Sunteți pe pagina 1din 11

1

Neurologie
COMELE
Definiie: coma este o stare patologic, caracterizat prin pierderea complet sau
parial a cunotinei, motilitii i sensibilitii (funcii de relaie), dar conservarea
celor mai importante funcii vegetative (respiraie, circulaie, termoreglare etc).
Dup profunzimea comei, se deosebesc:
coma carus (coma profund) n care:
-bolnavul nu reacioneaz la nici un fel de excitant
-reflexele cornean, osteo-tendinoase i de deglutiie sunt absente;
coma medie este o form mai uoar:
-bolnavul rspunde la excitani mai puternici
-prezint uneori delir
-stare de agitaie;
obnubilarea este forma cea mai uoar de tulburare a cunotinei - bolnavul
este:
-dezorientat
-somnolent
-execut vag unele ordine
-rspunde la ntrebri, dei cu dificultate.
Posibilitatea protezrii cardio-respiratorii, cu meninerea funciilor, nsoit
de moartea cerebral, permit descrierea stadiului de com depit.
Diagnosticul diferenial al comelor impune eliminarea urmtoarelor stri morbide:
a) sincopa - pierderea brusc i de scurt durat a cunotinei, cu abolirea
total a funciilor vegetative vitale (circulaie, respiraie), datorit opririi
trectoare i reversibile a circulaiei cerebrale
b) lipotimia sau leinul (form minor a sincopei), caracterizat prin
pierderea incomplet, uoar, a cunotinei, cu meninerea circulaiei i a
respiraiei
c) colapsul circulator este un sindrom n care funciile vegetative (circulaie,
respiraie etc.) sunt mult diminuate i odat cu ele i funciile de relaie,
dar cunotina bolnavului este pstrat.
Diagnosticul pozitiv:
Bolnavul n stare de com profund este:
imobil
incontient
cu musculatura relaxat.
Nu rspunde la ntrebri
nu reacioneaz la excitani
reflexele sunt abolite (tendinoase, cornean, de deglutiie).
2

Bolnavul respir ns
pulsul este prezent
funciile secretoare n general normale.
Diagnosticul etiologic are o importan fundamental, deoarece n funcie de el, se
stabilete tratamentul. Pentru aceasta sunt necesare:
anamnez amnunit
un examen clinic aprofundat
unele examene paraclinice.
Interogatoriul - se adreseaz anturajului bolnavului, trebuie s stabileasc:
antecedentele bolnavului (boli, tratamente urmate)
circumstanele n care s-a produs coma (traumatisme, insolaie, ingestie de
alcool sau diferite substane, debutul brusc sau progresiv).
Examenul clinic nu trebuie s omit nici un amnunt astfel:
faciesul congestionat sugereaz o com alcoolic sau o hemoragie cerebral
faciesul rozat - o com prin CO
faciesul icteric - o com hepatic
asimetria facial - o hemiplegie
prezena sngelui i a spumei la gur epilepsie
btile frecvente ale pleoapelor - isteria etc.
mirosul aerului expirat este amoniacal-urinos n coma uremic
miros acetonic (de mere) - n diabet
miros alcoolic - n coma alcoolic
respiraia este lent n comele provocate de barbiturice, opiacee,
hipertensiune intracranian
respiraie rapid n coma uremic sau diabetic.
Tensiunea arterial este ridicat n hemoragia cerebral i encefalopatia
hipertensiv
tensiunea arterial cobort n comele toxice, infecioase, diabetice etc.
Prezena unor sindroame neurologice este revelatoare pentru diagnostic:
sindromul piramidal (pareze, paralizii, hemiplegii) sugereaz un accident
vascular cerebral
sindromul de hipertensiune intracranian (cefalee, vrsturi, staz papilar)
sugereaz o tumoare, un abces, un hematom cerebral sau o encefalopatie
hipertensiv
sindromul meningian (cefalee, vrsturi, redoare a cefei, semnul Kernig,
modificri ale lichidului cefalorahidian) indic o meningit sau hemoragie
meningian.
Examenele paraclinice se fac n:
3

snge (uree, glicemie, rezerv alcalin)
urin (albumin, glucoza, corpi cetonici)
lichidul cefalorahidian
n vrsturi etc.
Din punct de vedere etiologic se deosebesc mai multe forme de come:
come neurologice
come infecioase
come metabolice
come toxice

1. COME NEUROLOGICE
n comele neurologice se pot ntlni urmtoarele forme clinice:
a) Come nsoite de hemiplegie:
hemoragia
tromboza
embolia cerebral.
Hemoragia cerebral se caracterizeaz prin:
debut brutal
com profund
hipertensiune arterial
hipertermie
respiraie stertoroas
lichid cefalorahidian hemoragie.
Tromboza:
prezint un debut mai puin brutal
apare de obicei Ia vrstnici
este precedat de prodroame
lichidul cefalorahidian este nemodificat.
Embolia:
are un debut brusc
apare la tineri sau aduli cu:
-stenoz mitral
-fibrilaie atrial
-infarct miocardic.
b) Come cu sindrom meningian apar:
ntr-o hemoragie meningian (lichid cefalorahidian hemoragic)
la un bolnav cu meningit acut.
c) Coma prin hipertensiune intracranian se ntlnete n:
4

tumori sau abcese intracerebrale
encefalopatia hipertensiv (com cu crize convulsive i hipertensiune
arterial).
d) Coma postepileptic, caracterizat prin:
incontinen de urin
semne de mucare a limbii
convulsii tonico-clonice etc.
e) Coma prin traumatism cranian caracterizat prin:
hemoragie
pierderea lichidului cefalorahidian prin nas sau urechi.
Este indispensabil precizarea (coma a fost datorat traumatismului sau
coma a determinat cderea bolnavului i traumatismul).

2. COME INFECIOASE
Orice boal infecioas poate ajunge la com, dei astzi, datorit antibioticelor,
aceast situaie este mult mai rar. Coma este precedat de starea infecioas
respectiv (septicemii, pneumonii etc).

3. COME METABOLICE
a) Coma uremic apare n cursul nefropatiilor acute sau cronice i se caracteri-
zeaz prin:
mirosul amoniacal-urinos al aerului expirat
tegumente palide-glbui
respiraie Cheyne-Stokes
creterea ureei n snge,
anemie
albuminurie.
b) Coma hepatic apare fie n cursul unei ciroze, fie n cursul unei hepatite
virale, de obicei precedat de o hemoragie sau puncie ascitic. Se nsoete
de:
icter
ascit
respiraie fetid
uneori manifestri hemoragice.
c) Coma diabetic:
piele uscat
miros de aceton
respiraie Kussmaul
5

hiperglicemie
glicozurie
cetonurie
antecedente sau semne clinice de diabet.
d) Coma hipoglicemic apare, de obicei, ca urmare a supradozrii de insulin.
Este mai puin profund, progresiv
precedat de transpiraii abundente i tremurturi
nsoit de convulsii, piele umed i cald.
Diagnosticul se bazeaz pe hipoglicemie i cedarea fenomenelor dup
administrarea de soluie glucozat.

4. COME TOXICE
1. Coma alcoolic:
facies vultuos, congestionat
hipotensiune arterial
hipotermie
miros de alcool
alcoolemie crescut.
2. Coma barbituric este datorat ingestiei de barbiturice n scopul sinuciderii.
Este profund, calm
cu hipotensiune arterial
hipotermie
reflexe osteo-tendinoase abolite
prezena barbituricelor n urin i n lichidul de spltur gastric.
3. Coma prin opiacee apare la toxicomani:
Pupilele sunt punctiforme
cu hipotonie muscular accentuat
faciesul palid
areflexie osteo-tendinoas.
4. Coma atropinic se nsoete de:
midriaz
uscciune a buzelor
tahicardie
hipotensiune arterial.
5. Coma oxicarbonoas se nsoete de:
convulsii
faciesul este rozat
tensiunea arterial cobort
6

temperatura crescut.
Tratamentul este:
etiologic
general - se adreseaz tuturor comelor, fr a ine seama de cauz.
Deoarece, adeseori, asistenta medical este prima persoan care vine n contact cu
bolnavul, este obligat s cunoasc nu numai simptomele pentru identificarea
comelor, dar i msurile terapeutice. De altfel, bolnavul n stare de com necesit
un control nencetat din partea asistentei. Aceasta trebuie s:
noteze pulsul, temperatura, tensiunea arterial, volumul urinelor
s supravegheze respiraia
s previn obstrucia respiratorie prin secreii i vrsturi
s aeze capul n poziia cea mai potrivit etc.
O atenie deosebit va trebui s se acorde:
prevenirii rcelii - deoarece comatoii se dezvelesc incontient
prevenirii escarelor prin schimbri periodice de poziie (decubit lateral i
ventral)
masajul punctelor de contact
igienei locale, care trebuie s fie riguroas.
alte msuri importante:
-netezirea pliurilor de la lenjerie sau mbrcminte
-igiena bucal, cu nlturarea mucozitilor, pentru prevenirea
obstruciei respiratorii.
atenie deosebit trebuie acordat:
-toaletei
-schimbrii repetate a bolnavului, deoarece acesta se ud frecvent,
datorit tulburrilor sfincteriene.
Trebuie combtute retenia urinar i constipaia.
Comatoilor, n general, nu trebuie s li se dea de but, din cauza tulburrilor
de deglutiie, care pot antrena pneumonie de deglutiie.
Permeabilitatea cilor respiratorii este esenial. Pentru permeabilizarea cii
respiratorii se va folosi:
-curirea gurii i a faringelui cu un tampon de vat mbibat n ap
alcalin
-dup caz, aspiraia prin sond nazal, bronhoaspiraia, intubaia,
traheotomia i, n sfrit, oxigenoterapia.
Foarte important este hidratarea bolnavilor - se face pe cale:
-parenteral prin perfuzii intravenoase
Aportul caloric se asigur prin:
-sond digestiv (risc de vrsturi)
7

-alimentaia pe cale parenteral.
Dup caz, se mai urmresc:
-oprirea hemoragiei prin hemostatice i perfuzii de snge
-prevenirea complicaiilor septice, prin antibiotice
-tratamentul insuficienei respiratorii acute
-prevenirea colapsului
-splaturi gastrice n cazul intoxicaiilor recente etc.



















8

Psihiatrie
OLIGOFRENIILE
Oligofreniile (oligos = putin; fren = inteligenta) cuprind acele boli psihice
caracterizate prin dezvoltari incomplete din punct de vedere psihic, stagnari sau
dezvoltari lente ale functiilor superioare ale creierului. Aceste opriri n dezvoltare
sunt datorate unor cauze care au influentat negativ, prin lezare sau tulburare de
metabolism, creierul embrionului uman n primele etape de dezvoltare intrauterina
sau au actionat perinatal sau postnatal. Oligofreniile trebuie diferentiate de
demente, care sunt rezultatul unor regresiuni globale psihice, dupa ce psihicul a
ajuns la dezvoltare normala.
Idiotia poate sa se prezinte sub doua aspecte: profunda, completa sau de gradul I
si incompleta, de gradul II.
=Idiotii de gradul I, practic irecuperabili, needucabili, se caracterizeaza prin lipsa
aproape totala a vietii psihice. Limbajul, nedezvoltat, se reduce la sunete
nearticulate, tipete.
=Idiotia de gradul II, incompleta. Limbajul verbal se poate dezvolta cel mult la
nivelul celui al unui copil normal de 1 - 1 1/2 ani. Bolnavii recunosc pe cei care i
ngrijesc si pot sa-si nsuseasca unele deprinderi elementare.
Imbecilitatea cuprinde forme de oligofrenie partial recuperabile. Acesti bolnavi
au deja format un limbaj verbal, nsa cuvintele sunt greoi pronuntate; limbajul scris
este imposibil. Sunt capabili de calcule simple. Memoria este de obicei bine
dezvoltata. Nu pot face nsa deductii, nu poseda capacitatea de sinteza si
abstractizare a gndirii, nu au discernamnt. Diversele situatii care-i scot din
stereotipia lor zilnica i pun n mare dificultate, capacitatea lor de adaptare fiind
precara: se alarmeaza, devin anxiosi, tipa, fac chiar reactii psihice depresive. Sunt
constiinciosi n munca necalificata sau cu calificare inferioara. Imbecilii pot fi
educati n scoli speciale.
Debilii mintali reprezinta un coeficient de 3/4 din totalul oligofrenilor, caracterizati
fiind printr-o gama de niveluri de dezvoltare intelectuala. Din punctul de vedere al
comportamentului, acestia se pot prezenta fie inhibati - cu lentoare ideativa, timizi,
apatici, - fie excitati, galagiosi, agresivi, instabili. Sunt educabili, pot fi instruiti n
scoli ajutatoare sau la curs normal, nsa aici imediat dau semne de oboseala,
9

ramnnd n urma copiilor normali. Memoria apare uneori surprinzator de
dezvoltata - ei retin poezii, texte de proza pe dinafara, nsa n mod mecanic, fara a
le aprofunda sau ntelege sensul expresiilor, al continutului. Functiile superioare de
integrare, analiza, sinteza, abstractie sunt lente, uneori imposibile. Debilii mintali
pot nvata meserii care necesita mai ales dexteritate, n scoli profesionale. Din
cauza sugestibilitatii crescute, debilii mintali neputnd cntari valoarea reala a
faptelor, pot fi antrenati usor n actiuni cu caracter antisocial.


DEMENTELE

Definitie: Dementele cuprind un grup de boli psihice dobandite , de etiologie
diferita, caracterizate prin deteriorare generalizata ,progresiva si ireversibila a
intelectului si personalitatii,determinate de modificari organice cerebrale.
Clasificarea dementelor dupa etiologie :
1) Dementele primare - boli degenerative cerebrale ( dementa este manifestare
intiala si principala) = Boala Altzheimer; = boala Pick
2) Dementele secundare - apar ca manifestari consecutive unor boli preexistente
- in boli degenerative neurologice (coreea Huntington, scleroza multipla, boala
Parkinson)
- afectiuni vasculare cerebrale (dementa multiinfarct , encefalopatia
hipertensiva)
- traumatica (dupa traumatism cranio-cerebral unic sever sau traumatisme
repetate de exemplu la boxeri)
- infectioase (encefalite, boala Creutzfelt-Jakob, sifilis tertiar)
- metabolice (insuficienta renala cronica, insuficienta hepatica, carente de
vitamine grupB -; B1, B12
- dupa procese inlocuitoare de spatiu: tumori cerebrale, hematoame
- dupa intoxicatii exogene cornice: dementa alcoolica, intoxicatii cu metale
grele(Pb , Mg), intoxicatii medicamentoase

Tabloul clinic al dementei are la baza sindromul demential caracterizat prin:
= Simptome cognitive
- tulburarile de memorie in sensul diminuarii cantitative (hipomnezia) -; sunt
evidente si marcheaza pe plan clinic debutul dementei. Ele se agraveaza progresiv
pana la amnezie retro-anterograda (pierdere progresiva a informatiilor dinspre
prezent spre trecut)
10

- hipoprosexia este constanta, accentuindu-se progresiv pana la pierderea totala
a capacitatii de concentrare (aprosexie)
- dezorientarea in timp, spatiu si la propria persoana sunt simptome invariabile
in stadiile mai avansate ale procesului deteriorative
- gandirea devine lenta si saraca in continut (saracie ideativa), uneori incoerenta;
in stadiile incipiente pot apare idei delirante nesistematizate cu tematica de
persecutie; in stadii avansate alterarea gandirii este totala reflectandu-se prin
emiterea unor sunete fara sens sau mutism
- pe plan perceptiv se instaleaza treptat agnoziile, uneori la debut pot apare
tulburari calitative ale perceptiei ( inconstante , caracteristice sunt halucinatiile
olfactive,gustative si perceptii false din sfera organelor genital).
- deteriorarea limbajului, ducand la incoerenta in vorbire si gandire, iar in final la
saracirea limbajului
= Simptome afective
- in stadii incipiente apare depresie , ca o reactie de constientizare a instalarii
procesului deteriorativ
- iritabilitatea se poate asocia depresiei ; apare dispozitia disforica
- in stadii avansate apare o aplatizare a reactiilor afective la stimuli, dublata de
explozii afective de tipul afectelor fara o cauza aparenta
= Simptome comportamentale- primele simptome pe plan comportamental se refera
la scaderea interesului pentru activitati si a initiativei (simptome care pot determina
confuzie diagnostica cu episodul depresiv)- progresiv apar perioade de akinezie
intrerupte de perioade de agitatie, comportamentul devine dezorganizat, fara sens,
abundand stereotipiile si perseverarile motorii si verbale.

Pe parcursul evolutiei bolii, la pacientii dementi pot surveni o serie de urgente:
- Agitatie psihomotorie, in special nocturna
- Pot parasi domiciliul fara a fi capabili sa gaseasca drumul spre casa ,
vagabondand
- Stari de agresivitate la adresa propriei personae sau a celor din jur
- Accidente de tipul: arsuri, intoxicatii
- Refuzul alimentatiei
Dintre investigatiile utilizate in diagnosticul pozitiv al demetelor o mare importanta o
are tomografia computerizata(CT), care avidentiaza atrofia cerebral.
Principii de tratament:
1)Stimularea contactului cu realitatea prin:
- evitarea izolarii
11

- terapie ocupationala( ergoterapie)
- antrenarea zilnica in activitati simple
- orintarea permanenta in timp si spatiu
- comunicarea permanenta cu pacientul
2)Implicarea familiei in asigurarea confortului emotional.Este necesara
supravegherea permanenta a pacientului pentru a fi evitata aparitia accidentelor.
3)Asigurarea unei igiene riguroase, pentru evitarea escarelor.
4)Dieta echilibrata
5) Tratamentul adecvat al bolilor associate
6) Tratamentul etiologic in cazul dementelor tratabile
- tratament neurochirurgical in caz de tumori cerebrale, hematoame, hidrocefalie
- tratamentul afectiunilor endocrine ( hipotiroidie)
- corectarea carentelor metabolice si vitaminice
- tratarea infectiilor ( sifilis, SIDA)
7) In boala Altzheimer exista strategii de substitutie a deficitului cholinergic( care
se pare ca ar duce la aparitia bolii) , prin inhibitori de acetilcolinesteraza, si anume:
Donepezil( Aricept), rivastigmina(Exelon).

S-ar putea să vă placă și