Introducere3

CAPITOLUL I
Noiune i caracteristic
1.1 Conceptul de concuren - subiect controversat al teoriei
economice.6
l .2 Reglementarea uridic a proteciei concurenei !n legislaia
R.".1#
1.3 $rotecia concurena - ca necesitate a a%e&rii economiei pe
principiile economiilor ..2'
CAPITOLUL II.
Caracteristica i reglementarea pieei de monopol
2.1 (e)inirea monopolului %i caracteristicile acestei piee..3*
2.2 Cadrul normativ al activitii monopoliste+,
2.3 $iaa de monopol !n sistemul comple- al pieelor+6
CAPITOLUL III.
Protecia concurentei i monopolul - soluii la problema delimitrii pieei
3.1 Rolul concurenei %i monopolului !n vi&iunea abordrii
strategiilor %i comportamentelor operatorilor
pieei.*#
3.2 Rolul statului !n asigurarea proteciei concurenei..#,
Conclu&ii..'1
BIBLIOGRAFIE:.85
1
INTO!UC""
.n dreptul comercial/ punctul de vedere aproape unanim este c )ora
regulatoare cea mai important !ntr-o economie de pia este concurena. 0)acerea
!n societatea capitalist este condus !n cadrul unei esturi comple-e de
constr1ngeri legale/ instituionale %i )inanciare/ iar motivaia indivi&ilor nu deriv
doar din interesul personal/ ci %i din obiceiuri/ pasiune pentru per)orman %i
preci&ie - )actori care nu sunt !n mod necesar congrueni cu noiunea tradiional de
concuren/ ca e-plicaie pentru evenimentele care se produc !n economia
capitalist. $uterea teoriei concureniale/ sub aspect at!t de drept c!t %i economic/
pornind de la 0dam 2mit3/ !ncearc s reuneasc o multitudine de doctrine rivale
%i/ !n acela%i timp/ %ovitoare4 toate conceptele regsindu-se !ntr-o anumit msur
!n str1nsoarea unei 5m1inii invi&ibile5. 6u doresc at1t s interprete& abordrile
contrare/ ci s aduc !n atenie !ns%i doctrina concurenei %i monopolului/ ca
elemente re&ultante intr-o economie de pia/ spaiul reglementrii acestor dou
)enomene %i/ bine!neles/ de a e-plica rolul %i importana lor pentru societate !n
general.
Actualitatea in#estigaiei la tema dat se mani)est prin aceea c necesitatea
unei reglementri uridice a concurenei/ respectiv monopolului/ !n Republica
"oldova a aprut relativ recent/ spun 7relativ5 avind in vedere situaia economic
%i social-politic din ar. (easemenea e nevoie de menionat trecerea simit spre
economia de pia ca teren )undamental de apariie a concurenei %i monopolului.
8ine!neles c ideea de reglementare uridic a aprut imediat dup sesi&area
e)ectelor pe care poate s le aib monopolul/ spre e-emplu/ asupra societii. 2au
c!t de simit a )ost trecerea de la lupta pentru produs/ !nspre lupta pentru client.
0nume din acest punct de vedere consider actual problema de)inirii !n
cadrul legal %i instituional a unor ast)el de piloni ai economiei de pia
precum sint monopolul %i concurena.
$roblema care urmea& a )i cercetat !n pre&enta lucrare este cercetarea
evoluiei %i de&voltrii )enomenelor de concuren %i monopol/ anali&a lor
din punct de vedere al dreptului comercial %i economic/precum %i !ncadrarea lor
2
!ntr-un spaiu instituionali&at/ controlat de ctre stat.
2copul urmrit la scrierea acestei lucrri a )ost de a stabili conceptul de
concuren %i monopol/ necesitatea e-istenei unui cadru legislativ pentru
reglementarea acestor )enomene/ de a stabili importana %i e)ectele concurenei %i
monopolului pentru societate/ precum %i e)ectele unor posibile devieri in
mecanismul de bun)unctionare a lor. 9biectivele urmrite !n cadrul de&baterii
temei date sunt urmtoarele4
: pre&entarea evoluiei )enomenului de concuren %i monopol !n istoria
%tiinei economice precum %i a dreptului comercial.
: de)inirea conceptelor de concuren %i monopol/ interdependena lor %i locul
lor in sistemul comple- al pieelor
: stabilirea/ prin acte normative concrete/ a cadrului legal al )enomenelor !n
cau& de)inirea impactului concurenei %i monopolului asupra societii %i
controlul e)ectuat !n acest scop de ctre stat; protecia consumatorilor
"etodele )olosite la scrierea lucrrii date sunt urmtoare4 metodica
sistemico-structural/ care presupune cercetarea sistemelor comple-e ce constau
dintr-o mulime de elemente a)late !n interdependen unul cu altul; metoda
statistic speci)ic pro)ilului economic !n a crui s)er de cercetare este scris
acesta lucrare/ metoda comparativ care const !n compararea unor )actori cu
ali )actori etc.
$radul de cercertare a temei !n literatura de specialitate este/ relativ/
ridicat/ at!t !n literatura naional c!t %i !n cea a altor ri. $rintre cercettorii
naionali/ care au de&btut aceat tem !n lucrrile sale pot enumera pe
8elostecinic <rigore !n lucrarea sa 7Concurent. "ar=eting. Competitivitate>>
editat !n 1???; @b!rciog A./ @b!rciog 6. !n lucrarea 7"icroeconomic
0plicat5 aprut !n 2,,1/ Babarcea 0la %i monogra)ia sa la capitolul
concurenei monopoliste -- 7$articularitile %i )actorii )ormrii preurilor !n
condiiile concurenei monopoliste5/ o lucrare relativ mai recent/ aprut !n
2,,2. (estul de studiat este tema concurenei %i monopolului %i !n Rom1nia.
$rintre autorii care au studiat aceast tem se enumera "i3ai Cmilia cu lucrarea
3
7Concurena economic4 libertate %i constr!ngere uridic5 8ucure%ti 2,,+;
"o%neanu B./ $urcrea B. !n 7Concurena.<3idul a)acerilor per)ormante5/
8ucure%ti 1???; (aniela 0ncua / 7"icroeconomic4 teorie %i aplicaii. $iee !n
concuren per)ect %i imper)ect5/ 8ucure%ti 2,,1 etc.
Consider c re&ultatele lucrrii pot )i utile at!t pentru ali studeni ce studia&
dreptul/ c!t %i !n activitatea organelor de drept/ deoarece ea este alctuit !n ba&a
cercetrii legislaiei/ a literaturii de specialitate %i a alteo1i literaturi %tiini)ice
Dreviste/ alte publicaiiE/ precum %i publicului larg de cititori Interesai de
problema dat.
%olumul %i coninutul pre&entei te&e este structurat din introducere/ capitole
care includ materialul des)%urat/ conclu&ii %i bibliogra)ia.
Capitolul I intitulat 7Concurenta. 6oiune %i caracteristic5 include !n sine
caracteristica general a )enomenului de concuren precum %i cadrul legislativ
al lui.
Capitolul II F 7$iaa de monopol5/ re)lect de)inirea %i !ncadrarea uridic a
monopolului precum %i rolul pe care !l ocup acesta !n sistemul comple- al
pieelor.
Capitolul III intitulat 7Concurenta %i monopolul - soluii la problema
delimitrii pieei5 re)lect o privire de ansamblu a acestor dou )enomene
indispensabile a unei economii de pia/ rolul %i in)luena statului asupra lor.
!nc3eierea cuprinde conclu&iile de ba& asupra celor relatate %i unele
propuneri/ !n scopul per)ecionrii legislaiei comerciale %i !mbogirea
dreptului comercial.
+
CAPITOLUL I POT"C&IA CONCU"NT"I . NO&IUN" 'I
CAACT"I(TIC)
l .* Conceptul de concuren + subiect contro#ersat al teoriei economice
!n dreptul comercial/ punctul de vedere aproape unanim este c )ora
regulatoare cea mai importanta a economiei de pia este concurena. 0)acerea !n
societatea capitalist este condus !n cadrul unei esturi comple-e de constr1ngeri
legale/ instituionale %i )inanciare/ iar motivaia indivi&ilor nu deriv doar din
interesul personal/ ci %i din obiceiuri/ lene/ pasiune pentru per)orman %i preci&ie
-)actori care nu sunt !n mod necesar congrueni cu noiunea tradiional de
concuren/ ca e-plicaie pentru evenimentele care se produc !n economia
capitalist. $uterea tradiiei concureniale !n teoria economic/ pornind de la
0dam 2mit3/ !ncearc s reuneasc o multitudine de doctrine rivale %i/ !n acela%i
timp/ %ovitoare4 toate curentele regsindu-se !ntr-o anumit msur !n str1nsoarea
5m1inii invi&ibile5. 6u doresc at1t s interprete& abordrile contrare/ ci s aduc !n
atenie !ns%i doctrina concurenei %i de - a pre&enta teme care se opun doctrinei
tradiionale. 9po&iia la doctrina tradiional este grupat pe dou direcii. Gna/
numit 56oul stat industrial5/ care une%te trei %coli de noncon)ormi%ti/ iar cealalt/
5Institutionali%tii5/ care repre&int o respingere mult mai radical a tradiiei %i o
colecie mult mai eterogen de idei %i indivi&i dec1t prima
1
.
!n nici unul dintre ca&uri/ tradiia competitiv nu este tratat ca un tot unitar.
2unt dou abordri distincte ale concurenei4 o vi&iune dinamic/ clasic %i o
vi&iune static/ neoclasic.
2
$re&entarea %i interpretarea de mai os a acestor
abordri este )cut !n ordine invers cronologic. 2-ar putea repro%a c relaia
con)u& dintre abordarea clasic %i neoclasic este datorat in)luenei dominante a
sinte&ei mars3alliene asupra acestor dou %coli/ o in)luen care a )ost puternic
1
Belostecinic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu 1???/ pag. 12-13.
2
Emilia. Concurena economic4 libertate %i constr!ngere uridic. 8ucure%ti 2,,+/ pag. 1'-23
*
cu precdere !n economia industriei. 0ceast sinte& !ncorporea& o abordare
predominant static a concurenei %i adaug elemente su)iciente de la abordarea
dinamic pentru a o )ace plau&ibil ca model practic. 0ceast !ncercare de sinte&
a )ost un e%ec cu e)ecte duntoare asupra de&voltrii economiei industriei. 2
anali&m succint cele dou alternative modeme ale abordrii concurentei.
$rima variant la interpretarea clasic asupra concurenei este pus sub
patronaul literaturii 56oului stat industrial5/ iar toate aspectele acestei variante !%i
gsesc con)irmare !n a)irmaiile lui H.I. <albrait3
3
/ !n celebra carte cu acela%i titlu.
$erspectiva general istoric de&vluie o evoluie a economiei industriale !n care
concurena/ ec3ilibrul reali&at pe pia a )ost !nlocuit !n secolul al JJ-lea de 5ceva
di)erit5.
.n acest sens/ sunt luate !n considerare trei variante4
-%coala capitalismului monopolist;
- %coala managerial;
-%coala plani)icrii.
0ce%ti !nlocuitori pentru anali&a ba&at pe ec3ilibrul concurenial se
!ntreptrund !n mod inevitabil. Botu%i/ considerm ca este util s separm aceste
doctrine dup cum urmea&4
: Kcoala capitalismului monopolist. Crupia !n secolul al JJ-lea a )irmelor
gigant a )ost interpretat ca o mi%care de la o pia concurenial/ la o pia cu
structur monopolist. (octrine care pun un accent esenial pe de&voltarea
monopol uri l or pot )i grupat e sub egi da unei %col i capi t al i st -
monopoliste stili&ate. 9 versiune radical a acestei abordri/ capitalismul
monopolist/ a )ost combtut de "ars3all !n abordarea sa asupra concurenei. 9
anali& similar a principalelor tendine !n interpretrile asupra concurenei a
generat de&voltarea doctrinei concurenei monopoliste %i a doctrinelor asociate.
+
$remisa )undamental empiric a ambelor versiuni ale %colii capitalismului
monopolist - cea radical %i principalele curente -%i anume aceea c/ !n sec. al
3
Mihai 5> Moneanu T., Purcrea T. Concurena. <3idul a)acerilor per)ormante. 8ucure%ti. 1???/ pag 26
+
Daniela Ancu(a/ "icroeconomic4 teorie %i aplicaii. $iee !n concuren per)ect %i imper)ect. 8ucure%ti 2,,1.
pag. *#-*?
6
JJ-lea. concurena a sc&ut/ este un motiv de controverse.
Kcoala managerialist a de&voltat o 5literatur managerialist5
elaborat. (in punct de vedere istoric 5managerialismul5 s-a putut na%te dup ce
a )ost acceptat/ !n principiu/ de literatura mai sus menionat/ asupra structurilor
monopoliste ale pieei/ vi&1nd potenial o activitate mai subversiv din partea
)irmelor dec1t cea dinainte4 comportamentul )irmelor era presupus ca )iind
a)ectat de deci&ii interne %i nu determinat strict de mediul e-tern/ !n de&voltarea
ulterioar a acestei literaturi/ cele mai multe dintre e)ectele potenial
noncon)ormiste ale acestei doctrine s-au pierdut %i %coala a )ost integrat !n
teoria neoclasic a posibilitilor de alegere %i s-a concentrat !n e-clusivitate pe
con)lictul dintre proprietarii %i administratorii resurselor. Bendina dominant !n
aceast literatur a )ost de a trata voina managerial ca pe un 5lucru ru5/
dar cu un aspect e-cep i onal %i curi os4 %coal a manageri al i st a
con i nut / ! n general / o prere care se abate de la observaia )aimoas a lui
0dam 2mit3
*
/ precum ca nu de la bunvoina mcelarului sau brutarului
a%teptm cina/ ci de la )elul !n care ei !%i concep propriul interes. $entru anumii
manageriali%ti nu este nevoie s se invoce intervenia statului sau s se
postule&e intervenia unei m1ini invi&ibile a concurenei ca protecie
!mpotriva mani)estrii interesului personal/ de c1nd putem conta pe
disponibilitatea managerului modern de a stinge orice con)lict !ntre puterea
privat %i interesul public.
0 treia %coal s-a de&voltat recent !n cadrul abordrii 56oului stat industrial5
%i accentuea& alegerea intern a )irmei !ntre plani)icare %i pia. Lora distinctiv a
acestui cadru deriv din legtura cu studiile iniiate de 0l)red "ars3all/ a cror
provocare la adres doctrinelor standard este !ntrupat !n )apt !n ideea irelevanei
concurenei ca element usti)icativ central !n de&voltarea structurii industriale a
0mericii la s)1r%itul secolului. Lora metric a sc3imbrii a lost concreti&at !n
deci&ia luat de )irm de a !nlocui o pia anonim cu o 5m1n v&ut5 a
managementului produciei %i v1n&rii bunurilor sale. !n acest cadru/ evenimentele
*
tefan l''. Cconomie politic. <alai 1??2/ pag. +#
#
3otr1toare pentru de&voltarea societii industriale moderne au )ost iniiate din
interiorul )irmelor %i nu impuse de mediul concurenial.
Aariant mai vec3e %i mult mai radical a concurenei/ ca mod de anali&/
este cea o)erit de instituionali%ti. Concepia a )ost )oarte mult rsp1ndit/ )iind
susinut de %coala german/ de instituionali%tii americani/ be3aviori%ti/ istorici ai
economiei %i de un !ntreg %ir de opinii disidente/ subterane %i nonacademice
a)irmate de economi%ti %i anali%ti economici. 0ceast concepie a )ost iniiat mai
ales din punct de vedere metodologic/ prin opo&iie la doctrina standard/ aceasta
)c1du-se !n termeni naivi / cu autorul unor metode inductive !n locul celor
deductive/ !n )elul acesta accept1ndu-se dintr-o perspectiv e-terioar separaia
tradiional a teoriei %i )aptelor.
$rimul aspect al criticii instituionaliste este o !nclinaie antiutilitarist/ o
negare a su)icienei interesului personal/ ca e-plicaie pentru comportamentul
economic4 59mul ca )iin social este un copil al civili&aiei %i un produs al
istoriei. (orinele/ concepiile intelectuale/ relaiile cu bunurile materiale %i
relaia cu alte )iine umane nu au )ost !ntotdeauna acelea%i. <eogra)ia 1-a
in)luenat/ !n timp ce progresul educaiei 1-a trans)ormat complet.5
6
Beoria clasic !n )orma sa pur nu neag in)luena )actorilor sociali asupra
pre)erinelor/ dar presupune ca ace%ti )actori %i e)ectele lor pre&int stabilitate
peste timp. 0ceasta implic )aptul ca in)luena acestor )actori poate )i actuali&at
!n termenii unui e)ect unidirecional asupra pre)erinelor %i !n&estrrii iniiale a
indivi&ilor cuprins !n modelul general de ec3ilibru.
.nclinaia antiutilitarist a instituionalismului conduce la al doilea element
al criticii doctrinei clasice/ care pre&int instituiile legale/ )inanciare %i de alt
natur ca av1nd o putere usti)icativ independent %i integritate/ iar !n )elul
acesta se separ de interpretarea pur )uncionalist. 0v1nd instituii %i tradiii/
sisteme legale/ )elul !n care este condus a)acerea %i cei care vin din a)ar !n
cadrul pieei nu pot )i-cu acuratee anticipate/ )r o cunoa%tere corespun&toare
a rolului instituiilor/ !n )orm e-trem/ doctrina economic clasic a
6
Mihai Emilia. Concurena economic4 libertate %i constr!ngere uridic. 8ucure%ti 2,,+/ pag. 2*-26
'
!ncorporat anali&ele unei !ntregi mulimi de instituii %i structuri legale/
evalu1ndu-le dup e)ectele lor asupra procesului de liber sc3imb al bunurilor.
"odelul de comportament al unui individ care se aprovi&ionea& de pe pia este
pre&entat cam a%a4 !ntr-un sens )oarte precis el alege. 6u se pune problema ca
structuri instituionale sau convenii sociale s a)ecte&e acest comportament/ dar
ele au aprut ca o necesitate de a spriini tocmai satis)acerea pre)erinelor %i a
nevoilor. 0bordarea instituional i st percepe instituiile ca pe ni%te canale
prin care indivi&ii !%i e-prim pre)erinele/ deci aceste instituii/ prin ele !nsele/
nu sunt )undamentale !n )ormarea re&ultatului )inal. $entru istoricii g1ndirii
economice/ critica implicit %i uneori necon%tienti&at a doctrinei economice
clasice a )ost !ntotdeauna mult mai puin in3ibat. (e e-emplu/ a )ost
!ndelung susinut/ !n contradicie cu doctrina clasic/ de ctre muli istorici ai
g1ndirii economice/ )aptul ca in)luena continu %i controlul permanent al
unor )amilii asupra )irmelor a !mpiedicat de&voltarea acestora %i
comportamentul lor raional. $rintre istoricii g1ndirii economice %i printre
anali%tii economici a e-istat totdeauna o teorie 5subteran5/ nee-primat
asupra comportamentului economic %i a concurenei. 0ce%tia vor considera ca
)ireasc urmtoarea a)irmaie4 5recenta consolidare %i raionali&are a industriei a
sporit concurena/ o declaraie care ar lsa muli economi%ti cu rsu)larea
tiat.5
Cu siguran/ opiniile istoricilor g1ndirii economice %i ale anali%tilor
economici/ cei mai muli dintre ei ai doctrinei instituionaliste/ )r a )i
continuatorii acesteia/ sunt pre)erate !n mod invariabil celor ale susintorilor
doctrinei clasice.
#
(ar/ c1nd e-ist ne!nelegeri !ntre institutionalise %i
susintori ai doctrinei clasice/ ar )i stupid s presupunem !ntotdeauna ca
e-ponenii doctrinei clasice au gre%it/ !n ciuda contribuiei importante a
instituionali%tilor !n anali&a concurenei %i a economiei !n general/ succesul
acestei %coli este acum mai sc&ut ca oric1nd.
Liecare )irm 7lupt5 cu alte )irme DconcurenteE care produc %i o)er
#
Belostecinic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu 1???/ pag. 16
?
produse ce satis)ac nevoi asemntoare. Concurenii se pot grupa !n concureni
direci %i concureni indireci. Concurenii direci mai sunt cunoscui drept
7concureni la nivelul industriei5 sau ai mediului concurenial al unei )irme.
'
Concurena din cadrul mediului concurenial repre&int ansamblul )irmelor
productoare de bunuriMservicii identice sau pro)und substituibile Dde e-emplu
industria de automobile/ industria )armaceutic/ industria petrolului/etc.E.
Industria cuprinde deci )irme concurente care !ncearc s
acopere cu bunuriMservicii o parte c1t mai mare a pieei %i/ prin aceasta/ s
marginali&e&e alte )irme sau c3iar s le scoat de pe pia.
?
0pare ast)el o
rivalitate !ntre )irme/ )iecare cut1nd s se di)erenie&e de competitori prin pre/
calitatea produsului/ reclam %i publicitate/ servicii post-v1n&are o)erite clienilor/
sistemul de garanii/ etc.
In)luena concurenei este cu at1t mai puternic cu c1t intensitatea acesteia este
mai mare. Intensitatea concurenei depinde de4
N e-istena unor )actori )avori&ani Dne)avori&aniE;
N modul de valori)icare a atuurilor de ctre )iecare concurent;
N gradul de globali&are.
Intensitatea competiiei din cadrul unei industrii este determinat
de urmtorii )actori principali4
gradul de atomi&are a industriei. (ac !n cadrul unei industrii sunt muli
competitori/ )iecare dorind s obin o cot c1t mai mare pe pia/ %i nici unul
dintre ace%tia nu deine o po&iie dominant/ concurena se intensi)ic/ ca urmare
a dorinei de a !nvinge a )iecruia;
: ritmul de cre%tere a pieei. 0tunci c1nd ritmul scade/ concurena se
intensi)ic/ )iecare )irm !ncerc1nd s-%i e-tind segmentul de pia
acoperit pentru a-%i menine nivelul v1n&rilor/ !n detrimentul celorlali;
: barierele de ie%ire din industria respectiv. 0tunci c1nd pro)iturile
dintr-o industrie nu mai sunt atractive/ )irmele ar trebui s o prseasc.
(eseori !ns ele !nt1mpin unele bariere de ie%ire/ care pot )i4
'
Dit Ale!an"rina. "acroeconomie apro)undat. Bimi%oara 2,,3/ pag. +#-+?
?
Mihai Emilia. Concurena economic4 libertate %i constr!ngere uridic. 8ucure%ti 2,,+/ pag. 3,
1,
: economice Dma%ini/ utilae/ instalaii speciali&ateE;
: strategice Dinterrelaii/ complementaritatea cu alte domenii de activitate ce
!mpiedic ie%ireaE;
: politice %i sociale Dintervenii guvernamentale sau sindicale pentru a
!mpiedica o )irm s abandone&e sectorulE;
: psi3ologice Deste !ntotdeauna di)icil pentru un manager care a activat
toat cariera sa !ntr-un anumit domeniu s renune; aceasta este !neleas uneori ca
un e%ecE. Cu c1t aceste bariere sunt mai mari/ cu at1t )irma iese mai greu de pe
piaa speci)ic a unei industrii/ intensi)ic1ndu-se concurena. DCel mai slab
c1ine !ncolit va mu%ca.E
: gradul de di)ereniere a produselorMserviciilor. Intensitatea competiiei
este invers proporional cu acest grad;
: nivelul costurilor )i-e. Costurile )i-e ridicate determin )irmele s utili&e&e la
ma-imum capacitile de producie/ ceea ce duce la cre%terea produciei
obinute %i la intensi)icarea rivalitii dintre concureni/ )iecare )irm continu1nd
s c1%tige segmente noi de pia pentru a-%i vinde producia suplimentar.
1,
Gn aspect )oarte important al anali&ei concurenei la nivel de industrie !l
repre&int stabilirea pieei geogra)ice de re)erin. (elimitarea precis a acesteia
este util pentru a putea anali&a concurenii reali ai )irmei/ climatul %i tendinele pe
piaa respectiv. ". $orter a artat c/ !n anumite industrii/ concurena dintr-o ar
este strict dependent de concurena din alte ri importante. 0st)el pentru unele B
sectoare concurena trebuie anali&at la scar mondial/ pentru c o po&iie )orte.
Gnele tipuri de industrie/ cum ar )i cea electronic/ sunt numite industrii 7globale5
sau 7mondiali&ate5; piaa de re)erin este lumea !ntreag .
11
$entru alte sectoare/
cum ar )i industria de ambalae/ piaa de re)erin o constituie ara/ respectiv
regiunea. Competiia dintr-o ar este independent de cea care se des)%oar !ntr-o
alt ar. iar avantaele competitive sunt puin trans)erabile.
0st)el anali&a industriei se poate )ace separat !n )iecare ar. Industria
1,
Belostecinic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu 1???/ pag. 2,-21 5 Moneami T..
11
Pitrcrea T. Concurena. <3idul a)acerilor per)ormante. 8ucure%ti. 1???/ pag. 61
11
ambalaelor/ de e-emplu/ va putea )i studiat pentru )iecare ar !n parte. 0ceasta
nu implic !ns de&interesul )a de ceea ce se petrece !n celelalte ri Danali&a
put1nd )i e-tins %i la alte ri importanteE; dar inter)erena sistemelor
concureniale )iind slab/ anali&ele vor putea )i independente. Gn instrument de
ad1ncire a anali&ei unei !ntreprinderi !n care e-ist numeroase grupuri de
competitori/ )iecare grup ocup1nd un loc distinct pe pia %i av1nd o imagine
speci)ic !n percepia cumprtorilor/ este cel propus de ". $orter/ de
7cartogra)iere5 a grupurilor strategice /
12
Conceptul de grup strategic a )ost )olosit
pentru prima data !n 2G0/ !n anii >6,/ pentru a e-plica di)erenele de per)ormane
observate !n interiorul aceleia%i industrii/ !ntre di)erii concureni. 0 )ost apoi
apro)undat %i populari&at de ctre $orter/ !n opinia lui/ 7grupul strategic const !n
ansamblul )irmelor concurente de pe o pia/ al cror comportament este
asemntor5.
In evaluarea concurenei pe ba&a grupurilor strategice este necesar
parcurgerea mai multor etape4
identi)icarea grupurilor strategice;
identi)icarea barierelor de mobilitate;
repre&entarea grupurilor strategice.
0nali&a unei industrii !n termeni de grupuri strategice pleac de la ipote&a c
concurena nu este omogen datorit opiunilor strategice di)erite adoptate de
ctre competitori.
13
0ceast eterogenitate implic )aptul c o !ntreprindere nu este
!n concuren cu toate celelalte )irme din industrie %i cu aceea%i intensitate.
1+
C-ist
mai !nt1i concureni apropiai/ pe care !ntreprinderea !i !nt1lne%te practic la )iecare
nou a)acere. 2unt acele !ntreprinderi care vi&ea& acelea%i grupuri de cumprtori/
)urni&ea& linii de produse !n game comparabile/ )olosesc acelea%i canale de
distribuie/ o)er acelea%i servicii Dinclusiv cele de asisten te3nicE/ urmresc
obinerea aceluia%i tip de avanta competitiv. C-ist apoi concureni cu care
12
Daniela Ancuta , "icroeconomic4 teorie %i aplicaii. $iee !n concuren per)ect %i imper)ect. 8ucure%ti 2,,1/ pag.
1,2-1,#
13
Daniela Ancua , "icroeconomie4 teorie %i aplicaii. $iee !n concuren per)ect %i imper)ect. 8ucure%ti 2,,1/
pag. #?-',
1+
#igneau M./ $oman M. "acroeconomie4 o abordare cantitativ. 8ucure%ti 2,,*/ pag. +'
12
!ntreprinderea este con)runtat din c1nd !n c1nd. 0ce%tia urmresc un avanta
competitiv di)erit %i nu sunt pre&eni dec1t pe o anumit parte din pia. In )ine/
gsim concureni !ndeprtai. Ci sunt pe alte segmente de pia %i pot )i cali)icai
concureni deoarece/ cunosc1nd industria/ este posibil ca !ntr-o &i ace%tia s-%i
sc3imbe 7inta5 %i s intre !n rivalitate cu !ntreprinderea.
1*
0%adar pentru o corect identi)icare a grupurilor strategice e-ist mai muli
)actori 4
ON comportamentul )irmelor )a de segmentele industriei. Industria este
eterogen %i poate )i divi&at !n segmente. Identi)icarea segmentelor vi&ate de
)iecare )irm repre&int o dimensiune esenial pentru anali&a po&iiei strategice.
Liecare )irm dintr-o industrie poate activa pe unul sau mai multe
segmente de pia/ !n )uncie de acest criteriu/ putem identi)ica mai multe
tipuri de !ntreprinderi4
speciali&ate - acelea care se angaea& !ntr-un singur segment strategic;
: multispeciali&ate - vi&ea& c1teva segmente;
: generali&ate - sunt pre&ente pe aproape toate segmentele. $entru
constituirea grupurilor strategice/ dimensiunea segmentelor vi&ate este esenial/
deoarece arat relaiile de concuren direct/ dar nu %i su)icient;
ON tipurile de avantae competitive cutate de !ntreprinderi constituie o
dimensiune pertinent !n msura !n care e-ist mai multe posibiliti de
di)ereniere sau de obinere a avantaelor de cost;
ON caracteristicile !ntreprinderii. Lactori ca apartenena la un grup industrial/
modalitile de )inanare/ structura %i organi&area !ntreprinderii/ gradul de
diversi)icare/ mrimea capitalului pot determina includerea !ntreprinderii !ntr-un
grup strategic sau altul;
ON gradul de angaare internaional a )irmei urmre%te gruparea )irmelor
dup po&iia lor pe di)erite piee internaionale.
Gnele )irme care )ac parte dintr-un grup strategic vor e-amina costurile %i
avantaele strategice care ar !nsoi lrgirea domeniului lor strategic !n scopul
1*
Du Ale!an"rina. "acroeconomie apro)undat. Bimi%oara 2,,3/ pag. *?
13
cuceririi totale sau pariale a domeniului altui grup/ !n timp ce altele vor evalua
barierele care stau !n calea migrrii lor dintr-un grup strategic !ntr-altul mai
atrgtor. 0ceste di)iculti pe care o )irm le !nt1mpin dac dore%te s treac
dintr-un grup strategic !n altul au )ost denumite !n literatura de specialitate bariere
de mobilitate.
16
0cestea sunt de dou categorii4
: bariere de ordin comercial;
: bariere re)eritoare la caracteristicile o)ertei/ ale produciei;
Gn alt atribut al bunei )uncionri a concurenei const !n a obine niveluri
ale costurilor de producie in)erioare celor ale concurenilor/ graie
e-ploatrii economiilor de scar/ acumulrii e)ectului de e-perien sau oricrei
alte surse de reducere a costurilor unitare/ menin1nd o anumit paritate sau
o anumit pro-imitate !n termeni de calitate.
1#
(ac reducerea costurilor se )ace !n detrimentul calitii/ acest tip de avanta
competitiv devine nu numai inoperant/ dar %i ne)ast. (ac cumprtorii nu resimt
o mare di)eren de calitate !ntre produsele concurenilor %i cele ale )irmei/
aceasta va avea pro)ituri mai mari dec1t media4
- )ie pentru c la costurile reduse ea va putea s aplice preuri ec3ivalente celor
de pe pia;
- )ie pentru c reducerea de pre pe care va consimi s o )ac va rm1ne mai
mic dec1t cea a costurilor.
$rincipalii )actori care contribuie la reducerea costurilor sunt4
- economiile de scar !n di)eritele activiti elementare;
-e)ectele de 7e-perien5 %i trans)er de cuno%tine de care a putut
bene)icia !ntreprinderea !n )iecare activitate;
e-istena unor costuri de producie reduse/ graie unui control mai riguros
al resurselor utili&ate !n procesele de )abricaie;
16
Daniela Ancua , "icroeconomic4 teorie %i aplicaii. $iee !n concuren per)ect %i imper)ect. 8ucure%ti 2,,1/
pag. *#-6,
1#
Beloslecinic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu 1???/ pag. 31
1+
-gradul de integrare a crui in)luen asupra nivelului costului varia& de la
o industrie la alta;
-gradul de utili&are a capacitilor de producie;
-momentul de intrare !n industrie/ !n msura !n care vec3imea poate aduce avantae
Dnotorietate/ e)ectul de )ormare etc.E/ dar poate s %i pre&inte de&avantae
ca necesitatea de a gsi )urni&ori/ de a )orma distribuitorii/ clienii etc;
- acces privilegiat la anumite resurse care sunt la preuri )oarte bune Dproducia de
aluminiu !n Canada se bucur de preuri )oarte oase la electricitate !n raport cu
CuropaE;
- relaiile cu partenerii instituionali Dguvern/ sindicate/ puterea public etc.E care nu
sunt accesibile %i tuturor celorlali concureni. Contactele privilegiate cu anumite
instituii pot permite reali&area de economii importante4 e-onerri )inanciare/
absena de con)licte sociale/ preuri bune etc.
*., eglementarea -uridic a proteciei concurenei .n legislaia
./.
.n cadrul Constituiei R." adoptate la 2? iulie 1??+ sunt de reinut !ndeosebi
1*
normele de principiu/ !nscrise !n titlul IA/ intitulat 7Cconomia naional %i )inanele
publice5. Cle interesea& direct regimul uridic general al concurenei. $otrivit art.
1264 7 D1E Cconomia R.". este economie de pia/ de orientare social/ ba&at pe
proprietateprivat/ %i public/ antrenate !n concuren liber. D2E 2tatul trebuie s
asigure4
aE reglementarea activitii economice %i administrarea proprietii publice ce-i
aparin !n condiiile legii;
bE libertatea comerului %i activitii de antreprin&ator/ protecia concurenei
loiale/ crearea unui cadru )avorabil valori)icrii tuturor )actorilor de producie;
cE protearea intereselor naionale !n activitatea economic / )inanciar %i
valutar;
dE stimularea cercetrilor %tiini)ice;5.
1'
.n interpretarea te-tului citat/ Curtea Constituional a reinut urmtoarele/ prin
deci&ia nr. 12# din 6 decembrie 1??* D"/ 9). nr. +? din # martie 1??6E4 79bligaia
statului/ In cadrul economiei de pia/ de a asigura libertatea comerului/ prev&ut
de art. 126 D2E lit. a din Constituie/ nu trebuie privit ca o e-presie a lipsei oricrei
circumstane/ conceptul de libertate absolut ne)iind propriu unui regim uridic
adecvat statului de drept. (e aceea dispo&iiile art. 126 D2E lit. a din Constituie/
precitate/ trebuie concepute ca a)late !n consonan %i cu dispo&iiile art. 126 D2E
lit. b/ potrivit crora statul trebuie s asigure %i protearea intereselor naionale !n
activitatea economic/ )inanciar %i valutar/ precum %i cu alte obligaii ce revin
statului/ legate de ocrotirea sntii cetenilor Dart. 33E/ aprarea rii %i
organi&area activitii cu caracter militar Dart. 11#E/ respectarea Constituiei %i a
legilor rii Dart. *1E5.
(ispo&iiile art. 126 se coroborea& cu cele ale art. +1 din Constituie/ care
prevd c dreptul de proprietate privat este garantat/ desigur !n limitele
statornicite de lege. Constituia suprim ast)el/ e-plicit %i de)initiv/ sistemul
comunist al proprietii monopoliste de stat asupra tuturor miloacelor de
producie. Lr aceast adevrat revoluie a principiilor uridice/ instaurarea
1'
Constituia Republicii "oldova/ titlul IA/ atr.126
16
economiei de pia !n Republica "oldova nu putea )i conceput. 6ormele
constituionale la care ne-am re)erit mai sus au )ost !n )apt devansate/ din 2,,,/
de unele reglementri de nivel u&ual/ !nainte de a le putea evoca pe cele cu
inciden nemilocit !n domeniul concurenei comerciale/ trebuie amintite
actele normative de ba&/ care au con)igurat tran&iia de la sistemul monopolist
de tip comunist la economia de pia/ cre1nd ast)el premisele competiiei dintre
agenii economici.
Cu titlul artat/ pre&int interes Dindependent de modi)icrile ulterioare/ care
vor )i evocate pe parcursE/ Pegea nr. 1*;din ' august 1??, privind reorgani&area
unitilor economice de stat ca regii autonome %i societi comerciale/ c1t %i
Pegea nr. *' din 16 august 1??1 a privati&rii societilor comerciale/ !n aceast
ambian comple-/ cuprin&1nd numai parial componente de pia libera/ au
)ost adoptate mai !nt1i norme antimonopoliste prin art. 36-3' din Pegea nr.
1*M1??,/ dar cu s)er de aplicare mrginit numai la regii autonome %i la
societi comerciale cu capital maoritar de stat/ )r a include cu alte cuvinte %i
agenii economici din sectorul privat/ !n ordine cronologic a urmat Pegea nr. 11
din 3, ianuarie 1??1 privind combaterea concurentei neloiale/ !n continuare au
devenit necesare reglementri re)eritoare la competiia economic !n
domeniul a)acerilor cu elemente de e-traneitate. 0st)el a intrat !n vigoare
Qotr1rea <uvernului nr. 22'M1??2 privind protearea productorilor naionali
%i a pieei interne de competiia neloial re&ultat din importul unor produse la
pre de dumping sau subvenionat/ precum %i la e-portul la preuri sub nivelul
celor practicate pe piaa intern D". 9). nr. 133 din 1# iunie 1??2E.
1?
!nc mai recent/ pentru a se putea remedia lacunele Pegii nr. 1*M1??,/ a
)ost adoptat Pegea nr. 21M1??' a concurenei D". 9). nr. '' din 3, aprilie
1??6E/ completat prin numeroase regulamente %i instruciuni emise de ctre
0genia 6aional pentru $rotecia Concurenei
#
/ !n realitate/ Pegea nr. 21M1??6
are ca )inalitate principal prevenirea %i reprimarea practicilor monopoliste.
Ca atare re&ult/ pe de-o parte/ c titlul acestui act normativ enun un obiect
1?
Belostecinic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu 1???/ pag. *# - *'
1#
vdit mai e-tins dec1t cel cruia i se aplic e)ectiv/ iar pe de alt parte c se
suprapune nominal denumirii Pegii nr. 11M1??1/ ceea ce din pcate poate genera
con)u&ii/ !n )ine/ !n aceast list preliminar %i selectiv de acte normative
trebuie adugat Pegea nr. 31M1??6 privind regimul monopolului de stat D". 9).
nr. ?6 din 13 mai 1??6E. !n domeniile de activitate economic re&ervate statului -
- de alt)el restr1nse ca numr/ - - e-ercitarea concurenei de pia/ !n sensul
u&ual ai noiunii/ este !nlturat/ )iind !nlocuit printr-o administrare %i
e-ploatare ba&at pe licene acordate de "inisterul Linanelor unor operatori
care !ndeplinesc cerinele legale.
.n a)ar de actele normative de ba&/ enumerate p1n acum/ !n materie
se aplic/ evident/ numeroase alte reglementri/ cu o inciden mai restr1ns/
care vor )i indicate pe parcurs.
2,
(reptul concurenei comerciale/ urmrind !n
esen s asigure libertatea pieei/ prin !n)r1narea e-ceselor competiiei/
cuprinde dou categorii de norme. Gnele stabilesc !n mod direct %i nemilocit
statutul concurenei comerciale/ aduc1ndu-i restr1ngeri e-plicite/ spre a
pre!nt1mpina practicile monopoliste sau neloiale. 0lte reglementri interesea&
indirect acest regim/ !n msura !n care autori& limitri voluntare ale
competiiei economice. C-erciiul concurenei este/ cu alte cuvinte/ cantonat pe
de-o parte de ordinul legiuitorului/ iar pe de alt parte - - !n anumite limite - -
de !ns%i voina agenilor economici !n cau&. (eosebim ca atare/ !n materie/
at1t norme legale/ de regul imperative/ c1t %i norme convenionale restrictive
de competiie.
6ormele legale aplicabile concurenei se re)er at1t la operatorii care se
con)runt pe pia/ oblig1ndu-i s se con)orme&e unei conduite oneste/ c1t %i la
relaiile economice/ considerate global/ crora trebuie s le asigure un nivel
normal de des)%urare. Restriciile impuse agenilor economici/ sub sanciuni
)oarte diversi)icate/ implic a%adar !n mod necesar %i )inalitatea de a asana cu
titlu permanent piaa !n cau&.
21
9biectivele urmrite ast)el de normele legale ce
ne preocup demonstrea& c/ prin natura lor/ ele se !nscriu !n s)era celor
2,
%&i"em, 'ag. ()
21
Mihai Emilia. Concurena economic4 libertate %i constr!ngere uridic. 8ucure%ti 2,,+/ pag *3
1'
e-tracontractuale. !n sensul artat s-a scris c 7dispo&iiile !mpotriva concurenei
neloiale sunt reguli independente/ care )ormea& o parte din dreptul delictual5
(impotriv/ !nelegerile intervenite !n mod deliberat !ntre agenii economici/
prin care unii dintre ei accept anumite restriction e-ercitarea concurenei
comerciale/ se clasi)ic !n categoria normelor convenionale. Ca atare li se
aplic/ sub re&erva unor multiple particulariti/ regimul uridic general al
contractelor/ iar nu cel al rspunderii delictuale.
22
(eosebirea de cali)icare artat/ !ntre normele legale %i cele
convenionale ale concurenei/ pre&int interes 3otr1tor %i pe planul
dreptului internaional privat/ in)luen1nd determinarea legii aplicabile !n
materie.
Luncionarea normal a pieei libere %i protecia concurenei loiale
constituie/ a%a cum s-a artat %i mai !nainte/ obiective de !nsemntate
primordial !n concepia statului de drept/ enunate ca atare de art. 126 din
Constituie.
$entru ca aceste multiple )inaliti s poat )i aduse la !ndeplinire/ au )ost
create !n cadrul relaiilor interne/ organe corespun&toare/ at1t guvernamentale/
c1t %i neguvernamentale. Gnele din prima categorie/ cu pro)il speciali&at/ !%i
e-ercit totalitatea competenelor !n domeniul competiiei de pia/ precum
0genia 6aional pentru $rotecia Concurenei.
23
0ltele/ cu un c1mp de activitate
mai vast/ precum consiliile locale ale comunelor %i ora%elor/ dein/ !n ansamblul
)unciilor pe care le e-ercit/ %i atribuii privitoare la rivalitatea de pe pia
dintre agenii economici. (intre structurile neguvernamentale care particip la
disciplinarea concurenei comerciale pot )i menionate camerele de comer %i de
industrie.
$e l1ng instituiile menionate/ care dein competene nemilocit legate de
supraveg3erea concurenei comerciale/ altele contribuie indirect la asanarea
22
"r. *cta+ian ,'-n. (reptul concurenei comerciale. Concuren neloial pe piaa intern %i internaional.
8ucure%ti 1??6/ pag. '+
23
Pegea cu $rivire Pa $rotecia Concurenei nr.l 1,3--iv din 3,.,6.2,,, Monitorul *ficial Al $.Mol"o+a ni. /((0
/(12/3)4 "in 5/./3.3)))
1?
pieei libere %i respectarea normelor deontologice de pro)il. (in aceast
categorie )ac parte instituiile care asigur protecia consumatorilor.
2+
Impactul
po&itiv pe care !l e-ercit asupra competiiei de pia decurge din cone-iunea
indisolubil e-istent !ntre concurena comercial// menit s atrag clientela %i
interesele legitime ale consumatorilor/ adesea le&ate de practicile unor ageni
economici/ !n de)initiv/ a%a cum s-a remarcat cu deplin !ndreptire !n
literatura de specialitate/ 7dreptul concurenei ia !n considerare !n principal
interesul consumatorilor/ care constituie !ns%i )inalitatea economiei de pia5.
Reciproca se !nvederea& a )i la )el de e-act/ !n sensul c dreptul
consumatorilor/ spre a da re&ultate bene)ice/ trebuie s apere pe ceteni %i de
e)ectele nocive ale competiiei abu&ive dintre agenii economici. 2e usti)ic
ast)el/ din punct de vedere instituional/ re)eririle %i la. organe care/ ocrotind
clientela/ !%i aduc aportul notabil la disciplinarea raporturilor dintre comerciani
%i consumatori. C-cesele concurenei sunt temperate %i pe aceast cale
nespeci)ic materiei noastre.
$e planul relaiilor de comer e-terior/ deontologia concurenei comerciale este
asigurat at1t de organe cu alctuire bilateral/ precum comisii ce
cuprind repre&entani ai R.". %i ai statului partener/ c1t %i de structuri
de nivel internaional/ abilitate s )uncione&e !n temeiul unor convenii
multilaterale.
6e vom re)eri !n continuare/ deocamdat cu titlu introductiv/ la unele dintre
instituiile interne/ urm1nd ca ulterior/ !n conte-tul tematic care le este propriu/
s le !ntregim pro)ilul/ preci&1nd !ndeosebi competenele ce le revin %i
procedurile a)erente.
0genia 6aional pentru $rotecia Concurenei. (in categoria organelor cu
activitate speciali&at !n sectorul competiiei comerciale )ace parte !n primul r1nd
0genia 6aional pentru $rotecia Concurenei/ c1rmuit de Pegea Republicii
"oldova cu $rivire Pa $rotecia Concurenei nr. 11,3--iv din 3,.,6.2,,,
"onitorul 9)icial 0l R."oldova nr.166-16'M12,* din 31.12.2,,, %i de
2+
Drgulnescii 6.. $rotearea consumatorilor-obiectiv prioritar al oricrui guvern. DRevista Cconomistul 1+2M1?>
2,
Regulamentul 0geniei 6aionale pentru $rotecia Concurenei .
0genia 6aional pentru $rotecia Concurenei !%i des)%oar activitatea ca
7autoritate administrativ autonom !n domeniul concurenei/ cu personalitate
uridic %i cu sediul !n municipiul C3i%inu5 .Instituia este )ormat la v1r) din #
membri/ dup cum urmea&4 un director general/ %i 2 adunci ai acestuia Dart.
*M11 din RegulamentE.
2*
$rin activitatea care !i revine/ 0genia 6aional pentru $rotecia
Concurenei este )ormat pentru promovarea politicii statului in domeniul
proteciei concurenei/ pentru limitarea %i reprimarea activitii anticoncuren a
agenilor economici/ a autoritilor administraiei publice/ precum %i pentru
e)ectuarea controlului asupra e-ecutrii legislaiei cu privire la protecia
concurenei Dart. l din Regulamentul 0geniei 6aionale pentru $rotecia
ConcureneiE/ !n competena 0geniei 6aionale pentru $rotecia Concurenei
intr combaterea practicilor anticoncureniale/ const1nd !n acorduri de tip
monopolist/ abu&ul de po&iie dominant %i concentrrile economice care
dep%esc limitele legale.
(in aceast sumar pre&entare reiese !n mod evident gigantismul
structural/ cu totul anormal %i cu nimic usti)icat al 0geniei 6aionale
pentru $rotecia Concurentei.
$rin comparaie cu proporiile sale supradimensionate este su)icient de
reamintit/ ca termen de reper semni)icativ/ c !nainte de era tiraniei comuniste
atribuiile de supraveg3ere %i de sancionare a practicilor monopoliste erau
e-ercitate de ctre o singur direcie Dnici mcar o direcie generalE din
"inisterul Industriei/ iar sub aspect comercial/ e-ista o economie de pia
!n)loritoare/ incomparabil mai de&voltat %i diversi)icat dec1t cea anemic de
ast&i/ su)ocat de para&itismul administrativ/ care din pcate ia amploare %i
dup abolirea comunismului.
Consiliile locale ale comunelor %i ora%elor. 0ceste organe teritoriale ale
2*
$egulamentul Ageniei 6aionale 'entru Protecia ,oncurenei (Ane! la legea cu $rivire Pa $rotecia
Concurenei nr. 11,3--iv din3,.,6.2,,, Monitorul *ficial Al $.Mol"o+a nr. /((0/(12/3)4 "in 5/./3.3)))7
21
administraiei de stat dein/ !n ansamblul )unciunilor pe care le e-ercit/ unele
atribuii nemilocit legate de reprimarea )enomenelor anticoncureniale sau de
competiie comercial abu&iv. In con)ormitate cu actul normativ menionat/
orice consiliu local este c3emat s asigure libertatea comerului %i a concurenei
loiale/ c1t %i s !ncurae&e libera iniiativ !n condiiile legii/ !n plus/ dar !n
str1ns cone-iune cu cele artate/ orice consiliu local are dreptul %i oblrgaia s
organi&e&e t1rguri/ piee %i oboare/ asigur1nd buna lor )uncionare .
$entru a-%i putea aduce la !ndeplinire !n bune condiii aceste sarcini/
consiliile populare or%ene%ti sunt autate de corpul de control comercial/
organi&at !n cadrul primriilor %i pre)ecturilor prin Qotr1rea de <uvern nr.
12?,M2,,, D". 9). nr. 1+? din 2# decembrie 1??,E. 9rganul menionat !%i
e-ercit activitatea de inspecie cu privire la unitile comerciale %i de prestri
ctre populaie din &ona teritorial !n cau&/ !n comune incumb !nsu%i primarul/
direct sau prin !mputernicii anume desemnai/ sa asigure ca activitatea de
comer %i prestri de servicii s se des)%oare civili&at %i cu respectarea legii .
!n e-ercitarea atribuiilor ce le revin/ controlorii cu urmtoarele drepturi %i
obligaii/ care interesea& !ndeaproape regimul concurenei comerciale4
veri)ic corelarea !ntre preurile practicate pe pia %i cele ale
comercianilor cu amnuntul/ pentru a putea constata dac preurile
practicate nu sunt re&ultatul unei !nelegeri !ntre comerciani pentru
impunerea unor preuri superioare;
controlea& depo&itarea produselor de ctre agenii economici/ pentru
a se evita stocarea de mr)uri !n scopul crerii unui de)icit pe pia %i
rev1n&rii lor ulterioare cu un pre mai mare;
constat contravenii la dispo&iiile legale %i aplic sanciunile
contravenionale date !n competena lor prin lege/ pentru
nerespectarea regulilor general e de comer / v1n&area/
ci rcul a i a %i t ransport ul pr odusel or alimentare/ a oricror
bunuri %i produse care/ !n condiiile legii/ constituie activiti de
22
comer.
2pre a-%i putea !ndeplini atribuiile artate/ corpul de control comercial
colaborea& cu organele de stat din domeniul comerului %i al prestrilor de
servicii/ cu organele de poliie %i cu alte organe de control speciali&ate.
26
Camerele de Comer %i Industrie. 0ceste organi&aii autonome
DneguvernamentaleE )uncionea& potrivit (ecretului-lege nr. 13?M2,,, D". 9).
nr. 6* din 12 mai 2,,,E !n ora%ele capital de ude/ )iind menite/ !n principal/ s
apere %i s valori)ice interesele comercianilor asociai/ at1t persoane )i&ice/
c1t %i societi comerciale. Camerele sunt persoane uridice de la data
recunoa%terii lor de ctre <uvern/ !n C3i%inu !%i are sediul %i Camera de
Comer %i Industrie a R."./ ea !ns%i organi&aie neguvernamental de utilitate
public/ dotat cu personalitate uridic/ a crei )inalitate statutar maor const
!n promovarea/ pe plan intern %i internaional/ a intereselor comerului %i
industriei naionale.
Capacitatea special de )olosin a Camerelor de Comer %i Industrie/
delimitat !n modul artat/ nu poate )i dep%it prin asumarea unor competene
care !i e-ced cadrul legal. 0st)el se e-clude e-ercitarea de ctre Camere a
activitii de ageni economici. 2-a decis !n sensul artat c 7asocierea Camerei
de Comer %i Industrie la activiti cu caracter pur comercial constituie o
dep%ire a scopului pentru care aceast instituie a )ost creat prin (ecretul-
lege nr. 13?M2,,,/ calitatea sa de instituie public menit a reuni pe
comerciani %i industria%i %i cea de agent economic )iind incompatibile/
deoarece s-ar !nclcrile %i indirect/ principiul concurenei leale !ntre agenii
economici.
.ntr-adevr/ dubla calitate/ pe de-o parte de Camera de Comer %i Industrie/
de)init !n esen ca asociaie pentru promovarea intereselor acestor
pro)esioni%ti/ iar pe de alt parte ca agent economic autonom poate conduce
la acte de concuren neloial !ntre cea din>t1i %i asociaii care o compun.
Brec1nd la e-aminarea competenelor care/ !n domeniile ce ne .interesea&/
26
Dr. $o&ert Morar. 2isteme de protecie a consumatorilor. 8ucure%ti 1??6/ pag. #3
23
incumb camerelor de Comer %i Industrie potrivit statutului lor legal/ reinem
c pe l1ng atribuiile de a conduce registrul comerului/ de a>ine evidena
mrcilor de )abric/ de comer %i de serviciu/ c1t %i a denumirilor de origin/ a
indicaiilor de provenien %i a semnelor comerciale/ aceste instituii !ndeplinesc
%i )unciuni care privesc direct respectarea e-erciiului onest al concurenei
comerciale/ !n primul r1nd/ salariai anume !mputernicii ai Camerei de
Comer %i Industrie au competena s constate contravenii sv1r%ite !n
domeniul concurenei neloiale de ctre orice agent economic/ !ntocmind
procesele verbale cerute ca document probator al )aptei stabilite !n acest mod.
Bot ast)el/ Camerele au dreptul de a cere 0geniei 6aionale pentru $rotecia
Concurenei s comunice punctul su de vedere asupra oricrui aspect !n
domeniul politicii concurentiale.
2#
Brebuie de asemenea reinut c orice Camer poate )i consultat de ctre
0genia 6aional pentru $rotecia Concurenei spre a-%i e-prima opinia !n
anumite probleme av1nd ca obiect politicile de ramur sau sectoriale. Liind ast)el
solicitat/ Camera este obligat a trimite punctul su de vedere !n termen de 3, de
&ile de la sesi&are/ spre a )i ata%at la raportul !ntocmit de 0genia 6aional pentru
$rotecia Concurenei asupra ca&ului anali&at.
Instituia A#ocatul Poporului. (up ce am evocat/ sub aspectele relevante/
principalele organe pro)ilate statutar spre a supraveg3ea %i reprima concurena
neloial Dlato sensuE/ trecem la structurile guvernamentale %i neguvernamentale are
urmresc !n mod e-clusiv sau !n cadrul unor competene mai e-tinse ocrotirea
consumatorilor/ contribuind ast)el !n mod bene)ic/ c3iar %i indirect/ la asanarea
competiiei de pia/ !ncepem cu instituia 0vocatul $oporului/ care/ !n e-ercitarea
unor )ineii organice multiple %i diversi)icate/ asigur totodat respectarea
intereselor legitime ale consumatorilor !mpotriva unor eventuale abu&uri ale
agenilor economici.
Instituia a )ost creat prin Constituie/ care i-a !ncredinat ca menire
2#
$egulamentul Ageniei 6aionale 'entru Protecia ,oncnrenei(Ane! la legea cu $rivire Pa $rotecia Concurenei
nr. l 1,3--iv din 3,.,6.2,,, Monitorul *ficial Al $. Mol"o+a nr. /((0/(12/3)4 "in 5/./3.3)))7
2+
)undamental 7aprarea drepturilor %i libertilor cetenilor5.
2tructura organului cuprinde/ printre altele/ potrivit art. 1+ din Regulament/
departamentul pentru probleme privind protecia consumatorului %i a
contribuabilului/ !n cadrul artat/ 0vocatul $oporului poate interveni pentru a
asigura respectarea dispo&iiilor legale Dinclusiv desigur cele ale concurenei
onesteE/ )ie dac este sesi&at de persoana le&at printr-o cerere scris/ )ie din
o)iciu/ c1nd a)l/ pe orice alt cale/ c au )ost !nclcate drepturi sau liberti
cetene%ti.
Liind abilitat s procede&e la anc3ete proprii/ !n virtutea art. 21D1E din Pegea
nr. 3*M1??#/ 0vocatul $oporului sau !mputerniciii su au calitatea s audie&e %i s
ia declaraii de la conductorii autoritilor administraiei publice/ de la orice
)uncionar public sau de la orice alt persoan prev&ut de lege/ care poate da
in)ormaiile necesare soluionrii cererii Dart. +, alin. 3 din RegulamentE/ !n )inal/
0vocatul $oporului urmea& s aduc la cuno%tina persoanei care 1-a sesi&at/
re&ultatele cererii sale Dart. 2* D1E din Pegea nr. 3*M1??#E.
$e cile artate/ instituia evocat este !n msur s-%i aduc aportul la
disciplinarea concurenei comerciale/ !mpiedic1nd sv1r%irea de abu&uri !n
de t r i me nt ul c e t e ni l or / pe c a r e t r e bui e l a r 1 ndul s u s - i
ocroteasc.
9)iciul pentru $rotecia Consumatorilor. $otrivit dispo&iiilor menionate/
9)iciul pentru $rotecia Consumatorilor este 7organ de specialitate al
administraiei publice centrale/ subordonat <uvernului5. 9biectul su de activitate
!l constituie coordonarea %i reali&area politicii <uvernului !n domeniul proteciei
consumatorilor.
!n completare/ Qotr1rea <uvernului nr. +'2M1??' a statornicit organi&area %i
)uncionarea 9)iciului pentru $rotecia Consumatorilor. Glterior/ dup un scuit
interval de timp/ s-a procedat la o reorgani&are. 6ici acest nou statut nu a re&istat
mai mult de un an/ )iind !nlocuit prin Q.<. nr. 223M1??* privind organi&area %i
)uncionarea 9)iciului pentru $rotecia Consumatorilor D". 9). nr. #1 din 1?
aprilie 1??'E. !n )ine prin Q.<. nr. ##*M1??6 D". 9). nr. 22+ din 1? septembrie
2*
1??6E i-a )ost aprobat structura organi&atoric %i de personal.
9)iciul este condus de un director general/ %i secondat de un Colegiu/ ca organ
consultativ. 2tructura administrativ mai cuprinde/ !n a)ar de 2erviciul contencios
%i 2erviciul de control )inanciar propriu/ (irecia de control %i spriin a asociaiilor
de consumatori/ (irecia de sinte&/ consilieri %i mass-media/ c1t %i (irecia
economic/ !n plus/ la nivel teritorial )uncionea& !n subordinea 9)iciului/ tot ca
uniti )inanate de la bugetul de stat/ 9)iciile udeene %i al municipiului C3i%inu
pentru protecia consumatorilor/ totali&1nd 6'6 de posturi D!n a)ar de cele din
centralE. 2e poate desigur discuta dac D%i !n ce msurE un aparat administrativ cu
asemenea proporii/ )inanat din veniturile publice/ se usti)ic.
"ultiplele atribuii con)erite 9)iciului/ )r s vi&e&e !n mod e-pres
combaterea )enomenelor anti-concureniale/ implic ne!ndoielnic prin tangen %i
aceast strategie.
2'2'
!n adevr/ potrivit legii sale organice/ 9)iciul pentru $rotecia
Consumatorilor 7asigur/ !n domeniul su de activitate/ aplicarea legilor %i
3otr1rilor <uvernului5 Dart. 2 D1E din Q.<. nr. 223M1??*E/ iar din r1ndul acestora
nu pot s nu )ac parte %i reglementrile destinate s combat practicile
monopoliste %i concurena neloial.
$entru !ndeplinirea atribuiilor ce-i revin/ 9)iciul trebuie s recurg/ spre a
stabili calitatea unor produse de pe pia/ spre a e)ectua anali&e de laborator
sau alte constatri te3nico-%tiini)ice de specialitate/ la colaborarea unor
instituii de pro)il/ precum/ (irecia "edicinei $reventive sau (irecia
Larmaceutic din "inisterul 2ntii/ (irecia <eneral sanitar-veterinar/
Inspecia de stat pentru calitatea seminelor %i materialului sditor etc. Botodat/
!n vederea supraveg3erii agenilor economici/ a depistrii abaterilor de natur s
preudicie&e interesele consumatorilor/ c1t %i pentru prelevri de probe/ este
necesar spriinul acordat/ dup ca&. de consiliile udeene/ de primari/ de <arda
Linanciar/ de ctre (irecia general a vmilor sau de ctre Inspectoratele de
$oliie.
2?

2'
Belostacinic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu 1???/ pag 6, - 62
2?
Dr. $o&ert Morar. 2isteme de protecie a consumatorilor. 8ucure%ti 1??6/ pag 2? - 31
26
*.0 Protecia concurenei - ca necesitate a ae1rii economiei
pe principiile economiilorde pia
Concurena repre&int un instrument c3eie !n prevenirea na%terii puterii de
pia. 9 concuren ec3ilibrat !ntre anumii participani pe pia le d acestora
posibilitatea de a-%i e-ercita puterea economic asupra altora. In sc3imb/ acest
lucru nu !i oblig pe participani s-%i ameliore&e !n mod constant e)iciena. Ca
urmare/ !ntreaga economie se pre&int mai ru dec1t atunci c1nd nu e-ist putere
economic/ !n a)ar de aceasta/ puterea economic duce %i la obinerea puterii/
politice prin )aptul cmne la dispo&iie resurse disproporionat de vaste/ urmrind
activiti de lobbR/ !n consecin/ absena concurenei va submina nu numai
ordinea economic liberal/ ci/ !n perspectiv/ %i sistemul politic.
(in argumentarea rolului concurenei/ am auns la conclu&ia c o societate
liberal/ care dore%te s reali&e&e nivelul de venituri cel mai !nalt posibil pentru
membrii si/ trebuie s pun accent pe msurile ce con)er un grad de concuren
su)icient pentru asigurarea de&voltrii prospere %i susinute a unei economii de
pia.
$rin !ns%i natura sa/ concurena sau competiia este o )or e-traordinar/
de )apt cea mai important )or de pe pia a progresului economic %i te3nic.
Capacitatea sa de a antrena de&voltarea/ sesi&at cu secole !n urm/ s-a ampli)icat
!n timp/ devenind de necontestat %i dovedindu-se sensibil superioar/ prin
re&ultatele obinute. Concurena se impune !n procesul de&voltrii pe dou ci4
stimulativ %i coercitiv. 2atis)acerea intereselor agenilor economici sau reu%ita
lor !n activitatea economic !i stimulea&/ iar nereu%ita !i constr1nge sub
ameninarea eliminrii sau a pierderii po&iiilor pe care le-au avut. Concurena
este resimit de )iecare agent economic/ concomitent sub cele dou )orme/ !n
anumite momente put1nd )i predominant una sau alta dintre ele. 0ciunea
concurenei are caracter atotcuprin&tor/ ceea ce !nseamn c nu e-ist
domeniu sau )apt din viaa agenilor economici %i nici miloace la care ace%tia
2#
ar putea recurge la demersurile lor ce s-ar putea situa !n a)ara concurenei.
In)luena concurenei asupra activitii economice este/ a%adar/ global.
0ceasta decurge din presiunea care se de&volt !n mod reciproc !ntre agenii
economici !n procesul reali&rii intereselor lor/ !n condiiile !n care resursele
sunt limitate %i au !ntrebuinri alternative/ iar ei acionea& pe aceea%i pia. (e
aici/ capacitatea e-cepional a concurentei de a promova progresul %i conclu&ia
c/ dac ea n-ar )i e-istat/ ar )i trebuit creat/ inventat.
$rincipalul bene)iciar al liberei concurene este consumatorul Dat1t al bunurilor
)inale/ c1t %i al bunurilor economice productiveE.
3,
Cl recepionea& )uncionarea
normal a concurenei prin preuri/ cantitatea/ calitatea/ diversitatea/
promptitudinea cu care !i sunt puse la dispo&iie bunurile economice/ u%urina %i
)acilitile de care bene)icia&/ !n condiii de raionalitate a aciunii/ pentru a-%i
ma-imi&a satis)acia.
31
Instituia concurenei devine )undamental pentru
economia de pia/ tocmai prin asemenea elemente. (e aceea/ legi)erarea
concurenei repre&int un drept c1%tigat care trebuie impus %i respectat. Lora
economic repre&int capacitatea agenilor economici de a accede la resurse/
ceea ce !nseamn )ie capacitatea
1
lor de a reali&a segmentul de activitate
economic !n care s-au implicat !n cadrul divi&iunii muncii/ )ie capacitatea sau
posibilitatea de a consuma bunuri pentru a-%i satis)ace trebuine. Lora
economic este deci dimensiunea ce caracteri&ea& aciunea de a reali&a
activitatea agenilor economici/ ceea ce la poate modi)ica starea %i situaia pe
care le au. 9dat cu implementarea unui sistem de pia/ se poate a%tepta de la
concuren ca aceasta s se perpetue&e la nes)1r%it
32
. Botu%i/ !n realitate poate
avea loc o reducere sau o eliminare a concurenei din mai multe cau&e
economice4 - e-istena unor comportamente pe pia ce limitea& concurena;
-e-istena unor structuri ce limitea& concurena; -posibilitatea apariiei unui
monopol natural.
Comportamentele pe pia care limtea& concurena pot )i re&ultatul unor
3,
Drgulnescu 6., $rotearea consumatorilor-obiectiv prioritar al oricrui guvern. DRevista Cconomistul 1+2;> 1??1E
31
Dr. $o&ert Morar. 2isteme de protecie a consumatorilor. 8ucure%ti 1??6/ pag. #? - '3
32
8elosleclnic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu 1???/ pag 63
2'
di)erite )orme de cooperare/ care vor )i e-puse !n cele ce urmea&. In primul
r1nd/ poate )i vorba de un comportament colectiv pe piaa )irmelor care
coordonea& modul de )olosire a instrumentelor lor concureniale/ !n scopul
de a limita !ntinderea sau intensitatea concurenei. Coordonarea activitilor
economice are !n vedere reglarea nivelului preurilor/ calitatea produselor/
amploarea msurilor de mar=eting %i utili&area te3nicilor de producie. 0ceste
msuri !i a)ectea& pe toi concurenii care reali&ea& acela%i produs sau un
produs similar Dnivel ori&ontalE c1t %i pe )urni&ori Dnivel verticalE. Gn
comportament de pia colectiv ori&ontal
este etic3etat !n mod obi%nuit drept cartel. In al doilea r1nd/ o )irm poate
lansa activiti care e-ercit un impact asupra politicii de a)aceri a altor )irme/
mai ales a )urni&orului sau a clientului/ care se numesc liani. In al treilea r1nd/ este
posibil ca o )irm s acione&e !ntr-un mod care poate preudicia alte )irme/
limit1ndu-le creativitatea sau oblig1ndu-le s acione&e !n con)ormitate cu propriile
ei obiective. !n mod cert/ toate aceste e)ecte sunt inerente sistemului de pia. (ac
unele )irme dispun de o te3nologie superioar %i sunt ast)el mai atrgtoare
pentru consumator prin produsele pe care le o)er ast)el !n urma )olosirii
respectivei dotri/ alte )irme vor suporta o diminuare a pro)iturilor/ dac produsele
lor rm1n calitativ !n urm. Botu%i/ se vorbe%te de restr1ngerea concurenei/ dac
aceste msuri vin !n contradicie cu ceea ce este considerat !n mod normal ca
)iind con)orm cu regulile comportamentului economic loial %i cu libertatea de a
alege a consumatorului.
Aorbim despre structuri de pia ce limitea& concurena dac pe
respectivii pia prevalea& un grad !nalt de concentrare. $e asemenea piee/
numrul !ntreprinderilor este mai degrab mic/ c3iar dac e-ist concuren.
Laptul c )iecare )irm deine o cot de pia ridicat d )irmelor puterea de a-
%i reali&a scopurile !n detrimentul altora5.
33
(e aceea/ este necesar intervenia
politicii concureniale instituionali&ate. !ntr-o asemenea situaie/ ea poate
aciona !n dou moduri di)erite4
33
Moneanu T.. Purcrea T. Concurena. <3idul a)acerilor per)ormante. 8ucure%ti. 1???/ pag. +# - *+
2?
o )ie prin controlarea puterii de pia e-istente;
o )ie prin intervenia !n structura de pia e-istent !n scopul instalrii
concurenei.
$rima opiune/ de a monitori&a %i a controla structurile de pia e-istente/ este
util dac noii venii sau divi&area !n uniti mai mici independente ar lsa
structura de pia practic nea)ectat. (ac/ !ns/ intervenia politicii concureniale
poate modi)ica )undamental structura de pia pe termen lung/ !nseamn c ea
oac un rol activ. (ecarteli&area !ntreprinderilor e-istente %i controlul
)u&ionrilor sunt ast)el de msuri.
"onopolul natural poate lua na%tere/ !n anumite condiii/ ca e)ect al
procesului de pia. (ac/ de e-emplu/ producia unui anumit bun este supus
unor diminuri progresive/ va rm1ne pe pia numai concurentul cel mai
semni)icativ din punct de vedere al produciei/ !n aceast situaie special/ o
cre%tere a gradului de concuren prin intrarea pe pia a altei )irme ar obliga
ambele )irme s-%i reali&e&e producia cu costuri marginale mai ridicate dec1t !n
ca&ul unui monopol. Re&ultatul ar consta !n preuri mai mari pentru
consumatori %i !n distorsionarea/ pe aceast cale/ a !ntregii economii. (in
aceast cau&/ politicile concureniale admit/ cu e-cepii/ piee !n care apare un
monopol natural. Botu%i/ monopolistul este tentat s stabileasc preuri mai
ridicate )a de nivelul costurilor marginale. (e aceea/ !n scopul distribuirii
c1%tigurilor economice provenite din diminurile progresive %i ctre
consumatori/ m1na invi&ibil a pieei trebuie !nlocuit cu m1na invi&ibil a
statului. "ai e-act/ devine necesar implementarea unei instituii care s
supraveg3e&e modul !n care este )olosit puterea economic. "ai mult/
monopolurile naturale nu durea& la nes)1r%it. $roduse %i te3nologii noi pot
sc3imba condiiile d1nd politicii economice o nou sarcin4 s repun )ostele
monopoluri naturale !n concuren.
3+
Cste bine cunoscut c legitile pieei concureniale impun
3+
*an Gheorghe. "onopol %i monopol natural - concepte de ba& ale mecanismelor de pia. In)luena lor asupra
competitivitii economice. 8ucure%ti 2,,+/ pag 12# - 131
3,
respectarea anumitor reguli !n ceea ce prive%te stabilirea preurilor %i dinamica
acestora.
3*
$entru bunurile obi%nuite/ din aceea%i grup/ nedi)ereniate !n aparena lor/
productorii concureni practic preuri de o)ert )oarte apropiate/ uneori c3iar
identice. Concurena !ntre productori )ace ca/ !n situaia !n care preul de o)ert
al unui productor este mai mare ca preul pieei/ v1n&rile s scad accentuat.
(ac preul unui productor se a)l sub preul pieei/ este de a%teptat ca aceia cu
care se a)l !n concuren s-i urme&e mi%carea pentru preurile lor sau/ dac nu
vor urma mi%carea de pre/ vor pierde din segmentul de pia deinut !n )avoarea
celui care a iniiat mi%carea. Intensitatea presiunii concureniale asupra
preului unui productor depinde !n mare msur de gradul de di)ereniere a
acestui produs/ !n situaia !n care produsul se individuali&ea& prin elemente ce
repre&int un produs de valoare pentru consumator Ddesign/ prestigiu de marc/
reputaie a serviciilor .asociateE el 5se remarc5 %i se desprinde din grupa
produselor nedi)ereniate/ presiunea concurential se diminuea& %i este ast)el
recunoscut pe pia printr-un pre mai mare.
!n a)ara unor situaii e-cepionale Dcosturi prea mari/ de)icit temporal %i
conunctural/ deci&ie de ie%ire din ramur etcE/ este necesar ca strategia de pre a
productorilor s se )undamente&e pe caracteristicile pre&ente %i viitoare ale
concurenei. $entru productorii dintr-o ramur interdependent/ !n materie
de
deci&ie de pre/ politica unuia este in)luenat de strategia %i tactica celorlali. (in
acest punct de vedere/ c3iar pe piaa concureni ala se disting dou strategii de
adaptare a productorilor4 !n timp ce unii !%i propun s urme&e tendinele
previ&ibile ale preului de pia concurenial !n deci&iile lor de pre/ alii/ cu 6
po&iie dominant sau pondere important !n ramur/ !%i propun s iniie&e %i s
dirie&e urmtoarele mi%cri ale preului de pia/ !n acest )el/ primii caut s
anticipe&e care va )i reacia de rspuns a concurenilor lor la mi%crile de pre pe
care le vor iniia.
36
$roductorii care iniia& mi%carea de pre pe o pia
3*
Pir+uohi 8., $iaa/ preurile %i alocarea resurselor. 8ucure%ti 2,,1/ pag. ?+
36
9stian l. Cconomii de pia %i concuren. 8ucure%ti 2,,,/ pag. *3
31
concurenial Dprice liderE sunt recunoscui ca atare/ datorit in)luenei pe care o
imprim asupra dinamicii preului pieei. Ci au iniiativa pentru deplasarea !n sus %i
!n os a preului pe pia %i vor contribui la de)inirea caracterului pieei pentru
bunul considerat4 stabil/ volatil/ nervoas/ calm etc. !n stabilirea preului pieei
nu trebuie con)runtat rolul lor cu cel al monopolului; de multe ori/ concurenii cu
pondere individual mai mic/ dar numero%i/ 5)ac preul pieei5.
3#
0st)el/ nivelul general al preului re)lect raportul cerere-o)ert de pe pia/
iar iniiatorul mi%crii de pre o)er un reper pentru lupta concurenial dintre
productori. Gneori/ rolul de iniiator al mi%crii de pre pe pia este tacit atribuit
%i recunoscut unuia dintre concureni !n virtutea unor merite de necontestat ale
acestuia4 costuri )oarte mici/ proces te3nologic )oarte modern/ potenial de
cercetare %i !nnoire a produciei mare/ reea mare de distribuie/ deinerea unui
segment de pia important/ programe e-tensive de publicitate %i promovarea
produselor etc.
Rolul e)ectiv de iniiator de pre nu poate )i ucat dec1t de un productor care
poate !ndeplini c1teva cerine4
-s bene)icie&e de o ba& larg %i cuprin&toare de in)ormaii privind
)enomenele de pe pia/ pe care s le !neleag %i s le interprete&e corect %i la care
- s reacione&e rapid;
- s dovedeasc !n timp un susinut sens al strategiei de pre;
- s-%i asume riscul a)irmrii per)ormantelor manageriale pe
ori&onturi lungi de timp Dpentru re&ultate po&itive pe ori&ont lung de timp s
accepte re&ultate mai mici/ c3iar pierderi imediate; practica demonstrea& c
deci&iile strategice ba&ate pe politica de pre !%i arat roadele sub )orma unor
pro)ituri consistente dup doi/trei aniE;
-s-%i asume consistent rolul %i responsabilitatea de lider prin deci&ii !n
)avoarea %i interesul !ntregii ramuri din care )ace parte Daparent incredibil pentru
universul concurenial/ dar dac va aciona !n propriul interes va pierde po&iia %i
3#
:tancu :. 0vantaul concurenial4 manual de supravieuire %i cre%tere a )irmelor !n condiiile economiei de pia.
8ucure%ti 2,,1/ pag #?-'2
32
recunoa%terea de iniiator de mi%care de preSE.
6u lipsit de interes este %i preci&area unor elemente ale strategiei de pre
caracteristice iniiatorului de pre. 0cestea sunt u%or de detectat %i ilustrat pe
e-emplul ramurilor cu pia de tip oligopol/ unde rolul conductor al unui
productor este evident.
0st)el/ )uncia obiectiv este pstrarea pe ori&ont scurt de timp a ponderii de
pia. 9rice politic agresiv de cre%tere a segmentului de pia deinut va avea
e)ecte contrare. 2cderea de pre iniiat !n acest scop va antrena mi%carea de
acela%i sens pentru productorii din ramur/ scderea pro)iturilor totale/ scderea
potenialului de de&voltare a ramurii. (e multe ori/ iniiatorul mi%crii de pre/
pstr1ndu-%i segmentul de pia deinut/ iniia& un pre mai mare dec1t cel pe care
structura sa de costuri +-1r permite s !l practice. 0pare ast)el un pre 5umbrel5/
concurenii cu costuri comparative mai mari %i care ast)el re&ist pe piaa bunului
considerat/ pe )undalul unor pro)ituri totale ale ramurii mai mari.
33
CAPITOLUL II. CAACT"I(TICA 'I "$L"/"NTA"A PI"&"I
!" /ONOPOL
,.* !e2inirea monopolului i caracteristicile acestei piee.
.ntruc1t ipote&a concurenei pure %i per)ecte restr1nge )oarte mult c1mpul de
aciune al teoriei economice contemporane/ ea a )ost completat cu teoria
monopolului care permite/ !n parte/ compensarea acestei insu)iciene. $uterea
DdominaiaE monopolului a )ost critic adesea !ntruc1t ea duce !n )inal la o
producie mai slab %i la preuri mai ridicate dec1t !n regimul de concuren/
!ntrebarea este4 antrenea& !ntr-adevr monopolul o reducere net a bunstrii T
!ntrebarea este controversat %i )ace s apar/ !n mod special/ un nou con)lict/
%i anume/ !ntre e)iciena alocrii resurselor pe piee De)iciena e-ternE %i reducerea
costurilor !n !ntreprindere De)iciena internE. 0u mai )ost produse %i alte estimri/
mai radicale .
3'
In aceast perspectiv/ dispariia unei pri din renta
consumatorului nu repre&int totalul pierderii de bunstare social ce re&ult din
puterea de monopol. Brebuie adugate aici c3eltuielile destinate stabilirii sau
aprrii po&iiei de monopol/ cum ar )i c3eltuieli e-cesive cu publicitatea sau
di)erenierea produselor. 0cestea repre&int costuri suplimentare care nu apar !n
condiii de concuren/ !ntr-o manier mai general/ s-a susinut c/ pentru )irmele
a)late la 5adpostul5 concurenei/ puterea de monopol se re)lect mai mult !n
cre%terea costurilor dec1t !n cea a pro)iturilor.
3?
(ac !ntreprinderile monopoliste nu caut s-%i minimi&e&e costurile/
di)erena !ntre preurile de concuren %i cele de monopol poate subestima
pierderea de bunstare. 0rgumentaia poate lua o alt !ntorstur/ !n msura !n
care o )irm mare bene)icia& de economii de scar %i utili&ea& o te3nologie
3'
*an Gheorghe. "onopol %i monopol natural 0 concepte de ba& ale mecanismelor de pia. In)luena lor asupra
competitivitii economice. 8ucure%ti 2,,+/ pag *# - 6,
3?
Ta&arcea Ala. $articularitile %i )actorii )ormrii preurilor !n condiiile concurenei monopoliste. C3i%inu 2,,2/
pag. 63-66
3+
superioar/ la care nu pot accede !ntreprinderile mai mici ce operea& !ntr-un
regim concurenial. 0st)el/ pro)itul de monopol re&ult mai puin dintr-un pre
mai ridicat/ ci mai cur1nd din costurile mai reduse dec1t !n regim de concuren/
!n plus/ resursele economiste permit cre%terea produciei !n alt parte/ ceea ce
contribuie la surplusul colectiv Dbunstarea socialE.
+,
(eci/ nu se poate conclu&iona c monopolurile reduc !ntotdeauna
bunstarea. $e de alt parte/ concepia de concuren pe care se spriin
msurarea pierderilor sociale datorate monopolului a )ost criticat de Kcoala
0ustriac4 comparata dintre di)eritele structuri de pia/ !n care ec3ilibrul este
presupus a )i reali&at/ este o operaiune lipsit de sens. Concurena este !ntr-
adevr un proces dinamic/ ce implic o modi)icare continu a structurilor.
$o&iiile monopoliste !%i au originea !n succesul produselor %i !n inovaie4 dac o
)irm introduce un produs nou pe pia/ succesul sau e%ecul su depinde de )elul
cum este !nt1mpinat de consumatori. 9 )irm care evaluea& corect o pia
dob1nde%te o situaie de monopol p1n !n momentul !n care ali concureni sunt
!n msur s procede&e la )el. 6u se poate deci a)irma c e-istena unei puteri
de monopol antrenea& o utili&are ine)icient a resurselor productive. (ac alte
!ntreprinderi penetrea& pe pia/ pro)itul acelui monopol va su)eri o ero&iune
progresiv %i se va trans)orma/ !n cele din urm/ !n surplus pentru consumator.
+1
(in aceast perspectiv/ maoritatea 5barierelor5 la intrarea pe pia nu pot )i
considerate drept obstacole !n calea concurenei4 di)erenierea produselor sau
superioritatea !n materie de costuri pot )i evitate prin apariia unor noi produse
%i prin modi)icri !n ceea ce prive%te metodele de producie %i de distribuie.
0parent/ puini sunt cei care !ncearc s vad dincolo de sloganele populiste %i
s anali&e&e cu luciditate %tiini)ic natura economic a acestui )enomen %i
acu&ele care i se aduc. !n pre&ent/ critica DaustriacE a teoriei neoclasice a
monopolului Dprin Ualter 8loc=/ Qans-Qermann QoppeE rea)irm %i continu
anali&a lui "urraR Rot3bard din "an/ CconomR/ and 2tate. 0bordarea lui
Rot3bard este )ireasc4 dac dorim s criticm un )enomen/ este pre)erabil s
+,
#ignescii M./ $oman. "acroeconomie. 8ucure%ti 2,,1/ pag 1*' - 163
+1
%hi"cm. pag. 1*?
3*
!ncepem prin a-1 de)ini/ prin a remarca di)erenele dintre situaia de monopol
Dcare ne suprE %i cea de pia 7competitiv5 D)a de care nu avem obieciiE/ mai
cu seam dac dorim s lum msuri legale !mpotriva monopolistului. In
consecin/ Rot3bard procedea& sistematic4 scoate !n eviden neaunsurile
teoretice ale abordrii neoclasice %i reinstaurea& vec3ea anali&/ clasic/
desigur/ cu clari)icrile de rigoare.
(ac !n 7"an/ CconomR/ and 2tate5 este preocupat de dr!marea )alselor
argumente ale neoclasicilor/ !n 7$oVerW"ar=et5 aplic soluia sa unei s)ere
largi/ variate de intervenii ale statului/ limpe&ind economic %i etic discuia.
2tandardul )a de care se anali&ea& per)ormanele monopolului este/ !n teoria
neoclasic/ piaa cu concuren per)ect/ cu o e-isten recunoscut pur teoretic
%i/ !n plus/ &ic
austriecii/ cu mari probleme de ordin teoretic. In cele ce urmea&/ prin pre
7competitiv5 vom !nelege acel pre ce ar aprea pe o pia liber dac
monopolistul nu ar recurge la restr!ngerea o)ertei.
Rot3bard demonstrea& c etic/ pe o pia liber/ monopolistului nu i se poate
aduce acu&a de !nclcare a drepturilor nimnui/ a%adar/ nu datorea& restituie nici
unei victime/ iar economic/ simplul )apt c este unicul o)ertant al unui anumit bun
nu repre&int un motiv su)icient pentru ca preul care se )ormea& ast)el s poat )i
di)ereniat de orice alt pre al pieei. Critica se derulea&/ prin urmare/ pe dou
)ronturi4 economic/ !ncerc!nd s de)inim preul de monopol pe o pia liber/ s-1
distingem de restul preturilor Ddac ar )i posibilE; etic/ stabilind !n ce msur
monopolistul este vinovat de !nclcarea drepturilor de proprietate ale unei
alte persoane/ !n ca&ul de )a cumprtorul.
+2
(e unde totu%i publicitatea aceasta negativ de care 7se bucur5
monopolistulT In )ond/ dac nu ar e-ista el/ nimeni altcineva nu ar o)eri bunul
respectiv pe pia. (ar/ se susine/ monopolistul/ concentr!nd !n m!inile sale
!ntreaga sau maoritatea o)ertei unui anumit bun/ descoper secretul cre%terii
+2
Alhu ,rian. 0nali&a "icroeconomic a agenilor economici !n condiii de pia. 8ucure%ti 2,,3. pag. #2
36
veniturilor totale4 scderea cantitii o)erite/ ce ar conduce la o cre%tere a
preului/ !n a%a )el !nc!t veniturile totale obinute !n noile condiii sunt mai
ridicate dec!t altminteri/ i.e. dac nu ar )i sc&ut cantitatea o)erit. Cumprtorii
ar su)eri de pe urma acestei politici4 ar cumpra mai puine bunuri %i la un pre
superior/ !ntrebarea este4 cine oare nu procedea& ast)elT 6u este absolut normal
ca/ ceteris paribus/ i.e. tac!nd abstracie de satis)acia de ordin psi3ic pe care o
!ncearc productorulMv!n&torul/ acesta s )ie interesat de obinerea celui mai
mare venit posibil/ date )iind condiiile de cerere %i o)ert pe piaa pe care
acionea&T
$entru noi/ consumatorii/ este desigur )rustrant s au&im sau c3iar s vedem
cum unii productori pre)er s arunce o parte din mar) dec!t s o v!nd cu un pre
mai sc&ut. Boi productorii sunt silii/ datorit raritii bunurilor %i cererii
consumatorilor/ s-%i limite&e comparativ o)erta. Gnii dintre ei au !n vedere
veniturile viitoare/ consumatorii viitori. 6u este normal ca un productor s
aprecie&e ca )iind mai rentabil o e%alonare a produciei !n timpT !n )ond/ !n ce
calitate !l )orm pe monopolistul - proprietar de bunuri s o)ere mai multe bunuri
dec!t ar doriT Cumprtorul nu are nici un drept de proprietate asupra bunurilor
o)erite de productori. In)luena sa se e-ercit nu la nivelul proprietii )i&ice/ ci al
valorii acesteia.
Capitali%tii-proprietari de bunuri %i productori nu !l pierd nici un moment din
vedere pe consumator. Cste !n interesul lor s aleag acea combinaie te3nologic
%i inter-temporal a utili&rii resurselor prin care s aung e-act la bunurile/ !n
cantiti %i la preuri/ agreate de cumprtor. 6u trebuie s !i reamintim noi.
cumprtorii/ tot timpul c producia este subordonat cererii/ tot ast)el cum
miloacele sunt subordonate scopului. (ar )iecare proprietar decide/ cu autorul
calculelor economice/ anticip!nd cererea/ !n ce msur dore%te s se implice !n
sc3imburi/ i.e. !n ce grad consimte s-1 serveasc pe consumator. "ecanismul prin
care productorul alege din varietatea de bunuri %i de metode te3nologice ce anume
%i c!t s produc %i s o)ere este calculul economic/ ce evidenia& anticiprile
antreprenoriale cu privire la cererea cumprtorilor ale capitalistului-productor.
3#
0cesta este instrumentul
+3
indispensabil al aprecierii comparative a diverselor
proiecte de investiii. $rin calcul economic antreprenorial/ anticipativ
productorul alege acel proiect ce promite cel mai mare pro)it Dabstracie )ac!nd/ ca
mai sus/ de aspectele de ordin pur psi3ic/ de e-. situaia !n care un paci)ist convins
renun s investeasc !n armament/ cu toate c/ monetar/ a)acerea s-ar dovedi
)oarte rentabilE. 0ceast 7cutare5 a celui mai mare pro)it anticipat se susine c
ar garanta alocarea economic a resurselor %i satis)acerea De--ante/ anticipatE a
consumatorilor. (ar la acela%i scenariu apelea& %i monopolistul. Ki el alege
varianta care/ con)orm propriilor previ&iuni/ !i aduce cel mai mare pro)it. $rin ce se
distanea& povestea sa de cea a celorlali productoriT Rspunsul este4 prin absolut
nimic.
(in punct de vedere etic/ nu putem aduce nici o obiecie productorului
pentru c decide s distrug o parte din producie. Cste proprietatea lui/ el 3otr%te
ce utili&are !i d.
++
0ceast di)eren dintre cantitatea produs %i cantitatea o)erit
este e-presia unei erori antreprenoriale a productorului/ recunoscut ca atare4
previ&iunile sale antreprenoriale cu privire la rentabilitatea cantitii produse s-au
modi)icat. In noile condiii anticipate ale cererii/ o cantitate mai sc&ut ar aduce/
con)orm prerii sale/ venituri mai ridicate. 2 nu credem c doar cumprtorii
regret reducerea cantitii de produseS Ki productorul regret investirea trecut
eronat/ risipirea unor )actori de producie/ a unor bani/ pe care i-ar )i )ructi)icat
!n alt parte. Reducerea cantitii o)erite este doar rspunsul la aceast eroare.
0cela%i lucru se !nt!mpl/ !n )ond/ nu numai pe aceast pia cu un singur
o)ertant.
9ri de c!te ori. ca urmare a erorilor antreprenoriale/ un productor are
pierderi sau d )aliment/ capacitatea sa de a continua producia la acela%i
nivel este diminuat/ respectiv anulat/ !n ast)el de ca&uri/ economi%tii nu
mai depl!ng scderea produciei/ ci glori)ic mecanismul pro)itului %i al pierderii
de pe pia/ ce !i elimin !n mod natural pe cei ce risipesc resursele. 9binerea
unor venituri superioare depinde/ desigur/ de reacia consumatorilor. (ac
+3
;rie"man Milion. Capitalism %i Pibertate. 8ucure%ti 1??*. pag *?
++
Al&ert Michael. Capitalism contra capitalism. 8ucure%ti 1??+. pag. #*-#?
3'
ace%tia/ prin pre)erinele lor. ar boicota aciunea monopolistului/ acesta ar
su)eri/ comparativ/ pierderi. (e unde deducem c su)erina cumprtorilor -
care/ pe ansamblu/ sunt dispu%i s dea acum o sum mai mare de bani pentru a
obine bunul - este cau&at de propriile pre)erine. "ai mult/ succesul
monopolistului nu este garantat. Cste posibil ca e- post s constate c s-a
!n%elat/ c cererea consumatorilor/ prin con)iguraia sa/ nu i-a permis atingerea
unor venituri superioare.
(in raionamentul de p!n acum deducem c/ pe o pia liber Dpe care statul
nu se implic !n calitate de productor sau de emitent de reglementriE
monopolistul nu se deosebe%te cu nimic de ceilali productori4 apelea& la
calculul economic/ anticipea& cererea viitoare/ !ncearc s obin cele mai mari
venituri/ dat )iind aceast cerere/ austea& cantitatea o)erit !n )uncie de
modi)icarea propriei percepii a mersului pieei/ se supune voluntar alegerilor
consumatorilor etc.
0%adar/ nici conceptul de pre de monopol nu poate )i i&olat/ teoretic
vorbind/ de oricare alt pre al pieei libere. Ctic/ monopolistul nu !l agresea& pe
cumprtor/ nu apelea& la mecanisme agresive/ o)iciale sau private/ prin care s
!mpiedice pe oricine altcineva s intre !n bran%.
2.2 Cadrul normati# al acti#itii monopoliste
(ac anali&m ultimele deci&ii luate de $arlament %i <uvern !n s)era
economic/ devine evident tendina de controlare a economiei naionale/
intervenia necorespun&toare a statului !n activitatea agenilor economici din
di)erite ramuri %i !n )inal tendina tot mai evident de reglementare a preurilor at1t
!n sectorul de stat/ c1t %i !n cel privat. 0st)el devine actual !ntrebarea dac/ din
punct de vedere economic/ este adecvat intervenia statului !n reglementarea
preurilor produselor %i serviciilor o)erite de sectorul de stat %i !n special de cel
privat/ care sunt scopurile unei politici unice de reglementare a preurilor/ precum
%i consecinele ei.
+*
+*
<h-rciog =./ /icroeconomic3 teorie %i aplicaii. C3i%inu 1??6/ pag ', - '+
3?
Reglementarea preurilor pe piaa de monopol poate avea dou )orme4
stabilirea prin lege a preturilor ma-imale pentru o serie de produse %i servicii Dde
obicei de prim necesitate %i de larg consumE %i stabilirea unor preuri minime
pentru unele produse sau servicii Da%a ca stabilirea salariului minim. 9rice anali& a
unei politici publice !ncepe cu studiul scopurilor cu care este adoptat. 0st)el
stabilirea unor preuri ma-imale !n economie este de obicei reali&at de stat !n
vederea proteciei consumatorului/ dar vom vedea mai t1r&iu dac consecinele
unei asemenea politici sunt cele dorite. 9 alt e-plicaie poate )i necesitatea de a
reali&a doleanele alegtorilor/ dar iar%i vom anali&a !n continuare dac politica
menionat poate asigura interesele consumatorilor %i a pturilor social vulnerabile
sau nu.
$!n !n acest moment am stabilit c nu e-ist un concept de pre de monopol
teoretic valid %i operaional F concret identi)icabil -- pe o pia liber. C3iar dac ar
e-ista criterii de identi)icare a preului de monopol de preul pieei/ tot nu am avea
motive temeinice de incriminare a monopoli%tilor. (omeniul legii/ con)orm teoriei
libertariene/ ar trebui s aib !n vedere e-clusiv !nclcrile drepturilor de
proprietate.
0t!ta timp c!t sc3imbul dintre v!n&tor %i cumprtor se derulea& pe o pia
liber Daceasta )iind de)init prin caracterul voluntar al sc3imburilor/ nu printr-o
caracteristic de ordin cantitativ economic - numr v!n&tori/ cumprtori etc.E nu
putem !ncepe o aciune legal !mpotriva monopolistului/ con)orm teoriei
libertariene. 6u numrul de o)ertani sau de cumprtori ne indic !n ce msur o
pia este liber/ ci pre&ena sau absena agresiunii sistematice/ instituionali&ate/
e-ercitate de stat. !ncercarea de a emite udeci etice prin raportare la numrul de
participani pe pia este contradictorie/ !ntruc!t/ !nainte de a participa la sc3imburi/
trebuie soluionat problema proprietii bunurilor care particip la sc3imburi. 2
presupunem c avem criterii economice operaionale de identi)icare a preului de
monopol. In aceste condiii/ ce %anse ar avea/ !ntr-o societate libertarian/
cumprtorii !n calitate de victime identi)icate a aciunii monopolistului de
cre%tere a preului %i de scdere a cantitii o)erite - de a c!%tiga procesul !mpotriva
+,
unui monopolistT !ndr&nesc s a)irm c nici una. Cu aceea%i sum de bani pot
ac3i&iiona acum o cantitate mai mic de bunuri %i servicii. Hudectorul este !ns
preocupat nu de bunstarea mea subiectiv - care poate )luctua din multe cau&e
-ci de respectarea drepturilor de proprietate. 0m cumva un drept la un anumit pre
pe piaT 6u/ preul - pe o pia liber de intervenia statului D%i numai acoloE
-este re&ultatul acordului !ntre cumprtor %i v!n&tor. 0 spune c eu/ cumprtorul/
am un drept de a cumpra un bun la un anumit pre/ !n nici un ca& la un pre
superior/ este ec3ivalent cu a nega dreptul v!n&torului de a !ncerca s utili&e&e a%a
cum consider el mai bine proprietatea sa legitim.
.n tratatele sale despre teoria monopolului/ Qans-Qermann Qoppe %i Ualter
8loc= identi)ic eroarea teoretic implicit a celor ce !l incriminea& pe
monopolist4 drepturile de proprietate de)inite nu !n termeni )i&ici F operaionali/
non-con)lictuali !n principiu %i non-contradictorii - - ci !n termeni valorici. Cu
aplicaie la ca&ul monopolului/ cum aminteam mai sus/ cumprtorul pare s
aib un )el de drept de a 3otr! unilateral c!t anume s )ie adus pe pia %i la ce
pre/ ceea ce/ din punct de vedere strict economic este imposibil/ iar etic este
ec3ivalent cu negarea parial a dreptului proprietarului asupra proprietii sale
legitime. Lormarea unui pre depinde de e-istena a dou persoane cu evaluri
inverse pe scrile lor de valori a celor dou bunuri care se sc3imb. 2c3imbul
este posibil c!nd cumprtorul aprecia& mai mult bunul pe care dore%te s-1
ac3i&iione&e dec!t acela la care renun; asemenea/ v!n&torul.
(ac monopolistul poate )i dat !n udecat pentru c practic un pre 7prea
mare5/ atunci orice alt v!n&tor F pe o pia cu mai muli o)ertani -- poate )i !n
egal msur !nvinuit c nu practic un pre mai sc&ut. 2 nu uitm c/ din
perspectiva unilateral a cumprtorului/ nici un pre nu este !ndeauns de sc&ut.
Identi)icarea economic a preului de monopol este o condiie necesar/ dar nu %i
su)icient pentru ca acest concept s devin relevant !n drept. (i)erenierea
economic a preului de monopol de un alt tip de pre - preul pieei X s-ar ba&a
pe criterii de ordin calitativ/ nu cantitativ. (imensionarea cantitativ ar putea
)i re&ultatul unei aprecieri de ordin antreprenorial !n sistemul udiciar
+1
concurenial al pieei libere/ a%a cum restituia cuvenit victimei unui viol nu ar )i
!n pericol de a )i anulat doar pentru c este di)icil dimensionarea monetar a
rului pricinuit. Intuiia lui "urraR Rot3bard a )ost/ a%adar/ corect.
Combaterea de pe o po&iie economic a teoriei neoclasice a monopolului
a avut darul de a ne aduce aminte c nu putem )ace %tiin cu meta)ore %i
concepte contradictorii sau vagi/ iar soluia etic pe care o aduce - identi)icai
dac vreun drept legitim de proprietate a )ost violat/ apoi vorbii de acionarea !n
ustiie - ne atrage atenia/ o dat !n plus/ asupra scoaterii neusti)icate din s)era
activitilor lecale a unor sc3imburi voluntare.
+6
Relativ recent "inisterul Cconomiei a pre&entat opiniei publice proiectele
de lege 5Cu privire la regimul monopolului de stat5 si 5Cu privire la
monopolurile naturale5. 0mbele proiecte de lege isi a%teapt verdictul de mai
muli ani. (e e-emplu/ cel 5Cu privire la regimul monopolului de stat5/ pe care
<uvernul 1-a aminat acum un an 5pentru vremuri mai bune5/ a provocat reacii
contradictorii. "embrii cabinetului de mini%tri nu au putut sa se !neleag
asupra s)erelor de in)luenta/ adic asupra tipurilor de activitate in care statul are
voie sa-si impun voina/ in dependenta de conunctura e-istenta pe piaa/
interesele sociale/ economice s.a.
+#
Pista pre&entata de "inisterul Cconomiei conine peste 2, de tipuri de
activitate/ care intra in s)era ateniei deosebite a statului. $rintre acestea )igurea&
circulaia substanelor cu aciune puternica/ stupe)iante si to-ice/ tratarea
maladiilor oncologice si interveniile c3irurgicale/ )abricarea/ reparaia si
comerciali&area armamentului/ con)ecionarea ordinelor si medaliilor acordate
de stat/ tiprirea bancnotelor si baterea monedelor/ )abricarea 3irtiilor de
valoare/ activitatea de des)%urare a loteriilor naionale/ evidenta si evaluarea
imobilului/ prestarea serviciilor po%tale de ba&a etc. 2i/ bine!neles/ autorii nu
au uitat sa includ in regimul de monopol Dla iniiativa $re%edinteluiE activitatea
agenilor economici legata de alcool si tutun. Regimul monopolului de stat
+6
Pir+ioiu M./ $iaa/ preurile %i alocarea resurselor. 8ucure%ti 2,,1/ pag. '+ - ?,
+#
<&irciog =. "acroeconomie. C3i%inu 1??'/ pag. 11*
+2
se e-tinde asupra acelor s)ere speciale de activitate/ pe care statul le considera
strategice/ sau care necesita o atenie deosebita in virtutea caracterului lor
speci)ic - importantei sociale/ intereselor de securitate a statului. $e parcursul
ultimilor &ece ani statul nu a pierdut niciodat controlul asupra acestor s)ere/
e-ercitind )uncii cind protectioniste/ cind restrictive. Piberali&area pieelor/
care in are loc in pre&ent in s)era monopolurilor naturale/ nu neaga esena celui
de-al doilea proiect de lege/ potrivit cruia monopoluri naturale in "oldova/ ca
si in maoritatea tarilor/ sint considerate transportarea petrolului/ produselor
petroliere si ga&ului prin conducte/ serviciile de transportare a energiei electrice
si termice/ serviciile terminalelor de transport/ ale porturilor/ aeroporturilor/
transporturile pe caile )erate/ serviciile sistemelor de aprovi&ionare cu apa si
canali&are/ serviciile reelei publice de tele)onie )i-a/ serviciile po%tale.
0deseori cei care se re)era la monopolurile de stat sub!neleg in mod
eronat )ie acordarea de ctre stat a condiiei de monopolist pe piaa anumitor
!ntreprinderi/ )ie !ntreprinderilor de stat - cea de monopolisti. 9r/ nu este vorba
nici despre re!ntoarcerea acestor tipuri de activitate sub aripa statului/ iar a
!ntreprinderilor - in proprietate de stat/ nici despre un statut special/ prioritar al
unor !ntreprinderi/ ci despre cons)inirea prin lege a dreptului statului de a
interveni in activitatea >!ntreprinderilor cu orice )orma de proprietate/ care cade
sub incidena regimului monopolului de stat/ adic despre un regim special
de reglementare. 2i o !ntreprindere particulara poate sa e-ercite activiti
care cad sub incidena monopolului de stat. $roiectul de lege nu stabile%te
masurile de reglementare/ ci doar metodele de reglementare/ pe care le va
aplica si dea le aplica puterea. $oate )i una sau un comple- de metode4
stabilirea nivelului-limita de rentabilitate sau regulari&area directa a
preturilor/ desemnarea productorilor prioritari/ reglementarea volumelor
de producere sau de comerciali&are/ instituirea regimurilor de activitate a
!ntreprinderilor/ controlul calitii/ licenierea activitii etc. Intr-un sir de tari
monopolul statului este cons)init prin legi speciale/ care reglementea& pieele
in s)erele importante pentru stat.
+3
(e e-emplu/ legi privind stupe)iantele/ alcoolul/ vin&area armelor
reglementea& activitatea in s)erele respective sub controlul strict al statului. In
legile analoge moldovene%ti nu apare noiunea de 5monopolist de stat5/ de%i
acesta/ in esena/ e-ista. 9dat cu stabilirea 5s)erelor de intervenie5/ organele
de stat nu vor avea dreptul sa dicte&e nimnui altcuiva condiiile sale si sa
!ngrdeasc libera concurenta pe piaa mr)urilor si serviciilor. 0st)el/ dup
adoptarea legilor 5Cu privire la regimul monopolului de stat5 si 5Cu privire la
monopolurile naturale5/ piaa interna va )i !mprita conventional in trei &one
di)erite ca 5regim54 piaa liberali&ata complet/ de e-emplu/ serviciile de
restaurant/ unde domina libera concurenta; cea a)lata in regim de monopol de
stat/ adic/ cu concurenta do&ata de ctre stat; si piaa monopolurilor naturale/
care nu pot avea concureni prin de)iniie/ si a cror activitate/ in virtutea
acestui )apt/ necesita o reglementare speciala.
(aca pieele alcoolului si tutunului in "oldova vor deveni monopol de stat
in mod o)icial/ atunci rspunderea pentru re&ultatele activitii o vor purta/
probabil/ structurile statului. (eocamdat/ insa/ )uncionarii de stat !ntreprind
aciuni 3aotice. capabile/ in opinia lor. sa redrese&e situaia pe aceste piee. Iar
e)ectul acestor masuri de redresare este adeseori diametral opus. 0lcoolul si
tutunul dea au devenit monopol de stat in multe tari din C2I. In statele e--
sovietice producerea buturilor alcoolice ocupa un loc special/ atit in virtutea
impactului social/ cit si din punct de vedere al in)luentei asupra economiei.
0lcoolul si tutunul pot aduce pro)ituri mari. )oarte atractive atit pentru
intreprin&atorii particulari/ cit si pentru stat. (e )iecare data cind bugetul de
stat se con)runta cu di)iculti/ interesul statului )ata de producerea mr)urilor
supuse acci&elor creste/ si incep a se au&i vorbe despre necesitatea introducerii
monopolului de stat. (ar/ in condiiile in care maoritatea !ntreprinderilor sint
privati&ate/ a institui monopolul de stat tara a incalca drepturile de proprietate
se dovede%te un lucru nu !ntotdeauna posibil.
Pa s)irsitul anului 2,,1 in "oldova s-a declan%at un r&boi acerb pentru
mrcile 5sovietice5 de buturi alcoolice. 9dat cu privati&area !ntreprinderilor
++
din industria vini)icatiei/ statul moldovenesc a scpat din miini cele mai
pro)itabile denumiri. Interesul comercial e-tern al statului/ care 5suporta pierderi
din cau&a insu)icientei !ncasrilor impo&itului pe venit5/ s-a e-tins asupra a #?
de mrci de vinuri si coniacuri.
+'
Reglementarea volumului de producie in regim de monopol de stat este
un lucru obi%nuit/ dar stabilirea cotelor s-a trans)ormat pentru !ntreprinderile
noastre in bariere birocratice suplimentare/ care limitea& producerea si
e-portul/ si/ respectiv/ intr-o politica de preturi speciala a vini)icatorilor. (e%i/
pe de alta parte/ ca si in s)era monopolurilor naturale/ lipsa concurentei este/ de
regula/ un re&ultat al reglementarii e-cesive. Ce ar )i daca <uvernul/ in loc sa
lupte de unul singur cu o situaie sau alta de monopolist pe piaa/ ar provoca o
5mare e-plo&ie5 economica/ incercind sa produc o liberali&are concomitenta si
masiva a maoritii pieelorT

2.3 Piaa de monopol .n sistemul comple4 al pieelor
$ieelor reale/ e)ective/ cele care se !nt!lnesc !n economiile cu pia
concurenial/ le este caracteristic concurena imper)ect. 2e aprecia& c !ntr-o
ramur e-ist concurent dac v!n&torii )i-ea& ei insu%i sau e-ercit in)luene
individuale asupra nivelurilor preurilor la o)erta lor. Capaciatea de a in)luena sau
)i-a nivelul preurilor de o)ert - adic de a e-ercita presiuni asupra preurilor
-depinde de puterea )iecrui o)erant/ de trsturile pieei pe care acionea& %i se
e-ercit !n cadrul unor raporturi de rivalitate. $aralel cu )i-area sau in)luenarea
nivelului preurilor/ )iecare o)erant este preocupat s-%i mreasc cota de pia
Dprocentul din o)erta satis)cut a industrieiE/ ca o premis pentru ma-imi&area
pro)itului total. $ieele cu concuren imper)ect se pre&int !ntr-o mare diversitate/
dar niciodat !n )orm pur.
+?
lata cum ar arta sc3ema diversitii pieelor
imper)ecte !n dependen de de numrul de v!n&tori %i cumprtori pre&eni la un
+'
Ta&arcea Ala. $articularitile %i )actorii )ormrii preurilor !n condiiile concurenei monopoliste. C3i%inu 2,,2
pag. ## - '2
+*
moment dat pe pia4
CerereM9)ert 6umr mare 6umr mic Gnicitate
6umr mare
Concurena
per)ect
9ligopol "onopol
6umr mic 9ligopson 9ligopol bilateral
"onopol
contracarat
Gnicitate "onopson
"onopson
contracarat
"onopol
bilateral
$iaa de monopol. Pa o prim evaluare s-ar prea c de)inirea monopolului
este o c3estiune )oarte )acil; pornind de la semni)icaia cuvintului monopol/ de
origine greac Dunic v!n&torE/ monopolul ar repre&enta acea situaie de pia c!nd
o)erta unui bun este concentrat !n )ora unui singur productor Dv!n&torE/ care se
con)runt cu o cerere atomi&at/ provenind de la numero%i subieci/ )iecare cu )or
economic %i cerere individual reduse.
*,
0ceast de)iniie/ care vi&ea&
monopolul absolut sau pur ar )i viabil dac nu ar e-ista )enomenul de
substituibilitate a bunurilor economice/ !n realitate maoritatea cov!r%itoare a
trebuinelor sunt satis)cute printr-o gam variat - mai e-tins sau mai restr!ns
-de bunuri economice substituibile; sunt puine sau e-trem de puine bunurile
economice care nu au !nlocuitori DsubstitueniE/ mai ales atunci atunci c!nd bunul
economic este de)init !n sens larg/ prin prisma genului de trebuine in a cror
!nt!mpinare vine. 6u sunt e-cluse totu%i %i situaiile episodice de monopol pur4 un
productor care deine un &cm!nt dintr-o materie prim special; deintorul unei
licene sau brevet de invenie; cel care deine drepturile de autor asupra unei opere
artistice/ culturale/ %tiini)ice/ etc./ sau care !n ba&a unei !nelegeri cu administraia
public deine e-clusivitatea producerii %i comerciali&rii anumitor bunuri
economice Dservicii de tele)onie prin cablu/ reeaua de distribuire a aga&elor
+?
Din Ale!an"rina. "acroeconomie apro)undat. Bimi%oara 2,,3/ pag 63
*,
:t>ncii :. 0vantaul concurenial4 manual de supravieuire %i cre%tere a )irmelor !n condiiile economiei de pia.
8ucure%ti 2,,1. pag. 6+ - 6'
+6
naturale sau a apei potabile/ anumite servicii publice etc.E. dar/ c3iar %i !n aceste
situaii/ monopolul absolut este temporar/ pentru c ne putem imagina numeroase
situaii care !l pot submina sau c3iar elimina4 reeeaua de distribuire a bureliilor
poate submina monopolul distribuirii centrali&ate a ga&elor naturale; de asemenea/
e-istena unor i&voare naturale / ci%mele sau )!nt!ni cu ap potabil pot elimina
pin la un punct monopolul deplin al distribuitorlui e-clusiv de ap potabil prin
reeaua amenaat din aglomeraiile urbane/ etc.
*1
$utem imagina e-istena unui monopol pur/ c3iar %i temporar/ atunci c!nd
!n lipsa unui program de prorecie )irmele )irmele mici %i milocii sunt eliminate
de pe pia de ctre o )irm mare/ puternic ce lucrea& cu randamente de
scar cresctoare sau sunt preluate prin moloce economice sub )orm de
)u&iuni/ absorbii sau asociere/ d!nd na%tere la un monopol natural. C3iar %i
!n aceste situaii/ po&iiile %i )ora de deci&ie ale monopolului pur pot )i
subminate sau eliminate prin importul unor bunuri asemntoare/ de&voltarea
unor producii auto3tone de bunuri substituibile sau prin msuri legislative sau
aciuni ale organi&aiilor de consumatori.
$e cale consecin putem aprecia c monopolul pur este este o situaie limit/
o stare cu totul particular; e-ist mai degrab situaii de Yuasimonopol/ stri
de pia/ !n care un agent economic produce %i vinde un bun care nu poate )i
substituit !n mare msur %i !n mod operativ/ rapid. Cu alte cuvinte/
Yuasimonopolul apare c!nd o )irm aduce pe pia un bun a crui clasicitate
!ncruci%at Dde substituire la preE este )oarte slab.
$entru )irma de monopol sau Yuasimonopol/ se !nt!lnesc situaii )avori&ante4
cererea pentru bunurile produse de )irm se con)imd cu cererea pieei/ iar o)erta
sa este sinonom Dsau apropiatE cu o)erta industriei .
*2
Con)runtat cu
multitudinea cererilor individuale care )ormea& cererea pieei/ )irma monopol nu
iese de sub incidena legii generale a cererii/ !n ba&a creia cererea pieei pentru un
bun dat se a)l !n relaie negativ cu preul. 2pre deosebire de piaa cu concuren
per)ect/ monopolul poate !n mod normal s v!nd mai mult numai atunci c!nd
*1
Guu /. Lormarea mediului concurenial %i poltica antimonopol. 8ucure%ti 1???/ pag. ''
*2
<eorgesu 6. "icroeconomic. $rincipii %i soluii. 8ucure%ti/ 1??*/ pag. 12' - 133
+#
diminuea& preul. (escriminarea prin pre este o strategie care const !n a vinde
acela%i produs la preuri di)erite/ di)erenele de pre ne)iind corespondente sau
proporionale cu di)erenele de cost. 0ceasta este posibil !n msura !n case se
consider cererea ca o variabil non-omogen/ care !n realitate grupea&
consumatorii care nu au aceea%i )uncie de pre)erine. Gnii sund dispu%i s
ac3i&iione&e/ iar alii nu/ un anumit bun economic/ !n condiii determinate de
loc/ de timp %i de pre. (atorit po&iiei pe care monopolul o ocup pe pia/ el
obine un suprapro)it durabil Dpro)it purE peste cel normal inclus in costul mediu
pe termen scurt %i lung. 0cest lucru este posibil datorit po&iiei de )or pe
care o ocup !n ramur !n care ptrunderea a noi concureni este !ndelungat
sau pro3ibit ca urmare a unor )actori economici
%i e-traeconomici. In acest acionea&4
: e-clusivitatea )olosirii unor licene/ brevete sau mrci de produs;
: volumul minim de capital necesar pentru organi&area produciei rentabile;
: unele !nelegeri cu autorit!ile administraiei publice care-i con)er unele
drepturi de e-clusivitate/ etc.;
Compar!nd condiiile de ec3ilibru pe piaa de monopol cu cele de pe piaa de
concuren pur %i per)ect se impun c!teva remarci4
1. $reul de ec3ilibru al monopolului este superior preului de ec3ilibru
al )irmei concureniale/ ceea ce !n ceretis paribus permite obinerea
pro)itului pur/ durabil;
2. Cantitiatea de ec3ilibru a monopolului este mai mic dec!t cea a
)irmei concureniale-
Conclu&ia care se desprinde este c prin trans)ormarea unei activiti
concureniale !ntr-una cu statut de monopol/ are loc o cre%tere a preului %i
mic%orarea cantitilor o)erite. "onopolul atrage dup sine diminuarea bunstrii
consumatorului/ aceasta )iind motivul )undamental pentru care !n toate rile cu
regimuri democratice legea inter&ice !n mod )ormal situaiile de monopol Dsau le
accept/ dar !n condiiile unei stricte supraveg3eri/ e)ectuate de ctre autoritatea
public %i societatea civilE.
+'
Impicaiile monopolului asupra economiei trebuie privite din perspective
multiple/ !n acest sens nu pot )i ignorate unele posibile e)ecte )avorabile pe care
monopolul le poate genera/ cum sunt4
: $oate aloca resurse mai mari pentru cercetarea %tiini)ic %i introducerea
progresului te3nic/ asumindu-%i cu mai mult promtitudine riscul acestor
activiti. 0st)el/ el poate genera cre%terea productivitii %i reducerea
costului mediu %i marginal/ cre!nd o ba& mai )avorabil pentru )ormarea
preului de ec3ilibru;
: "onopolul poate organi&a producii de scar mai mare/ poate bene)icia de
economiile de scar care apar !n condiiile legii randamentelor de scar
cresctoare;
: $rin )ora economic pe care o deine/ monopolul are stabilitate mai mare
)a de conunctura economic ne)avorabil %i !n competiia cu partenerii
e-terni. Cl con)er o mai mare locurilor de munc/ e)icienei economice de
ansamblu %i programelor investioionale.
(in cele dou grupe de e)ecte diametral opuse pe care le generea&
monopolul/ a aprut concepia realist privind atitudinea )a de el cunoscut sub
numele de procesului monopolului/ care poate )i sisitemati&at !n conclu&ia4 s
se compare realis minusurile monopolului Datentarea la bunstarea
consumatoruluiE cu e)ectele po&itive Dcare )avori&ea& bunstarea
consumatoruluiE %i s se aleag atitudinea %i desi&ia care generea& rul cel mai
mic.
$iaa cu concuren monopolist - este o )orm de pia de dimensiuni
semni)icative !n rile cu economie modern/ mai ales !n conte-tul 7e-plo&iei5
)irmelor mici %i milocii/ care prin metamor)o&area )unciilor %i relaiilor cu
marile )irme devin o pre&en notabil !n peisaul economiei.
*3
$iaa monopolist se caracteri&ea& prin aceea c o)eta provine de la un
numr )oarte mare de ageni/ )iecare av!nd )or economic redus %i produc!nd
bunuri cu anumite elemente de originalitate sau speci)icate !n cadrul genului
*3
Duca Aurelia. Concurena %i intervenia statului. 8ucure%ti. 2,,1/ pag. 6# - #+
+?
dat. 0ceast o)ert se con)run cu cererea atomi&at a unui numr mare de
cumprtori/ )iecare cu o )or economic redus.
*+
(in perspectiva o)ertei
piaa monopolistic intrune%te atit elemente care o apropie de piaa
concurenial pur %i per)ect/ dar %i elementele de monopol )ragil/ slab.
Clementele care o apropie de piaa cu economie concurenial pur %i
per)ect sunt4 atomocitatea; intrateaMie%irea liber de pe piaa pe criterii de
e)icient Dcapitalul )i- relativ redus/ importana redus a locenelor %i brevetelor
de )abricaie )acilitea& procesul de sc3imbare a pro)ilului %i domeniului de
activitateE; premisele pentru o bun in)ormare asupra pieei/ deci ipote&a de
transparen.
**
Clementele de monopol )ragil constau !n )aptul c4 )iecare productor aduce
pe pia bunuri cu elemente speci)ice/ personali&ate/ intrinsec sau e-trinsec/ prin
care un tip de bun o)erit de )irma 0 este 7personali&at5 !n raport cu cel o)erit de
)irmele 8/ C/ (/ etc.!n mod tradiional/ bunurile comerciali&ate pe aceast pia
erau de comple-itate redus/ !n ultima perioad/ mai ales sub incidena
in)ormaticii/ noile te3nologii %i metode de management/ situaia tinde s se
modi)ice. Lundamentarea produsului/ di)erenierea lui de cel al concurenilor
repre&int elementul strategic esenial pentru )irma monopolistic.
*6
0ceasta
promovea& !n raport cu celelalte )irme similare ca obiect de activitate
concuren mai ales prin produs pentru a aimpune produsul prin caracteristici
de originalitate intrinsec sau e-trinsec Dinclusiv modaliti de
comerciali&areE/ pentru a atrage clientela. $e aceast pia )iecare )irm )i-ea&
!n mod autonom preul propriilor bunuri economice/ lu!nd !n consideraie reacia
cererii la modi)icarea preului. 0st)el/ la modi)icri mici ale preurilor/ cererea
este inelastic D!n principal ca urmare a ata%amentului consumatorului )a de
o anumit marc de comerE.
*#
Pa modi)icri importante ale preului/ cererea )a de bunurile o)erite de ctre
*+
:t>ncii :. Cc3ilibrul pieei !n concurena monopolist. 2,,2/ pag. ?'-1,+
**
%&i"em, pag. 1,* - 112
*6
Ta&arcea Ala. $articularitile %i )actorii )ormrii preurilor !n condiiile concurenei monopoliste. C3i%inu 2,,2/
pag. 1,6-11,
*#
Po'a =. 2trategii concureniale.B!rgovi%te 1??#/ pag. **
*,
o anumit )irm devine elastic sau )oarte elastic datorit abundentei de bunuri
substituibile/ dar ale cror preuri nu sau modi)icat4 c!nd preul cre%te substanial/ o
parte important a clientelei tradiionale se orientea& spre bunurile de acela%i t i p
o)erite de concuren.
C!nd preul scade substanial/ cererea devine elastic/ cre%te %i pe seama
atragerii de noi clieni. $e aceasta pia intrarea/ respectiv ie%irea/ sunt )oarte )acile
pentru c restriciile te3nice/ economice %i instituionale sunt )oarte reduse sau
ine-istente c3iar. C!nd bunurile o)erite sunt de acela%i tip Dse !ncadrea& !n aceea%i
de)iniie e-tins a bunului economicE/ un element important care in)luenea&
cererea )irmei !l repre&int c3eltuielile de publicitate cu dubla )uncie a publicitii4
de a-i in)orma pe cumprtori asupra bunului %i o)ertantului %i de a e-ercita o
anumit presiune psi3ologic pentru a-i incita/ a-i convinge/ dar uneori c3iar de a
le deplasa atenia special spre o anumit mar)a.
$e piaa monopolist )irma se comport pe termen scurt ca un monopol.
Intrarea !n ramur a noilor concureni se reali&ea& p!n !n momentul c!nd dispare
pro)itul pur. $e termen lung )irma monopolistic !%i reali&ea& ec3ilibrul la acel
volum de producie pentru care preul pieei sau !ncasarea DvenitulE marginal
egali&ea& costul total mediu pe perioad lung. $e termen lung/ ec3ilibrul )irmei
monopolistice se deosebe%te de cel al monopolului pentru c dispare pro)itul pur.
Ca regul general/ )irma monopolistic lucrea& !n condiii suboptimale/ dispune
de capaciti %i )actori de producie incomplet utili&ai. $e seama lor se )ormea& o
re&erv de capacitate penrtu situaiile c1nd o)erta cre%te rapid pe termen scurt/ iar
conunctura se !mbunte%te.
C-istena unor re&erve de capacitate )ace ca !n structura costului mediu
amorti&area s aib o pondere e-agerat !n raport cu nivelul te3nic %i de !n&estrare
te3nic a muncii; ca atare )irma monopolistic are reineri !n a e)ectua noi
investiii/ solicit!nd de regul spriin economic din partea autoritii/ sub )orma
unor dob!n&i pre)ereniale/ autoare %i alte )orme de stimulente atenuante pentru
*1
risc.
*'
$iaa de oligopol - oligopolul repre&int structura de pia cea mai rasp!ndit
!n rile de&voltate din punct de vedere economic. $e piaa oligopol o)erta
este asigurat de un numr mic de )irme Dc!iva v!n&toriE/ !ntre care nu e-ist
di)erene semni)icative sub aspectul !n&estrrii te3nice/ )orei economice/
nivelului costului mediu/ gradului de internaionali&are a activitii. Liecare
v!n&tor deine o pondere important !n o)erta total %i are capacitatea de a
in)luena piaa4 !n mod direct prin deci&iile privind preul/ cantitatea/
publicitatea/ lansarea de metode noi/ modul de comerciali&are/ etc/ %i indirect
prin reaciile pe care )iecare le are la acuinile concurenilor. $e aceasta pia
cererea este atomi&at/ iar barierele de intrare pentru noii concureni sunt )oarte
puternice. Cle constau !n bariere te3nice Ddeinerea de brevete/ liceneE/
)inanciare Dprivilegii speciale cu marile instituii )inanciare %i de credit care sunt
piedici pentru eventualii noi veniiE %i organi&atorice Dcontracte de e-clusivitate
cu )urni&orii de anumite materii prime/ cu reeaua comercial cu amnuntul
etc.E.
$rodusele petroliere/ mobila/ te3nica electronic de calcul/ autove3iculele/
igaretele/ produsele alimentare cu un grad sporit de prelucrare/ audiovi&ualul/
maoritatea materiilor prime neagricole etc./ sunt obinute prin structura de pia ce
conine caracteristicile oligopolului.
*?
(ac produsele di)eritelor )irme sunt
omogene intrinsec Dciment/ oel/ energie electric/ energie termic/ ieiE avem dea
)ace cu un monopol pur. C!nd bunurile economice produse %i o)erite sunt de acela%i
gen/ dar di)ereniate intrinsec sub aspect )uncional Dautove3icule/ te3nic
electronic de calcul/ produse Qi-Li/ servicii )inanciare/ uridice %i de consultan
economic etc.E structura de pia se nume%te oligopol eterogen. Inerdependena
)irmelor din ramur repre&int caracteristica ce deosebe%te )undamental aceast
structur de pia de alte )orme de pia imper)ect. Interdependena este re&ultatul
*'
Ta&arcea Ala. $articularitile %i )actorii )ormrii preurilor !n condiiile concurenei monopoliste. C3i%inu 2,,2.
pag. 113 - 118
*?
:t>ncii :. Cc3ilibrul pieei !n concurena monopolist. 2,,2/ pag. 12+
*2
natural al numrului mic de o)erani/ ceea ce )ace ca deci&iile %i aciunile
unui agent !n privina reducerii preurilor/ lansrii unui model mai bun )ac ca
curba cererii pentru produsele celorlalte )irme s se deplase&e spre st!nga Dse
reduceE/ !n )aa acestei perspective/ reaciile celorlalte )irme sunt certe/ dar
indeterminate4 pot provoca aciuni de acela%i )el Dreduc preul/ lansea& un nou
model/ !%i mresc e)ortul de publicitate etc.E sau !ntreprind aciuni
complementare4 acord avantae cumprtorilor pentru a contracta aciunile
concurentului %i meninerea clientelei. Relaiile dintre )irmele care acionea& pe
piaade oligopol nu pot )i !ncadrate !ntr-o sc3em rigid/ pentru c nu e-ist o
teorie general a oligopolului/ ci doar situaii particulare %i modele speci)ice.
C-ist trei situaii caracteristice !n comportamentul cooperant4
aE )ormarea unui oligopol coordonat de tipul cartel sau trust.
Cartelul este o !nelegere e-pres/ de cele mai multe ori con)idenial/
intre )irme care au %i !%i pstrea& independena de producie %i )inanciar. Cle se
!neleg !n ceea ce prive%te nivelul preurilor/ volumul produciei/ !mprirea
pieelor D)iecare participant prime%te o anumit cot de v!n&riE/ c!nd %i cum s
se modi)ice preul etc. Cartelul !%i propune s ma-imi&e&e pro)itul la nivelul
su/ care se !mparte intre participani !n )uncie de diverse criterii
convenite4 volumul v!n&rilor/ ritmul de re!nnoire a produselor/ etc.
$entru a ma-imali&a pro)itul/ cartelul/ cartelul determin acel volum al
produciei totale pentru care costul marginal mediu este egal cu venitul marginal/
el comportindu-se ca un monopol. C-ist situaii limit c!nd datorit
similitudinilor Dde )or economic/ !n&estrare/ strategii %i tactici managerialeE/
costurile medii %i marginale ale )irmelor componente ale cartelului sunt
identice/ !n acest ca&/ pro)itul total este ma-im la acel voiul de producie %i de
pre de v!n&are pentru care !ncasarea DvenitulE marginal este egal cu costul
marginal al )iecrui participant. $robabil c )iecare prime%te acelea%i cote de
producie/ iar pro)itul se !mpatre proporional/ )iecare )irme obin!nd un pro)it
suplimentar durabil/ !n ca&ul costurile medii %i marginale ale participanilor la
cartel sunt di)erite - %i aceasta este situaia tipic pro)itul total ma-im se obine la
*3
acel volum de producie pentru care costul marginal mediu la nivelul cartelului
este egal cu venitul marginal.!n acest ca&/ )iecare participant prime%te cote de
producie/ di)ereniate !n )uncie de costul su marginal4 cei cu costuri
marginale ridicate primesc cote reduse %i cote ridicate primesc ccei cu costuri
marginale reduse.
Brustul este structura de pit ba&at pe )aptul c un grup )inanciar puternic
-3oldingul - deine pac3etul aciunilor de control la mai multe )irme oligopol/
independente/ din punct de vedere al produciei. Qoldingul stabile%te modul de
!mprire a pieelor/ nivelul preurilor !ntre )irme pentru ma-imi&area pro)itului
sau reali&area altor obiective strategice/ !nelegerile tip cartel %i trust de%i sunt
inter&ise de lege !n rile din Curopa occidental/ 0merica de 6ord %i C-tremul
9rient/ sunt o realitate indubitabil. 9 anc3et e)ectuat !n 2G0 asupra celor
mai mari )irme care activea& !n )iecare ramur a economiei %i care au cuprins
peste 1,,, )irme a condus la conclu&ia c 1,Z dintre ele au !nclcat legislaia !n
vigoare cu privire la )i-area preurior.
6,
0semenea !nelegeri sunt puin viabile
pentru c unii/ dac nu toi partenerii/ !ncearc s 7tri%e&e5 pentru a reali&a
unele avantae. 0lteori modi)icarea raportului de )or dintre parteneri impune
revederea sau anularea vec3ior !nelegeri %i reali&area altora noi pe ba&a unor
negocier di)icile/ care s re)lecte noile raporturi de )or dintre participani.
Cle au ins !n practic un caracter/ c!t de c!t viabil atuci c!nd conunctura
economic este )avorabil/ produsele sunt puin diversi)icate/ iar producia are
un !nalt grad de concentrare/
bE )ormarea oligopolului mi-t; este structura de pia caracteri&at prin
e-istena unei )irme leader care se deta%ea& de celelalte prin )ora economic/
cota de pia %i nivelul e)icienei. Lirma lider !%i elaborea& propria strategie
privind preul/ o)erta/ re!noirea produciei etc./ comport!ndu-se ca un monopol
%i )1c!nd abstracie de ceilali concureni.
cE stabilirea unor !nelegeri temporare %i pariale asupra unor aspecte de
interes comun/ cum ar )i4
6,
"r. *cta+ian ,'-n. (reptul concurenei comerciale.Concuren neloial pe piaa intern %i internaional.
8ucure%ti 1??6. pag. 2+1 -2+#
*+
: C)ectuarea unor aciuni de cercetare %tiini)ic;
: Reali&area unor )u&iuni pariale prin constituirea unor )iliale comune !n
domenii tradiionale sau !n domenii noi;
: C-ercitarea de lobbi politic pentru a impune msuri legislative !n )avoarea
)irmelor e-istente %i atenuatea concurenei strine.
In mod )iresc se ridic !ntrebarea dac !n modelul comportamentului
cooperant !ntre )irmele oligopol mai e-ist concuren. Rspunsul este
a)irmativ/ cu preci&area c regula general este renunarea la concuren prin
pre/ )olosindu-se metode mult mai subtile %i ra)inate4 publicitatea/ acordate
de avantae cumprtorului pentru meninerea %i atragerea clientelei/ service-
ului/ etc.
**
CAPITOLUL III.
Protecia concurentei i monopolul - soluii la problema delimitrii
pieei
0.* olul concurenei i monopolului .n #i1iunea abordrii strategiilor i
comportamentelor operatorilor pieei.
!n teoria economic/ piaa trebuie s )ie considerat Dca %i curba costurilorE
ca un concept e--ante. C1nd anali&a pieei este )olosit pentru a e-plica %i
prevedea re&ultatele economice/ scopul este de a e-amina cum
constr1ngerile pieei a)ectea& comportamentul participanilor din cadrul ei.
61
2 presupunem/ de e-emplu/ c ar )i numai c1te dou maga&ine care v1nd
alimente !n dou dintre suburbiile unui municipiu. (ac prima suburbie ar
)i 8/ am putea crede ca locuitorii ei s-ar limita doar la cele maga&ine din
motive obiective Ddistana/ costul transportuluiE %i ast)el ar )i potrivit pentru
acesta pia anali&a situaiei ca duopol. $e de alt parte/ locuitorii din suburbia
2/ care se pot deplasa cu ma%ina/ sunt !ntr-o situaie cu totul di)erit.
0r )i di)icil s utili&m o anali& pornind de la situaia de duopol/ c3iar
dac aproape )iecare cap de )amilie s-ar aprovi&iona cu alimente din cele
dou maga&ine ale suburbiei !n care locuie%te. (ac ei ar )i !n situaia de a-%i
sc3imba
obiceiurile %i de a cumpra din cealalt localitate/ ar )i lipsit de sens s delimitm
suburbia ca unitate relevant pentru anali&/ pentru e-plicarea %i anticiparea
comportamentului preurilor %i pro)iturilor celor dou maga&ine din localitate.
Cu alte cuvinte/ ar )i imposibil s stabilim piaa relevant p1n c1nd nu
61
<&irciog =. "acroeconomie. C3i%inu 1??'/ pag 3?
*6
separm/ !n ca&ul consumatorilor/ necesitatea de avanta %i/ mai general/
p1n c1nd nu delimitm domeniul pieei independent de comportamentul
actual al participanilor. C3iar %i !n e-emplul dat am )cut o presupunere
implicit asupra 5raionalitii5 !n legtur cu preul din partea cumprtorilor/
adic am presupus ca !n situaia !n care li se o)er posibilitatea de a cumpra
mai ie)tin/ ei vor )ace acest lucru %i nu vor continua s se comporte ca !n
pre&ent/ )iind in)luenai de obiceiuri/ lene sau loialitate )a de locul de unde
cumprau p1n acum.
62
$rintre !ncercrile de a re&olva problema delimitrii pieei/ probabil cea
mai remarcabil dintre ele aparine lui Cournot %i lui "ars3all/ !ncercare prin
care este )i-at domeniul pieei !n spaiul !n care preul unui bun/ inclu&1nd
costul de transport/ este uni)orm.
Cste un punct de vedere important %i un instrument de anali& )olosit. (e
e-emplu/ un indiciu al internaionali&rii pieei de gr1ne a )ost/ de e-emplu/ la
s)1r%itul celui de-al doilea r&boi mondial/ de&voltarea unui sistem de preuri
la gr1u aplicabile universal. Cu toate avantaele sale/ aceast noiune nu
poate constitui )undamentul unei msurtori a pieei/ dup cum se e-clude prin
de)iniie posibilitatea veri)icrii aplicabilitii modelului concurenei per)ecte/
care spune c pe o pia neconcentrat economic se tinde spre uni)ormi&area
preurilor.
63
6u are sens s cercetm de ce dou )eluri de aspirin puse alturi pe
teg3ea se v1nd la preuri di)erite de vreme ce vrem s le declarm ca av1nd
piee di)erite. (e)iniia ar e-clude ast)el multe aspecte principale !n anali&a
pieei/ re)eritoare la posibilitatea discriminrii prin pre/ cum ar )i puterea
concurenilor/ ignorana consumatorilor sau alte )orme de 5e%ec5 ale pieei.
Pista lung de presupuneri
asupra comportamentului productorilor %i consumatorilor care ar )i
necesare pentru a de&volta aceast 5soluie practic5 a problemei !ntinderii
62
Bcescu M., Bcescu A., "acroeconomie %i politic macro. 8ucure%ti 1??'/ pag. #? -'+
63
=orsac Mag"alena. "acroeconomie. Clu-6apoca 1??'/ pag. 1,,
*#
unei piee )ac modelul nepotrivit pentru o msurare structural a pieei.
6+
9 alt !ncercare de a soluiona 5direct5 problema este de a speci)ica
c domeniul pieei include toate acele )irme care sunt con%tiente una
de comportamentul celeilalte. 9 asemenea de)iniie s-ar limita/ cel mult/ la
situaiile unei concentraii mari4 ar e-clude situaiile de concuren per)ect
%i pe cele !n care )iecare )irm nu este con%tient de comportamentul
celorlalte/ sau !n care ele nu rspund la sc3imbrile !n comportamentul
celorlalte )irme. $entru a !ndeprta aceast obiecie/ putem lrgi de)inita
inclu&1nd nu numai acele )irme care posed simul rivalitii/ ci pe toate
acelea care observ %i rspund unui set comun de parametri Dde e-emplu/
preurileE.
Brsturile acestei de)iniii sunt )olosite !n mod obi%nuit !n cercetarea
unui studiu de ca&. In mod evident/ o asemenea abordare are puine
cone-iuni cu cerinele tradiiei/ unde structura e-ogen a pieei trebuie
determinat independent de comportamentul participanilor. 6ecesitatea
lurii !n considerare a comportamentului participanilor !n aceast de)iniie
re&ult din dou probleme de substan.
"ai !nt1i/ !ntr-o economie cuprin&1nd )irme care cresc %i se diversi)ic/
este probabil ca percepia strategic pe care )irmele o au s )ie progresiv
asimetric4 percepia unui mic productor de bere asupra sc3imbrii
preului %i calitii de ctre alte )irme este )oarte di)erit de a unei
subdivi&iuni productoare de bere a unei companii multinaionale care vinde
produse substituibile %i complementare pentru bere.
.n al doilea r1nd/ aceast de)iniie/ )iind ba&at pe o percepie subiectiv
a participanilor/ ar prea s e-clud comportamentul )irmelor care sunt
alt)el dec1t raionale.
.n ca&ul maga&inelor alimentare din !mpreurimile municipiului/ cei doi
v1n&tori din suburbia 8 ar putea s presupun !n mod !ntemeiat ca nu au rivali
importani/ !n care ca&/ ca urmare a anali&ei duopoliste a acestei 5piee5/
6+
#ignescit M./ $oman. "acroeconomie. 8ucure%ti 2,,1/ pag. *? - 6+
*'
preurile %i pro)itul ar )i stabilite cu anticipie. Cei doi v1n&tori din suburbia 2
s-ar putea !n%ela %i ei g1ndind la )el/ pentru ei ma-imi&area pro)itului )iind un
comportament raional/ c3iar dac o delimitare corect a pieei ar demonstra c
aceasta a )ost o percepie gre%it a domeniului lui )uncional al concurenei. Cei
doi v1n&tori s-ar putea s nu )ie con%tieni de comportamentul nimnui altcuiva/
dar ar putea )i !ntr-adevr !n concuren cu maga&inele alimentare din alte
suburbii.
0semenea !nc3ipuiri %i erori din partea )irmelor sunt )apte semni)icative
ale vieii economice/ !n mod special c1nd ne g1ndim la di)erenierea calitativ
%i geogra)ic a produselor/ proces !n care calculele gre%ite %i neasigurate privind
comportamentul unuia dintre rivali sunt )apte obi%nuite. Gn e-emplu i&bitor al
acestui )enomen !n ultimii ani a )ost )aptul ca industria engle& de motociclete
nu era con%tient de importurile apone&e/ c3iar dup ce acestea au ptruns pe
pia !n mod vi&ibil/ !n ceea ce-i privea pe productorii britanici/ motocicletele
apone&e nu erau pe acea pia.
0st)el/ de%i cele dou soluii practice la delimitarea pieei sunt utile %i !n
munca aplicat nici una nu poate servi ca soluie pentru scopul anali&ei !n
vi&iune tradiional.
6*
Clasticitatea !ncruci%at a cererii este mecanismul principal sugerat pentru
delimitarea pieei !n aproape orice carte !n care este tratat aceast problem.
0ceasta %i-a reinut statutul de soluie a problemei de principiu/ !n ciuda )aptului
ca a )ost )olosit rar !n practic datoria )aptului ca obstacolele !n )olosirea sa ar
putea )i dep%ite dac s-ar dispune de su)icient in)ormaie. 0ceasta este !ntr-
adevr o situaie ciudat/ de vreme ce argumentul pre&entat mai sus
-suger1nd invariabilitatea elasticitii cererii - este e-trem de binecunoscut.
$resupunerea obi%nuit era c aceast msur a substituibilittii !ntre dou
produse a categoriei de bunuri ordinare s )ie )recvent/ dac elasticitatea
!ncruci%at dep%e%te ni%te valori po&itive predeterminate.
66
6*
P-r+uoiu M./ $iaa/ preurile %i alocarea resurselor. 8ucure%ti 2,,1/ pag. ?? - 1,*
66
Alini ,rian. 0nali&a "icroeconomic a agenilor economici !n condiii de pia. 8ucure%ti 2,,3/ pag. 1', -
1'3
*?
$roblema esenial de )olosire a elasticitii !ncruci%ate pentru
delimitarea !ntinderii pieei este c nivelul 5reducerii5 este complet
arbitrar din punct de vedere al teoriei economice %i c aceste elasticiti nu
pot )i aplicate !ntr-un mod consecvent %i cu )inalitate bine stabilit. Cle nu pot
)i )olosite pentru a determina nivelul inial global !ntr-un mod consecvent.
$entru a 3otr! dac un c1rnat este carne sau p1ine/ putem alege s anali&m
elasticitile !ncruci%ate/ a carnalului !n raport cu carnea de vit %i cea a
carnalului !n raport cu p1inea intermediar. (ar aceasta este o procedur
arbitrar. (e ce s 3otr1m s )olosim c1rnatul drept categorie de ba& !n loc
de una mai clar de)init cum ar )i salamul italian/ gogo%ile engle&e%ti sau
carnaii neme%ti sau o alt categorie mult mai limitat prin calitile sale
sau prim ambala.
0cum/ !n lumea real/ aceast problem va )i soluionat pentru noi de
nivelurile iniiale de globali&are stabilit de sistemul clasi)icaiilor
industriale
standard/ care )iind ba&at !n mare msur pe consideraiile o)ertanilor este
irelevant pentru nevoia unui criteriu ba&at pe cerere. Clasticitatea !ncruci%at
nu poate )i )olosit !ntr-un )el consecvent %i sistematic pentru a re&olva
problema nivelului de globali&are.
0ceste c3estiuni au )ost discutate invariabil !ntr-un conte-t pur static. 9
dat ce introducem dimensiunea timpului este imposibil s ignori di)erenierea
!ntre )enomenele pe termen scurt %i termen lung D)cut de "ars3allE/ de vreme
ce delimitarea pieei/ ba&at pe substituia !n consum/ poate )i )oarte di)erit
de delimitarea pe termen lung ba&at pe substituia !n o)ert.
6#
(ac cererea pentru igri !ntr-un anumit maga&in stesc este mai a)ectat
de preul berii din c1rciuma de peste drum/ dec1t de preul igrilor !ntr-un
maga&in din cel mai apropiat ora%/ pe care dintre ei ar vrea consumatorul J s-1
reuneasc !ntr-o singur 5ramur54 pe v1n&torul de igri %i pe cel de bere din
sat sau pe v1n&torul de igri din sat %i pe cel de igri din ora%T
6#
Belostecinic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu 1???/ pag. ##
6,
!n timp ce discuia acestei probleme se poart !n e-clusivitate ba&1ndu-se
pe elasticitatea cererii/ ar )i puin absurd s combinm igrile cu berea/
e-clu&1nd separarea geogra)ic a pieei igrilor/ de vreme ce aceste categorii de
pia ba&ate pe elasticitatea cererii ar trebui s serveasc cu succes ca delimitare
a ramurilor industriale.
0cest aspect al problemei re&ult uneori din comentarii mai degrab
oca&ionale/ cum c delimitarea pieei ar trebui ba&at pe elasticitatea cererii %i a
o)ertei a cror !ntreptrundere nu este niciodat clar speci)icat. (istincia pia-
ramur creea& un con)lict !ntre o delimitare din punctul de vedere al cererii
!ntre unt %i margarina %i o delimitare din punctul de vedere al o)ertei !ntre unt %i
br1n&.
0ceast problem creea& o mare con)u&ie !n testul statistic al modelului
lui "ars3all asupra concurenei. $e deasupra/ poate di)eri de domeniul
geogra)ic al consumului/ !n re&umat/ dac elasticitatea !ncruci%at a cererii n-ar
)i at1t de nepractic ca mod de msurare a parametrilor pieei/ ar e%ua la nivel de
principiu. (ac nu ar e%ua la acest nivel/ tot ar )i nepotrivit pentru aplicaiile
practice.
Cel mai important ecou al c1%tigurilor teoriei economice a concurenei a
)ost cel al recunoa%terii in)luenei pe care concurena real o are asupra
e)icienei
%i ec3ilibrului pieei. Lolosirea paradigmelor teoretice de ctre entitile care pot
)i identi)icate ca ageni sau operatori economici pe pia sau ca supervi&orS ai
mecanismului acesteia/ ba&at pe principii %i metode strategice/ considerarea %i
reconsiderarea e)ectelor obinute sau obtenabile repre&int/ !n ansamblu/ politica
concurenei. 2copul principal al politicii concurenei este/ din punct de vedere al
adepilor acesteia/ promovarea %i meninerea unui proces al concurenei
e)ective/ ast)el !nc1t s se obin o mai mare e)icien a alocrii resurselor.
0ceast vi&iune implic necesitatea concurenei ca o condiie a alocrii
e)iciente a resurselor atrase !n mecanismul pieei. 0ccentul mai mare pus pe
politica concurentei !ntr-o parte din ce !n ce mai mare a lumii/ !n ultimii ani/
61
re&ult/ cel puin parial/ dintr-o modi)icare politic prin renunarea la
plani)icarea %i intervenia guvernului !n economie %i orientarea tot mai mult
!nspre !ncrederea !n mecanismul preurilor libere.
(e%i poate prea a )i aproape un truism c concurena este esenial
)uncionrii normale a pieelor/ considerarea acestei a)irmaii introduce un
numr de )actori con)lictuali pe care/ cei care )ac politica/ trebuie s-i balanse&e.
$entru a trata cu atenie %i !n mod global ace%ti )actori/ pentru !nceput )acem
abstracie de e-istena e-ternalitilor Dbene)iciile %i costurile care a)ectea&
indivi&ii %i unitile economice/ sau neeconomice din a)ara tran&aciilor
comercialeE/ precum %i de oricare din e)ectele bunstrii provocate de
redistribuirea veniturilor. (e asemenea/ presupunem ca este posibil )olosirea
complet a )orei de munc prin austarea ratei reale a salariului la evoluia
raportului dintre o)erta %i cererea pentru munc !n di)eritele sectoare de
activitate. C3iar dac lista presupunerilor este lung %i pare a )i uneori absurd/
scopul urmrit !n demonstraie este de )apt o a)irmaie care/ din punctul de
vedere al unor economi%ti/ tinde s )ie acceptat cu bucurie. Liind date
asemenea presupuneri/ preul aduce testul obiectiv al valorii bne%ti !n utili&area
resurselor/ !n general/ o unitate a produsului este o)erit D)urni&atE/ numai dac
preul ei este cel puin egal cu cre%terea costului variabil sau cu costul marginal
al producerii acesteia.
$e termen scurt/ )irmele pot s v1nd produse la preuri sub costul
marginal din raiuni multiple4 )ie pentru a atrage clienii s le cumpere pentru
primul moment sau s le cumpere %i alte produse o)erite simultan/ )ie pentru a
c1%tiga sau a-%i menine o po&iie concurenial.
$e termen lung !ns/ preul este destul de ridicat !n raport cu costul/ pentru
a-i aduce pro)it/ !n acela%i timp/ clienii vor cumpra un produs numai dac
preul este mai mic sau egal cu valoarea atribuit de ei acestuia.
Ce se !nt1mpl !ns dac nu e-ist concuren !ntre
consumatori/ deoarece e-ist un cumprtor unic sau un cumprtor dominant >T
62
Gn cumprtor dominant se poate )olosi de puterea c1%tigat pentru a !mpinge
apreciabil preul sub cel pe care. el ar )i[ )ost pregtit s-1 plteasc pentru un
produs/ dac nu ar )i avut aceast putere/ !n acest ca&/ bunurile nu pot )i
produse/ deoarece nivelul ridicat al costului ar )i mai mare dec1t preul/ c3iar
dac el ar )i mai mic dec1t valoarea de pia DcompetitivE a produsului. 0ceasta
re&ult !ntr o pierdere absolut pentru productori/ !n condiiile monopsonului
Dcumprtorul dominantE ca imagine-oglind a cumprtorilor a)ectai/ !n
condiiile monopolului.
6'
$uterea de a in)luena preul/ de a-1 urca/ !n ca&ul productorilor dominani
%i de a-1 cobori/ !n ca&ul cumprtorilor dominani/ a )ost polul de atracie al
preocuprilor economi%tilor structurii pieei. C)ectul net al pierderii absolute a
)ost descris ca e)ectul static al puterii pieei/ deoarece el este ba&at pe cererea
dat %i condiiile costului/ pe termen scurt/ !n aceast vi&iune/ el este )recvent
pre&entat/ comport1nd o comparaie cu o situaie noional a 5concurenei
per)ecte5/ unde numrul mare de productori/ !n condiiile permanentei intrri
libere !n ramur a altora/ obin su)icient pro)it pentru a supravieui rivalitii.
Conclu&iile trase pornind de la modelul concurenei per)ecte s-au rsp1ndit
. su)icient/ gener1nd multiple anali&e !n domeniul politicii concurentei.
C)ectul static al puterii de pia este neambiguu. Cl implic/ totdeauna/
neec3ivoc/ c/ cu orice cerere dat %i !n condiiile costului/ concurena este bun.
(ar/ de )apt/ acest argument nu a putut )i )olosit e)icient pentru a usti)ica corect
condamnarea monopolului sau absena concurenei/ deoarece presupusele
condiii ale cererii date %i ale costului sunt evident nerealiste.
C)ectul de 5via lini%tit5 a monopolului/ dat adesea de descrierea
curioas a 5J ine)icientei5/ este mult mai semni)icativ dec1t e-ploatarea puterii
de pia/ mai ales ca acesta este )oarte susceptibil s atrag atenia cu
adversitate/ !ntr-o situaie de monopol/ managerii pot )i satis)cui de a
obine e-act at1t pro)it c1t s-i poat menine satis)cui pe proprietari s
trans)ere unele dintre procedeele puterii de pia ctre angaai/ prin
6'
,ocri =asile. "onopolul de stat !n producia de bunuri %i servicii. 8ucure%ti 1??#/ pag. ?3
63
veniturile mai mari pltite acestora pentru munc mai puin/ )c1ndu-le
propria via mai con)ortabil.
6?
Critica acestui model/ al monopolului/
sublinia& )r !ndoial/ spriinul acordat/ !n ultimii ani/ privati&rii utilitilor
publice Dmonopolul de stat al producerii %i distribuirii de bunuri publiceE %i
e)orturile depuse !n statele de&voltate din Curopa/ !ntre care "area 8ritanic
are dea su)icient e-perien !n acest sens/ pentru o reglementare speci)ic
riguroas a de&membrrii regiilor publice DautonomeE prin divi&area !n
multiple societi.
#,
2e %tie c/ !n )uncie de nivelul activitii/ dac intrrile
de )actori de producie sunt mari %i indivi&ibile pe produse/ pot implica
irecuperabilitatea costurilor. Recuperarea complet a costurilor este
asigurat/ !ns/ de economiile de scar/ care permit reparti&area acestor
costuri pe seama unui volum )oarte mare al re&ultatelor activitii/ !n timp
ce/ !n ca&ul activitilor de dimensiuni reduse/ acest lucru este imposibil. (e
aceea/ !n asemenea situaii din urm/ pe pia nu poate supravieui dec1t o
singur )irm/ aceea cu economie de scar.
0lternativa practic a monopolului poate )i un numr mic de )irme
-oligopolul. Concurena prin oligopol tinde ctre concentrarea acestuia
asupra altor instrumente dec1t preul4 reclama %i alte )orme de promovare.
$e termen lung/ ast)el de c3eltuieli de promovare a produselor pot avea
e)ect sc&ut/ pe di)erite pri de pia/ !ns !i determin pe clieni s pltesc
preuri mai ridicate dec1t !n situaia !n care pe pia ar )i un singur v1n&tor.
0%adar/ teoria economic ba&at pe perspectiva implicaiilor
concurenei prin costurile )irmei De)iciena internE nu este conclu&iv1.
0cest neauns a )ost recunoscut !n politica concurenei din rile vest
europene/ de care s-a inut seama !n )ormularea articolelor '* %i '6 ale
Bratatului de Ia Roma.
C)ectele dinamice ale concurenei nu se limitea& la e)iciena intern
a )irmelor. 9ricare politic desemnat s previn de&voltarea puterii de
6?
Belostecinic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu 1???/ pag. 16+ - 16?
#,
"i. *cta+ian ,'-n. (reptul concurenei comerciale.concuren neloial pe piaa intern %i internaional.
8ucure%ti 1??6. pag. 1',
6+
monopol sau s controle&e abu&ul acestuia/ trebuie s ia !n calcul nevoia
de a produce un stimulent pentru )irmele rivale/ !n sensul de a le !ncuraa.
(ob1ndirea puterii de pia de ctre !nelegerea e-plicit sau tacit
dintre )irme poate )i pre&umat av1nd e)ect ne)avorabil pentru bunstarea
economic !n cele mai multe ca&uri %i este/ ca atare/ un principiu u&ual
re)lectat !n politicile concurenei.
(ob1ndirea puterii de pia prin )u&iuni este !n general udecat prin
comparaia e)ectelor duntoare asupra concurenei/ cu avantaele !n
e)iciena intern. (ilema principal pentru o politic a concurenei este cum
ar trebui s se procede&e !mpotriva practicilor orientate pentru eliminarea
competitorilor actuali sau poteniali. 2oluionarea acestei dileme nu este
)oarte mult autat de teoria economic neoclasic/ %i anume prin modelul
propus al concurenei per)ecte/ !n care e-ist multe )irme care produc %i
v1nd un produs omogen %i o per)ect in)ormare a clienilor; nu e-ist scopul
di)erenierii sau al adversitii persuasive.
In lumea real/ concurena implic aciunea de ctre )irmele e-istente
pentru crearea barierelor Ia intrare %i pentru a crea %i utili&a strategii pentru
respingerea unor poteniali noi intrai !n ramur. $reul de ruinare/ preurile
de discriminare/ proli)erarea mrcilor/ contractele de distribuie e-clusiv
dintre v1n&tori sau distribuitori %i alte procedee toate tind s )ie v&ute/ !n
principiu/ ca procedee anticoncureniale/ de%i din punct de vedere al )irmelor
care le utili&ea& ele sunt arme concureniale.
(atorit comple-itii economiei reale/ a dinamismului structurii pieei/
a con)u&iilor care pot aprea !n tratarea legitimitii economice a
comportamentelor %i !ncadrarea corect din punct de vedere uridic a
acestora sau stabilit unele reguli generale %i preci&ri ale abordrii
acestor procese de)initorii ale concurenei reale. Cste important
distincia !ntre !nelegerile ori&ontale %i verticale.
.nelegerile ori&ontale se !nc3eie !ntre dou sau mai multe )irme din
6*
acela%i stadiu al produciei sau al circuitului valorii adugate.
#1
0semenea )irme se pot !nelege pentru )i-area acelora%i preuri pentru
produsele lor/ pentru limitarea vieii prea lungi a produsului/ )r s o)ere
servicii similare/ cu alte cuvinte/ s nu !ncerce s concure&e pentru v1n&ri/
la )iecare alte c3eltuieli. Reglementrile !mpotriva !nelegerilor acestui tip
sunt mai )recvent tacite/ dec1t e-plicite. 0lte aparent necunoscute !nelegeri/
cum este cea re)eritoare la sc3imbul de in)ormaii pot ridica opo&iia din
partea autoritilor concurenei/ deoarece ele )acilitea& operarea %i
consolidarea !nelegerii clandestine/ tacite sau pasive.
Beoria economic spriin condamnarea general a !nelegerilor
ori&ontale. C1nd dou sau mai multe )irme )u&ionea& !ntr-una pentru a
permite o deci&ie unit/ aceasta poate crea sau !ntri dominaia peste pia/
!ns ea poate )i bene)ic pentru consumatori %i bunstarea general/ din
cau&a economiilor de scar/ a e)icienei mai mari sau a utili&rii !n proporii
mai mari a inovaiei/ la acest nivel. 9 !nelegere !ntre )irme pentru a e-ploata
o colectivitate pri&onier a pieei/ cu neraionalitatea activitilor/ o)er mai
puine posibiliti de compensare a avantaelor bunstrii/ )iind inter&is.
#2
Consecinele asupra prosperitii nete a !nelegerilor verticale prin
restricionarea concurenei depinde de importana relativ a e)ectelor intra %i
inter-marc. Cvident/ o !nelegere de distribuie e-clusiv sau impunerea
unui pre minim de rev1n&are distorsionea& %i reduce concurena intra-marc.
Botu%i/ dac un ast)el de aranament d dreptul DposibilitateaE mrcii J s
concure&e e)ectiv mai mult cu alte mrci/ el spore%te/ evident/ concurena inter-
marc.
Bratamentul restriciilor verticale a )ost unul din cele mai
controversate divergene Dc3estiuniE a)ect1nd politica concurenei !n ultimii
ani.
Beoria economic nu spriin c1tu%i de puin o condamnare general a
#1
9stiun %. Cconomii de pia %i concuren. 8ucure%ti 2,,,/ pag. *? - 62
#2
:t>ncii :. 0vantaul concurenial4 manual de supravieuire %i cre%tere a )irmelor !n condiiile economiei de
pia.
8ucure%ti 2,,1. pag. 6? - #,
66
unor asemenea !nelegeri verticale/ cer1nd evaluarea ca& cu ca&. Pimit1nd
concurena intra-marc/ restriciile verticale pot repre&enta partea unei largi
!nelegeri de restr1ngere a concurenei !ntre mrci. (e e-emplu/
meninerea preului de rev1n&are spore%te transparena %i poate auta
5politic5 la !nelegerea tacit !n preuri - v1n&area e-clusiv ar putea )orma
o parte a strategiei comune D)ormal sau in)ormaiE de a limita intrarea pe o
pia/ atunci c1nd e-clusivitatea este reciproc4 productorul J va vinde
numai distribuitorului \ %i \ va cumpra e-clusiv de la J.
(ac o restricie vertical este impus !n mod colectiv de ctre un grup
de productori/ ea este evident puin probabil s )ie un procedeu care
!ncuraea& concurena !ntre membrii grupului/ !ntr-adevr/ ea este mai mult
probabil s )ie parte a unei strategii anticoncureniale.
#3
2 ne imaginm c un grup de )irme )urni&oare de produse substituibile
impune o !nelegere colectiv a v1n&rii e-clusive prin distribuitori/ ast)el !nc1t
oricare distribuitor care procur produse de la )urni&ori din a)ara grupului ar
putea )i subiectul blocaului colectiv. 0priori se a%teapt ca aceast !nelegere s
)ie un proiect de e-cludere a concurenei e-istente sau poteniale din a)ara
grupului %i probabil s )ie partea unei !nelegeri de e-ploatare colectiv a puterii
de pia/ ca/ de e-emplu4 )i-area preului/ limitarea calitii sau deprimarea
distribuitorilor marginali. (ar !nelegerea poate avea un motiv mai )avorabil4
de e-emplu/ ac3i&iionarea de ctre grup a suportului te3nic colectiv al
distribuitorului/ ceea ce repre&int un avanta net te3nic %i economic al
distribuiei.
#+
Pegile concurenei admit/ !n mod normal/ considerarea unor
asemenea motive )avorabile pentru restricionrile verticale impuse
colectiv/ !ns ele ar trebui s )ie privite ca e-cepie )a de presupunerea
general c asemenea restricii sunt anticoncureniale.
Ca un principiu general/ at1t politicile naionale/ c1t %i cele ale Gniunii
Curopene presupun restricionrile verticale impuse colectiv a )i duntoare/
#3
Po'a =. 2trategii concureniale.B!rgovi%te 1??#/ pag. +?
#+
,o?uhari A., 9mane =. 8a&ele teoriei economice. C3i%inu 1??3/ pag. 132 - 13#
6#
a)ar de ca&ul c!nd se dovedesc avantaoase. 0ltminteri/ restriciile verticale
impuse de productori individuali Dcu e-cepia celor re)eritoare la preurile de re
v1n&areE primesc o consideraie mai )avorabil.
#*
(e la milocul anilor >#,/ c1nd restriciile verticale de orice )el au devenit
e)ectiv ilegale/ a avut loc o mi%care progresiv !n aplicarea legii ba&at pe
presupunerea ca toate asemenea restr1ngeri sunt duntoare. 6umai
restricionrile preurilor pe vertical Dpreurile de rev1n&areE rm1n 5per se5
ilegale %i/ c3iar aceast e-cepie a )ost pe larg sc3imbat.
!ntr-o economie modern/ !ntre cei care des)%oar aceea%i activitate/
urmresc acela%i scop sau unul asemntor se mani)est libera concuren.
Concurena se mani)est !n mod liber !n msura !n care practicile utili&ate de
competitori sunt cinstite/ ace%tia trebuind s respecte un minimum de moralitate.
(ep%irea acestor limite are ca e)ect transmiterea asupra concurenei a
caracterului/ neloialitii %i/ ca urmare/ cel care le dep%e%te poate )i tras la
rspundere pentru sv1r%irea actelor sau )aptelor cali)icate drept neloiale.
6ecesitatea instituirii unor reglementri legale care s urmreasc/ s
sancione&e %i s reprime abu&urile de la regulile normale s-a impus datorit
apariiei tot mai )recvente a )ormelor comerciale anticoncureniale.
"ecanismul economiei de pia )uncionea& pe ba&a cererii %i o)ertei/
av1nd ca a- central preul/ care asigur autoreglarea ec3ilibrului pieei.
$entru a-%i !ndeplini acest rol/ )ormarea lui trebuie s aib loc !ntr-un mediu
concurenial normal.
"ediul concurenial normal este de)init prin urmtoarele coordonate4
1.C-istena mai multor productori %i/ respectiv/ a mai multor cumprtori/
condiie care elimin posibilitatea e-istenei unui monopol sau a altor )orme de
po&iie dominant pe piaa unor bunuri sau servicii;
2.C-istena diversi)icrii sortimentale a unui bun omogen considerat/
condiie care o)er posibilitatea mani)estrii diverselor opiuni posibile de ctre
#*
$oea P., ,oneanu @ Cconomie politic4 aplicaii practice. 8ucure%ti 2,,1/ pag. '+ -''
6'
eventualii participani pe piaa din amonte sau din aval/ cu care productorii sau
distribuitorii presupu%i !ntr !n raporturi economice de pia;
3.$articipanii pe pia sunt ageni economici raionali/ !n sensul c
)iecare este preocupat de alegerea celor mai bune variante de combinare a
)actorilor de producie/ !n scopul ma-imi&rii pro)itului Dpe termen scurtE %i
a valorii !ntreprinderii Dpe termen lungE;
+. (eci&ia de pre aparine e-clusiv agenilor economici/ nee-ist1nd
intervenii din partea <uvernului !n )ormarea preurilor/ ca nivel nominal;
*.Raionamentele de )undamentare a deci&iei s )ie de)inite de cerinele
de&voltrii durabile a !ntreprinderii/ care implic obiective pre&ente %i viitoare
ale
!ntreprinderii/ interne %i e-terne/ !n mediul concurenial Dde e-emplu/ obiective
te3nice/ te3nologice/ de calitate a produselor
%i competitivitate/ de protecie a mediului etc.E;
6. Intervenia statului !n economie s se )ac prin alte instrumente
dec1t preul/ iar dac este necesar/ s opere&e prin p1rg3iile de elastici&are a
preurilor controlate. (e e-emplu/ limita ma-im de pre d posibilitate
agenilor economici de a putea stabili preuri mai mici/ !n condiiile !n care
piaa permite acest lucru;
0ceste coordonate/ pre&entate detaliat mai sus/ care de)inesc mediul
concurenial normal se regsesc/ !n )inal/ !n bunstarea consumatorului. 0cesta
repre&int de )apt obiectivul )inal al )uncionrii pieei libere %i al mani)estrii
rolului statului ca suprevi&or al comportamentelor libere ale participanilor la
tran&acii !n cadrul pieei.
#6
3.2 olul statului .n asigurarea proteciei concurenei
Intervenia statului asupra mecanismului de )ormare a preurilor ar trebui s
#6
Praho+eana E. Cconomii %i politici economice. 8ucure%ti 2,,,/ pag. #?
6?
)ie aproape ine-istent %i s nu se mani)este direct prin )i-area preului.
Intervenia statului asupra preului este valabil !n anumite limite %i situaii
caracteri&ate de de&ec3ilibre/ cri&e considerate trectoare/ %i/ deci/ corectabile/
pe intervale de timp )oarte mici D3-6 luniE.
##
!n supraveg3erea preurilor/ statul/ prin <uvern/ practic urmtoarele )orme4
- limitarea nivelului preurilor/ !n scopul stoprii cre%terii e-cesive a acestora;
- avi&area nivelului/ austat pe perioade scurte de timp/ al preului
anumitor
categorii de bunuri at1t c1t se usti)ic intervenia respectiv/ !n scopul
controlrii/
stp1nirii procesului in)laionist propagat prin preuri.
#'
(e mrimea perioadei de timp pe care sunt aplicate aceste msuri
adoptate de <uvern ine e)iciena acestora/ respectiv/ aceste msuri sunt cu at1t
m e)iciente/ cu c1t perioadele de timp pe care acionea& sunt mai mici D3-6
luniE. $relungirea acestei perioade/ dar pe coordonate adaptate la noile cerine
%i con)orme cu reglemetrile legale/ va avea drept scop restabilirea
ec3ilibrului %i !ncetinirea,
cre%terii preurilor. In Republica "oldova/ principiile pe ba&a crora
)uncionea& mecanismul pieei !n ceea ce prive%te )ormarea preurilor %i
intervenia <uvernului !n cadrul acestui proces sunt preci&ate de art.+ din
Pegea 166-16'M12,* din 31.12.2,,,/cu privire la protecia concurenei.
(in cuprinsul acestui articol se desprind asemenea principii/ care vor )i
pre&entate !n cele ce urmea&.
1.$rimul principiu/ considerat %i )undamental/ este cel care
de)ine%te respectarea legitii caracterului economiei de pia4 5$reurile
produselor %i tari)ele serviciilor %i lucrrilor se determin !n mod liber prin
concuren/ pe ba&a cererii %i o)ertei5.
Celelate trei principii se re)er la aspecte e-cepionale care apar temporar !n
cadrul pieei !n ansamblul ei.
##
=lass An"reea. Comerul %i concurena !n condiiile guvernrii globale. 8ucure%ti 3))), 'ag. /)A 0 //)
#'
Duca 0urelia. Concurena %i intervenia statului. 8ucure%ti. 2,,1/ pag. #? - '3
#,
2. 0l doilea principiu preci&ea& c4 5$reurile %i tari)ele practicate de
regiile autonome/ precum %i cele practicate !n cadrul activitilor cu caracter
de monopol natural sau al unor activiti economice supuse prin lege unui
regim special se stabilesc cu avi&ul 0geniei 6aionale pentru
$rotecia Concurenei5. 0st)el/ preurile )undamentate de ctre cei care
sunt productori sunt supuse avi&rii de ctre un organism speciali&at !n
materie de preuri %i concuren din subordinea <uvernului.
0vi&area are drept scop evitarea abu&urilor/ !n sensul stabilirii unor
preuri e-agerat de mari. Botodat/ organismul speciali&at din
subordinea <uvernului are !n vedere %i reali&area de ctre !ntreprindere
a unui pro)it re&onabil/ precum %i adaptarea preurilor la ritmul in)laiei.
3. 0l treilea principiu vi&ea& o alt latur a competenei de
supraveg3ere general a )ormrii preurilor %i urmrirea evoluiei
acestora/ %i anume aceea a instituirii po&iiilor dominante sau ale celor de
monopol/ care s pro)ite de o parte important sau de totalitatea pieei pe
latura o)ertei %i s practice preuri abu&ive !n de)avoarea concurenilor
e-isteni %i a celor poteniali/ ca doritori de intrare !nramur4 5!n
sectoarele economice sau pe pieele unde concurena este e-clus
sausubstanial restr1ns prin e)ectul unei legi sau datorit unei po&iii de
monopol/ <uvernul poate/ prin 3otr1re/ s instituie )orme
corespun&toare de control al preturilor pentru o perioad de cel mult 3
ani/ care poate )i prelungit succesiv pe durate de c1te cel mult un an/
dac !mpreurrile care au usti)icat adoptarearespectivei 3otr1ri
continu s e-iste5.
+. Cel de-al patrulea principiu se re)er la aplicarea unor msuri prin
care <uvernul combate direct cre%terea e-cesiv a preurilor/ atunci c1nd un
asemenea )enomen este cau&at de o cri& economic/ cri& care perturb
)uncionarea normal a mecanismului pieei/ a concurenei. 0semenea
msuri nu presupun )i-area autoritar a unui pre sau tari)/ ci ele constau !n
instituirea limitelor de preuri. $reurile rm1n libere/ dar nivelul lor nu poate
#1
dep%i aceste limite4 5$entru sectoare economice determinate %i !n
!mpreurri e-cepionale/ precum situaii de cri&/ de&ec3ilibru maor !ntre
cerere %i o)ert %i dis)uncionalitate evident a pieei/ <uvernul poate
dispune msuri cu caracter temporar pentru combaterea cre%terii e-cesive a
preurilor sau c3iar blocarea acestora. 0semenea msuri pot )i luate prin
3otr1re pe o perioad de 6 luni/ care poate )i prelungit succesiv pentru
durate de c1te cel mult 3 luni/ c1t timp persist !mpreurrile care au
determinat adoptarea respectivei 3otr1ri5.
#?
2e impune c !n ca&urile 2/ 3/ +
intervenia <uvernului este posibil numai cu avi&ul 0geniei 6aionale
pentru $rotecia Concurenei/ autoritatea autori&at !n domeniul
concurenei.
',
$rincipiul general ce st la ba&a supraveg3erii generale a preurilor %i
tari)elor !n economia moldoveneasc/ cons)init de Pegea concurentei/ este
acela c politica concurenei %i implicit cea privind preurile/ care trebuie s
serveasc obiectivului )undamental al )uncionrii normale a concurenei/
instituie competena de avi&are a )ormelor de intervenie a <uvernului !n
materie de preuri autoritii administrative autonome !n materie de
concuren !n)iinat !n anul 1??6. 0ceast instituie este 0genia
6aional pentru $rotecia Concurenei care !%i e-ercit
atribuiile privind aplicarea Pegii concurenei respect1nd litera %i spiritul ei.
'1
(e%i 0genia 6aional pentru $rotecia Concurenei nu are printre
atribuiile sale pe cele care privesc nemilocit preurile/ prevederi ale
articolelor + %i 2#
privesc %i preurile/ !n articolul 2# se preci&ea& urmtoarele atribuii4
e)ectuea& din proprie iniiativ investigaii utile pentru cunoa%terea pieei ;
- sesi&ea& <uvernul asupra e-istenei unei situaii de monopol sau a altor
ca&uri/ asemenea celor prev&ute la art.+/ alin.D2E %i D3E/ propune
luarea msurilor considerate necesare pentru controlul preurilor;
#?
Guii %. Lormarea mediului concurenial %i poltica antimonopol. 8ucure%ti 1???/ pag. #? - '+
',
Pegea cu $rivire Pa $rotecia Concurenei nr.l 1,3--iv din 3,.,6.2,,, Monitorul *ficial Al $.Mol"o+a tu. /((0
/(12/3)4 "in 5/./3.3)))
'1
Belostecinic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu 1???/ pag. 1+,
#2
- sesi&ea& <uvernulului ca&urile de imi-tiune a organelor
administraiei publice centrale %i locale !n aplicarea pre&entei legi;
- avi &ea&/ di n punct de veder e al e) ect el or asupr a concur en ei /
pol i t i ca %i sc3emel e de acordare a a ut orul ui de st at %i
cont rol ea& respectarea acestor reguli;
- )ace recomandri <uvernului %i organelor administraiei publice
pentru adoptarea de msuri care s )acilite&e de&voltarea pieei %i a
concurenei.
"surile luate de <uvernul Republicii "oldova/ reglarea
comportamentelor drept cadru de disciplin privind preturile/ !n vederea
aplicrii programului de re)orm/ corespund cerinelor de)inite de principiile
de mai sus Dart.+E %i art.2# din Pegea concurenei.
'2
0semenea msuri )ac
obiectul 9rdonanei de urgen privind produsele %i serviciile regiilor
autonome/ ale activitilor cu caracter de monopol natural/ precum %i ale
activitilor economice supuse unui regim special pentru care preurile %i
tari)ele se vor stabili cu avi&ul 9)iciului Concurentei nr. 3M26.,2.1??# %i al
Qotr1rii de <uvern privind aplicarea de msuri cu caracter temporar
pentru combaterea cre%terii e-cesive a preurilor/ nr.3M26.,21??#.
0cestea cuprind dou categorii de msuri4
aE actuali&area periodic a preurilor %i tari)elor/ cu autorul cursului de
sc3imb sau al indicelui de consum/ la produsele %i serviciile cuprinse pe lista
ane-at la 9rdonana de urgen nr.3M1??#;
bE stabilirea preurilor ma-imale %i a perioadei inde-rii lor/ !n scopul
austrii lunar cu autorul cursului de sc3imb/ la produsele agenilor
economici din subordinea "inisterului Industriei %i Comerului.
Gn impact asupra concurenei !l au autoarele de stat. (in punct de vedere
al concurenei !n principiu/ acestea sunt inter&ise. Pegea acionea& numai
asupra celor directe/ cele deg3i&ate sau indirecte nu sunt a)ectate dec1t
'2
P-r+uoiu M./ $iaa/ preurile %i alocarea resurselor. 8ucure%ti 2,,1/ pag. 1+' - 1*3
#3
atunci c1nd se poate demonstra c sub aspect uridic - )ormal este vorba/ !n
realitate/ despre un autor de stat. $rin natura sa. autorul de stat
distorsionea& sensul maor al concurenei pentru c nu e-ercit un e)ect
po&itiv asupra mediului economic %i !n special asupra bene)iciarilor/ nici prin
stimulare nici prin coerciie;
- are e)ect in3ibitor asupra agenilor economici nesubvenionai/
!ntruc1t contribuia acestora la progresul economico-social nu mai poate )i
recompensat proporional;
- susine activiti %i )irme neeconomice Dcu pierderiE ceea ce !n cele din
urm de&avantaea& pe consumatori;
- generea& sau accelerea& inegalitile dintre agenii economici pe
criterii concureniale/ administrative;
- reali&ea& redistribuirea veniturilor %i a proprietii/ prin )aptul c
autoarele de stat !%i au sursa !n veniturile preluate de stat de la ali ageni;
- !ncalc principiul concurenei economice pentru c/ ast)el/ activitile
agenilor economici nu mai au loc !n condiii de egalitate !ntre ace%tia.
6ecesitatea proteciei consumatorilor )a de practicile abu&ive/
anticoncureniale. 6ecesitatea unei protecii a consumatorilor a aprut/ !n
general/ din cau&a multiplicrii practicilor abu&ive !n domeniul concurenei/ a
procedeelor moderne de 5mar=eting5/ care nu sunt !ntotdeauna loiale )a de
concureni %i au ca e)ect o presiune e-ercitat asupra consumatorului.
'3
In rile cu economie de pia/ protecia consumatorilor este tot mai
mult !n atenia legiuitorului/ mani)est1ndu-se un interes din ce !n ce mai larg
!n vederea instituirii unei discipline concureniale care include probleme
ale e)ectelor ce se rs)r1ng asupra consumatorilor.
'+
Gneori/ interesul
pentru aceste e)ecte este determinat !n raport cu problemele propriu-&ise
ale concurenei economice concrete/ normale. Consumatorii pot )i
nedreptii ca urmare a actelor de !nclcare a concurenei reale/ de natur
comercial. 0ceste acte pot )i sesi&ate de ctre pro)esioni%ti le&ai/ c1t %i de
'3
Bregel =., MatCner E.. Gra&her G. Kocul pieei. 8ucure%ti 2,,,/ pag. 13? ] 1+'
'+
Dr. $o&ert Morar. 2isteme de protecie a consumatorilor. 8ucure%ti 1??6/ pag. 2,, - 2,+
'3
#+
ctre consumatori care pot cere !ncetarea acestora/ atunci c1nd sunt atinse
interesele lor eseniale.
$rincipalele practici care pot )i suspectate c le&ea& protecia
consumatorilor sunt urmtoarele4
1E practici re)eritoare la preuri;
2E practici re)eritoare la condiiile de v1n&are.
3E $racticile re)eritoare la preuri sunt preurile impuse %i preurile
discriminatorii $reurile impuse se re)er la actele %i )aptele cu caracter
ilegal prin care se urmre%te/ !ntr-un anumit stadiu al procesului de
distribuie/ )i-area/ limitarea sau controlul preurilor. 0ceast practic
prive%te raporturile pe vertical !ntre productorii sau v1n&torii en gros
sau en detail.
'*
9 variant a preurilor impuse este aceea a preurilor recomandate/ de
re)erin/ indicative sau de catalog/ care pot )i !n realitate preuri impuse.
$reurile discriminatorii sunt inter&ise/ ne)iind usti)icate de
di)erene corespun&toare ale costului/ !n acelea%i condiii de v1n&are
$racticile re)eritoare la )ormele de v1n&are urmresc4 )ie reali&area
unor discriminri/ )ie captarea abu&iv a clientelei/ )ie in)luenarea libertii
de alegere a consumatorului. (in aceast categorie de practici )ac parte
urmtoarele procedee4
procedee selective/ care cuprind re)u&urile abu&ive de a vinde
produsele sau de a )urni&a servicii;
procedee de captare urmresc atragerea clientelei/ )ie a
rev1n&1rilor/ )ie a consumatorilor; unele dintre aceste procedee pot
crea !ntre )urni&or %i rev1n&tor o legtur sistematic ce poate
conduce la )orme de integrare vertical;
v1n&ri promoionale/ care pot )i v1n&ri cu prim/ !nsoite de cadouri
sau v1n&ri pe credit.
Reglementrile care vi&ea& protecia concurentei/ precum %i cele care
'*
P-r+uoiu M./ $iaa/ preurile %i alocarea resurselor. 8ucure%ti 2,,1/ pag. 1#+ - 1#*
#*
vi&ea& protecia consumatorului/ sunt ostile acestei )orme de v1n&are/
deoarece prima mre%te preul produsului principal/ a crui valoare se
repercutea& !n mod necesar asupra c3eltuielilor celui care o)er prima/ ceea
ce )ace ilu&orie gratuitatea. $rima )alsi)ic raportul pre-calitate/ care
trebuie s )ie motivul determinant pentru acordarea acesteia.
!ncadrarea primei !n categoria comportamentelor ilicite presupune deci
ca produsul principal %i cel pentru care se acord prima s )ie di)erite. $entru
protearea consumatorilor deosebit de important este %i transparena pieei/
transparen care const !n asigurarea condiiilor de in)ormare a consumatorilor
cu privire la preuri %i condiiile de v1n&are a produselor.
In)ormarea asupra preurilor intr !n obligaiile )iecrui v1n&tor de produse
sau prestator de servicii/ ace%tia )c1nd cunoscut suma de bani/ inclusiv
impo&itele cuprinse/ care trebuie pltite. 0colo unde este ca&ul li se pre&int %i
c3eltuielile suplimentare privind prestaiile suplimentare solicitate. $reul
anunat trebuie s cuprind mara comercial %i c3eltuielile legate de ambalare/
transport %i punerea mr)ii la dispo&iia consumatorului.
Consumatorul trebuie s )ie in)ormat asupra condiiilor de v1n&are/
asupra condiiilor contractuale ce )ac obiectul tran&aciei/ in)ormaii care
s permit angaarea prin contract !n deplin cuno%tin de cau&/ !n principal
aceste condii se re)er la4
- modaliti de plat;
-modaliti %i termene de livrare sau e-ecutare a prestaiilor;
-clau&ele penale Dlipsuri/ !nt1r&ieri/ anularea contractuluiE;
-limitele responsabilitii v1n&torului D!nt1r&ieri ale e-ecuiei/
deterioarea sau dispariia obiectelor !ncredinateE;
-condiii privind produsele de)ectuoase Dsc3imbul sau restituirea/
garania comercialE;
condiii de re&iliere sau de re)acere a contractului etc.
(in necesitatea satis)acerii dorinelor consumatorilor prin punerea la
dispo&iia acestuia pe calea o)ertei a produselor %i serviciilor dorite/ !n
#6
condiii !n care s nu se produc le&area bunstrii lui a aprut protecia
consumatorului.
'6
$entru economia Republicii "oldova/ trecerea de la controlul
administrativ total subordonat plani)icrii centrali&ate la libertatea
comportamentelor operatorilor economici pe piaa bunurilor %i serviciilor/
introducerea elementelor administrative de supraveg3ere %i proteare a
concurenei economice pare contradictorie/ iar modalitatea de creare a
cadrului legislativ %i instituional poate )i
controversat.
'#
Pa toate acestea se adaug strdaniile teoretice %i practice de a se
!nelege %i a se aplica corect doctrine !nsu%ite %i instrumente )olosite de cei
din rile care au dea tradiie !n materie de concuren economic %i de
protecie a consumatorilor !n acest conte-t.
0semenea strdanii se depun la nivelul c1torva verigi ale entitilor care/
)ie c sunt operatori direci pe pia/ )ie c sunt instituii cu competen
atribuite prin lege de a identi)ica %i corecta abaterile care se mani)est ca
practici anticoncureniale sau )enomene care pot deveni periculoase !n
aceast materie.
''
$e )ondul preocuprilor )ire%ti !nscrise pe calea progresului de de&voltare
%i moderni&are a produciei %i distribuiei/ precum %i de creare a unei
urisprudente speci)ice privind raporturile contractuale !ntre agenii economici/
cerina crerii mediului concurenial %i a respectrii comportamentelor loiale ale
celor care se con)runt !n lupta pentru a c1%tiga po&iii )avorabile pe pia devine
tot mai real %i mai acut. Con%tienti&area rolului concurenei !n de&voltarea
economiei/ a ec3ilibrului %i bunstrii a dat na%tere la preocupri constante %i
convergente ale entitilor care !%i !ncruci%ea& aciunile ca productori/
prestatori/ consumatori/ aprtori ai legilor etc.
Comportamentele speci)ice mani)estate care se pot identi)ica aparin/ a%adar/
'6
Dr. $o&ert Morar. 2isteme de protecie a consumatorilor. 8ucure%ti 1??6/ pag 12?
'#
B>rna ,., Do&rescu E. Cconomie $olitic4 teorii %i aplicaii. 8ucure%ti 2,,3/ pag. 1'? - 1?6
''
0bra3am -Lrois./ <illbert. Cconomie politic. 8ucure%ti 1??+/ pag . ''
##
celor dou categorii de entiti4
operatori economici/ pe de o parte;
instituiile statului/ ca autoritate !n materie de concuren/ pe de alt parte;
(e%i economia de pia este de)init !n principal prin libertatea de aciune a
operatorilor economici/ )orma de concuren care s-a impus dintre concurena
imper)ect/ !n care se regsesc/ !n proporii di)erite %i cu intensiti di)erite ale
evoluiei lor/ toate tipurile/ av1nd la e-tremiti cei doi poli4 concurena
per)ect la un pol %i monopolul la cellalt pol. (intre acestea/ tendinele ctre
monopol sunt nedorite/ pentru dis)uncionalitatea pe care acesta o produce
pieei %i e)ectele predominant negative !n planurile ec3ilibrului/
e)icienei/ bunstrii consumatorilor.
0%adar/ !n spaiul de)init al pieei !n care concurena este recunoscut ca un
element constituitiv al mecanismului acesteia/ sunt surprinse urmtoarele
po&iii autonomi&ate/ dar ale cror interese converg ctre obiectivul
)undamental al avantaului ma-imi&at al consumatorului4
- productorii/ distribuitorii de bunuri %i de servicii prin activitatea de
producie %i
distribuie
- utili&atorii bunurilor %i serviciilor prin activitatea de prelucrare a bunurilor sau
deconsum a acestora
- statul/ prin politica acestuia privind mecanismele pieei %i obiectivele
de de&voltare economic/ protecie %i bunstare a consumatorilor prin
reglarea comportamentelor operaiilor pe pia.
(ac pentru )iecare categorie de operatori economici/ !n raportul
dintre interesul individual %i cel social/ prioritate are cel individual vi&1nd
consolidarea po&iiei )avorabile pe pia/ pentru stat/ preocuparea
permanent trebuie s )ie aceea de a )i neutru %i de a urmri egalitatea de
%anse pentru toi operatorii economici4 ast)el/ a)lai !n libertate %i dominai
de preocuparea pentru progres prin care se pot impune !n )aa clienilor cu
#'
produse per)ormante diversi)icate %i relativ mai ie)tine dec1t ale
concurenilor/ operatorii economici se mani)est activ !n concurena
caracteristic a pieei de)inite/ ca pia a produsului %i ca pia delimitat
geogra)ic.
Restriciile de ast&i/ considerate ca )orme de !nclcare a
principiilor concurenei corecte %i active sau ca pericole !n perspectiva
imediat a evoluiei )enomenelor speci)ice pieei libere/ se re)er la
comportamentele speci)ice ale categoriilor de entiti surprinse !n
!ncruci%area preocuprilor acestora4 operatorii economici !n )orma dual a
parteneriatului %i statul4
- practicile anticoncureniale sub )orma !nelegerilor sau a practicilor
concertate abu&ive/ inlu&1nd %i pe cele determinate de po&iia dominant/
apropiat celei de monopol;
- concentrrile economice potenial generatoare de po&iii
puternice %i comportamente tendenioase !n dominaia pieei;
- autoarele de stat acordate !n avantaul privilegiat al unor operatori
economici
- comportamentele !ntreprinderilor repre&entante ale monopolului statului
sau ale altor drepturi e-clusive acordate de ctre autoritile publice
Concurena este )orma speci)ic de mani)estare a atitudinii pe pia a
celor care produc %i distribuie bunul sau bunurile care )ac obiectul pieei
de)inite din punctul de vedere al consumatorilor pe o anumit &on
geogra)ic/ !n concuren obiectivul )undamental al ma-imi&rii
pro)itului !n perspectiva imediat a rentabilitii %i a valorii !ntreprinderii
!n perspectiva relativ !ndeprtat a e)icienei totale a investiiei/ generea&
strategii care pot genera abu&uri %i bariere )a de con)rai/ prin costuri de
oportunitate mari %i pierderi pe seama scoaterii de pe pia sau a e%ecului
intrrii !n ramur. Botodat/ prin propagarea lor/ e)ectele negative se
rs)r1ng asupra consumatorilor )inali. Concurena este )actorul de
dinamism pentru progres/ e)icien/ ec3ilibru %l bunstare. $e o pia
#?
considerat/ )iecare productor %i distribuitor este interesat de po&iia sa )a
de clieni/ urmrind s c1%tige o bun parte din cerere pentru o)erta sa.
(ar acest c1%tig nu poate )i reali&at dec1t numai prin preuri bune Dnu
prea mari sau/ alt)el spus/ miciE %i calitate bun. Cei doi )actori ai acestui
raport -preul %i calitatea-sunt recunoscui de ctre consumatori.
C1%tigtorii competiiei sunt aceia care o)er un bun considerat/ pentru cea
mai bun calitate/ la cel mai cobor1t pre. Cste )iresc/ deci/ c pentru )iecare
operator economic se mani)est dubla preocupare4 reducerea costurilor care
pot )i remunerate de preuri mai mici/ cu pro)ituri re&onabile;
!mbuntirea calitii/ a per)ormanei. 0mbele aspecte !nseamn
progres. Cle asigur e)iciena la productori %i distribuitori %i
ma-imi&area utilitii la consumatori. $e aceast ba&/ se obine
diversi)icarea sortimental/ multiplicarea alternativelor pentru consumatori/
preuri relativ mai mici/ posibilitatea ec3ilibrrii pieei.
CONCLU5II
In lucrarea de )a este anali&at o totalitate de indici/ !mpreurri %i
urmri/ care alctuiesc !n esena sa )enomenul concurenei %i monopolului. (e
asemenea/ este )cut %i o anali& de ansamblu a )enomenelor date/ a
principalelor concepte istorice de )ormare %i de&voltare a lor. Ca !nceput am
de)init principalii )actori datorit crora a aprut %i sa de&voltat )enomenul
de concuren/ respectiv monopol/ ca parte dintr-un sistem. 0m de)init %i
',
e-plicat noiunile de grup strategic/ pia geogra)ic de re)erin/ avanta al
costului %i in)luena pe care acestea o au in condiiile unei economii de pia.
Grmrind scopul de a da o reglementare uridic acestor dou )enomene/ am
cutat !n literatura de specialitate %i printre actele normative/ !ncep!nd cu
Constituia/ ba& uridic a e-istenei )enomenelor date %i a nivelului de
cercetare a lor. 2tabilind/ !n )inal/ esena )iecrui )enomen !n parte %i d!ndu-i un
)undament legal de e-isten/ am !ncercat s artm gradul de in)luen a
)iecruia !ntr-o economie de pia/ indicele de interdependen at!t unul
)a de cellalt/ cit %i !n legtur cu celelalte componente de sistem. 0v!nd ca
unul dintre obiectivele de cercetare impactul monopolului %i concurenei asupra
societii %i protecia consumatorului am reu%it s demonstrm/ prin e-emple
concrete/ rolul imens pe care !l are statul !n aceast privin.
0nali&a )enomenelor de concuren %i monopol a )ost e)ectuat !n ba&a
legislaiei !n vigoare / literaturii de specialitate/ %i revistelor indicate !n
bibliogra)ie.
Consider c obiectivele stabilite au )ost atinse/ atit !n ceea ce prive%te
pre&entarea materialului %i anali&a asupra lui/ c!t %i !n ceea ce prive%te
structura te&ei. Be&a dat este elaborat !n con)ormitate cu legislaia
comercial !n vigoare/ dar s-a inut cont %i de cea vec3e D!n ca&ul
reglementrii )enomenului de concurenE c!t %i de cea ce se a)l !n proces
de elaborare D!n ca&ul monopoluluiE.
Pegislaia vec3e a )ost precutat pentru a )ace comparaie !ntre vec3i %i
nou/ pentru a putea evidenia avantaele legii noi %i a le delimita de
de&avantaele legislaiei vec3i. (easemenea acest )apt a )ost necesar pentru a
compara legislaia ce reglementea& concurena %i monopolul din Republica
"oldova cu legislaia altor state/ pentru a vedea dac ea corespunde
'1
standardelor europene/ at!t !n vederea reglementrii relaiiloe economice
dintre companii/ c!t %i a proteciei consumatorului.
Consider c scopul stabilit la elaborarea pre&entei lucrri - de a stabili
conceptul de concuren %i monopol/ de a e-plica necesitatea e-istenei unui
cadru legislativ pentru reglementarea acestor )enomene/ de a stabili importana %i
e)ectele concurenei %i monopolului pentru societate/ precum %i e)ectele unor
posibile devieri in mecanismul de bun)unctionare a lor - a )ost atins.
0v!nd !n vedere situaia social economic !n care se a)l Republica
"oldova la etapa actual/ sistemul politic %i tran&iia spre o economie de
pia/ a% putea spune c legislaia comercial )ace )a F pe de o parte/ %i este
tipic F pe de alt parte/ av!nd !n vedere evoluia )enomenelor similare la
statele de&voltate ce acum posed un !nalt potenial economic. (eci/ perioada
re)ormelor %i modi)icrilor/la nivel de reglementare uridic/ prin care trece
Republica "oldova la etapa actual este pe cit de inevitabil pe at!t de
necesar/ !n urma anali&ei )cute legislaiei comerciale ale rii noastre/ %i !n
special a celei ce se re)er la regimul uridic al concurenei %i monopolului/ am
depistat unele neaunsuri sau/ alt)el spus/ situaii care ar necesita o atenie mai
deosebit/ cum ar )i spre e-emplu domeniul de reglementare al monopolului/ !n
legtur cu acest )apt propun/ adoptarea de legi speciale !n s)ere ce constituie
interes deosebit pentru stat/ dup modelul altor ri. (e e-emplu legi aparte !n
ceea ce prive%te stupe)iantele/ alcoolul/ v!n&area armelor/ !n legile
moldovene%ti/ cu toate c nu apare e-pres prev&ut noiunea de 7monopolist
de stat5/ aceasta e-ist/ !n esen.
0cest )apt se )ace deosebit de simit c!nd merge vorba de pieele
alcoolului %i tutunului. (ac acestea ar deveni monopol de stat !n mod
o)icial/ rspunderea
pentru re&ultatele activitii o vor purta probabil/ structurile statului. Pa
moment )uncionarii publici nu intreprind dec!t ni%te aciuni 3aotice !n
vederea redresrii situaiei pe aceste piee. 0lcoolul %i tutunul au devenit
dea monopol de stat !n multe ri din C2I/ )apt datorat veniturilor mari pe
'2
care poate s le aduc acestea !n buget. Pa noi !ns/ despre monopoli&area
acestor dou piee incepe s mearg vorba doar c!nd bugetul de stat
!nt!mpin anumite di)iculti. . (ar/ in condiiile in care maoritatea
!ntreprinderilor sint privati&ate/ a institui monopolul de stat )r a inclca
drepturile de proprietate se dovede%te un lucru nu !ntotdeauna posibil.
0cest )apt ar aduce !n primul rind respectarea dreptului de proprietate
a diver%ilor ageni economici din s)erele susnumite/ c!t %i nu !n ultimul
rind o stabilitate economic/ prin deinerea controlului a unora din celor
mai rentabile s)ere ale economiei naionale.
BIBLIOGRAFIE:
Acte normative:
1. Constituia Republicii "oldova/ adoptat la 2? iulie 1??+
2. Pegea Republicii "oldova cu $rivire la $rotecia Concurenei nr.l 1,3-JIA
'3
din 3,.,6.2,,, "onitorul 9)icial 0l R."oldova nr.166-16'M12,* din
31.12.2,,,
3. Regulamentul 0geniei 6aionale pentru $rotecia Concurenei Dane- la
Pegea cu $rivire la $rotecia ConcureneiE
$e+iste, alte 'u&licaii
+. Drgulnescu 6., $rotearea consumatorilor-obiectiv prioritar al oricrui
guvern/ Revista 7Cconomistul5 1+2M1??1
*. *. ,'-n, Regimul privati&rii societilor comerciale cu capital de stat/
7Revista de drept comercial5/ nr. 3M1??1
Monografii.
6. Al&ert Michael Capitalism contra capitalism. 8ucure%ti/ Cd (idactic %i
$edagogic/ 1??+
#. Al&u ,rian. 0nali&a "icroeconomic a agenilor economici !n condiii de
pia. 8ucure%ti/ Cd. 02C 2,,3
'. A&raham D;rois., Gill&ert. Cconomie politic. 8ucure%ti/ Cd. C-pert/ 1??+
?. B>rna ,., Do&rescu E. Cconomie $olitic4 teorii %i aplicaii. 8ucure%ti/ Cd.0ll
8ec=/ 2,,3
%).Bcescu M., Bcescu A., "acroeconomie %i politic macro. 8ucure%ti Cd.
C-pert/ 1??'
11.Belostecinic Grigore. Concuren. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inu/ Cd.
0.2.C."./ 1???
/3.,ar E., P-rachi %, :tratan E. "icroeconomie.Cconomie 0plicata. C3i%inu/
Cd. Pumina/ 1??'
l5.,o?uhariA., 9mane =. 8a&ele teoriei economice. C3i%inu 1??3
1A.,ocri =asile. "onopolul de stat !n producia de bunuri %i servicii. 8ucure%ti/
Cd .0.2.C. 1??#
%4.,'in *., (reptul concurenei comerciale. 8ucure%ti/ Cd. Cconomic/ 1??'
16.Daniela Ancua, Ga+ril Emil. "icroeconomic4 Beorie %i 0plicaii. 8ucure%ti/
Cd. Conspress 2,,2
1#.Daniela Ancua . . $iee !n concuren per)ect %i imper)ect. 8ucure%ti / Cd.
'+
Conspress/ 2,,1
/1.Duca Aurelia. Concurena %i intervenia statului. 8ucure%ti./ Cd. Lundaiei
7Rom1nia de "!ine5/ 2,,1
1?.Du Ale!an"rina. "acroeconomie apro)undat. Bimi%oara/ Cd. $orto-Lranco/
2,,3
2,. dr. *cta+ian ,'-n. (reptul concurenei comerciale. Concuren neloial pe
piaa intern %i internaional. 8ucure%ti/ ed. Pumina Pe-/ 1??6 21.Dr. $o&ert
Morar. 2isteme de protecie a consumatorilor. 8ucure%ti/ 0II 8ec=/ 1??6
33.%saic0Maniu A., Mitru ,., =oineagu =. "acroeconomie %i anali& macro.
R!mnicu-A!lcea 1??6
23.;aulEner D., BoFman ,. Clemente de strategii concureniale. 8ucure%ti/ Cd.
Qumanitas/ 2,,,
2+.;rie"man Milton. Capitalism %i Pibertate. 8ucure%ti/ 0rc/ 1??* 34.Goronea
,., GoroneaA.. Cconomie politic/ Cd. Pumina Pe- 1??* 3(.Georgescu 6.
"icroeconomie. $rincipii %i soluii. 8ucure%ti/Cd. (idactic %i $edagogic/
1??*
3G.Grosu M. Cconomie $olitic. C3i%inu/ Cd. 02C"/ 2,,1
2'.<uu I. Lormarea mediului concurenial %i poltica antimonopol. 8ucure%ti
1???
3H.Bregel =., MatCner E., Gra&her G. Kocul pieei. 8ucure%ti/ Cd. Qumanitas. 2,,,
5) .Moneanu T., Purcrea T. Concurena. <3idul a)acerilor per)ormante.
8ucure%ti/ Cd. Qumanitas/ 1???
31.Mihai Emilia. Concurena economic4 libertate %i constr!ngere uridic.
8ucure%ti/ Cd. C-pert/ 2,,+
32.Marin D., :tancu :., $oman M. "icroeconomie 4 aplicaii. 8ucure%ti/Cd. 0II
8ec=/ 2,,,
55.Me"elea tefan. "icroeconomie 0plicat. 8ucure%ti/ Cd. Gniver/ 2,,3
3+.Marin D., $oman T. $rogramare concurent4 teorie %i aplicaii. 8ucure%ti /
Cd. 0ll 8ec=/ 1??6
54.Morar $o&ert. Cconomie politic4 politici economice. 8ucure%ti 2,,+
'*
5(.Morega D., Mlai A., Po'escu<. "acroeconomie. 8ucure%ti/Cd. Gnivers/
2,,1
5G.*an Gheorghe. "onopol %i monopol natural - concepte de ba& ale
mecanismelor de pia. 8ucure%ti/ Cditura Cconomic/ 2,,+
3'. Po'escu ,., ,iucur D., Morego D. "icroeconomie concurenial. 8ucure%ti/ Cd.
Pumina Pe-/ 1??#
3?.Praho+eanu E. Cconomii %i politici economice. 8ucure%ti/ Cd. Pumina Pe-/
2,,,
+,.Po'a =. 2trategii concureniale.B!rgovi%te 1??#
Al.P-r+uoiu@, $iaa/ preurile %i alocarea resurselor. 8ucure%ti/ Cd. (idactic
%i $edagogic/ 2,,1
A3.$oca P., ,oneanu %. Cconomie politic4 aplicaii practice. 8ucure%ti/ Cd.
(idactic %i $edagogic/ 2,,1
+3.$omul Petru =onica. (rept comercial. 8ucure%ti/ Cd. Cconomica/ 2,,,
AA.:tanciu :., An"rei T. "icroeconomie4 teorie %i aplicaii. 8ucure%ti/ Cd.
Pumina - Pe-/ 1??2
A4.:maran"a Angheni, Mag"a =olonciu, ,amelia :toica. (rept comercial.
8ucure%ti 2,,,
A(.:ergiu Bales, drept Comercial/ C3i%inu/ 2,,*
+#.:il+ia ,ristea, ,amelia :toica. (rept comercial. 8ucure%ti Cd. Pumina Pe-/
2,,,
A1. tefan =. Cconomie politic. <alai 1??2
AH.:tancu :. 0vantaul concurenial4 manual de supravieuire %i cre%tere a irmelor
!n condiiile economiei de pia. 8ucure%ti/ Cd. 02C/ 2,,1
4).Tomescu 6. 0nali&a mediului concurenial. 8ucure%ti/ Cd. C-pert/ 2,,1
4l.TomaAngela. "acroeconomie4Indicaii "etodice. C3i%inu/ Cd. 0.2.C."./
2,,2
43.Ta&arcea Ala. $articularitile %i )actorii )ormrii preurilor !n condiiile
concurenei monopoliste. C3i%inu 2,,2
45.#ignesu @, $oman M. "acroeconomie4 o abordare cantitativ. 8ucure%ti/ ed.
'6
Qumanitas/ 2,,*
*+.#ignescul., $oman. "acroeconomie. 8ucure%ti/ Pumina Pe-/ 2,,1
44.9stian @ Cconomii de pia %i concurent. 8ucure%ti/ Cd. Cconomic/ 2,,,
*6. =ass An"reea. Comerul %i concurena !n condiiile guvernrii globale. Cd.
Qumanitas/ 8ucure%ti 2,,,
*#.<&-rciog =., "icroeconomic4 teorie %i aplicaii. C3i%inu/ Cd. 0.2.C."./
1??6
41.<&-rciog =., <&-rciog6. "icroeconomic 0plicat. C3i%inu/ Cd. 0.2.C."
2,,1
4H.<&-rciog =. "acroeconomie. C3i%inu/ Cd. 02C"/ 1??'
().=orsac Mag"alena. "acroeconomie. Clu-6apoca 1??'
'#