Sunteți pe pagina 1din 23

Univeritatea crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea de Relatii Economice internationale


Spania

Regatul Spaniei (spaniol Reino de Espaa) sau Spania (spaniol Espaa) este o ar situat n sud-vestul Europei,
membr a Uniunii Europene. n nord-est se nvecineaz cu Frana i Andora de-a lungul Munilor Pirinei. Face parte din
Peninsula Iberic mpreun cu Portugalia i Gibraltar, avnd de asemenea dou arhipelaguri, situate unul n Marea
Mediteran (Insulele Baleare) i cellalt n Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De asemenea, de Spania aparin dou mici
teritorii din nordul Africii (care includ oraele autonome Ceuta i Melilla), precum i enclava Llivia din Pirinei.
Dup sfritul regimului Franco n 1975, Spania a devenit o monarhie i o monarhie constituional n 1978 cnd o nou
constituie a fost adoptat.

Numele Spania este derivat din Hispania, numele n latin cu care romanii se refereau la toat peninsula, i pe care l-
au preluat din grecul Hispana (accent pe i, ca i n cazul Romniei), utilizat de ctre Artemidor din Efes (sec.I .Hr.),
autorul celei mai vechi hri a Occidentului, n care descrie amnunit Hispania roman.
Originea termenului Hispania este atribuit fenicienilor, prima civilizaie non-iberic, care a ajuns n peninsul pentru a-i
extinde comerul i care a fondat, ntre altele, oraul activ cel mai vechi din Occident. n limba lor punic l-au numit
Isephanim, Coast de iepuri. Iepurii se gseau i nc se gsesc n abunden n Andaluzia, iar unele monede btute n
epoca lui Hadrian reprezentau personificarea Hispaniei ca o doamn aezat, cu un iepure la picioarele ei.

Teritoriul de baz al Spaniei este dominat de platouri nalte i de lanuri muntoase ca i Pirineii i Sierra Nevada. Din acesti
muni izvorsc mai multe ruri importante, precum Tagus, Ebro, Duero, Guadiana i Guadalquivir. De-a lungul coastelor se
gsesc cmpii aluvionare, din care cea mai mare este Guadalquivir n Andaluzia. Spania se invecineaza la est cu Marea
Mediteran (coninnd Insulele Baleare), la vest cu Oceanul Atlantic, unde se gsesc, pe coasta African, Insulele Canare.

Clima Spaniei este n principal temperat i mediteranean; exist veri calde n interior, mai degrab cu condiii moderate
i nnorate pe coast. Iernile sunt nnorate i reci n interior, regiunile de pe coast fiind relativ temperate




Informaii generale:

Locatie: sud-vestul Europei, are tarmuri la Golful
Biscaya, Marea Mediterana, Oceanul Atlantic de Nord,
la sud-vestul Frantei
Coordonate geografice: 4000 lat. N, 400 long. V
Capitala Spaniei: Madrid
Suprafata: total: 504.782 km2, uscat: 499.542 km2, apa:
5.240 km2
Vecini: Andorra (63.7 km), Franta (623 km), Gibraltar
(1.2 km), Portugalia (1.214 km), Maroc (Ceuta 6.3 km),
Maroc (Melilla 9.6 km)
Lungime frontiera: 1.918 km
Lungime linie de coasta: 4.964 km
Revendicari maritime: ape teritoriale: 12 mile marine,
zona contigua: 24 mile marine, zona economica
exclusiva: 200 mile marine (valabil la Oceanul Atlantic)

Pozitia geografica si limitele

Spania ocupa cea mai mare parte a
Peninsulei Iberice. Ea se limiteaza in est
si sud cu Marea Mediterana, iar in nord-
vest si sud-vest cu Oceanul Atlantic.. In
partea de vest se invecineaza cu
Portugalia, iar pe o portiune din nord, cu
Franta. Indinderea mare a teritoriului si
expunerea acestuia unor fatade
maritime diferite determina existenta
unor caracteristici naturale diferentiale
de la o regiune la alta. Caracteristicile
fizico-geografice sunt influentate de
altitudinea si modul de dispunere a
reliefului.

In afara spatiului continental, apartin
Spaniei doua arhipelaguri mai
importante: Insulele Canare din Oceanul
Atlantic si Insulele Baleare din Marea
Mediterana.
Relieful

Relieful din Spania este dezvoltat pe doua categorii de structuri geologice: alpine si hercinice. Structurile alpine formeaza
majoritatea regiunilor muntoase, dar indeosebi cele doua catene ale orogenezei alpine: Sierra nevada
si Muntii Pirinei. Structurile hercinice se regasesc sub forma unor resturi din vechile masive hercinice inglobate
in orogeneza alpina.
Un element important al reliefului Spaniei si al Peninsulei Iberice il reprezinta altitudinea medie foarte ridicata.

Spania are o altitudine medie de 660 m, ceea ce reprezinta a doua valoare in Europa, dupa Elvetia. Din aceasta cauza,
aspectul general al reliefului este acela a unui podis inalt, inconjurat de masive muntoase. O alta caracteristica ce poate
fi observata in aspectul reliefului o reprezinta alternanta lanturilor muntoase dispuse aproape paralel cu vai si podisuri
intinse. De la nord la sud se intalnesc o succesiune de munti, podisuri si vai care dau reliefului un aspect ondulat.

In partea de nord se afla lantul Muntilor Pirinei, cu un relief foarte abrupt, vai adanci si creste greu accesibile,
care este pe alocuri completat cu un relief original de circuri glaciare. Altitudinea maxima ajunge la 3.404 m
(Pic d'Aneto).

Intr-o depresiune situata la mare altitudine se afla unul dintre statele mici ale continentului: Andorra.
In prelungirea Muntilor Pirinei se afla Muntii Cantabirici (2.648 m), care au un traseu paralel cu tarmul, iar in partea
lor vestica se termina abrupt, formand unul dintre cele mai tipice tarmuri cu riass (aspect sinuos). Partea centrala
a Peninsulei Iberice este ocupata de un mare podis, care poarta numele generic de meseta. Acesta reprezinta un
rest al structurilor hercinice incluse in orogeneza alpina. Meseta spaniola este traversata de la est spre vest de
mai multe lanturi muntoase, cum arfi Muntii Castiliei si Muntii Sierra Morena. In partea de sus a Peninsulei Iberice, avand o
continuitate vizibila a fascicolelor Muntilor Atlas din nordul Africii, se afla un lant muntos numit Cordiliera
Betica (cu Muntii Sierra Nevada 3.478 m).

Exista si un relief de campie, care se regaseste mai ales pe litoral sau in unele bazine hidrografice interioare, cum ar fi
Campia Aragonului (pe raul Ebru) si Campia Andaluziei (pe raul Guadalquivir).
In insulele Canare, pe Insula Tenerife, se intalneste cea mai mare altitudine a Spaniei Pic de Teyde
(3.716 m), de origine vulcanica.
Flora si fauna
Flora
Vegetatia Peninsulei Iberice si inclusiv a Spaniei,
in functie de conditiile climatice, de relief si a tipurilor
de sol se poate impartii in patru mari arii de influenta:
Mediteraneana: Este regiunea de vegetatie cu cea mai mare
extensiune spatiala din Spania si este influentata de regiunea
climatica omonima. Valoarea amplitudinii termice si cantitatea
de precipitatii ce cade in decursul anului au determinat aparitia a
doua zone principale:
- zona stejarului, in care reprezentantul principal este stejarul
de stanca (Quercus ilex), la care se mai adauga stejarul de
pluta (Quercus suber), stejarul lusitan (Quercus lusitanica)
cu frunze cazatoare. Aceste plante apar in formatiuni reduse
in suprafata si care au cel mai adesea forma unor insule sau a
unor fasi inguste.
- zona de maquis, alcatuita din tufisuri sempervirescente,
greu de strabatut de 1,5-3 m inaltime, in care apar: maslinul
salbatic (Cistus solvifolium), mirtul (Myrtus communis),
leandrul (Nerium oleander), laurul nobil sau dafinul
(Laurus nobilis), rodiul (Punica granatum), drobita (Genista),
si pe alocuri palmierul pitic (Chamaerops humilis).
Eurosiberiana: Aceasta regiune de vegetatie se intalneste
in partea de nord a Spaniei, unde predomina precipitatiile
bogate si regulate si o clima ceva mai rece decat in restul
teritoriului. i aceasta regiune poate fi impartita in doua
zone principale:
- zona atlantica, se gaseste in nordul si nord-estul tarii.
Vegetatia specifica acestei zone este formata din paduri
de foioase dese cu numeroase pajisti verzi.)
- zona submediteraneana -este specific: stejarul pufos
(Quercus rubens), pinul silvestru (Pinus silvestris), la care
se mai adauga si pinul alb (Pinus alba) si stejarul alb (Quercus
alba). Odata cu scaderea altitudinii si a precipitatiilor aceste
specii incep sa fie inlocuite de cele specifice zonei de maquis.








Fauna
Prezinta un grad ridicat de diversitate, lucru care
se datoreaza in mare parte urmatorilor doi factori: pozitia
geografica a Spaniei, intre oceanul Atlantic si marea
Mediterana si intre Europa si Africa, precum si a marii
diversitati de medii si biotopuri, consecinta a unei varietati
considerabile de microzone climatice si zone bine
diferentiate intre ele. In Spania se pot intalni, pe langa altele,
o serie de specii care au disparut din alte tari
europene. Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca, in
trecut, Spania a fost un teritoriu mai putin populat decat
cel al unor tari precum Italia, Germania, Anglia, dar mai
ales faptului ca industrializarea timpurie a acestor tari a
dus la distrugerea a nenumarate habitate si implicit a unor
specii de animale (fenomen documentat pe larg in secolul
XX). De asemenea, un mare numar de specii intalnite aici
prezinta influentele faunei africane (cameleonul comun,
ariciul algerian, bufnita cu coarne, mangusta etc), precum
si un numar de specii endemice, intalnite in Insulele Baleare
si Canare (porumbelul de dafin, dropia de Canare
etc.).Anumite specii autohtone au devenit extincte, asa cum
s-a intamplat in Antichitate cu iepurele de casa ("conejo",
nume de la care se presupune ca ar proveni si denumirea
Spaniei, conform anumitor etimologi) si cu pasarea numita
canar.
Turism
Spania este a doua ar din lume, din punctul de vedere al turitilor strini, conform datelor furnizate de
Organizaia Mondial a Turismului, situndu-se doar n urma Franei, i se bucur de o cot de 7%
din turismul mondial, naintea Statelor Unite i Italiei.

Turismul a adus Spaniei 37.500 de milioane de euro n cursul anului 2004, fapt ce o situeaz pe locul 2 n ceea ce privete ncasrile,
n urma Statelor Unite, care a ctigat 75.000 de milioane de euro n 2004 (12% din total), i naintea Franei (33.900) i Italiei (29.600).
ntre lunile ianuarie i noiembrie 2005 s-au nregistrat un numr total de 52,4 milioane de turiti strini, cu 6,2% mai mult fa de
cei nregistrai n aceeai perioad a anului anterior, conform datelor Ministerului Industriei, Turismului i Comerului.
Catalonia este principala destinaie turistic a Spaniei. Cei 13,2 milioane de turiti presupun un 25,3% din totalul de turiti nregistrai
n Spania, i de asemenea o cretere fa de cei 12,7% din anul anterior.

A doua destinaie turistic a Spaniei sunt Insulele Baleare, cu 9,4 milioane de turiti n primele 11 luni ale anului 2005, cu 1% mai mult
fa de anul anterior. Insulele Canare, cu 8,6 milioane de turiti (1,6% mai puin dect anul anterior), sunt a treia destinaie turistic,
naintea Andaluziei, care a ajuns la 7,6 milioane (plus 1,3%) i a Comunitii Valenciene, cu 4,8 milioane (plus 9,5%).
Conform previziunilor Organizaiei Mondiale a Turismului, numrul de turiti strini n Spania va crete n medie cu 5% pe an, de-a
lungul urmtorilor 20 de ani, ceea ce ar nsemna 75 de milioane de turiti strini n 2020, cu aproximativ 20 de milioane mai muli
dect n 2005.

Orae turistice: Ibiza, Palma de Mallorca, Toledo, Cuenca, Salamanca, Cordoba, Barcelona, Santiago de Compostela,
Salou, Madrid, Alicante (n special Hogueras de San J uan), San Sebastin, Pamplona (mai ales n zilele de Sanfermines),
Valencia, Granada, Torremolinos, Marbella i Sevilla.
Zone turistice: Ras Baixas, Pirinei, Insulele Baleare, Insulele Canare, Costa Brava, Costa Dorada, Costa del Sol,
Costa de la Luz, Costa Blanca i Sierra Nevada.
Parcuri nationale, rezervatii! Descopera fascinanta Spanie!
Orice tara are o multime de colturi minunate, in care natura se arata in toata splendoarea ei. Daca mergi in Spania
si vrei sa petreci mai mult timp in natura, ai la dispozitie mai multe astfel de locuri.

Coves del Drach
Coves del Drach include patru pesteri imense
(Los Franceses, Blanca, Negra si Luis Salvador),
inconjurate de legende si amplasate pe coasta
estica a insulei Mallorca.
Pesterile se evidentiaza prin marimea lor - 2.400
de metri lungime si 25 de metri adancime - si prin
formele lor deosebite, oferind un material bogat
pentru imaginatie.
Aceste pesteri au intrat si in atentia scriitorului
Jules Verne, care le-a mentionat in romanul sau
Clovis Dardentor. Pesterile au galerii cu stalactite
si stalagmite care se reflecta in lacul Martel (117
metri lungime si 30 de metri adancime), care poarta
numele speologului care l-a descoperit in 1896.
Reflectarea elementelor pesterilor in lacul Martel
produce un spectacol de lumini si sunete care scoate
in evidenta formele de vis ale rocilor. Calatoria in
aceasta zona se incheie prin traversarea lacului cu
barca.
El Mirador del Cabo de Gata
Capatul estic al litoralului Almeriei este un teritoriu de
recife, plaje cu dune de nisip si sate in care predomina
albul, precum San Jose, cel mai mare din capul Gata, care
si-a pastrat esenta sa de zona marina.Mergand dinspre
sat pe coasta catre sud, vei vedea la un moment dat
paraurile Monsul si Los Genoveses, considerate printre
cele mai frumoase din zona. Vei mai parcuge peste zece
kilometri pana ajungi aproape de mare, la promontoriul
capului Gata.
In partea sa cea mai inalta se afla un far din 1863, la care
se ajunge pe jos, mergand pe un drum sinuos. De la
inaltime vei vedea insa reciful de roca vulcanica, aflat
chiar in fata. Daca vezi acest loc atunci cand se apropie
seara te vei bucura de o lumina spectaculoasa.
Turnurile din Costa Blanca
In secolul al XVI-lea, o linie de turnuri apara litoralul de atacurile piratilor, jucand un rol important in orientarea marinarilor.
Astazi, in locul in care strajuieste vechiul turn L'Horta se afla un far, situat intre plajele Sant Joan (nord) si L'Albufereta (sud).
In departare se afla golful Alicante. Capul L'Hort (in fotografie) este inconjurat de o intretaiere de drumuri, peisajul fiind
dominat de creste din pietre de nisip si parauri cu ape cristaline, precum La Calita si La Palmera, potrivite pentru scufundari.

Inaltimile din Panticosa
In nordul vaii Tena se gaseste Panticosa, formand impreuna
cu imprejurimile sale unul dintre peisajele cele mai diverse
din Pirineii aragonezi.
In timpul iernii, populatia de aici castiga bani prin intermediul
turistilor care vin sa schieze si din statiunea balneo-climaterica
aflata la opt kilometri, ale carei ape termale erau deja celebre
de pe timpul romanilor.
De la statiunea balneo-climaterica se pot face calatorii in satele
Lanuza si Piedrahita de Jaca, care au conace sculptate din piatra, poduri si biserici medievale. Cei cu mai multa experienta
in calatorii pot pleca de aici catre locuri precum lacul Brazato, dominat de varfurile Garmo Negro si Argualas, ambele de
3.000 de metri.

Muntele Gorbeia
Atunci cand muntii Gorbeia sunt acoperiti
de zapada, rutele de schi devin foarte importante.
Multe persoane invata acest sport in zona de recreere
Pagomakurre, unde se poate ajunge cu masina. De aici pornesc
drumuri care mai intai traverseaza zone cu mesteceni si fagi, pentru a se
continua cu lunci precum cea din Arraba (in imagine), presarate cu monumente
megalitice, colibe de pastori si refugii. Varful muntelui Gorbeia (1.481 metri) domina
aceste peisaje din inima parcului natural, cel mai mare din Tara Bascilor (26.000 de hectare).
Aici se afla si Crucea din Gorbeia (18 metri), simbol al acestui munte, care apare in legendele din mitologia basca.
Parcul National din Garajonay
Parcul National din Garajonay se afla in partea central-nordica
a insulei La Gomera, una dintre Insulele Canare. Parcul, care
are 40 kilometri patrati,este acoperit de paduri de dafini,
relicva a erei tertiare si considerata cel mai valoros vestigiu al
acestui ecosistem. Parcul nu a fost afectat de incendiul
devastator din vara anului 2012. Din San Sebastian de La
Gomera, capitala insulei, drumul TF-713 urca in zigzag
pana la intrarea in rezervatie. Dintre drumurile care ajung
in aceasta padure umeda si densa, ruta cea mai accesibila
porneste din Laguna Grande, aflata la cinci kilometri. La
inceputul drumului, vei intalni ferigi si trunchiuri pierdute
in ceata si captusite cu licheni, care dau un aspect de catifea.


Ulterior, pe masura ce urci catre varful Alto de Garajonay
(1.487 metri), vei intalni peisaje incantatoare.
Sierra de O Courel
O Courel este cea mai mare rezervatie naturala din Galicia si unul dintre colturile cu cea mai mare bogatie etnografica.
Din O Cebreiro porneste drumul LU-651, care trece prin toate asezarile din acest mic lant muntos. Cea mai populata este
Soane, care pastreaza conace si diverse constructii de piatra vechi.
In drumul catre catunul Moreda este unul dintre locurile care merita vizitate: padurea Devesa da Rogueira. Grandoarea
acestei paduri consta in faptul ca include peste 800 de specii care traiesc pe numai 800 de hectare.
Traseul care traverseaza padurea presupune un urcus pe o lungime de trei kilometri, iar pe parcurs vei intalni rauri mici,
care izvorasc din varful Formigueiros (1.639 metri).
Obiective turistice in Spania
Sagrada Familia - Biserica Sfanta Familie
Sagrada Familia (Sfanta Familie) este o biseric din capitala Cataloniei,
Barcelona (in nord-estul Spaniei). Imensa cldire in stilul neo-catalon, b
ogat in ornamente, este inc neterminat i se lucreaz la ea din 1882.
Aceasta este finanat din bani publici, cum se obinuia in Evul Mediu. Se
ateapt s fie terminat pan in 2020. Arhitectul bisericii Sagrada Familia
a fost Antonio Gaudi, un arhitect care a mai lucrat i la alte cldiri
reprezentative pentru Barcelona (printre care i Casa Mila, Palatul Guell i
Parc Guell). Aceasta a fost una dintre ultimele sale lucrri.
Plaza Mayor
Exista multe modalitati de petrecere a timpului in aceasta frumoasa piata. In timpul evului mediu negustorii reuniti in
congregatii isi vindeau aici bunurile, dar cand Filip II a decis sa-si mute Curtea aici monarhul a hotarat sa foloseasca piata
numai pentru ocazii speciale. Forma actuala dateaza de la sfarsitul secolului XVIII, iar statuia din mijloc este cea a lui Filp III.
Palacio Real
Fosta resedinta regala, realizata de arhitectul italian Sabatini la initiativa regelui Filip V, adaposteste o importanta colectie
de tablouri de Velasquez, Caravaggio si Goya, dar si piese de sculptura, mobila, tapiserie, sticla, orfevrarie, medalii, portelan
si instrumente muzicale. Fiti atenti si la splendidele camerele decorate de Gasparini.
Muzeul Prado
Considerat unul dintre cele mai importante muzee din lume,
Prado adaposteste picturi de Goya, Velasquez, Murillo, Zurbaran,
El Greco, Ribera, Titian, Boticelli, Tintoretto, Poussin sau Durer.
Colectia de arta decorativa contine si Tesoro del Delfin. Exista
de asemenea numeroase sculpturi greco-romane. Cladirea muzeului
a fost realizata de Juan de Villanueva la initiativa regelui Carol III.
In timpul vizitei puteti sa va relaxati la cafenea, sa cumparati cadouri
de la magazinul de suveniruri sau sa rasfoiti cateva carti rare in
impresionanta biblioteca de la Prado

Galeriile Thyssen-Bornemisza
Familia Thyssen-Bornemisza a adunat de-a lungul timpului una dintre cele mai bogate colectii de arta din lume.
Statul spaniol a cumparat in 1993 colectia cu suma de 350 de milioane de dolari si a transformat palatul neoclasic
Villahermosa intr-o fabuloasa galerie de arta. Aici puteti sa vedeti capodopere realizate de Van Dyck, Durer,
Caravaggio, Rubens, Picasso, Van Gogh, Gauguin, Matisse sau Kandinsky. Colectia este ordonata cronologic
din secolul XIII pana in secolul XX.

Puerta del Sol
Poarta Soarelui este cea mai populara atractie din orasul vechi.
Acum cinci sute de ani, cand a fost construita, era doar o poarta
oarecare de intrare in oras care avea simbolul soarelui sculptat
pe ea, dar in prezent are o importanta deosebita pentru ca aici
se afla kilometrul 0 al Spaniei. Distantele dintre Madrid si celelalte
localitati sunt masurate pornind de aici. In noaptea de Revelion
mii de petrecareti asteapta aici dangatul clopotelor care anunta
intrarea in noul an.
Plaza de Cibeles
Aici se afla impresionanta sculptura proiectata de Ventura
Rodriguez care o infatiseaza pe mama tuturor zeilor, Cibele
, intr-o trasura trasa de de lei. Amplasata intr-o zona foarte
bogata din punct de vedere istoric, sculptura este simbolul
preferat al madrilenilor. Fanii echipei Real Madrid se aduna
aici dupa fiecare victorie a echipei lor preferate.
Stadionul Santiago Bernabeu
Stadionul echipei Real Madrid a fost construit in 1947
la initiativa presedintelui Consiliului Director Santiago
Bernabeu. Cu o capacitate de peste 70.000 de spectatori
stadionul a fost mult timp cel mai mare din Spania. Puteti
sa vizitati muzeul clubului, camera trofeelor si chiar sa
intrati pe peluza. Din 14 decembrie 1955 poart numele
omului de fotbal Santiago Bernabu.
Palatul Guell
Palatul Guell a fost construit intre anii 1886 - 1888 de acelasi arhidect care a construit si Biserica Sagrada Familia, Antoni
Gaudi. Aceasta constructie a fost destinata familiei magnatului catalan Eusebio de Guell. face parte din patrimoniul
mondial UNESCO
Casa Mila
Casa Mila este una dintre realizrile arhitectului Antoni Gaudi in
Barcelona care figureaz pe lista de locuri din patrimoniul mondial
UNESCO. Se afl pe bulevardul Passeig, la numrul 92, in cartierul
Eixample. Acest imobil a fost contruit pentru Roger Segimon de Mila
intre 1905 i 1907. Este de asemenea denumit de ctre barcelonezi
La Pedrera, care inseamn carier in catalan, pe motivul c faada
prezint anumite ondulri inspirate din valurile oceanului si crestele
muntilor!
Litoralul spaniol
Coastele spaniole care se pliaza inclusiv pe vacantele de vara sunt precum urmeaza, de la nord la sud: - Costa Brava,
Costa Daurada si Costa del Maresme, situate in comunitatea autonoma Catalunia, care e foarte populara printre turistii
spanioli si francezi, prezentand aici statiuni precum Salou si orasul Barcelona are cel mai mare port din Spania
Costa Calida situata in Regiunea Murcia, Coaste Mediterane si lacul sarat Mar Menor care e separat de Mediterana de un
banc urias de nisip; - Costa del Azahar, Costa Valencia, a caror capitala este orasul Valencia si Costa Blanca (una din cele
mai dezvoltate regiuni costale din Spania, foarte populara printre turistii britanici si germani, avand ca si oras fruntas de
vara Benidorm toate aceastea aflate in comunitatea Valenciana; - Costa de Almeria, Costa Tropical, Costa del Sol si Costa
de la Luz, toate situate in Andalucia. Printre orasele din aceasta regiune se numara faimoasele orase ca si Marabella
destinatie turistica pentru persoanele cu venituri peste medie si Malaga care e deasemenea unul din orasele cu cele mai
mari porturi din Spania. Spania detine si doua arhopelaguri Insulele Canare, insule vulcanice, situate in Oceanul Atlantic,
si Insulele Baleare situate in Marea Mediterana. Ambele sunt foarte populare in randul spaniolilor dar si a strainilor. Pe
langa turismul de vara din Spania, exista si turism cultural si turism de congrese, turism sportiv sau de distractii (relaxare)
ce s-a dezvoltat de-a lungul timpului in aceste regiuni aici includem orase cunoscute precum Barcelona sau Valenica,
amandoua detinand doua dintre cele mai mari porturi de pe coasta mediteraneana din Spania. Turimsul practicat in zona
litorala a dat nastere si vietii de noapte care este prezenta in toate costele sau orasele insulare; se poate adauga si
gastronomia excelenta de aici. Multe dintre regiunile costale si insulele de aici au o importanta ecologica si naturala
destul de insemnata. Exista parcuri tematice precum Port Aventura sau numeroase parcuri acvatice care sunt deasemnea
populare printre turistii de orice provenienta
Economia
Industria

Dezvoltarea industriala a Spaniei
s-a facut prin cateva ramuri foarte
importante, cum ar fi: siderurgia,
energia electrica, prelucrarea
petrolului, constructia de nave
si automobile. Productia de
energie electrica se bazeaza pe
hidroenergie, atomoenergie si
termoenergie.Industria siderurgica
s-a dezvoltatmai mult in zona
traditionala a Asturiei, unde existau
mici resurse de carbuni cocsificabili.
O serie de intreprinderi noi au aparut
pe tarmul Marii Mediterane si al
Oceanului Atlantic pe baza materiilor
prime din import.

Resurse

Resursele naturale sunt redusae
in raport cu intinderea teritoriului
si necesitatile unei economii moderne.
Resursele energetice satisfac in
proportie de 40% necesarul de energie
al Spaniei, de aceea este necesara
importarea unor resurse energetice de
baza (petrol, gaze naturale, minereuri
radioactive, carbuni). Exista resurse
minereuri feroase si neferoase intr-o
proportie satisfacatoare. Ceea ce este de
remarcat in ansamblul resurselor naturale
ale Spaniei este existenta unor minerale
rare,in cantitati mari (mercur, tungsram, titan,
antimoniu). In privinta productiei de mercur,
Spania se afla pe locul 1 pe glob.

Agricultura
Agricultura dispune de o suprafata
arabila de 41% din intinderea
teritoriului spaniol. Principala
problema pusa in fata dezvoltarii
agriculturii o reprezinta satisfacerea
necesarului de apa pentru cea mai
mare parte a terenurilor arabile.
In acest sens, s-a trecut la realizarea
unor sisteme de irigatii si la
dezvoltarea unor exploatari agricole
de tip huertas(ferme mari), unde se
cultiva legume, orez, citrice. Exista si
o agricultura neirigata in zonele aride
, unde se cultiva cereale (cu un
randament redus), culturi de maslini.
Principala regiune de cultivare a
maslinelor este Andaluzia.
Evolutia economiei Spaniei in perioada T2 2009 - T1 2010
Economia Spaniei in cifre
Spania este una dintre primele state din zona euro, fiind membra de la constituirea uniunii economice si monetare, din 1999.
Moneda euro a inceput sa fie pusa in circulatie de la 1 ianuarie 2002, intre 1999 si decembrie 2001 fiind utilizata moneda de
cont, ECU.
Produsul intern brut s-a ridicat la 1.073 de miliarde de euro in anul 2011. Conform Eurostat rata de crestere a fost de 0,7%
in 2011, iar pentru anul 2012 este previzionata o scadere de 1%. Pentru 2013 Comisia Europeana a estimat o crestere
economica de 0,4%.
Datoria publica este 641,8 miliarde de euro. Ca pondere in PIB aceasta a crescut puternic in ultimii patru ani, de la 40,1%
in 2008, la 61% in 2010. Pentru anul 2011 Eurostat precizeaza o pondere in PIB de 68,3%, aceasta fiind previzionata sa
creasca la 73,8% in 2012 si 78% in 2013.
Datoria privata a gospodariilor in 2010 era echivalenta cu 90% din PIB, iar datoria companiilor se ridica la 205%,
conform FMI.
Deficitul bugetar a fost de 8,51% din PIB in 2011, mult peste tinta de 6% stabilita cu Uniunea Europeana. Comisia Europeana
a previzionat ca in 2012 deficitul bugetar va fi de 5,9% in 2012 si 5,3% in 2013, insa guvernul spaniol s-a angajat la obiective
mai ambitioase, asteptandu-se ca in urma masurilor de reforma deficitul sa fie de 5,3% in 2012 si de 3% in anul 2013.
Rata somajului este cea mai mare din statele OECD, ajungand la finalul lunii ianuarie la 23,3% conforma Eurostat. Pentru 2012
si 2013 Comisia Europeana a estimat o rata a somajului de 20,9% si, respectiv, 20,3%. Guvernul previzioneaza insa ca rata
somajului va ajunge la 24,3% la finalul anului 2012.
Inflatia a fost de 3% in 2011 si Comisia Europeana a prevazut o rata a inflatiei de 1,3% in 2012 si 1,3% in 2013.
Salariul mediu lunar a fost de 1.632,6 euro in cel de-al patrulea trimestru din anul 2011 conforma Institutului national de
Stastistica spaniol, iar salariul minim este de 641,4 euro.
Populatia se ridica la 47,2 milioane de locuitori, Spania fiind cea de-a 5-a tara din Uniunea Europeana dupa numarul de locuitori.
Capitala tarii, Madrid, numara in 2011 3,265 milioane de locuitori.

Dupa dimensiunea PIB-ului, Spania este cea de-a patra economie din zona euro, fiind dominata de sectorul serviciilor.
Turismul reprezinta principala activitate economica a tarii. Cu toate ca a inregistrat o scadere semnificativa in urma crizei
financiare, si industria ramane un pilon al economiei spaniole, datorita evolutiei unor sectoare precum cel agroalimentar,
constructii si a automobilelor.
Dezvoltarea economica recent
Dup marea cretere economic de la sfritul anilor 1980, economia spaniol a intrat n recesiune n anul 1992. Odata cu intrarea
Spaniei n Comunitatea Economic European, predecesoarea Uniunii Europene, la 1 ianuarie 1986 a devenit necesara deschiderea
economiei, modernizarea industriei, mbuntirea infrastructurii i revizuirea legislaiei economice, pentru a ndeplini cerinele Uniunii
Europene. Fcnd acest lucru, Spania a accelerat creterea Produsului Intern Brut, a redus datoriile publice, rata omajului a sczut
de la 23% la 15% n 3 ani i a redus inflaia la mai puin de 3 %.; cele mai importante provocri pentru economia spaniol sunt
reducerea deficitului public, o reducere mai mare a ratei omajului, reformarea legilor muncii, reducerea inflaiei, creterea
randamentului productivitii i creterea nivelului Produsului Intern Brut pe cap de locuitor.
Economia se redreseaz ncepnd cu 1995, datorit creterii ncrederii consumtorilor si a consumului privat, desi aceast
cretere a fost mai mic n ultimii ani. omajul nc reprezint o problem pentru spanioli - n 2005, rata omajului era de 8,5%
- cu toate astea, cifra respectiv demonstreaz o situaie mai bun fat de nivelele anterioare. Devalorizarea pesetei de-a lungul
anilor 1990 a fcut mai competitive exporturile, dar fora de care a dat dovad moneda euro de cand a fost adoptat (la sfritul lui
2003, un euro avea ca echivalent 1,25 dolari) a provocat ndoieli in legtur cu posibilitatea ca preurile s fie prea nalte pentru
cumprtorii strini. Acest fapt s-a vzut compensat de ctre facilitile comerciale ntre rile din zona euro.

O problem cronic in Spania este aceea a creterii excesive a preului locuinelor, datorat speculei imobiliare generalizate, modei
celei de a doua locuine, turismului rezidenial masiv de britanici i germani, splrii banilor de ctre mafii, creterii populaiei datorit
imigraiei, a mririi finanrii primriilor etc.

Contribuiile de capital de la UE, care au ajutat in mod semnificativ la creterea economiei spaniole de la incorporarea n CEE, au
nceput sa scad considerabil in ultimii ani, datorita efectelor marii extinderi a UE. Pe de o parte, fondurile de la PAC (Politica Agricol
Comun) trebuie repartizate ntre mai multe ri (noile incorporate din Europa de Est au un sector agricol semnificativ), pe de alt
parte, fondurile de coeziune y fondurile structurale vor scdea n mod inevitabil datorita succesului economic spaniol (venitul pe cap
de locuitor s-a mrit mult n termeni absolui si Spania este a opta economie a lumii) si a incorporrii unor ri cu venituri mai mici,
care provoac scderea mediei comunitare si face ca regiuni spaniole considerate srace s intre acum n media european.

Principalele orase din Spania din punct de vedere turistic
Madrid
Madrid impresioneaza printr-un ritm de viata spectaculos si agitat, prin diversitate si printr-un numar foarte mare de
turisti. Aici poti vedea Sol, cea mai faimoasa piata din oras, poti merge la spectacole de flamenco, poti merge in cartierul
boem Malasana sau in cel mai modern cartier la momentul actual, Gran Via.

Barcelona
Barcelona este, fara indoiala, cel mai popular oras in topul preferintelor turistilor. Acesta impresioneaza prin arhitectura si viata
vibranta a orasului. O excursie in Barcelona reprezinta o vacanta de neuitat.

Granada
Granada este un oras care traieste din agricultura si turism, asadar, aici turistii sunt tratati regeste. Orasul este faimos datorita
constructiilor istorice din vremea maurilor, dar si din perioada gotica si renascentista. In plus, Granada este celebra pentru
enumaratii artisti care canta la chitara intr-un mod uimitor. Printre altele, in Granada poti vizita Palatul Alhambra, Gradinile
Generalife (Alhambra) si cartierul Albaicin.

Sevilia
Sevilia este unul dintre cele mai fierbinti orase din Spania. Pe timpul verii, temperaturile ajung cu usurinta la 40 de grade, asa
ca toata lumea se relaxeaza in terase dotate cu ventilatoare care imprastie picaturile microscopice de apa. Sevilia este al
patrulea oras ca marime al Spaniei si are numeroase obiective turistice, printre care Giralda
(Clopotul Catedralei) si Turnul de Aur.

Bilbao
In Bilbao vei descoperi Muzeul Guggenheim, unul dintre cele mai importante muzee din Spania. Tot aici poti gusta din
faimoasele pintxis. Orasul este un port principal si centru industrial, situat pe raul Nervion.Chiar si asa, Bilbao se afla intr-o
modernizare permanenta, mai ales ca in ultimii ani orasul se mandreste cu un sistem de metro foarte performant.

Valencia
Chiar daca este un oras mic, Valencia este suficient de frumos si fermecator pentru a mentine turistii ocupati pret de cateva
zile. Daca ajungi in Valencia, nu uita sa incerci faimoasa mancare Paella Valenciana, care a luat nastere chiar in acest oras.

Cordoba
Mequita (moschee) este principala atractie din Cordoba, insa nici cartierul evreiesc nu trebuie ratat. O vacanta in Cordona va
fi cu adevarat relaxanta si te va ajuta sa descoperi latura spirituala a unei excursii.












Arta culinara Spania
Spania este, fara indoiala, locul in care bucataria mediteraneana si-a gasit una dintre cele mai bune expresii, fiind
numita si Mecca bucatariei sanatoase. Bucataria spaniola are o bogata traditie culinara exprimata prin diferite
feluri de mancare, cele mai multe ieftine.
Arta culinara in Spania se bazeaza, in primul rand, pe ulei de masline si usturoi. Spania are o gastronomie tipic mediteraneana
si mancarurile preferate si gatite de spanioli se gasesc, din acest motiv, si la alte popoare vecine. Spania ofera, din punct de
vedere al varietatii meniului, mancaruri pentru cele mai rafinate gusturi, dar si mancaruri simple, populare, cu o savoare
deosebita. Sa mananci in Spania poate fi o experienta de neuitat.
In Spania veti descoperi ca obiceiurile si traditiile culinare variaza foarte mult de la o regiune la alta; de exemplu, diferentele
dintre atentia si ceremonia cu care este servita masa in Tara Basca si atitudinea total informala a andalusienilor vis-a-vis de
gatit, sunt majore. Pentru a descrie mai bine arta culinara in Spania, vom trece in revista cele mai importante regiuni ale tarii,
impreuna cu obiceiurile culinare si retetele specifice
Calitatea dar si varietatea produselor constituie baza diversitatii preparatelor culinare de aici. Toate ingredientele, fie ca vin
din zona rurala sau sunt produse marine, au in comun un singur lucru: calitatea.
In plus tehnica de preparare a mancarurilor de aici, foarte ingrijita si elaborata, da o savoare deosebita oricarui preparat
culinar.Importanta data gastronomiei locale este evidentiata si de cele peste 300 de festivaluri si sarbatori organizate pe
parcursul unui an.
Madridul are o bucatarie a sa, traditionala, conceputa aici si reflectata intr-o serie de preparate culinare. Produse tipic
madrilene sunt churros sau porras - varianta mai grosiera a primilor, pincho de tortilla ori numeroase feluri de tapas.
Daca ar trebui sa alegem dintre numeroasele produse din carne existente pe teritoriul Spaniei, cu siguranta ca jambonul
produs aici (jamon iberico) cunoscut in toata lumea, ar fi prima alegere.
Trebuie amintita paella, specialitate care s-a intins pe intreg teritoriul tarii in varianta retetei originale din aceasta regiune.
Paella tipica Valenciei (Paella Valenciana) se prepara din orez, ardei gras ros, mazare si creveti, fiind asezonata cu sofran.

Evenimente si sarbatori nationale traditionale Spania!
Dac vizitai Spania n ianuarie, avei ocazia de a lua parte la Tamborrada srbtoarea tobelor din pitorescul ora San Sebastian.
n timpul acestor serbri de neuitat, oraul este strbtut de procesiuni de toboari ncepnd de la miezul nopii de 19 ianuarie i
pn la miezul nopii din 20 ianuarie.

Las Fallas
Festivitile au loc n cinstea Sfntului Iosif, n luna martie, i se numr printre cele mai frumoase din ntreaga Spanie. Timp de o
sptmn, oraul Valencia seamn cu un uria foc de artificii. Se danseaz, vinul i buturile tari curg ru de la miezul nopii
pn la miezul nopii, i se ridic imense statui colorate ale sfntului, din lemn, polistiren i hrtie (Sfntul Iosif este patronul
tmplarilor). Cea mai frumoas dintre acestea se pstreaz la muzeu, celelalte fiind arse.

San Juan
Este o atrgtoare srbtoare a verii, care se desfoar n mai multe localiti,din Valencia i pn la Alicante, i se bucur de un
mare interes din partea turitilor. Are loc n cea mai scurt noapte a anului, dintre 23 i 24 iunie. Pe plaje se aprind focuri, peste
tot rsun muzica, iar dansul, butura i veselia dureaz pn n zori.

Semana Santa
Semana Santa este o srbtoare cretin, sptmna Patelui.
Spaniolii ies de Pate la plimbare mpreun cu toat familia,
mbrcai n haine de srbtoare, pentru a privi procesiunile
religioase amintind de vremurile Inchiziiei. n orae traficul
rutier este oprit iar oamenii i petrec timpul liber mpreun cu
rudele i pritenii la un pahar de vin bun.

San Fermn
San Fermn este celebra srbtoare a taurilor de la Pamplona, are ncepe pe data de 6 iulie. Aceasta a devenit cunoscut n
ntreaga lume datorit mulimilor de curajoi care alearg pe uliele oraului urmrii de taurii furioi.
15 lucruri pe care nu le stiai despre Spania
1. Cel mai vechi restaurant din lume este n Madrid, se numete Casa Botin i a fost deschis n 1725.
2. Singurele teritorii europene de pe continentul african aparin Spaniei: oraele Ceuta i Melilla, din nordul
Marocului.
3. Cu o altitudine medie de 600 de metri, Spania este a doua cea mai nalt ar din Europa, dup Elveia
4. Spania este statul european cu cei mai muli kilometri de autostrad: peste 13.500. Germania este a doua,
cu peste 12.000 de kilometri.
5. Din cele 38 de limbi vorbite n Europa, patru sunt din Spania: spaniola (castillana), catalana (vorbit de
aproximativ 11 milioane de persoane din Catalunya, Valencia i Baleare), galiciana (3 milioane de vorbitori) i basca (1 milion de
vorbitori).
6. Peste 53 de milioane de turiti viziteaz Spania n fiecare an, mai muli dect populaia ntregii ri. Spania a cobort recent de
pe locul 3 pe 4 n clasamentul mondial, dup Frana (79 de milioane), S.U.A. (60 de milioane) i China (55 de milioane)
7. Spaniolii au inventat siesta, somnul de dup amiaza. n Spania, timp de trei ore, ntre 14.00 i 17.00, majoritatea angajailor au
pauz pentru somn sau odihn, iar majoritatea magazinelor se nchid.
8. Spania are cei mai muli kilometri de cale ferat de mare vitez din Europa (2600 km) i este pe locul 2 n lume, dup China.
9. Butura alcoolic Sherry provine din Spania, din localitatea andaluz Jerez de la Frontera.
10. Cu o suprafa de 504.000 de kilometri ptrai, Spania este a treia cea mai mare ar din Europa, dup Ucraina i Frana
(Fr a lua n calcul Rusia).
11. 44% din uleiul de msline consumat n ntreaga lume este produs n Spania.
12. Madrid este capitala european situat la cea mai mare altitudine: 667 metri
13. Spania este statul european cu cei mai muli imigrani: 5 milioane.
14. Spania este pe locul 1 n lume n donarea de organe raportat la numrul de locuitori
15. Spaniolii au inventat cocktailurile Molotov, care aveau s-i primeasc acest nume mai trziu. Au fost folosite pentru prima dat
n Rzboiul Civil din Spania, din perioada 1936-1939.