realizeaza de catre o comisie din care face
parte si un reprezentant al sindicatului, care are insa un vot consultativ, tocmai pentru ca
prerogativa sanctionatorie apartine eclusiv angajatorului. 'rin fapta, in legatura cu serviciul,
tre$uie sa se inteleaga nu numai acele fapte savarsite in eecutarea o$ligatiilor propiu-zise de
serviciu, ci si acele fapte care chiar daca nu se savarsesc in timpul indeplinirii o$ligatiillor de
serviciu, sunt totusi in legatura cu munca, cu serviciul. Eista, din acest punct de vedere, !
categorii de salariati4
-salariatii care trebuie sa intruneasca permanent conditia reputatiei nestirbite% orice
fapta savarsita in afara o$ligatiilor de serviciu, dar in legatura cu serviciul, si care prin
ipoteza pune in cauza reputatia lor, poate fi sanctionata disciplinar
-salariati carora legea nu le impune conditia unei reputatii nepatate% pot si ei sa fie
sanctionati disciplinar daca savarsesc fapte in afara programului de lucru, in afara o$ligatiilor
de serviciu, dar aflate in legatura cu munca lor si din care se afecteaza imaginea, prestigiul
angajatorului, ori al produselor, inclusiv al serviciilor sale.
3ercetarrea disciplinara tre$uie sa antreneze prezenta salariatului, ascultarea lui, analiza
apararilor sale si pe aceasta $aza sa se faca o anumita propunere angajatorului de sanctionare
sau nesanctionare% indiferent de propunerea comisiei, angajtorul este li$er sa procedeze cum
crede el de cuviinta, pentru ca prerogativa disciplinara ii apartine lui. A$aterile disciplinare in
cazul salariatilor nu sunt enumerate in legislatia muncii% este data numai o definitie generica%
ele pot fi inserate in regulamentul intern, dar nu pot fi in regulamentul intern alte sanctiuni
disciplinare, decat cele prevazute de codul muncii% nu se pot adauga sau agrava sanctiunile
prevazute de lege. -u pot fi sta$ilite prin regulament pentru fiecare a$atere o anumita
sanctiune disciplinara care sa va aplica, deoarece, daca s-ar accepta un astfel de procedeu, ar
insemna sa se inlature cercetarea disciplinara preala$ila, care este o$ligatorie.