I.

INTRODUCERE
Procesul de la Bologna, for paneuropean la care Republica Moldova a adera la !" #ai $%%& la
su##i'ul #ini(rilor europeni ai educa)iei ce a avu loc la Bergen, Norvegia. *(i propune crearea
+pa)iului European al ,nv-)-#.nului +uperior /European 0ig1er Educaion 2rea3 p.n- *n $%!%.
De4ideraele de ba4- ale acesui for au fos conse#nae *n docu#enele reglaoare, re4olu)iile
reuniunilor precedene, care au avu loc la Bologna /!"""3, Praga /$%%!3, Berlin /$%%53, Bergen
/$%%&3, 6ondra /$%%73 acesea sun8 asigurarea de4vol-rii durabile a Europei *n ba4a cunoa(erii (i
cerce-rii, srucurarea sudiilor universiare *n rei cicluri 9 licen)-, #asera, docora, asigurarea
cali-)ii sudiilor universiare, #obiliaea acade#ic-, ransparen)a, recunoa(erea calific-rilor (i
docu#enelor de sudii, aplicarea credielor ransferabile /ECT+3, ransparen)a, i#plicarea
suden)ilor *n procesul de luare a deci4iilor.
+iua)ia eerogen- *n sfera *nv-)-#.nului superior, feno#enele si#ilare ce au ap-ru *n do#eniu
oda- cu insaurarea socie-)ii co#uniare posindusriale, e:inderea Uniuni Europene, liberali4area
pie)ei inerna)ionale a #uncii sun pre#isele obiecive ale apari)iei necesi-)ii inegr-rii
*nv-)-#.nului superior european.
O pri#- condi)ie a reali4-rii obiecivelor pe care (i le propune Procesul de la Bologna ese
perfec)ionarea legisla)ilor europene na)ionale *n do#eniul *nv-)-#.nului superior. ,n pre4en ;& de
)-ri europene au adera la Procesul de la Bologna, *ns-, desigur, ar#oni4area legisla)iilor na)ionale
nu ese un proces i#edia, u(or de reali4a. ,n Ro#.nia, <ran)a, Ialia, 2nglia, +uedia, Norvegia (.a.
)-ri europene ba4a legislaiv- na)ional- ese confor#- Procesului de la Bologna, i#ple#enarea
principiilor acesuia fiind de#ara- *nc- *ncep.nd cu anul $%%!, *n <ran)a 9 *ncep.nd cu $%%5, *n
Ro#.nia 9 *ncep.nd cu $%%;.
Noul proiec al 6egii *nv-)-#.nului *n Republica Moldova ese *nc- *n fa4a discu)iilor (i
perfec)ion-rii. Unele ace nor#aive sun de=a pro#ovae de Miniserul Educa)iei, Tinereului (i
+porului, au sau de docu#ene reglaoare *n do#eniu, precu# Planul'cadru, No#enclaorul
do#eniilor de for#are profesional- adopa de parla#en *n luna #ai $%%&, >1idul Na)ional ECT+.
+arcinile care sau a. *n fa)a universiarilor, c. (i *n fa)a MET sun foare clare, dar (i co#plicae.
Confor# co#unicaului reuniunii #ini(rilor educa)iei europeni care a avu loc la !7'!? #ai $%%7 la
6ondra Republica, Moldova va rebui s- vin- c-re anul $%!% 9 anul cre-rii 2riei ,nv-)-#.nului
+uperior European 9 cu reali4-ri palpabile, (i anu#e, *n pri#ul r.nd, crearea unei agen)ii na)ionale
/independene3 de evaluare (i acrediare acade#ic-, ce ar aciva *n ba4a unor ace legislaive noi,
elaborae *n confor#iae cu e:igen)ele europene ale asigur-rii cali-)ii *n *nv-)-#.n, *n al doilea
r.nd, i#ple#enarea refor#ei *n sise#ul *nv-)-#.nului superior confor# ar1iecurii ciclurilor
universiare licen)-, #asera, docora cu oae consecin)ele ce decurg din aceas- srucurare /2
<ra#e@orA for Bualificaions of T1e European 0ig1er Educaion 2rea, Copen1agen, $%%&, 6ondon
Co##uniCueD 1p8EE@@@.dfes.gov.uAEbolognaEuploadsEdocu#ensE6C!?MaF%7.pdf,
$!G%&G$%%73.
Orice idee de refor#- presupune (i o perioad- de ran4i)ie, *n care apar #ule neclari-)i, suspiciuni,
reicen)e. +fera universiar-, *n pofida fapului c- se vrea una progresis- (i refor#aoare, r-#.ne a fi
do#eniul predilec de saornicire a conservais#ului. Mo(enirea cea #ai grea a socie-)ii socialise
ese #enaliaea a c-rei sc1i#bare necesi- i#p, co#uniaea universiar- nu face o e:cep)ie *n
aces sens.
Refor#a *n *nv-)-#.nul superior, prile=ui- de aderarea RM la Procesul de la Bologna repre4in- o
invesi)ie *n genera)ia .n-r-. 2ceas- invesi)ie are repercusiuni direce (i deer#inane asupra
*nregii socie-)i. I#pacul socieal al *nv-)-#.nului superior e de lung- dura- (i se e:plic- prin
presa)ia viiorilor speciali(i *nru asigurarea de4vol-rii durabile a )-rii, presa)ie, care ese
proieca- (i concepu- *n pere)ii universi-)ilor. 2sfel, *nv-)-#.nul superior ese prin e:celen)-
spa)iul *n care se for=ea4- poen)ialul inelecual ce va asigura #i(carea socie-)ii pe calea
progresului.
II. Ele#ene ale feno#enologiei cali-)ii *n *nv-)-#.n
No)iunea generic- a discu)iilor *n =urul refor#elor din sise#ul *nv-)-#.nului superior ese
asigurarea cali-)ii. +e vorbe(e foare #ul despre caliaea serviciilor educa)ionale, presae de
universi-)i, a. la nivel inerna)ional c. (i la nivel na)ional. Pe l.ng- fapul c- aceas- no)iune ese
un de4idera ce ur#ea4- a fi reali4a, caliaea sudiilor #ai e (i un argu#en deseori uili4a penru a
=usifica sau infir#a e:isen)a feno#enelor negaive *n do#eniu.
+- e:a#in-# *n dealii aces subiec. Ho# *ncepe prin a idenifica facorii ce deer#in- asigurarea
cali-)ii *n sise#ul de *nv-)-#.n *n special, cel superior. ,nv-)-#.nul ese seg#enul cel #ai
i#poran al socie-)ii, ese secorul care asigur- de4volarea ei penru #ul)i ani *naine. Nu se poae
vorbi despre asigurarea unei de4vol-ri socio'econo#ice durabile f-r- a plasa *nv-)-#.nul *n
cenrul preocup-rilor socieale. ,n opinia noasr-, *nv-)-#.nul rebuie s- consiuie o prioriae *n
socieae, adev-r ce #eri- s- fie consfin)i *n legisla)ia na)ional-, fiind inclus *n caliae de pilon
funda#enal al sraegiei de de4volare socio'econo#ic-. Orice prioriae necesi- o aen)ie deosebi-
din parea guvern-rii. I2en)iaJ nu se re4u#- doar la declara)ii (i pro#isiuni, ci la ac)iuni foare
concree, consecvene (i dina#ice. <acorii ce ar influen)a direc caracerul prioriar al
*nv-)-#.nului, (i prin ur#are al cali-)ii lui, sun8 invesi)iile (i pro#ovarea progra#elor na)ionale
de de4volare a *nv-)-#.nului. 2cual#ene *n Republica Moldova refor#ele care au fos *nf-puie
*n *nv-)-#.nul preuniversiar, *n #are #-sur-, au fos sus)inue de proiecele B-ncii Mondiale
/refor#a curricular- 9 elaborarea curriculei disciplinare, publicarea #anualelor3, c. prive(e
refor#ele *n *nv-)-#.nul superior acesea *n #area lor #a=oriae au fos finan)ae de bugeele
universiare, consiuie pe de o pare, din a:ele de sudii pe care le pl-esc suden)i (i, pe de ala,
proiecele inerna)ionale /Te#pus Tacis, +oros Moldova, a#basadele (i organis#ele culurale
acrediae *n RM3. Invesi)ia saului *n de4volarea *nv-)-#.nului preuniversiar ese insuficien-,
iar *n cel universiar ese *n coninu- sc-dere, de fap, feno#en aesa la nivel european #i #ondial
/Ko1an P.Olsen, 2se >orni4Aa, Co#prendre la signficaion du c1ange#en dans la gouvernance de
lLuniversiM.EE2IH 0ori4ons, fMvrier $%%N, p.!%.3 Or, f-r- o ba4- #aerial- solid-, as-4i de
neconcepu *n afara noilor e1nologii infor#a)ionale'educa)ioale, caliaea sudiilor va fi una
#ediocr-.
2cual#ene *n (colile (i liceele din republic- lipsesc circa $?%% cadre didacice. 2sfel, fiind lipsi)i
deseori de profesori'speciali(i la unele discipline (colare /nu e secre c- *n lipsa cadrelor didacice
unele discipline sun predae de non'speciali(i sau nu sun predae deloc3, f-r- acces suficien la
noile e1nologii, absolven)ii liceelor din provincii sun #ul #ai slab preg-i)i penru sudiile
universiare dec. colegii lor din #unicipii, unde (i accesul la noile e1nologii infor#a)ionale ese
#ai larg. 2ceas- realiae define(e al facor8 caliaea sudiilor universiare ese deer#ina- *n
#are #-sur- de caliaea sudiilor liceale.
Tou(i, dorin)a de a c-p-a sudii superioare consiuie un obieciv bine deer#ina penru fiecare
absolven al liceelor, c1iar (i al celui #ai slab, care a acu#ula o #edie =oas- la absolvire.
Deci, un al facor al deer#in-rii cali-)ii sudiilor *n *nv-)-#.nul superior ese accesibiliaea (i
#asificarea sudiilor universiare, feno#en paneuropean, #en)iona de docrinologii *n do#eniu. To
#ai #ul)i candida)i solici- sudii superioare penru a'(i asigura o carier- profesional- reu(i- pe
pia)a #uncii. ,n #a=oriaea ca4urilor aiudinea e:per)ilor fa)- de aces feno#en ese po4iiv-.
Insruirea (i dorin)a popula)iei de a *nv-)a nu poae fi considera- drep facor negaiv. 2ceas-
endin)- poae doar s- bucure guvern-rile )-rilor europene, inclusiv a RM. Cu c. va fi #ai educa-
(i #ai insrui- popula)ia unei )-ri, cu a. #ai #ul)i speciali(i califica)i vo# avea, cu a. #ai #ul
va fi si#ula- concuren)a, cu a. #ai #ul va fi i#pulsiona- creaiviaea (i progresul. 2lceva ese
c- universi-)ile nu sun *nc- preg-ie s- asigure o caliae *nal- a sudiilor presae, *n ca4ul c.nd
*nv-)-#.nul universiar cap-- un caracer de #as-. ,n pre4en raporul dinre caniae (i caliae
ese invers propor)ional8 cre(e nu#-rul suden)ilor 9 scade caliaea sudiilor. Ho# rece *n revis-
unele cau4e.
Masificarea (i accesibiliaea. Nu#-rul suden)ilor a crescu specaculos8 C1ili /!& #ln pop.38 !"7? 9
!5! %%% suden)iO !"?? 9 $5& %%% suden)iO anii $%%% 9 5!! %%% suden)i /$,7P3O +U2 /5%% #ln
pop.38 !"7? 9 !! #ln s.O !"?? 9 !5 #ln s.O anii $%%% 9 !; #ln.suden)i /;,7$P3O Tunis /",N #ln
pop38 anii &% 9 $%%% s.O *n pre4en 9 !%% %%% suden)i /!,%;P3O <ran)a /N5 #ln pop38 $,$ #ln
suden)i *n $%%; /5,;"P3O RM /; #ln pop38 !!& %%% suden)i *n $%%& /$,?7P3. ,n cadrul uli#ei
declara)ii de ba4- preg-i- de c-re 2IU /2socia)ia Inerna)ional- a Universi-)ilor3, (i anu#e,
Declara)ia cu privire la insiu)iile de *nv-)-#.n superior *n lu#e, sipulea4- c- I,nv-)-#.nul
superior dincolo de froniere rebuie s- fie accesibil a. penru suden)ii care dispun de #i=loace
financiare, c. (i penru suden)ii califica)i care au nevoie de resurse financiareJ. Recunosc.nd c-
nici pe depare solu)iona- (i raa- adecva, proble#a accesului la *nv-)-#.nul superior r-#.ne a
fi de o i#poran)- crucial- penru o de4volare de succes a unei socie-)i ba4ae pe cunoa(ere (i
cerceare, de4idera de ba4- al Procesului de la Bologna. Reuniunea de la 6ondra a #ini(rilor
educa)iei europeni a rasa sraegia *n do#eniul *nv-)-#.nului superior a:a- pe un adev-r
inalienabil8 universi-)ile europene rebuie s- asigure accesul la sudiile universiare a unui nu#-r
c. #ai #are de ineri.
Un sudiu inerna)ional a idenifica paru #odali-)i c1eie cu a=uorul c-rora guvernele na)ionale (i
federale cau- s- a#eliore4e accesul (i reu(ia acade#ic- a suden)ilor. I#plicarea guvernelor poae
s- cuprind- progra#ele na)ionale precu# Trio *n +U2 (i 2i#1ig1er *n Marea Brianie, care ofer-
diverse progra#e de acivi-)i penru a sus)ine (i a a=ua suden)ii repre4enan)i ai uuror p-urilor
sociale. O al- abordare cons- *n a *ncura=a insiu)iile de a recrua (i a #en)ine suden)ii. +pre
e:e#plu *n Irlanda, o finan)are special- ese acorda- responsabililor de ad#iere penru a efecua
pro#ov-ri insiu)ionale e:erne (i inerne, penru a a#eliora accesul (i reu(ia suden)ilor. ,n
2usralia (i Marea Brianie guvernele na)ionale ofer- finan)-ri insiu)iilor penru ca acesea din
ur#- s- accepe un nu#-r #ai #are de suden)i.
Penru a saisface necesi-)ile suden)ilor, guvernele po de ase#enea s- lanse4e (i s- pro#ove4e la
absolvire ace de sudii diverse, ba c1iar s- fonde4e noi insiu)ii, De e:e#plu *n 2nglia, au fos
elaborae de doi ani <unda)ii Degrees cu scopul de a a=ua (i a l-rgi pariciparea la sudii a inerilor
proveni)i din p-urile defavori4ae. Iar *n +uedia au fos creae insiu)ii noi *n cadrul regiunilor, unde
se *nregisra o ra- #ini#- de paricipare *n recruarea suden)ilor din sfera #unciorilor.
,n ale )-ri e:is- insiu)ii speciali4ae, desinae 1andicapa)ilor. Progra#ul france4 al Conven)iilor
Educa)iei Prioriare /CEP3, a fos crea *n $%%!, ca re4ula al consa-rii unei diferen)ieri sociale (i
culurale #a=ore *n <ran)a. 2ces progra# s'a concrei4a *nrun pareneria puernic *nre o insiu)ie
de *nv-)-#.n superior, (i liceele din 4onele defavori4ae, unde raa (o#a=ului ese cu ?%P #ai #are
*n rapor cu #edia na)ional-. Drep al e:e#plu poae servi C1ina. ,n !"7? *nv-)-#.nul superior s'a
de4vola foare repede, deoarece )ara a *ncepu s- i#ple#ene4e poliici noi de refor#e na)ionale (i
s'a desc1is lu#ii e:erioare. 6egea Educa)iei (i cea a ,nv-)-#.nului superior sipulea4- drepul
ce-)enilor la *nv-)-#.n superior, suden)ii din cercurile sociale defavori4ae beneficiind de
sus)inere financiar- din parea saului. C1ina a #ers pe calea desc1iderii cenrelor universiare *n
oae col)urile )-rii, asigur.nd asfel accesul c. #ai larg al popula)iei la sudii superioare.
Desigur, e:e#plul cel #ai elocven *n pro#ovarea *nv-)-#.nului superior *l consiuie cel al
Kaponiei, unde "?P din popula)ie are sudii superioare.
,nr'o lu#e din ce *n ce #ai co#peiiv-, procena=ul popula)iei unei )-ri care a beneficia de
*nv-)-#.nul superior devine un facor crucial al puerii econo#ice. Recunoa(e# c- *nv-)-#.nul
superior ar rebui s- fie disponibil penru o)i cei care po s- profie de el penru un u4 profesional
sau personal. Ese necesar de a l-rgi ori4onul *nv-)-#.nului superior pe c. e posibil.
Oporuni-)ile *n cre(ere a noilor e1nologii de infor#are (i co#unicare =oac- un rol considerabil *n
reali4area acesui obieciv.
2cual#ene universi-)ile din Europa Cenral- (i orienal- se confrun- cu o serie de proble#e,
si#ilare *n esen)a lor. Paricip.nd la #ai #ule foruri inerna)ionale la subiecul refor#ei
*nv-)-#.nului superior, lu.nd cuno(in)- de diverse sudii de ca4 ale universi-)ilor din regiune, a#
consaa c- gesionarii, alias recorii, prorecorii, decanii se pl.ng de lipsa verigii profesorale
I#ediiJ8 e:is- un vid dinre genera)ia #ai *n v.rs- a cadrelor didacice universiare (i cea .n-r-.
Cu ale cuvine, cadrele #ai *n v.rs- posed- iluri (iin)ifice, dar au o #enaliae conservaoare,
greu de #odela (i de sc1i#ba, #enaliae ce se preea4- dificil sau deloc refor#elor *n
desf-(urare, iar cadrele inere cunosc noile e1nologii infor#a)ionale, li#bile sr-ine, sun dina#ice,
accep- refor#ele, dar nu posed- *nc- iluri (iin)ifice /proble#a (iin)ei universiare consiuie un
subiec foare i#poran ce #eri- s- fie raa apare3. >enera)ia I#edieJ a universiarilor, cei care
au (i iluri (iin)ifice, (i capaci-)i #anageriale, (i e:perien)-, (i dina#is# ec 9 ese pre4en-
insuficien *n #ediul universiar. 2ceas- sare de lucruri se e:plic- prin dificul-)ile ran4i)iei, ce a
*ncepu la finele anilor ?% (i #ai durea4- *nc-, ran4i)ie care a defavori4a cercearea universiar- (i
consecin)ele acesui vid le resi#)i# as-4i.3. Eu cred c- aces feno#en ar puea servi drep #oivul
unui sudiu saisic la nivel na)ional, penru a puea rage ni(e conclu4ii referior la coningenul
profesoral care asigur- sudiile universiare. 2(a dar, la provocarea ce )ine de #asificarea
*nv-)-#.nului superior, insiu)iile universiare nu reu(esc s- racorde4e posibili-)ile lor de
acoperire a cererii educa)ionale la nivel de facor u#an. Moivele sun cele invocae #ai sus,
valabile penru *nv-)-#.n *n general, cu unele specific-ri, proprii sise#ului *nv-)-#.nului
superior. ,n pri#ul r.nd, presigiul profesorului universiar nu ese unul pe #-sura e:igen)elor (i
presa)iei. Or, presigiul *nsea#n- recunoa(ere *n socieae. 2 fi profesor universiar sau profesor *n
general *nsea#n- a reali4a un ac voca)ional. ,n secolul QII a fos fonda colegiul preoului Rober
de +orbonne penru copii s-raci, dornici de *nv-)-ur-, sudiile erau grauieO colegiul a fos
ransfor#a #ai apoi *n universiae 9 renu#ia de as-4i +orbona. Pornirea lui +orbonne, desigur, nu
a fos una #aerial-. +piriualiaea s- la ba4a voca)iei de profesor. Nu devii profesor penru a')i
consrui palae (i i#perii. Devii profesor penru a rans#ie lu#ina cunoa(erii, (iin)ei, penru a'i
*nv-)a pe al)ii s- *nve)e, s- fac-, s- cree4e, s- 4ideasc-. Hoca)ia pedagogic- ese una plin- de
sacrificii. Din p-cae, saul n'a r-spuns adecva la sacrificiile profesorilor universiari, oa#eni care
*nva)- pe parcursul *nregii vie)i, fac cerce-ri, sabilesc pun)i inerna)ionale penru pro#ovarea
valorilor culurale (i (iin)ifice, cresc genera)ii de discipoli *n diversele do#enii ale socie-)ii. ,n
Republica Moldova *nv-)-#.nul rebuie s- devin- de faco o prioriae cu oae consecin)ele ce
decurg din pri#aul educa)iei8 caliaea vie)ii profesorilor, finan)area suficien- a cerce-rilor
universiare (.a.
Poliica na)ional- *n do#eniul educa)iei (i cerce-rii necesi- #ai #ul- coeren)- (i consecven)-.
+raegiile, legisla)ia *n do#eniu nu rebuie s- fie dispersae, iar responsabili-)ile necesi- s- fie
asu#ae a. de MET, c. (i de #ediul universiar. Tuela e:cesiv- a 2cade#iei de Riin)e asupra
cerce-rii universiare nu ese repre4enaiv- *n #aerie de e:perien)- european-8 *n Republica
Moldova #iniserul de resor se nu#e(e Miniserul Educa)iei, Tinereului (i +poruluiO *n Ro#.nia,
)ara vecin-, aces #iniser se nu#e(e Miniserul Educa)iei (i Cerce-riiO ,n <ran)a, de e:e#plu,
e:is- (i Miniserul ,nv-)-#.nului superior (i al cerce-rii, dar (i o poliic- sraegic- ce o
regle#enea4-, deoarece cercearea ese concenra- *n universi-)i (i indusrie, (i cu adev-ra ese
c1e#a- s- deserveasc- socieaea *n *nregi#e (i s- asigure de4volarea ei durabil-.
Consa-#, deci ur#-oarele8 c. de nobile n'ar fi inen)iile procesului de refor#are, greu-)ile nu
conenesc s- apar- (i s- influen)e4e direc caliaea sudiilor universiare.
Docu#enele reglaoare ale Procesului de la Bologna accenuea4- sc1i#barea filosofiei evalu-rii
cali-)i *nv-)-#.nului superior oda- cu crearea forului universiar european, (i anu#e, definirea
clar- a responsabili-)ilor penru caliaea sudiilor superioare ce incu#b- diferior organis#e8
insiu)iilor universiare, #iniserelor de resor, organis#elor evaluaoare. Procesele de evaluare a
cali-)ii necesi- o larg- i#plicare a suden)ilor (i organis#elor finan)aoare, iar re4ulaele
evalu-rilor rebuie publicae *n #od obligaor /2 <ra#e@orA for Bualificaons of T1e European
0ig1e Educaon 2rea#, Copen1agen, $%%&, p.;?3. 6a nivel european se consa- e:isen)- unei
diversi-)i de sise#e de evaluare a cali-)ii, unele includ acrediarea direc- de c-re #iniserul de
resor a unor progra#e concree de sudii, alele, ca de e:e#plu, cel din RM, Ro#.nia, )-rile balice
9 presupun acrediarea progra#elor de sudii de c-re un organis# independen vis a vis de guvern.
Oricare ar fi sise#ele de acrediare la nivel na)ional *n Europa, absolu oae prev-d Ie:ernaliaeaJ
procedurilor de evaluare. Crearea re)elelor na)ionale ale calific-rilor, sabilirea IsandardelorJ
#ini#e consiuie o pre'condi)ie *n regle#enarea procedurilor de acrediare. ,n unele )-ri, de
e:e#plu Marea Brianie, universi-)ile beneficia4- de o auono#ie universiar- absolu-,
universi-)ile fiind *n drep s-'(i deer#ine sandardele progra#elor educa)ionale (i propriile
no#enclaoare ale calific-rilor. ,n RM No#enclaorul nou al speciali-)ilor a fos adopa *n luna
#ai $%%&. De=a aces docu#en, care a preceda Planul'cadru provi4oriu /iulie $%%&3 (i noua 6ege a
*nv-)-#.nului /*n proces de discu)ie3 repre4in- un g1id na)ional al do#eniilor de for#are
profesional- care ese respeca de universi-)i. 2probarea >1idului na)ional ECT+ la $; februarie
$%%N ese *nc- un pas spre crearea cadrului legislaiv al asigur-rii cali-)i *n *nv-)-#.nul superior.
2unci c.nd a# #en)iona sc1i#barea filosofiei evalu-rii cali-)ii sudiilor superioare, a# avu *n
vedere (i #odificarea para#erilor evaluaivi, adic-, recerea de la para#erii caniaivi, de la inr-ri
/i#pu 9 para#eri #ecanici, precu# #aerialul preda, i#pul acorda ec3 la para#erii caliaivi, la
ie(iri /ouco#es 9 finali-)i de sudii, coeren)a progra#elor de sudii, leg-ura con)inuurilor
curriculare cu necesi-)ile pie)ei for)ei de #unc- ec3. Elaborarea descriporilor acade#ici
/co#peen)e gnoseologice, pra:iologice, de cerceare3 penru fiecare ciclu universiar, specialiae,
disciplin- va deer#ina *n #are #-sur- aprecierea cali-)i produsului fini 9 specialisul absolven.
Un adev-r ese, ou(i, foare clar (i inalienabil8 responsabiliaea penru caliaea sudiilor incu#b-,
*n pri#ul r.nd, insiu)iei de *nv-)-#.n superior. +porirea e:igen)elor vis a vis de sandardul
cali-)ii *n *nv-)-#.nul superior depinde a. de sraegia na)ional- de de4volare a *nv-)-#.nului
superior, c. (i, *n #are #-sur- de sraegiile inerioare (i sise#ele de gesionare a cali-)ii ale
fiec-rei universi-)i apare.
De4ideraele Procesului de la Bologna sun posibile de reali4a doar *n sric- sinergie a facorilor de
deci4ie la nivel na)ional (i a celor la nivel insiu)ional, adic- a *nregului sise# universiar din
Republica Moldova.
II. +ise#ul inern de gesionare a cali-)ii sudiilor universiare 9 e:perien)a Universi-)ii
6ibere Inerna)ionale din Moldova.
E:ernaliaea *n procesul de asigurare a cali-)i sudiilor universiare, despre care a# vorbi #ai sus
(i care cons-, de fap, *n procesul de acrediare e:ern- a insiu)iei de c-re un organis#
independen, inerferea4- *n #od obligaor cu IinernaliaeaJ, adic-, procedurile inrinsece ale
insiu)iei universiare, prin care aceasa *(i auo'aprecia4- caliaea serviciilor educa)ionale presae.
Misiunea U6IM ca (i cea a oric-rei universi-)i de ip clasic, *n confor#iae cu Magna Cara
Universiau# /!"??3 ese de a rans#ie culura prin cerceare (i cunoa(ere, r-spun4.nd a(ep-rilor
specifice de for#are profesional- ale #e#brilor socie-)ii /la nivel na)ional, regional (i
inerna)ional3 *nru asigurarea de4vol-rii durabile ale aceseia.
2crediarea e:ern- la nivel na)ional. U6IM a fos acredia- la !N iulie $%%$ de c-re Consiliul
Na)ional de Evaluare 2cade#ic- (i 2crediare. Nu ese un secre penru publicul avi4a c- procesul
de acrediare acade#ic- a scos la iveal- #ai #ule caren)e *n ceea ce prive(e docu#enele
reglaoare (i principiile de acrediare. Nu ne vo# opri *n dealii la no)iunea de acrediare acade#ic-,
dup- cu# a# #en)iona #ai sus, c-re $%%7 RM rebuie s- vin- cu o concep)ie nou-, refor#aoare la
aces subiec foare discua (i de4b-u *n #ediul universiar.
Ho# recurge la e:perien)a Universi-)ii 6ibere Inerna)ionale din Moldova 9 U6IM 9 *n vederea
elabor-rii (i i#ple#en-rii propriului sise# de gesionare a cali-)ii. ,n opinia noasr- sraegiile
cali-)ii procesului educa)ional universiar se ealea4- pe dou- di#ensiuni8 di#ensiune e:ern-
/i#pacul socieal3 care prevede
!3 asigurarea cali-)ii produsului fini 9 specialisului cu sudii universiare 9 capabil de a se inegra
pe pia)a #unciiO $3 conribuirea la de4volarea durabil- a socie-)ii prin i#ple#enarea re4ulaelor
cerce-rii (iin)ifice universiare funda#enale (i aplicaiveO (i di#ensiunea inern-, ce prevede la
r.ndul s-u 8
!3 asigurarea cali-)ii proceselor inerne orienae spre finali-)ile di#ensiunii e:erneO $3
i#ple#enarea unui sise# propriu de auo'evaluare a cali-)ii proceselor inerne /proces
educa)ional, guvernare sraegic-, #anage#en opera)ional (.a.3.
Tacicele srucurale adopae de conducerea U6IM au vi4a *ndeosebi perfec)ionarea organigra#ei
srucurilor universi-)ii *nru descenrali4area procesului deci4ional (i responsabili4area srucurilor
e:isene cu sarcini specifice de gesionare a cali-)ii proceselor inerne. Non'proliferarea unor
srucuri speciale ese un principiu i#poran care conribuie la eficieni4area (i renabili4area
acivi-)ilor presae. Cu ale cuvine, U6IM n'a #ers pe calea cre-rii unor srucuri supli#enare *n
organigra#a sa, srucuri ce ar veg1ea asupra cali-)ii procesului educa)ional. Insiuirea unor asfel
de srucuri duce uneori la i4olarea acesora de colecivul profesoral (i ridicarea no)iunii de IcaliaeJ
la rang de fei(. Or, caliaea procesului educa)ional rebuie s- fie *n vi4orul per#anen al *nregului
coleciv acade#ic, *ncep.nd cu profesorul, coninu.nd cu (eful de caedr-, apoi decanul (i er#in.nd
cu senaul (i recoraul. Caliaea sudiilor universiare nu ese un fei(, nu ese un scop *n sine, o
no)iune la #od- uili4a- de dragul er#inologiei refor#aoare, ci un proces.
Procesualiaea consiuie pilonul funda#enal *n definirea (i asigurarea cali-)ii *n general. Ia- de
ce acicele procesuale la care a recurs U6IM'ul au fos =udicios selecae, *n sric- confor#iae cu
prevederile Procesului de la Bologna, de alfel, cu #ul *naine de aderarea Republicii Moldova la
aces for european. Ia- (i priori-)ile acice aplicae la nivel de procese inerne8
Crearea ba4ei legale inerne de desf-(urare a proceselor U6IM 9 adoparea Code:ului U6IM,
C1i(in-u, $%%& /se de nor#e ce regle#enea4- desf-(urarea acivi-)ilor inerne (i conribuie la
#en)inerea inegri-)ii acade#ice a insiu)iei3.
Elaborarea (i acuali4area planurilor de sudii (i a curriculei pe speciali4-riO
I#ple#enarea noilor e1nologii infor#a)ionale *n gesionarea proceselor inerne U6IM prin8
' Elaborarea (i i#ple#enarea sofurilor educa)ionaleO
' I#ple#enarea sise#elor de #oniori4are (i gesionare a procesului didacicO
' Infor#ai4area Depara#enului Infor#a)ional'Biblioecono#ic, accesul la Inerne (i Inrane.
U6IM *(i desf-(oar- aciviaea *n sric- confor#iae cu ba4a legislaiv- *n
do#eniu la nivel na)ional (i inerna)ional.
Toae planurile de *nv-)-#.n sun elaborae *n concordan)- cu dispo4i)iile (i acele nor#aive ale
MET. Procesul de elaborare a curriculei ese unul paricipaiv, co#ple:, dina#ic (i dialecic, acesa
anren.nd invesi)ia inelecual- a direcorilor de depara#ene, (efilor de caedre, profesorilor
noorii. Con)inuurile curriculare nu sun o dog#-, ci repre4in- o si#bio4- dinre cerceare (i
e:perien)-. Ele sun renovae (i resrucurae *n per#anen)-. Caliaea curriculei ese sise#aic
#oniori4a- (i auo'evalua-.
Infor#ai4area procesului educa)ional a condi)iona i#ple#enarea gesion-rii elecronice a daelor,
asfel au fos creae ba4a de dae inegrae8 efeciv suden)iE #aseran4i, efeciv docoraO efeciv
resurse u#aneO orarul lec)iilorO planificarea orelor didaciceO gesionarea finan)elorO gesionarea
conabil-.
Ese gaa spre i#ple#enare soful de accesare liber- a ba4ei de dae inegrae de c-re uili4aori
/suden)i, profesori, p-rin)i3.
Tacicele procesuale nu po avea efecul scona f-r- o ransparen)- (i #oniori4are a deci4iilor luae
9 *n pre4en U6IM garanea4- (i asigur- accesul liber al suden)ilor (i profesorilor la curricula
depara#enal-, planuri (i progra#e de sudii, deci4iile +enaului U6IM, Codul U6IM /prin
#ediaec- (i sie'ul SEB U6IM3.
De#ocrai4area proceselor inerne la U6IM are loc prin descenrali4area lu-rii deci4iilor,
consularea pe larg a opiniei profesorilor (i suden)ilor, care ese reali4a- a. pe verical-, c. (i pe
ori4onala organigra#ei insiu)ionale. 6iberaea acade#ic- la capiolul ini)iaive didacico'
(iin)ifice corelea4- cu responsabiliaea spori- (i disciplina personal-, de care rebuie s- dea dovad-
cadrele profesorale U6IM, dac- *(i doresc respecivul sau penru o perioad- *ndelunga-. Caliaea
presupune, *n pri#ul r.nd disciplin-, responsabiliae (i organi4are.
Un ele#en relevan al de#ocrai4-rii procesului educa)ional universiar ese i#plicarea suden)ilor
*n procesul de luarea a deci4iilor 9 principiu i#poran #en)iona *n docu#enele reglaoare ale
Procesului de la Bologna 9 care se #aeriali4ea4- la U6IM prin includerea suden)ilor *n
co#ponen)a +enaului, perecerea sonda=ului anoni# *n r.ndurile suden)ilor referior la caliaea
cursurilor predae de c-re profesori, anali4a de c-re suden)i oda- pe an, la (edin)a +enaului din
aprilie, a cali-)ii sudiilor (i vie)ii suden)e(i. +uden)ii U6IM au propriul lor +ena, paricip- la
via)a suden)easc- asociaiv-. Re4ulaele sonda=ului suden)esc anoni# sun procesae (i anali4ae *n
scopul idenific-rii feno#enelor po4iive, dar (i nea=unsurilor. Conclu4iile sun luae *n considerare
la gesionarea corec- a resurselor u#ane 9 *nc1eierea conracelor de #unc- cu profesorii penru
anul acade#ic ur#-or. O no- #edie negaiv- aribui- de c-re suden)i profesorului poae duce la
re4ilierea conracului de #unc- a acesuia.
Crearea sise#ului de auoevaluare inern- 9 ese un principiu al gesion-rii cali-)ii, indispensabil
oric-rui organis# econo#ic. Universiaea ese un organis# econo#ic, *ns- nu rebuie ec1ivala- cu
*nreprinderea, deoarece universiaea produce (i pro#ovea4-, *n pri#ul r.nd valori, #odel.nd (i
perfec)ion.nd facorul u#an. Ia- care sun, deci, co#ponenele audiului inern al cali-)ii
procesului educa)ional, operae *n pre4en la U6IM8
Moniori4area (i evaluarea reu(iei acade#ice a suden)ilorO
Evaluarea cali-)ii pred-rii cursurilor de c-re profesorii U6IMO
Moniori4area sonda=ul anoni# al suden)ilorO
Moniori4area sonda=ul anoni# al profesorilorO
Evaluarea cali-)ii procesului educa)ional de c-re suden)iO
Evaluarea reciproc- a facul-)ilorO
Moniori4area anga=-rii absolven)ilor *n c.#pul #unciiO
Evaluarea acivi-)ilor (iin)ifice /cerceare, docora3O
Evaluarea acivi-)ilor inerna)ionaleO
Evaluarea acivi-)ilor e:racurriculare.
<iecare co#ponen- a audiului inern ese #oniori4a- de Consiliul Educa)ional U6IM, srucur-
consiui- din profesori cu e:perien)-, care *(i asu#- obliga)iunea evalu-rii cali-)ii procesului
educa)ional. Penru reali4area audiului au fos elaborae seuri de grile evaluaive penru fiecare
proces sau docu#en evalua, ce includ para#eri caliaivi de perfor#an)- /Code: U6IM, U6IM,
$%%&, p.573. De e:e#plu, *n sonda=ul anoni# suden)esc responden)ii aprecia4- ur#-oarele reali-)i8
caliaea serviciilor U6IMO capaci-)ile profesorilor precu#8 caliaea pred-rii cursurilorO
obieciviaea profesorilorO rela)ia profesor'suden ec. Evaluarea cali-)ii cursurilor predae pe care
o efecuea4- #e#brii Consiliului Educa)ional se efecuea4- *n ba4a a 4ece crierii de perfor#an)-8
disciplina personal- a profesorului, corespunderea con)inuului lec)iilor #aerialului de progra#,
caracerul (iin)ific al e:punerii #aerialului de progra#, ineraciviaea, #-iesria psi1o'
pedagogic-, elocin)a, inerdiscipliariaea, obieciviaea evalu-rii r-spunsurilor suden)ilor,
caracerul co#ple: al evalu-rii, uili4area noilor e1nologii infor#a)ionale.
Evaluarea reciproc- a facul-)ilor ese opera- pe parcursul anului
acade#ic *n confor#iae cu progra#ul de aciviae a +enaului U6IM (i a Consiliului Educa)ional.
6a finele anului universiar caedrele, facul-)ile elaborea4- rapoare de auoevaluare *n ba4a c-rora
se *noc#e(e raporul de auoevaluare pe universiae. Toae acese acivi-)i de audi inern per#i
anrenarea srucurilor educa)ionale U6IM *nr'un proces sise#aic (i co#ple: de #oniori4are a
cali-)ii sudiilor (i cerce-rii, celor doi piloni ai *nv-)-#.nului universiar.
6a Universiaea 6iber- Inerna)ional- din Moldova, insiu)ie care (i'a c.(iga auoriaea (i
respecul pe seg#enul educa)ional din RM prin co#pei)ie inelecual- loial- (i corec-, a #ers nu
de la for#- spre con)inu /aplicarea unei srucuri cu edificarea ulerioar- a con)inuului3, ci de la
con)inu spre for#-. Pas cu pas au fos i#ple#enae co#ponenele gesion-rii cali-)ii, accenul
pun.ndu'se pe procesele inerne (i renabiliaea lor. 2sfel, pue# afir#a c- la U6IM a fos insiui
propriul sise# de gesionare a cali-)ii procesului educa)ional, proces ce are repercusiuni socieale
direce. Perfec)ionarea sise#ului da nu se opre(e nici penru o clip-, ci ese *n per#anen-
de4volare (i a#eliorare.
2cual#ene U6IM ese anrena *n procesul de cerificare a cali-)ii *n confor#iae cu sandardul
+R EN I+O "%%!8 $%%! aplicabil *nsiu)iilorde *nv-)-#.n superior. 2nul acesa a v-4u lu#ina
iparului carea I+ise#u4l de gesionare a cali-)ii procesului universiarJ, *n care sun pre4enae
crieriile, procesele, #odelele de auoevaluare #aeriali4ae la U6IM pe parcursul celor !& ani de
e:isen)-.
De4ideraele Procesului de la Bologna nu po fi i#ple#enae i#edia, dar nici refor#ele nu po fi
reali4ae *n #od runc1ia. Inerprearea corec- a acesor refor#e depinde *n #are #-sur- de gradul
de sensibili4are a #ediului universiar acade#ic din Republica Moldova, iar reali4area refor#elor
sise#ului *nv-)-#.nului superior )ine de responsabiliaea *nregii socie-)i.
+urse bibliografice8
!. 2 <ra#e@orA for Bualificaons of T1e European 0ig1e Educaon 2rea, Copen1agen, $%%&.
$. Code: U6IM. C1i(in-u, U6IM, $%%&.
5. >u)u 2. Manage#enul cali-)ii *n *nv-)-#.nul superior din +uedia. In8 universul Pedagogic Pro,
No ;5, $5 noie#brie, $%%N
;. >u)u 2. +ise#ul de gesionare a cali-)ii procesului universiar. U6IM, $%%7.
&. >u)u 2. 2sigurarea cali-)ii *n *nv-)-#.nul superior france4. In8 6ieraura (i 2ra, $" #arie,
$%%7
N. >u)u 2.Refor#a *nv-)-#.nului superior din 6iuania. In8 >lasul Na)iunii, $N aprilie, $%%7
7. 6ondon Co##uniCue, $! #ai, $%%7. ?. Magna C1ara Universiau#, !"??. D @@@.#agna'
c1ara.orgEpdfE#cTpdfE#cTenglis1.pdf
". Maerialele se#inarului inerna)ional IProcesului de la Bologna 9 caie de sarcini penru
Republica MoldovaJ. C1i(in-u, ?'" dece#brie, $%%&. !%. Olsen K. P., >orni4Aa2. Co#prendre la
signficaion du c1ange#en dans la gouvernance de lLuniversiM.EE2IH 0ori4ons, fMvrier $%%N.
!!. BualiF Convergence +udF /%!. Mar. $%%&3. D 1p8EE@@@.enCa.neEpubs.lasso
!$. +andards and >uidelines for BualiF 2ssurance in 1e European 0ig1er Educaion 2rea. %;
#arie, $%%&.D 1p8EE@@@.enCa.neEpubs.lasso