Structura externa a normei juridice

Structura normei juridice imbraca doua aspecte, si anume structura interna si structura ex-
terna. Primul aspect are in vedere alcatuirea logica a normei de drept (structura logico-juridica),
iar cel de-al doilea, se refera la modul de exprimare a elementelor structurii interne a normei in
cadrul actului normativ ori al unor alte izvoare de drept (structura tehnico-juridica sau tehnico-
legislativa).

Structura externa

Structura extern se mai numete i structura tehnic juridico sau tehnico-legislativ, are
n vedere forma exterioar de exprimare a normei juridice i se refer la modul n care este re-
dactat aceasta.
Principala forma de exprimare (de regasire) a normelor juridice sunt actele normative.
Acestea sunt grupate in parti, titluri, capitole, articole, paragrafe, puncte, alineate.
Construcia tehnico-legislativ a normei nu se suprapune ntotdeauna structurii logice a acesteia.
Datorit mijloacelor de exprimare, putem ntlni norme care sunt cuprinse n mai multe articole
ale aceluiai act normativ sau chiar n acte normative diferite.

Pentru asigurarea unui caracter unitar al legislatiei, asezarea normelor juridice trebuie sa
respecte, pentru fiecare categorie de acte normative, reguli de redactare, formulare, o anumita
succesiune logica a acestora, aspecte reunite sub denumirea de tehnica legislativa, stabilita la
randul ei prin lege de catre parlament si a carei aplicare si control al respectarii sale sunt in com-
petenta Consiliului Legislativ.

Elementul de baz structural, al unui act normativ este articolul care conine prevederi de
sine stttoare. Nu orice articol va coincide cu o regul de conduit, ntr-o situaie putnd conine
mai multe reguli de conduit, iar n alta, putnd fi exprimat un singur element al normei juridice.
Se cunosc de asemenea situaii cnd o norm este prescris n mai multe articole de lege. Pentru
a stabili fr echivoc coninutul normei, vor fi coborate texte din articole ori din legi diferite.
mprejurarea c unele norme apar n mai multe acte normative, uneori cu for juridic diferit,
se explic pe de o parte, prin aceea c sunt elaborate la intervale de timp diferite i pe de alt
parte, de organe diferite (parlament, guvern, administraie central sau local).

Analiza textelor actelor normative demonstreaz c structura tehnico legislativ a aces-
tora n articole, paragrafe, aliniate, de regul, nu coincide cu structura logic a normei juridice.
Mai mult se constat c articolele nu coincid, n unele cazuri, cu norma juridic. Dac, de pild,
articolul care definete cazul fortuit se suprapune cu norma juridic referitoare la acest caz, n
cazul articolului prin care n dreptul penal se definete specul, legiuitorul a simit nevoia unei
reglementri mai detaliate care s ia n considerare diverse circumstane posibile.
Examinarea textelor actelor normative arat c, n unele cazuri, ntr-un articol sunt cu-
prinse mai multe norme sau cand prin coroborarea mai multor articole se poate constitui o norm
complet. Iat de ce n interpretarea i aplicarea corect a normelor juridice trebuie s se aib n
vedere att structura logico juridic ct i formularea tehnico legislativ a textelor respective.
Aceast structur are n vedere forma exterioar a regulii de drept. Ea reprezint dispu-
nerea normelor juridice pe articole, alineate, subalineate i gruparea acestora n sec iuni, capitole,
titluri, crti (prti). Oricare act normativ (lege, hotrre sau ordonan a guvernului, regulament,
statut etc.) este mprtit pe titluri, capitole, sec iuni (care, uneori, la rndul lor, se divid n subsec
iuni i paragrafe) i articole. Unitatea structural de baz din aceast perspectiv este articolul.
n unele cazuri, articolul poate cuprinde mai multe diviziuni, numite alineate. Un articol
cuprinde, n general, prevederi legale de sine-stttoare, exprimnd o singur norm juridic.
Acesta este cazul ideal, dar n legislatie se ntlnesc i situatii cnd un articol reunete mai multe
norme juridice sau o regul de drept ce este cuprins n mai multe articole.
O buna tehnica de sistematizare a actelor normative se regaseste ca impact in gradul de
claritate si gradul de coerenta a sistemului de acte normative. Sunt recunoscute doua tipuri de
sistematizare a actelor normative: incorporarea si codificarea. Incorporarea este o forma
inferioara de sistematizare deoarece nu presupune operatiuni de modificare si prelucrare a
substantei materialului actului normativ.

Incorporarea se gaseste sub forma unor culegeri, colectii de acte normative, realizate fie
de organele de stat (incorporare oficiala), fie de persoane particulare (incorporare nooficiala),
fiind realizata potrivit unor criterii alfabetice, cronologice sau pe ramuri de drept.
Codificarea reprezinta o forma evoluata de sitematizare, care are ca scop redactarea
potrivit unei conceptii unitare, a principiilor si a celor mai importante reglementari intr-o anumita
ramura de drept. Codificarea are ca rezultat aparitia marilor coduri de legi, care nu pot
reglementa insa exhaustiv relatiile sociale care fac obiectul lor; ca atare activitatea de codificare
implica elaborarea unor acte normative ce redau structura interna si principiile de
organizareproprii unei ramuri de drept.
Prezentarea formei exterioare a normei juridice este determinat de anumite raiuni, cum
ar fi prezentarea actului normativ ntr-o form precis, concis, concret, logic. Sunt cazuri n
care norma juridic prevede la nceput sanciunea, iar apoi ipoteza i dispoziia, cum este cazul
normelor juridice de natur contravenional.
Prin tehnic legislativ se nelege un ansamblu de metode i procedee uzitate prin
activitatea de elaborare a legilor i altor acte normative pentru a gsi cele mai adecvate soluii de
exprimare a acestora n texte corespunztor redactate.
Un articol poate sa cuprinda o singura norma juridica, aceasta este situatia ideala in multe
cazuri insa norma juridica este cuprinsa in mai multe articole ceea ce conduce la concluzia ca
norma juridica nu se poate identifica cu articolul actului normativ. Potrivit cerintelor tehnicilor
legislative, articolele cuprinse intr-un act normativ trebuie sa fie structurate intr-o ordine de
expunere logica, ceea ce se realizeaza prin intermediul tehnicii de sistematizare a actelor
normative. Intr-un articol pot sa fie cuprinse mai multe reguli de conduita sau, dimpotriva, un
articol poate sa cuprinda doar un element al normei, lucru fregvent intalnit.

Necesitatea de sistematizare a actelor normative este ceruta de urmatorii factori:
- structura dinamica si complexa a actelor normative, determinata de faptul ca actul normativ
inregistreaza si reda orice schimbare in realitatea careia i se adreseaza. Ca atare prin
intermediul tehnicii de sistematizare trebuie preluate in forma juridica toate modificarile
ivite in nevoia sociala care a generat aparitia unui anumit act normativ.
- corecta aplicare a dispozitiilor cuprinse intr-un act normativ implica o cat mai buna cuno-
astere a acestora.
- evitarea supraglomerarii cadrului legislativ si a aparitiei redundantei intre dispozitiile cu-
prinse in diversele acte normative.

O buna tehnica de sistematizare a actelor normative se regaseste ca impact in gradul de
claritate si gradul de coerenta a sistemului de acte normative. Sunt recunoscute doua tipuri de
sistematizare a actelor normative: incorporarea si codificarea. Incorporarea este o forma inferio-
ara de sistematizare deoarece nu presupune operatiuni de modificare si prelucrare a substantei
materialului actului normativ. Incorporarea se gaseste sub forma unor culegeri, colectii de acte
normative, realizate fie de organele de stat (incorporare oficiala), fie de persoane particulare (in-
corporare nooficiala), fiind realizata potrivit unor criterii alfabetice, cronologice sau pe ramuri de
drept.

Codificarea reprezinta o forma evoluata de sitematizare, care are ca scop redactarea po-
trivit unei conceptii unitare, a principiilor si a celor mai importante reglementari intr-o anumita
ramura de drept. Codificarea are ca rezultat aparitia marilor coduri de legi, care nu pot reglemen-
ta insa exhaustiv relatiile sociale care fac obiectul lor; ca atare activitatea de codificare implica
elaborarea unor acte normative ce redau structura interna si principiile de organizareproprii unei
ramuri de drept
Mai dificila este situatia cand intregul cuprins al normei poate fi determinat numai prin
coroborarea mai multor articole de lege intrucat cele trei elemente nu sunt intrunite in acelasi loc
(in acelasi articol, paragraf, capitol sau chiar act normativ). Organul de aplicare a dreptului are,
in aceasta situatie, sarcina de a cauta elementele normei juridice in cadrul izvoarelor de drept
existente, pentru a putea adopta o solutie concreta intr-un caz dat.
De exemplu, in art. 4, 5, 6 din Codul familiei se prevad o serie de conditii pentru incheierea
casatoriei (implinirea varstei legale, viitorii soti sa nu fie casatoriti, sa nu fie rude de grad ), dar
in aceste articole nu se arata care este consecinta nerespectarii conditiilor mentionate.
Sanctionarea nerespectarii dispozitiilor de mai sus se face in temeiul art. 19 din acelasi Cod care
prevede ca: 'Este nula casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor prevazute in art. 4, 5, 6 din
Codul familiei'. Deci ori de cate ori organul de aplicare a dreptului va fi sesizat ca au fost
incalcate dispozitiile art. 4, 5, 6 din Codul familiei, va apela la art. 19, aplicand sanctiunea
respectiva (nulitatea).
Fr ndoial c toate normele juridice exist i acioneaz n anumite condiii, prevznd
o comportare a crei nerespectare atrage dup sine aplicarea unor sanciuni.dar caracterul com-
plex al normelor, mbinarea lor n cadrul diferitelor instituii, ramuri de drept, precum i formu-
larea lor nmultitudinea de izvoare care se subordoneaz i n acelai timp se completeaz unul
pe altul, cualte cuvinte, interdependena normelor juridice, organizarea lor sistematic determin
ea nsi caca sensul celor trei elemente- ipoteza, dispoziia, sanciunea- s se schimbe n funcie
de unghiuldin care este analizat norma
Este important de subliniat faptul, sesizat de Jean Dabin, c sanciunea nu este o alterna-
tiva conduitei stabilit n norm, pe care oamenii pot s o aleag n cazul n care nu sunt de
acord cudispoziia
Norma juridic trebuie s se realizeze prin respectarea dispoziiei, numai n felul acesta fiind
asigurat ordinea de drept n societate. Analiznd structura tehnic a normelor de drept, rezult c statul
asigur traducerea n via a tuturor normelor juridice, numai c aceast asigurare reprezinta un proces
complex ce nu poate fi redus la o practic care concepe fiecare norm cu sanciunea ei proprie.
Pentru asigurarea unui caracter unitar al legislatiei, asezarea normelor juridice trebuie sa
respecte pentru fiecare categorie de acte normative reguli de redactare, formulare, o anumita
succesiune logica a acestora, aspecte reunite sub denumirea de tehnica legislativa, stabilita la
rndul ei prin lege de catre parlament si a carei aplicare si control al respectarii sale sunt n com-
petenta Consiliului Legislativ

Structura tehnico-legislativ are n vedere modul n care sunt enunate, formulate normele
juridice n cadrul actelor normative.Construcia tehnico-legislativ a normei nu se suprapune
ntotdeauna structurii logice aacesteia. Exist i autori care consider c normele de drept penal
au o structur dihotomic ianume ele conin doar dispoziia i sanciunea.
Acest punct de vedere nu tine cont de cele doua perspective ale analizei structurii normei
juridice, structura sa logica si structura tehnico-legislativa. In cazul acestor norme juridice, se
verific cel mai bine afirmaia c structura logico- juridic nu corespunde, nu se suprapune struc-
turii tehnico-legislative.

Din motive care tin de exigent tehnico legislative (redacionale), legiuitorul nu aconsiderat
necesar s revin cu precizarea expres a preceptului pentru fiecare reglementare
n parte. Legiuitorul definete direct furtul, stipuleaz condiiile svririi sale i sanciunea pe care
instana de judecat o va aplica.
Dac mprirea trihotomic (ipotez, dispoziie, sanciune) alctuiete structura intern
istabil a normei juridice, construcia sa tehnico-legislativ formeaz structura extern i
dinamic aacesteia. Ea este corelat cerinelor de celeritate (rapiditate) pe care le nfieaz
elaborarealegislativ ntr-un stat, n diferite etape ale dezvoltrii sale, precum i principiilor gen-
erale detehnic juridic extern i dinamic a normei juridice. Acesast structur trebuie s
rspund cerinelor de celeritate (rapiditate) pe care le impune opera de elaborare legislativ
ntru-un stat, n diferite etape ale dezvoltrii sale. Ea trebuie s fie pas cu principiile i regulile
generale de tehnic juridic.

De ce este nevoie de o structur tehnico-legislativ a normei juridice? n primul rnd,este
nevoie de aceasta pentru c nu n toate normele juridice sunt formulate expres cele trei elemente
(ipoteza, dispoziia, sanciunea). n al doilea rnd, pentru c numeroase acte normative juridice
nu cuprind dect unul sau dou elemente, cellalt sau celelalte urmnd a fi deduse pe calea inter-
pretrii logice, sau urmnd a fi gsite n coninutul altei norme juridice din cuprinsul aceluiai act
normativ sau a altui act normativ. n al treilea rnd, pentru c structura tehnico-legislativ nu se
suprapune ntotdeauna, nu este constant identic, cu structura logico-juridic a normei juidice.n
al patrulea rnd, pentru c structur tehnico-legislativ vizeaz structura extern i dinamic a
normei juridice. Acesast structur trebuie s rspund cerinelor de celeritate (rapiditate) pe care
le impune opera de elaborare legislativ ntru-un stat, n diferite etape ale dezvoltrii sale. Ea
trebuie s fie pas cu principiile i regulile generale de tehnic juridic.





































Bibliografie

http://www.referat.ro/referate/download/structura_normei_juridice_3896.html
http://www.scribd.com/doc/98206564/6/Structura-tehnico-juridic%C4%83-sau-tehnico-
legislativ%C4%83-a-normei-juridice#page=26
http://www.stiucum.com/drept/drept-general/Norma-juridica95392.php
http://elth.ucv.ro/student1/Cursuri/Dreptul%20proprietatii%20intelectuale/Curs%202.pdf
http://giodedi-notiuni-juridice.blogspot.ro/2012/05/norma-juridica-trasaturi-structura.html
http://jurnalulsportivului.files.wordpress.com/2012/02/teoria-generala-a-dreptului1.pdf
http://www.usch.md/Documents/Note%20de%20curs/Drept/Teoria%20general%C4%83%20a%
20dreptului%20Blosenco%20M._doc.pdf