Sunteți pe pagina 1din 7

Dintre alimentele alcaline: castravetele, napul, patrunjelul, fructele de mare,

avocado, sfecla, ardeiul gras, broccoli, varza, telina, andivele, usturoiul,


ghimbirul, fasolea verde, laptuca, boabele de mustar, ceapa, spanacul, rosiile,
soia, anghinarea, asparagusul, varza de Brussels, morcovul, conopida, gulia,
prazul, fasolea boabe, rubarba, rapita, dovlecelul, macrisul, lintea, ananasul,
bananele, ciresele, nectarinele, merele, perele, portocalele, semintele de
dovleac, migdalele, uleiul de cocos, uleiul de peste, uleiul de trandafir, de susan,
de masline, hrisca, secara, graul, orzul, lucerna, condimentele, laptele de capra.
Alimente alcaline si acide - Hiperaciditatea
si efectul ei nociv asupra sanatatii
Alimentatie nutritie
Alimente alcaline i acide
Hiperaciditatea i efectul ei nociv asupra sntii
pH
Alcalin
pH Acid

FRUCTE ALCALINE FRUCTE ACIDE
stafide, curmale, smochine, ananas, mere i
cidru
caise, piersici, ciree, avocado, struguri,
banane coapte, cpuni, grape-fruit, mango,
pepene galben/rou, nectarine, msline negre,
papaya, pere,
toate conservele, gemuri, dulceuri, fructe
zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu
sulfur
fructe proaspete consumate zahr
banane verzi, msline verzi, prune
LEGUME ALCALINE LEGUME ACIDE
ciuperci, mazre verde, broccoli, conopid,
roii varza roie i alb, ceap, usturoi, praz,
salat verde, sfecl
morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castravei,
andive
ptrunjel, pstrnac, ardei, dovleac, ridichi,
soia boabe
in, bostan, nap, vinete, leguminoase !ncolite
ardei iute,
asparagus
rubarbr
toate tipurile de fasole i linte cu e"cepia celor
germinate #
CEREALE ALCALINE CEREALE ACIDE
cereale proaspete, orz verde
alimente neutre dar care absorb aciditatea
digestiv: pine prajit, pine mai veche de $
zile (conin mai puin gluten care genereaz
exces de mucus n corp).
produse de patiserie, pine alb, pine int
%&$%&c$'t egral sau graham, amidon, aluaturi,
popcorn, mlai, paste finoase, gri, orez (alb,
brun, basmati)
fin de ovz, orez, orz, secar, fulgi de cereale #
LACTATE ALCALINE LACTATE ACIDE
lapte smntnit, *efir, zer, unt, fric
lapte proaspt (vac, capr)
iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins
+armezan, brnzeturi fermentate, cacaval,
telemea
!ngheat, iaurt !ndulcit sau iaurt cu fructe
lapte fiert, lapte praf, smntn fermentat
ALIMENTE GTITE ALCALINE ALIMENTE GTITE ACIDE
legume fierte, coapte, mncruri sau ghiveci
de legume, dar fr roii sau bulion
supe de zarzavat i de rdcinoase fr carne
Alimente foarte acide, mncruri ce conin roii
fierte, bulion sau pasta de roii, supele !n care a
fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac
gtit, conserve
DULCIURI ALCALINE DULCIURI ACIDE
suc de trestie de zahr, zahr din trestie uscat
sirop de orez brun
(mierea !n cantiti mari poate forma i acizi)
dulciuri, prjituri, biscuii, napolitane, ciocolat,
!ndulcitori sintetici (zaharin,aspartam, sorbitol),
miere artificial sau prelucrat cu zahr, fructoz,
lactoz
PRODUSE ANIMALE ALCALINE PRODUSE ANIMALE ACIDE
ou de prepeli, ou de ra
mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere,
pasre, pete, gelatina, grsime, icre, ou de
gin
BUTURI ALCALINE BUTURI ACIDE
sucuri de legume rdcinoase, ceaiuri de
plante ne!ndulcite, apa plat i apa de izvor
sunt considerate neutre, dei !n realitate au un
pH uor acid (!ntre --.)
toate buturile alcoolice, rcoritoare sintetice,
cola, cafea, cacao, sifon
DIVERSE - ALCALINE DIVERSE - ACIDE
aproape toate condimentele,
produse din lucern, alge
murturi fcute cu oet, maioneze, sare rafinat,
sosuri, *etchup, past de roii, mutar (past),
curry
aditivi alimentari sintetici, arome, colorani,
ghimbir, amala*i, sare de mare
drojdie de bere (calup)
glutamat, conservani ca, benzoat, oet,
saramur, fum
ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE ALIMENTE ULEIOASE ACIDE
ulei presat la rece de floarea soarelui sau
msline
ulei de pete, ulei de primula, migdale,
smburi de dovleac, alune,susan, castane,nuc
de cocos proaspt
ulei rafinat de floarea soarelui sau de msline
fructe oleaginoase i semine coapte sau prjite
nuci, fistic
OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZ CORPUL OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZ
somnul, rela"area, sauna, e"erciiul fizic,
meditaia, e"erciiile de respiraie
buna dispoziie, bucuria, fericirea, calmul
fumatul, aromatizani i parfumuri sintetice
somn insuficient, medicamentele de sintez
suprasolicitarea, suprarea, mnia,
stresul,ura,revolta
# /intre alimentele care genereaz aciditate, grupa cerealelor i a leguminoaselor constuie o parte
important din piramida alimentaiei0 1le se recomand a fi consumate !mpreun cu alimente
alcaline pentru a realiza un echilibru !n digestie0
/ou grupe aparte de alimente sunt,
Alimentele alcaline sau neutre care genereaz
aciditate
Alimentele acide care genereaz alcalinitate
zahr, dulciuri, majoritatea produselor de
cofetrie i patiserie preparate cu fin alb i
zahr, alimente bogate !n glucide cum ar fi
orezul
lmie, grape-fruit, oet de mere diluat !n ap
murturi uor fermentate cum sunt castraveii de
var !n saramur sau varza murat !n primele 2
luni0 Aceste alimente, prin acizii slabi pe care !i
conin, favorizeaz digestia i scad hipersecreia
de acid din stomac0
3ajoritatea fructelor au o reacie chimic acid !n laborator, dar nu acelai lucru se petrece !n
corpul uman, pentru c !n realitate ele devin alcaline prin metabolizare0 4n schimb mierea i
zahrul sunt alcaline, dar din cauza coninutului mare de glucide formeaz acizi0
Hiperaciditatea
5 stare prelungit de oboseal, uneori pn la epuizare, poate fi semnul unor deficiene sau
maladii de natur foarte diferit0 1ste tiut c lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale,
schimbrile de vreme sau lipsa luminii dttoare de energie pot avea drept consecin o stare de
oboseal0 /ar i apneea ce !nsoete sforitul din timpul somnului duce la o epuizare !n timpul
zilei0 3ai puin cunoscut este faptul c i o sinuzit cronic este !nsoit de oboseal sau c, la
femei, o epuizare de durat poate anuna un infarct miocardic0 /ar oboseala mai poate avea o
cauz ct se poate de neateptat0
6+loaia acid a fcut vlv !n urm cu civa ani, omul acid va face !n viitor60 Afirmaia !i aparine
publicistului 7orbert 8reut9ein, autorul crii 6Hiperaciditate - bolnav fr motiv6, susintor al
teoriei dup care, datorit unei hiperaciditi cronice, omul nu numai c este lipsit de vlag i
morocnos, dar !i distruge cu totul sntatea0 Autorul crede c migrenele i reumatismul,
cancerul, infarctul miocardic i diabetul, psihozele i nevrozele sunt !ntotdeauna !nsoite de o
aciditate crescut0
:a orice adult sntos sunt !n funcie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru !ntre
coninutul acid i cel bazic din organism0 :a pacienii cu acidoz (creterea aciditii i reducerea
rezervei alcaline din snge) este vorba !ntr-adevr de o stare patologic0 +e baza valorii pH se
poate stabili ct de acid sau ct de bazic este sngele, dar i urina0 +e o scal de la % pn la %;,
punctul de neutralitate se afl la .0 <ngele nostru are valori pH de .,2' pn la .,;', este aadar
uor bazic0 =alorile din urin pot oscila !ntre ; la oamenii foarte bolnavi i > la sugari0 4n general,
starea de boal este asociat cu acizii, starea de sntate cu bazele i mineralele alcaline0 /at fiind
c rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai !n vrst, la care funcia renal !ncepe s
fie !ngrdit, hiperaciditatea este o problem serioas0 4mbtrnirea - se mai spune - nu este
nimic altceva dect into"icarea continu cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuete
s le neutralizeze0
Exist n co! "#i "$%t& sist&"& %ic'i(i&n& int&con&ct#t& )i *i&c#& #& !+-$% s$,
%0 pH-ul digestiv
4n funcie de alimentele consumate i de secreiile digestive, pH-ul poate varia aici de la $ (acidul
clorhidric din stomac), pna la & (sucul pancreatic)0 /intre toate sistemele de pH amintite sistemul
digestiv se dezechilibreaz cel mai uor i de aceea el reprezint o cheie !n meninerea sntii0
4ntr-un mod similar Ayurveda consider focul digestiv Agni drept cheia sntii i a bolii0 /e aceea
vom acorda un spaiu mai larg alimentaiei0
$0 pH-ul sngelui i limfei
+rin cele apro"imativ ' l de snge i $ l de limf, aceste lichide dreneaz i hrnesc restul de
apro"imativ -?-.? de *g de esuturi ale unui adult0 /e aceea au rol de tampon pentru pstrarea
unei aciditi normale !n esuturi0
20 pH-ul esuturilor
:a cei sntoi esuturile au un pH apropiat de cel al sngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaz
dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul
esuturilor este cu siguran acid0 <pre deosebire de snge care trebuie s-i pstreze un pH
constant, esuturile pot fi convertite !n adevrate rezervoare ale rezidurilor acide (grsime !n
e"ces, calculi, e"cerscene osoase sau tumori)0 @nele esuturi cum ar fi oasele i muchii pot fi
spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducnd la osteoporoz, dureri ale coloanei
vertebrale i spasmofilie0 Acest sistem al esuturilor corporale necesit un timp mai !ndelungat
pentru a se echilibra, de aceea primele sptmni de tratament sunt destinate transformrilor ce
au loc !n esuturi, fr s apar neaprat rezultate vizibile cum ar fi scderea !n greutate sau
dizolvarea calculilor0
;0 pH-ul urinei i al transpiraiei
Are rol de supap de control asupra pH-ului sanguin i de aceea poate varia !ntre valorile de ;0' i
>0 3ajoritatea oamenilor !n condiiile alimentaiei actuale au un pH cuprins !ntre '--0 Aei
vegetarieni au un pH urinar uor mai alcalin, cuprins !ntre '0>-.0
Au ct urina e mai acid, sngele i esuturile sunt mai acide0 4n anumite faze ale bolilor pH-ul
urinar poate fi alcalin dar esuturile s fie acide, acest fapt datorndu-se unor blocaje !n sistemul
e"cretor, fie datorit faptului c reziduurile acide sunt profund legate !n esuturi i nu pot fi
dizolvate uor, ci doar prin tratament adecvat0 (vezi tratamentele de oleaie Abhyanga din
medicina Ayurveda)0 http://www.medicinanaturala.20m.com/photo.html
C#$-&%& 'i!&#ci(it.ii,
%0 /ieta acid (e"plicat pe larg !n tabelul anterior)0
$0 1moii negative
20 Alimente incompatibile0 Ahiar i cele mai alcaline alimente pot genera aciditate dac sunt
consumate !mpreun cu alimente incompatibile0 /e e"emplu alimentele care conin glucide au
nevoie de sucuri digestive alcaline !n timp ce proteinele se diger la un pH acid0
Beguli pentru a asigura compatibilitatea alimentar i a evita aciditatea,
Cructele se mnnc !nainte de mas cu cel puin 2? de minute sau constituie o mas
separat
/ulciurile nu se mannc dup mncare
:aptele este un aliment comple" i greu de digerat0 8rebuie but cald i eventual
condimentat0 1ste bine s nu fie combinat cu nici un alt aliment
7u se bea ap rece la mas sau dup mas, ci doar ap fierbinte
=ezi i capitolul DAompatibiliti alimentareE din cartea DFhid de alimentaie sntoasE /r0 5vidiu
Ahi
A%i"&nt#.i# )i sti%$% (& /i#.
1chilibrul !ntre rezervele de acizi i de baze din corp depinde de modul nostru de via0 <tresul,
lipsa de micare, o alimentaie greit, fumatul, consumul de alcool i de cafea, cresc aciditatea
din organism0 Aonsecinele caracteristice ale unei hiperaciditi de durat sunt tulburri digestive,
slbirea sistemului imunitar, afectri ale coloanei vertebrale, gut, reumatism sau sclerozri ale
arterelor0 Au hiperaciditatea sunt puse !n legtur i perturbrile vegetative, cum ar fi migrenele
sau aritmiile funcionale0
+entru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor e"trem de nociv pentru
organism, pot fi luate o serie de msuri preventive0 <e !nelege c rolul esenial !n asigurarea
echilibrului revine unei alimentaii sntoase0 +entru fiecare aliment luat !n parte e"ist o proporie
diferit de componente cu efect acid i cu efect bazic0 <unt cunoscute !ns grupele de alimente
care acioneaz !ntr-un sens sau altul,
Aproape toate legumele !n
special cele proaspete sunt
alcaline i echilibreaz
aciditatea e"cesiv0
Alimentele care conin
multe minerale bazice sunt
salatele, fructele i
legumele, mai cu seam
ceapa, cartofii, morcovii0
1fect bazic slab au
iaurtul, fructele
uscate, ciupercile i
leguminoasele !n
pstaie0
1fect acid slab au
brnza de vaci,
smntna, pinea
integral i familia
nucilor0
Hiperaciditate provoac
mai cu seam carnea,
inclusiv mezelurile i
dulciurile, alcoolul i
cafeaua0 /ar i oule,
brnza i produsele
finoase0
8rebuie reinut faptul c !n copilrie organismul reuete mai uor s se echilibreze dup consumul
de dulciuri i carne, dei copii cresc mai sntoi fr s le mnnce, dar odat cu !naintarea !n
vrst, consumul lor trebuie tot mai mult redus0 Genefic pentru eliminarea surplusului de
aciditate este transpiraia, de e"emplu !n sauna0 <unt de asemeni recomandate !notul i mersul pe
biciclet0 3ineralele naturale e"trase din cochilii, coaj de ou, alge i sruri marine, !n special
calciu, vitamina /, zinc, cupru i magneziu sunt recomandate !n curele pentru alcalinizarea
corpului0
Alimentele bogate !n sulfuri, cloruri, azotai i fosfai au un efect acidifiant0 +roteinele animale sunt
bogate !n astfel de substane0 3ineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaz
aciditatea0 Aceste elemente se gsesc din abunden !n alimentele vegetale0 Aorpul stocheaz
aceste minerale !n oase i le elibereaz atunci cnd trebuie s echilibreze pH-ul sanguin0 And
datorit consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar i a !mbtrnirii esuturilor,
corpul !i epuizeaz rezervele vitale de minerale i apare starea de #ci(o-0
Aci(o-# este cauza majoritii bolilor la omul modern0 Atunci cnd se instaleaz !n esuturile
corporale, acest fenomen are loc !n ordinea de hrnire a esuturilor, aa cum este dat ea !n
medicina Ayurveda,
% Basa dhatu (limfa) ulcer gastro-duodenal, gastrit, diabet zaharat, colit
$ Ba*ta dhatu (sngele) Hipertensiune arterial, ateroscleroz, cardiopatie
ischemic, hemoroizi, boli de piele
2 3amsa dhatu (muchii) pietre la rinichi i vezica biliar, afeciuni ale ochilor
; 3eda dhatu (grsimea) obezitate, celulit, afeciuni ale prului, unghiilor i
dinilor, degenerescen gras a organelor
' Asthi dhatu (oasele) osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, gut, cariile
dentare, oboseal generalizat
- 3ajja dhatu (esutul nervos i
mduva)
oboseal, migrene, stres, nevroze, leucemie
. <hu*ra dhatu (fluidele
reproductoare)
infertilitate, impoten, noduli mamari, chisturi ovariene,
infecii i inflamaii ale organelor genitale, rni ale colului
uterin
> 5jas (vigoarea i radiaia energetic) oboseal cronic, scderea imunitii care poate permite
instalarea unor infecii cronice ca hepatita, 8GA sau a unor
boli grave cum este cancerul
Care sunt simptomele aciditatii?
Obezitate, ingrasare
Oboseala cronica
Probleme de inima si circulatie
Tensiune mare
Colesterol ridicat
Tulburare digestiva, boli ale stomacului si al intestinelor (Balonare)
Candida si alte ciuperci, infectii bacteriene
Diabet
Boli ale pielii, urticarii
Alergii (e! "a alimente)
Astm
#mbatranire rapida
Depresii
Artrita
Congestie de acid, reflu
$stoporo%a
Celulita
Cateva boli si aciditatea
$be%itate,ingrasare
&nul poate cea mai cunoscuta descoperire a lui dr! 'oung este legata de obe%itate! (l a
descoperit ca grasimea este unul din cau%e supra aciditatii! Corpul depune si parc)ea%a
acidurile produse in celulele grase, prin asta organismul se lupta sa se apere de acid, ca acidul
sa nu atace organele vitale! *rasimea salvea%a de fapt viata dvs! +ai multa grasime nu este
altceva, decat un raspuns al organismului impotriva supra aciditatii! Daca neutrali%am acidul
nu o sa mai fie nevoie de grasimea adunata, organismul automat se va elibera de el!

,robleme de inima si circulatie, tensiune mare, colesterol ridicat
Corpul produce grasimi sa neutralizeze acidul, prin asta apara sistemul circulatiei
(-enele)! *rasimea se depune pe artere si de aici apare tensiunea arteriala mare, densitatea
venelor se diminuea%a! Cand elimina acidul din organism, detoicam si )ranim cu materiale
vitale, atunci tensiunea si colesterolul isi va reveni la valorile normale! (ste un proces foarte
simpul si care si da re%ultate

Oboseala cronica
$boseala este unul dintre cele mai des intalnite simptome! Acidul produs de corp si
substantele otravitoare reduc producerea de celule albe in organis si asimilarea mineralelor,
din cau%a caruia se reduce capacitatea organismului de producerea en%imelor si )ormonilor!
Asta impiedica regenererea celulelor si producerea energiei! .e%ultatul este oboseala,
re%istenta redusa si sensibilitate generala! Oboseala este simptomul hiperaciditatii.

Candida si alte ciuperci, infectii bacteriene
Starea acida este locul atragator a ciupercilor, mucegaiului sau a bacterilor.
Atentionea%a ca corpul este in distrugere asa ca ele apar si intervin in distrugere! Acestea sunt
vietati care ne folosesc alimentele, ne iau energia, pedeasupra ne incarca organismul cu
substante nocive, prin asta aciditea%a in continuare organismul! /olutia este0 eliminatarea
starii acide, aducerea lor in mediu alcalin, unde bacterile nu pot re%ista!

Boli ale pielii, urticarile
,ielea este al trelea rinic)i, are rol de filtrare! Corpul elimina acidul si prin piele! Tot ceea ce
se intampli intrerior se reflecta si eterior! Daca este supra producere, pielea nu reuseste sa se
descurce cu eliminarea acidului, apar urticarii sau sc)imbarea nuantei a pielii (pete)!

Daca sesizati unul sau mai multe simptome de mai sus,
inseamna ca corpul dvs se acidizeaza. Daca se
acidizeaza, se afla pe durmul se ditrugere.