Sunteți pe pagina 1din 167

Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare


urban integrat a municipiului Bucureti
i a teritoriului su de susinere i influen































VOLUMUL I

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare
urban integrat a municipiului Bucureti i
a teritoriului su de susinere i influen
Conceptul strategic Bucureti 2035
- FAZA A II-A -


D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Faza a II-a:
Formularea obiectivelor strategice si a
directiilor de actiune; Politicile de
dezvoltare; Plan de actiune; Monitorizare
si Evaluare; Planul institutional-legal;
Planul de marketing; Planul de
comunicare-participare.


CONCEPT STRATEGIC BUCURETI 2035

BENEFICIAR:
Primria Municipiului Bucureti


PROIECTANT GENERAL: CONSORIU DE PROIECTANI
Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiz i Consulting
Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu
Bucureti ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache


S.C.IHS Romania S.R.L.


S.C.EMI INVEST S.R.L.






ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache
Coordonator proiect: lect.arh.Liviu Iani
Dr.arh. Nicolae arlung
Dr.arh. Sorina Racoviceanu
Dr. arh.Mircea Enache
Asist.urb.Mihai Alexandru
Asist.urb.Andreea Popa

Cerc.t.princ.dr.Manuela Stnculescu
Cerc.t. Rzvan Voinescu
Lect.dr.arh.Angelica Stan
Prof.dr.arh. Nicolae Lascu
conf.dr.arh.Sergiu Nistor
Conf.dr.arh.Ctlin Srbu
Prof.dr.ing. Ioan Bica
Dr.ing. Radu Gogu
Conf.dr.arh.Monica Rdulescu
Ing.Eugen Ionescu
Lect.dr.arh.Mihaela Negulescu
Ing.tefan Fierscu
Conf.dr.arh.Cerasella Crciun
Urb.Reinhold Stadler
Urb.Ioana Ivanov
Soc.Marius Plecan

Arh.Ctlina Ioni
Cons. Iuliana Leca
Cons. Mircea ulea
Lect.dr.arh.Claudiu Runceanu
Arh.Antonela Rou
Urb.Paul Murean Iuga


Consultani:
Prof.dr.arh.Alexandru Sandu
Prof.dr.arh.Doina Cristea
Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu

D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

CUPRINS:

Contents
Etapa a II-a : .................................................................................................................. 5
Formularea obiectivelor strategice si a directiilor de actiune; ........................................ 5
Politici de dezvoltare; ..................................................................................................... 5
Plan de actiune; ............................................................................................................. 5
Monitorizare si Evaluare; ............................................................................................... 5
Plan institutional-legal; ................................................................................................... 5
Plan de marketing;......................................................................................................... 5
Plan de comunicare-participare. .................................................................................... 5
INTRODUCERE ............................................................................................................ 6
1. CONCEPTUL STRATEGIC I ROLUL SU N DEZVOLTAREA
BUCURETIULUI .................................................................................................................. 7
1.1. Conceptul strategic ca plan n timp i spaiu.......................................................... 7
a. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN SPATIU .................. 7
b. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN TIMP ...................... 8
c. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN PLANIFICARE ....... 9
d. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN RAPORT CU
STRATEGIA EUROPA 2020................................................................................................ 11
2. CONTEXTUL I FACTORII DETERMINANI PENTRU SUCCESUL
STRATEGIEI........................................................................................................................ 12
1.1. CONSIDERATII PRELIMINARE ....................................................................... 12
2. SINTEZA ETAPEI I .............................................................................................. 17
2.1. CONCLUZIILE ETAPEI I .................................................................................. 17
2.2. RECOMANDARI ALE ETAPEI I ....................................................................... 20
2.3. DIAGNOSTIC .................................................................................................... 22
2.4. VIZIUNEA .......................................................................................................... 26
2.5. DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE ..................................................... 27
2.5.1. DIMENSIUNEA TERITORIAL - DIRECII STRATEGICE PENTRU
BUCURETI I TERITORIUL SU DE SUSINERE I INFLUEN ................................. 27
2.5.2. DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE PENTRU MUNICIPIUL
BUCURESTI - 2035 .............................................................................................................. 29
2.6. COMUNICAREA REZULTATELOR ETAPEI I .................................................. 31
3. PREZENTAREA GENERAL A ETAPEI II ......................................................... 32
4. VALORI FUNDAMENTALE I PRINCIPII ALE CONCEPTULUI STRATEGIC .... 33
4.1. VALORI ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 ....................... 33
4.2. PRINCIPII ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 ................... 33
5. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTRII CAPITALEI PN N 2035 .. 33
5.1. LISTA OBIECTIVELOR CONCEPTULUI STRATEGIC ..................................... 33
6. OPIUNI STRATEGICE I FLEXIBILITATEA CONCEPTULUI STRATEGIC ...... 37
6.1. DOMENII DE INTERVENTIE SI ZONE STRATEGICE PENTRU
BUCURESTI 2035 ................................................................................................................ 37
7. PRIORITI STRATEGICE DE LUAT N CONSIDERARE PT ZONA DE
SUSINERE I INFLUEN ................................................................................................ 62
7.1.1. INTRODUCERE ............................................................................................. 62
7.1.2. RELAIA CU DIAGNOSTICUL ...................................................................... 62
7.1.3. Delimitarea teritoriului metropolitan ................................................................ 63
7.1.4. POLITICI PRIORITARE ................................................................................. 64
7.1.5. PROGRAME I PROIECTE PRIORITARE.................................................... 64
8. POLITICI PUBLICE PROPUSE - ORIZONTUL 2035 ........................................... 68
8.1.1. POLITICI ........................................................................................................ 68
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

9. PROGRAME I PROIECTE DE DEZVOLTARE URBANISTIC A CAPITALEI .. 77
9.1.1. PROGRAME SI PROIECTE URBANE PRIORITARE ................................... 77
Optiunile strategice de interventie se refera la:............................................................ 77
10. ZONA CENTRALA - DEZVOLTARE INTEGRATA ........................................... 96
10.1.1. Planul Urbanistic Zonal Perimetrul Central al Municipiului Bucuresti
extrase 97
10.1.2. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana Centrul Bucurestiului..................... 102
10.1.3. Optiuni strategice pentru abordarea zonei centrale ..................................... 105
11. CONCLUZII I RECOMANDRI .................................................................... 106
11.1.1. CONCLUZII ALE ETAPEI A II-A .................................................................. 106
11.1.2. RECOMANDRI ......................................................................................... 109
12. ANEXE 1 : FISE DE POLITICI PUBLICE ....................................................... 112
12.1.1. POLITICI PRIVIND PATRIMONIUL ARHITECTURAL ................................ 112
12.1.2. POLITICI PRIVIND MOBILITATEA ............................................................. 116
1. POLITICA DE MODERNIZARE I DEZVOLTARE INTEGRAT A
TRANSPORTUL PUBLIC .................................................................................................. 116
1.1.1. notiuni cheie: .......................................................................................................................... 116
FINANTARE .............................................................................................................. 118
Sursele posibile sunt identificate detaliat n MPGTU-B ....................................... 118
2. POLITICA STAIONRII ................................................................................... 119
1.1.2. PROGRAME........................................................................................................................... 120
4. Realizarea unor parcri de transfer, cu prioritate: ........................................ 121
FINANTARE surse, modalitati ............................................................................. 122
1.1.3. PROGRAME........................................................................................................................... 123
1.1.4. CONDITII LEGISLATIVE ...................................................................................................... 123
FINANTARE surse, modalitati ................................................................................ 124
POLITICA DEPLASRILOR ALTENATIVE, BLNDE .................................................................................... 124
FINANTARE surse, modalitati ................................................................................. 125
1.1.5. PROGRAME .......................................................................................................................... 127
1.1.6. CONDITII LEGISLATIVE ...................................................................................................... 127
FINANTARE surse, modalitati ................................................................................. 127
12.1.3. POLITICI PRIVIND ORASUL PRODUCTIV ................................................. 128
ANEXE 2 : .................................................................................................................. 133
COMENTARII PRIVIND ABORDAREA STRATEGICA APLICAT N
ELABORAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURETI
2000 2025........................................................................................................................ 133
PROF.DR.ARH. DOINA CRISTEA............................................................................. 133
13. ILUSTRARE PROIECTE CU TITLU EXEMPLIFICATIV............................... 159

































D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a









































Etapa a II-a :

Formularea obiectivelor
strategice si a directiilor de
actiune;
Politici de dezvoltare;
Plan de actiune;
Monitorizare si Evaluare;
Plan institutional-legal;
Plan de marketing;
Plan de comunicare-participare.



















5
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
















































INTRODUCERE



Volumul de fata prezinta sintetic rezultatele fazei a II-a a studiului privind
Conceptul Strategic Bucuresti 2035 - propunerile privind obiective strategice,
directii majore de actiune, substrategii, politici, programe si proiecte, precum si
planul de marketing si cel institutional.
Continutul acestei etape valorifica rezultatele primei etape a studiului
si includ concluziile consultarii cu profesionisti in domeniu, ca si reactiile la
propunerile venite din partea unor locuitori ai capitalei.
Din pacate, aceasta parte a doua a studiului nu beneficiat de atentia
decidentilor din cadrul Consiliului General al municipiului Bucuresti.
Subliniem de la inceput ca in opinia elaboratorilor studiului, pentru ca
acest concept strategic sa poata beneficia de succes in operationalizare, sunt
necesare dezbateri ale propunerilor cu toate categoriile de "actori urbani", de la
toate nivelurile.
Volumul cuprinde trei parti: propunerile pentru continutul CSB 2035,
impreuna cu sintezele planurilor de marketing si institutional.

















6
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

























1. CONCEPTUL STRATEGIC I
ROLUL SU N
DEZVOLTAREA
BUCURETIULUI


1.1. Conceptul strategic ca plan n
timp i spaiu


a. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC
BUCURESTI 2035 IN SPATIU


Strategia de dezvoltare a Bucurestiului in urmatorii 25 de ani nu poate fi
gandita izolat spatial si nici Conceptul ei nu este astfel. Integrarea spatiala
este determinanta in stabilirea Conceptului strategic si gradul de integrare
este crucial pentru rezultatele strategiei de dezvoltare, pentru succesul orasului.

Performantele economice ale capitalei, esentiale pentru o mai buna
calitate a vietii locuitorilor ei sunt influentate, in epoca globalizarii, atat de
schimbari ori decizii luate la mare distanta de Bucuresti ori de Romania
scara Uniunii Europene este un exemplu, dar si cea a unor teritorii cu geometrie
variabila cum sunt cele acoperite de mari companii transnationale - cat si de
decizii luate in Bucuresti si in vecinatatea sa, vizand diverse entitati
administrative si teritorii de diverse marimi national, regionale, judetene ori
locale, dar si actori economici ori grupuri sociale.
7
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


In acelasi timp, in mod evident, starea si evolutia capitalei influenteaza
sau, dupa caz, chiar determina, modul si gradul de dezvoltare a unor teritorii
mai mici sau mai mari, incepand bineinteles cu vecinii Bucurestiului, dar si
perceptia orasului ca mare centru urban.

Aceste inter-conditionari multiple sunt de diverse naturi si se
manifesta sub diverse forme: de la infrastructurile de comunicatii ori deciziile
de amplasare a unor activitati economice de catre companii romanesti ori de
peste hotare si pana la calitatea mediului sau dinamica demografica, de la
investitiile imobiliare rezidentiale ori activitatile agricole si silvice si pana la
sanatatea publica ori miscarile migratorii ale fortei de munca, de la accesul la
informatii si nivelul de educare si pana la reputatia economica a Bucurestilor ori
imaginea sa in lume, ca oras cultural ori din alte perspective.

Drept urmare:
(1) Dincolo de faptul ca prevederile unei strategii de dezvoltare a
Bucurestiului sunt asumate si se aplica pe teritoriul administrativ al capitalei,
elaborarea Conceptului Strategic trebuie in mod necesar sa tina seama de
inter-conditionarile de mai sus. Cunoasterea lor este posibila in masuri diferite,
atat din cauza disponibilitatii si acuratetii variabile ale datelor cat si din cauza
gradului variabil de predictibilitate sau de transparenta. De aici rezulta nevoia
studiilor de fundamentare si a analizelor statistice, inclusiv intelegerea unor
procese de evolutie din trecut. De aici, asa cum s-a aratat si in partea I a
studiului, limitele si structura Conceptului Strategic elaborat in prezent.
(2) Evolutia capitalei ca realitate functionala ansamblu de relatii de
interdependenta pe multiple planuri de mediu, economice si sociale a
depasit hotarele administrative ale municipiului, iar realitatea morfologica
configurarea spatiala: de la structura stradala si parcelar si pana la
caracteristicile peisajului construit este nepotrivita unei dezvoltari
durabile: nu numai ca reflecta amplificat si amplificand disfunctionalitatile aparute
ca urmare a unei dezvoltari necorelate si necoordonate in teritoriul de sustinere si
influenta, dar ingreuiaza dezvoltarea viitoare si ameninta sa marcheze greu
reparabil utilizarea solului, calitatea mediului, dotarile tehnico-edilitare si inevitabil
cheltuielile publice necesare in viitor. De aici nevoia urgenta de instituire a unor
mecanisme de control coordonat al dezvoltarii in teritoriul de sustinere si
influenta al Bucurestiului.
(3) In lumea marcata de globalizare si de viteza sporita si predictibilitatea
relativ redusa pe care aceasta le aduce, teritoriul de sustinere si influenta al
capitalei constituie o resursa esentiala pentru cresterea competitivitatii
Bucurestiului si pentru ambitia sa de a-si asuma un rol de mare centru urban de
importanta macro-regionala. De aici nevoia de a corela marile investitii de
infrastructura dar si de a gestiona calitatea mediului si resursele de teren nu
doar pentru satisfacerea nevoilor capitalei in viitorul apropiat, ci si tinand seama de
noile provocari ce pot aparea la scara unor teritorii mult mai vaste in primul rand
cele de la nivelul Uniunii Europene cat si cele din regiunea Danubiano-Balcanica.

b. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI
2035 IN TIMP

Strategiile sunt planuri cu caracter holistic si pe termen lung.
Lumea de azi, puternic marcata de globalizare, se caracterizeaza prin
ceea ce John Friedmann
1
numeste cresterea turbulentei: multiple procese
de schimbare restructurari si re-asezari cu viteze crescute si consecinte
greu cuantificabile.
Cu toate acestea, strategiile nu-si pierd deloc din importanta, in
planificare in general , dar si in planificarea urbana. Accentul se deplaseaza
de pe certitudinile pe termen lung pe: (1) intelegerea contextului si a evolutiei lui

1
John Friedmann, Planning in the Public Domain.
8
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

, (2) coerenta raspunsului prin actiuni coordonate pentru diverse orizonturi
temporale si (3) flexibilitatea interventiilor pe termen scurt si a adaptarea
institutionala.
Acum, marile orase europene planifica strategic pentru perioade de
circa 15 ani, dar asta dupa aplicarea consecutiva a unor strategii coerente si
adaptabile in ultimii 2-3 decenii Barcelona este exemplul prin excelenta, dar si
Berlinul, Viena sau Stockholmul (prin istoria sa particulara in planificare, Parisul
este iarasi o notabila exceptie).
Urmare evolutiei sale din ultimele decenii caracterizata prin lipsa unei
planificari coerent si consecvent transpusa in practica dar si incontextul
existentei unor resurse (cel mai optimist) moderate in raport cu nevoile de
interventii urbane, Bucurestiul are nevoie de o definire pe termen lung a
directiilor sale de dezvoltare urbana in context teritorial.

Drept urmare:
1) Planificarea dezvoltarii Bucurestiului si a teritoriului sau de influenta
trebuie sa fie corelata ca durata cu definirea directiilor de evolutie a tarii, deci pe
termen lung si in stransa corelare cu strategiile de la nivel national. De aici
importanta Conceptului Strategic elaborat pentru o perioada 25 de ani dar si
nevoia coordonarii politicilor si programelor cu cele nationale sectoriale, in
special in ceea ce priveste competitivitatea economica si conectivitatea,
elaborate de asemenea pe termen lung.
2) Atat strategia cat si politicile trebuie definite pe termene extinse in timp
dar au nevoie de re-examinari periodice care sa permita repozitionari si/sau
reformulari, determinate nu doar de schimbari majore in macro-context, dar si
modificaril ale conditionalitatilor (a se vedea mai jos, in cadrul CSB2035), ori
modificari in resursele financiare disponibile. De aici utilitatea definirii politicilor
pentru orizonturile 2020 si 2035 dar si nevoia de suplete in formularea lor, ca
si intelegera suprapunerii partiale a unor programe ca fiind sanse pentru optiuni
de natura politica, fianciara sau de conjunctura macro- sau sociala.
3) Cerinta beneficiarului pentru identificarea unor programe de dezvoltare
urbanistica si a unor proiecte prioritare pana in 2016 a fost abordata din doua
perspective temporale. De aici optiunile pentru programe cu impact consistent
si al caror efect de multiplicare este marit de concentrarea teritoriala in zone
strategice, programe ce pot fi prelungite sau amplificate dupa orizontul 2020, si
in raport cu oportunitatile reprezentate de strategia Europa 2020 si de programele
de finantare posibile. Pe de alta parte identificarea unor proiecte prioritare are
in vedere: (1) pregatirea si demararea unor proiecte majore pana in 2016 dar
si (2) proiecte de dimensiuni si conditionari spatiale care sa poata fi realizate
in totalitate sau mare parte pana in 2016

c. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI
2035 IN PLANIFICARE

Planificarea spatiala coerenta este recunoscuta azi ca o pre-conditie a
oricarei dezvoltari durabile, la orice scara teritoriala. Daca Agenda 21 a
promovat principiul sa gandim global sa actionam local, tot globalizarea aduce
in prim plan necesiatatea coordonarii eforturilor de dezvoltare la scara marilor
teritorii. In acest sens, evolutia abordarii planificarii spatiale in Uniunea
Europeana este simptomatica: de la considerarea planificarii spatiale ca
subiect al subsidiaritatii, prin studiile privind Europa 2000 si Europa 2000+ si
prin reafirmarea rolului determinant al marilor centre urbane ca tractanti ai
cresterii competitivitatii regionale, la aparitia Perspectivei de Dezvoltarea
Spatiala Europeana in 1999 si la referinta directa la importanta coeziunii
teritoriale in Tratatul de la Lisabona. Prin coordonarea privind realizarea
coridoarelor europene de transport, prin atentia acordata dezechilibrelor
regionale si, mai nou, sprijinirii constituirii unui clar si complex ierarhizat sistem
urban in retea la scara Uniunii, se structureaza nu doar argumente pentru
armonizarea treptata a sistemelor de planificare, ci chiar pentru o viitoare
planificare spatiala strategica la scara continentului.
9
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


Pe de alta parte, sistemul complex de planuri si regulamente de
amenajarea teritoriului si de urbanism stabilit prin Legea Amenajarii
Teritoriului si a Urbanismului a fost utilizat inegal si dezechilibrat, cu
neglijarea rolului director (de reglementare generala) a planurilor de
amenajarea teritoriului si a rolului strategic al Planurilor Urbanistice Generale,
cu transformarea exceptiilor in comportamente uzuale (prin asa-numitul
urbanism derogatoriu). Eforturile de introducere a abordarii strategice si a
asigurarii calitatii profesionale a planurilor sunt relativ incete, iar aspectele de
operationalitate urbana asteapta inca mecanisme stabilite legislativ si practici
institutionalizate.

In sensul celor de mai sus, ca si in cel al problematicii particulare a
capitalei, planificarea strategica a viitorului Bucurestiului este situata la
interferenta unor strategii ori planuri de dezvoltare spatiala cum sunt:
ESDP, strategiile si programele Uniunii Europene, PATN si Strategia de
dezvoltare durabila a Romaniei, planuri de amenajare a teritoriului regionale,
judetene sau inter-comunale, strategii si planuri urbanistice generale ale
comunelor ori oraselor din zona sa de inluenta si sprijin, dar si strategii ale
marilor companii transnationale ori ale investitorilor imobiliari, ori planuri de
investitii ale companiilor ce asigura furnizarea unor servicii tehnico-edilitare sau
de transport.

Drept urmare:
1) Planificarea viitorului capitalei nu poate fi facuta separat de cea a
teritoriului sau de sustinere si influenta, asa cum s-a aratat si mai sus, la Locul
CSB in spatiu si cum a rezultat limpede si din etapa I a studiului. De aici, nu doar
limitele inerente pe care si le asuma prezentul studiu cat mai ales
necesitatea unei duble revizuiri necesare: a procesului de planificare in ceea
ce poate deveni Regiunea Metropolitana Bucuresti cat si a sistemului de
planuri pe baza caruia sa se decida directiile si modurile de dezvoltare. In
acest sens Conceptul strategic poate servi drept nucleu de referinta pentru o
Strategie de Dezvoltare Spatiala Regionala, dar si drept concept pentru o
Strategie de dezvoltare urbanistica a capitalei, pentru o perioada de 15 ani si
cu o fundamentare mult mai detaliata si temeinica. Caracterul integrat si director
al Conceptului Strategic permite tocmai acest dublu rol, ca si cel de subiect de
dezbatere publica atat politica cat si cu alte categorii de actori urbani sau
teritoriali.
2) Avandu-se in vedere necesitatea elaborarii Planului Urbanistic General
al Municipiului Bucuresti, dar si resursele limitate de terenuri pentru dezvoltare
aflate in interiorul teritoriului administrativ al capitalei, Conceptul Strategic a fost
astfel structurat incat sa poata fi utilizat ca si cadru tematic de referinta pentru
Planul Urbanistic General daca structura sa va urma fidel prevederile
legislative actuale, in special privind componenta pe termen lung a planului. Pe de
alta parte, Planul Urbanistic General are menirea de a defini mult mai precis atat
vocatia urbana a unor zone ce pot fi dezvoltate sau (re)convertite functional, ca si
caracteristicile unor procese de dezvoltare urbana difuza, ce pot modifica sau
conserva caracterul unor zone deja constituite. De aici optiunile luate de a defini
prin Conceptul Strategic: (1) teritorii, axe si noduri structurante ale
organismului urban, (2) sansa acestor teritorii de a contribui la ameliorarea
situatiilor din vecinatattile lor si (3) tipurile de interventii operationale ce pot
fi introduse ca prevederi ale PUG, pentru adresare prin planuri urbanistice
zonale.
3) Conceptul Strategic are un limpede rol director (nici macar de
reglementare generala insa). Cu toate acestea, beneficiarul a solicitat si referirea
la proiecte prioritare pentru orizontul de timp apropiat, nominalizand atat programe
ori proiecte in curs de realizare cat si aflate in faza de proiectare sau chiar de
intentie. Conceptul Strategic nu este a-toate-incapator, iar uneori deciziile ar
putea fi reexaminate si consecintele unor proiecte re-evaluate, dar caracterul sau
indicativ ii permite sa fie flexibil, fara insa ca aceasta flexibilitate sa elimine
disfunctionalitatile sau efectele neprevazute ale unor proiecte sau chiar programe
10
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

implementate independent sau izolat spatial. De aici optinuea luata de a stabili
prin Conceptul Strategic atat (1) zonele strategice proritar a fi dezvoltate
tinand seama de cerintele temei studiului dar si de directiilor strategice
prioritare avizate in cadrul primei etape, cat si (2) definirea unei axe
prioritare strategice de dezvoltare cursul Dambovitei - abordabila prioritar
si in mod integrat, pe baza unei planificari operationale, cu maxim impact in
ceea ce priveste dezvoltarea Bucurestiului ca intreg.

d. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI
2035 IN RAPORT CU STRATEGIA EUROPA
2020

La formularea propunerilor CSB 2035 s-a tinut seama de Obiectivele Tematice
Prioritare formulate de Comisia Europeana in raport cu Strategia Europa 2020, listate mai
jos:
(1) consolidarea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii;
(2) sporirea utilizrii i a calitii i accesului la tehnologiile informaiei
i comunicaiilor;
- (3) mbuntirea competitivitii ntreprinderilor mici i mijlocii, a
sectorului agricol (n cazul FEADR) i a sectorului pescuitului i
acvaculturii (pentru EMFF);
(4) sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de dioxid de
carbon n toate sectoarele;
- (5) promovarea adaptrii la schimbrile climatice, a prevenirii i a
gestionrii riscurilor;
- (6) protecia mediului i promovarea utilizrii eficiente a resurselor;
(7) promovarea sistemelor de transport durabile i eliminarea blocajelor
din cadrul infrastructurilor reelelor majore;
(8) promovarea ocuprii forei de munc i sprijinirea mobilitii forei
de munc;
(9) promovarea incluziunii sociale i combaterea srciei;
(10) investiiile n educaie, competene i nvare pe tot parcursul
vieii;
(11) consolidarea capacitii instituionale i o administraie public
eficient.




















11
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

























2. CONTEXTUL I FACTORII
DETERMINANI PENTRU
SUCCESUL STRATEGIEI


1.1. CONSIDERATII PRELIMINARE



Schemele de mai jos au menirea sa ilustreze importanta covarsitoare pe
care o au pentru succesul oricarei strategii de dezvoltare a municipiului Bucuresti
: pe de-o parte, conditionarile externe referitoare la cadrul legislativ, modul de
impartire administrativ-teritoriala, precum si contextul spatial la diferite scari, iar
pe de alta parte modul in care calitatea administratiei publice contribuie la o buna
guvernanta ce poate asigura atat o planificare durabila coerenta, cat si un nivel
mai inalt al performantelor strategiei.
In ceea ce priveste conditionarile, ele sunt in mare parte dincolo de sfera de
decizie directa a administratiei publice locale, in masuri diferite, dar tot in masuri
diferite ele pot fi influentate sau studiate pentru intelegere in vederea definirii
celor mai bune optiuni strategice.
Si concluziile etapei I au aratat ca fara sprijin teritorial, reforma administrativ-
teritoriala sau mecanisme adecvate de cooperare inter-comunala sau/si fara un
cadru legislativ care sa permita actiuni coerente si sa puna la dispozitie
instrumente operationale, dezvoltarea orasului va avea mult de suferit si orice
strategie, oricat de ambitios formulata va fi expusa unor esecuri prin lipsa de
sinergie intre programele si proiectele prin care se pune in aplicare.

12
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

















































Nivelul performantei administrative poate fi potentat de conditionari favorabile dar
poate fi si stanjenit de modul defectuos in care acestea functioneaza.

13
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
















































Performanta administrativa poate fi privita ca centrul de greutate al
tetraedrului bazat pe conditionari si avand drept varf succesul punerii in practica
a CSB 2035. Trebuie mentionat ca posibilitatea de ameliorare a performantei
administrative este consistenta si independent de cele trei conditionari.

14
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a














































O crestere a performantei administrative are drept consecinta amplificarea
succesului punerii in practica a CSB 2035. Aceasta amplificare poate fi la randul
ei marita de o sinergie pozitiva a celor trei tipuri de conditionari "de baza".

15
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a















































Vulnerabilitatea intregului concept strategic este ridicata in raport cu
adversitatea venita din campul unei conditionari sau din inadecvarea acesteia
("lipsa dintilor sau rotirea in sens invers").

16
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

































2. SINTEZA ETAPEI I
2.1. CONCLUZIILE ETAPEI I

Aceasta parte cuprinde concluziile primei etape a studiului, formulate
sintetic si constituind totodata argumente pentru recomandarile formulate
pentru a doua etapa, ca si in general, pentru beneficiarul studiului, ca actiuni
majore de avut in vedere.

1. Concluzia principala este aceea ca dezvoltarea municipiului
Bucuresti a cunoscut o dinamica accentuata, mai ales in perioada 2000-2008,
dinamica reflectata in mod inegal in teritoriul sau de sustinere si influenta.
Acesta evolutie dinamica are consecinte majore in plan spatial, dar atat evolutia
capitalei cat si cea a teritoriului influentat de ea au fost, ca procese complexe:
(a) necontrolate (in sensul unei prevalente a intereselor publice) prin
existenta si aplicarea consecventa a unor documente strategice si
operationale de planificare;
(b) neorientate prin mecanisme de planificare si institutii adecvate;
(c) necoordonate ca finantare coerenta, multianuala si din multiple surse;
(d) nemonitorizata coerent printr-un sistem de indicatori.
2. Principalele tendinte observabile, evidentiate in rapoartele de
expertiza, analizele SWOT precum si in Diagnostic sunt (enumerarea este in
mod evident nelimitativa si grupeaza atat referiri la teritoriul municipiului cat si la
cel de sustinere si influenta):
(a) expansiunea, continua in timp, a Bucurestiului are in general un
caracter iradiant, generand o epuizare progresiva a teritoriului, dinspre oras
catre localitatile vecine;
17
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

(b) expansiunea urbana intensa a municipiului in teritoriul imediat limitrof
este caracterizata de risipire urbana (urban sprawl), afectand teritorii vaste si
amenintand in special zone cu patrimoniu natural sensibil, deci vulnerabil;
(c) expansiunea urbana are si un caracter tentacular, de-a lungul axelor
principale de circulatie, mai ales in mod neplanificat, prin aglutinare si generand
astfel atat benzi de dezvoltare urbana (ribbon development) unele intinse
pana la o distanta de 30 km fata de centrul orasului - care devin bariere
izolatoare intre portiuni de teritoriu, cat si dificultati privind accesibilitatea ori
calitatea mediului;
(d) a crescut vulnerabilitatea cadrului natural ca urmare a acestor tipuri
de dezvoltare urbana (si nu numai, a se vedea si mai jos) cele mai expuse sunt
componentele sensibile: paduri, cursuri si lucii de apa, lunci, soluri
sensibile;
(e) se inregistreaza o agravare a exceselor climatice, in contextul
global al schimbarilor climatice dar si potentate de modul de dezvoltare urbana,
in special de utilizarea solului si gestionarea poluarii; prin lipsa unor programe de
control/limitare a dezvoltarii urbane in anumite zone, se compromit sansele de
realizarea unor coridoare cu efect pozitiv microclimatic (circulatia aerului si
diminuarea efectelor insulelor de caldura);
(f) exista un decalaj crescand in ceea ce priveste ritmul dezvoltarii
infrastructurilor de transport, in raport cu expansiunea zonei urbanizate;
acest decalaj are consecinte negative economice, sociale si de mediu, sporite din
cauza necorelarii intensitatii utilizarii solului (indicatorul CUT) cu infrastrctura
disponibila sau posibil a fi realizata atat in interiorul orasului cat si in teritoriul de
sustinere si de influenta;
(g) dezvoltarea spatiala a activitatilor economice nu e coordonata prin
politici de dezvoltare economica locala/teritoriala si tinde astfel sa exploateze
epuizant oportunitatile existente rezultatul principal al acestei tendinte este
neutilizarea strategica a potentialului (in principal) spatial;
(h) se inregistreaza un decalaj crescand intre echiparea tehnici-edilitara
si expansiunea urbana, sau, dupa caz, intensificarea utilizarii solului in interiorul
orasului; acest decalaj este covarsitor pentru zonele de constructii de locuinte in
zonele de periferie, iar generalizarea solutiilor locale are consecinte greu si
costisitor reparabile;
(i) se agraveaza deteriorarea structurala a fondului construit (prea putin
incetinita, in cazul locuintelor colective de consolidarile insuficiente si de
operatiunile de termoizolare) si continua degradarea accentuata (ca si
diminuarea) patrimoniului de valoare cultural-istorica;
(j) creste polarizarea socio-economica a populatiei, cu inregistrarea
formarii unor buzunare spatiale de saracie concentrata :
(k) in plan spatial, creste decalajul intre nordul si sudul orasului,
concomitent cu diferentierile ce apar intre diversele planuri locuire, locuri de
munca, dotari, servicii, calitatea mediului, accesibilitate;
(l) a crescut numarul institutiilor de invatamant superior, neinsotit insa
de cresterea performantelor/ reputatiei universitare;
(m) exista o evolutie mult inceata a sectorului de cercetare stiintifica
avansata comercializabila atat cea finantata de stat, cat si cea universitara
sau finantata privat chiar daca creste ponderea activitatilor industriilor
creative (insa semnificativ sub nivelul aspiratiilor si in contextul unei emigrari
cenusii consistente);
(n) a aparut, in interiorul orasului, un sector crescand de comert de
mare suprafata, punand in dificultate comertul de mica scara, traficul urban
si, in consecinta, expunand deteriorarii starea si caracterul unor zone din
capitala;
(0) a scazut si continua sa scada ponderea tinerilor in totalul populatiei,
atat in municipiu cat si in teritoriul sau de sustinere si influenta (iar sporuri
semnificative se inregistreaza mai curand in zonele marcate de saracie).
3. Exista un decalaj crescand intre nivelul de dezvoltare a
Bucurestiului si cel al teritoriului sau de sustinere si influenta, cu exceptia
zonelor imediat vecine orasului, care preiau dezvoltarea radianta;
18
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

4. Dunarea si Marea Neagra constituie doua competente distinctive
neutilizate, la niveul zonei de sud-est a teritoriului national;
5. Intarzierea concretizarii coridoarelor europene modernizate, precum
si a altor legaturi cu restul tarii, are efecte negative majore la toate scarile
spatiale;
6. Economia e mai dezvoltata ( statistic) in raport cu restul tarii,
dar clar insuficient pentru o competitie europeana, sau chiar macro-regionala,
fara a mai vorbi de cea globala;
7. Restructurarea economica macro-teritoriala si intersectoriala
poate fi caracterizata ca anormala- in sensul lipsei unor beneficii majore pentru
economia orasului - mai ales prin ne-inlocuirea industriilor depasite si
falimentare cu industrii performante sau cu activitati economice bazate pe
inovatie si creatie, ori cu servicii specializate asociate, cu valorificarea terenurilor
fostelor incinte industriale.
8. Potentialul de dezvoltare urban reprezentat de sectorul educatie
este insuficient si/sau sub-utilizat, fie din cauza bazei patrimoniale sau a
motivarii reduse (ori pregatirii insuficiente) a corpului didactic ambele
influentand calitatea actului didactic fie din cauza lipsei unei cercetari stiintifice
performante si a unor programe de reforma institutionala specifice cazurilor
particulare ale diverselor universitati;
9. Patrimoniul public municipal nu are inca evidenta clara si nu este
utilizat eficace si eficient in scopul simultan al dezvoltarii economice a
Bucurestiului si al cresterii calitatii vietii; in special lipsa unei politici funciare
articulate, care sa favorizeze montajul unor operatiuni urbanistice de
amploare, are efecte de imobilism al dezvoltarii urbane la scara unor zone din
oras (e totodata adevarat ca nici contextul legislativ nu este favorabil unei astfel
de abordari);
10. Existenta unor proiecte publice majore - insuficiente insa ca numar
- si a mai multor interventii izolate bune nu a creat plus-valoarea sociala
necesara, mai ales din doua motive: lipsa coordonarii ce ar fi adus sinergie si
neevaluarea critica a coerentei alocarii fondurilor;
11. Decupajul administrativ, cu precadere cel intre municipiu si teritoriul
de sustinere si influenta - teritoriul bucurestean muscat catre nord-est - nu
ajuta planificarea si coordonarea dezvoltarii aglomeratiei urbane;
12. Se inregistreaza o adevarata falie de comunicare/cooperare - o
ruptura politico-institutionala si de politici si programe - intre nivelul central (al
guvernului) si nivelul capitalei; cand nu a fost ostila, relatia a fost in cel mai
bun caz indiferenta, si aceasta caracteristica s-a perpetuat de-a lungul a doua
decenii in care nici un mare proiect national-municipal nu a fost realizat
(pierdere majora Bucuresti 2000 iar ca realizare ar putea fi, poate,
Stadionul National);
13. Planificarea spatiala regionala care sa produca efecte -
respectiv consecinte in coordonarea dezvoltarii, precum si punerea in practica a
unor politici si programe de echipare etc - e cvasi-inexistenta;
14. ipsa de corespondenta intre decupajul administrativ la scara supra-
municipala si realitatea spatiala a dezvoltarii urbane este un impediment
major atingerea unei coordonari a dezvoltarii Bucuresti-teritoriul de sustinere si
influenta;
15. Primaria municipiului Bucuresti si-a diminuat constant
institutia capabila sa asigure planificarea si coordonarea dezvoltarii
urbane, in loc sa intareasca Centrul de planificare urbana si metropolitana si sa
creeze o agentie de dezvoltare economica urbana si agentii de dezvoltare a unor
zone/programe de interventie urbana;
16. Planificarea urbana (putina) a fost cu precadere tarziu-reactiva -
in situatii devenite de criza, vizand mai curand temperarea efectului - decat
pro-activa - tintind la o impulsionare directionata a dezvoltarii municipiului.


19
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

2.2. RECOMANDARI ALE ETAPEI I

Recomandarile pot fi grupate in doua categorii: unele care vizeaza modul
de desfasurare a etapei a doua a studiului si altele care au un caracter
general, supuse atentiei beneficiarului Primaria Municipiului Bucuresti - dar
au putut fi deja propuse tinand seama de continutul acestei etape.


1. O prima recomandare cu caracter general se refera la necesitatea
demararii de catre Primaria Municipiului Bucuresti a unor studii
specializate, bazate pe date colectate din teren si/sau actualizate, precum si
pe informatiile furnizate de viitorul recensamant. In ciuda existentei multor
documentatii de planificare si a unor proiecte si studii specializate, autorii
rapoartelor de expertiza si specialistii consultati in cadrul focus-grup-urilor
economisti, geografi, sociologi, ingineri, urbanisti, arhitecti au considerat ca
neaparat necesare studii extensive care sa se refere la:
(a) Structura actuala a economiei locale, dinamica prezenta a acestei structuri
cu marcarea distinctiei intre Bucuresti si teritoriile unitatilor administrative locale
vecine;
(b) Dispunerea spatiala a activitatilor economice, in oras si in teritoriul de
sustinere si influenta, precum si implicatiile asupra mobilitatii in Bucuresti;
(c) Economia informala (SRI estima la cca. 30% ponderea economiei gri
sinegre la nivel national in 2009)
(d) Dinamica locurilor de munca (numar si amplasare, pe profile) si a tiparului
zilnic de deplasari, in special cele oras-teritoriu (dar si cele din interiorul capitalei)
in ambele sensuri;
(e) Identificarea cu mai multa acuratete mai ales prin anchete focalizate - a
discrepantelor sociale in Bucuresti si in teritoriul sau de referinta: localizarea
zonelor
defavorizate, profilul acestora, asteptarile populatiei;
(f) Evolutia, caracteristicile si starea platformelor industriale situate pe teritoriul
municipiului, cu prioritate a celor aflate in perimetrul central si a celor care au
inca mari suprafete compacte de teren (inclusiv cu evidentierea proprietarilor);
(g) Audit care sa permita actualizarea Listei Monumentelor Istorice din Municipiu,
pe baza criteriilor de evaluare aprobate de Ministerul Culturii si a evaluarii
simultane a starii si resurselor necesare pe etape de urgenta a interventiilor se
poate astfel fundamenta o politica publica realista in domeniu;
(h) Studii de prognoza pe termen mediu si lung privind nevoile de apa si energie
si investitiile necesare pe aceste perioade; in mod prioritar este necesar un audit
energetic prospectiv al capitalei;
(i) Amorsarea elaborarii unei politici verzi schimbarile climatice si energia care
sa treaca de stadiul declarativului nefundamentat economic;
(j) Structurile de institutii si de asigurare a serviciilor publice la scara locala si
regionala, in raport cu organizari la scara internationala sau experiente
regionaleuropene;
(k) Structurarea unei Agentii de dezvoltare economica urbana si a unor Agentii
mai suple si proactive pentru aplicarea unor politici publice locale si/sau pentru
dezvoltarea unor anumite teritorii/zone din oras;
(l) Structurarea unei Agentii/Institut Municipal/Metropolitan de Planificare
2. O recomandare extrem de importanta are in vedere implicarea
nivelului national in dezvoltarea capitalei si a teritoriului de sustinere si
influenta, atat in general, ca o expresie a continuitatii, dar si - cu precadere
pentru reusita Conceptului Strategic Bucuresti 2035 - in faza 2 a studiului;
3. Se recomanda, in acelasi timp, ca imperios necesara participarea
Capitalei la lucrarile unei comisii interministeriale pentru planificarea
dezvoltarii teritoriale a a tarii Bucurestiul nu are doar rolul de capiala a tarii ci
si pe cel de tractant al economiei nationale; totodata se recomanda analizarea
la nivelul Consiliului General a implicatiilor pentru capitala a prevederilor
Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila;
4. Se recomanda urgentarea constituirii unei banci operationale de
date urbane, functionala si (partial) accesibila, si totodata a unui sistem
20
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

sintetic de indicatori relevanti pentru starea capitalei, usor colectabili/de
calculat si monitorizati (macar) anual;
5. Se recomanda, atat in general cat si pentru etapa a doua a studiului,
o atentie sporita acordata pariului cultural al Bucurestiului, ca si
examinarii rolului culturii in competitivitatea urbana, in educarea spiritului
civic si in conturarea identitatii proprii a Bucurestiului intre orient si
occident;
In ceea ce priveste strict derularea etapei urmatoare a studiului se recomanda:
6. Asigurarea, din partea si cu sprijinul Primariei, a unei vizibiltati
sporite pentru viziune si directii strategice la un nivel de reuniune cel putin
similar celei ce s-a desfasurat pe 16 mai referitor la dimensiunea teritoriala a
dimensiunii urbane;
7. Transmiterea catre toate partidele - si in particular catre toti
membrii Consiliului General a solicitarii de a formula si transmite un punct
de vedere privind diagnosticul, viziunea si directiile strategice de dezvoltare
stabilite in aceasta etapa;
8. Dezbaterea, pe parcursul etapei a doua - eventual cu extinderea
duratei fazei a continutului primei etape si a obiectivelor strategice pentru
Bucuresti 2035, cu TOATE organizatiile non-guvernamentale interesate
identificate. Chiar daca in prima faza s-a inregistrat o reactivitate foarte scazuta
- din cele 211 o.n.g.-uri care au primit chestionare privind starea orasului, doar 8
au raspuns - se re-asigura deschiderea totala catre aceste organizatii si se
dezamorseaza comportamentul ulterior tip nu am fost ascultati/consultati;
9. Utilizarea si in etapa a doua a unei campanii de recoltare de
solutii de la specialistii in domeniile legate de dezvoltarea urbana, prin folosirea
a doua reuniuni tip focus-grup;
10. Continuarea folosirii Site-ului CSB-2035 pentru diseminarea
rezultatelor primei etape a Conceptului Strategic si pentru colectarea opiniilor
specialistilor si publicului larg.

21
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

2.3. DIAGNOSTIC

Bucuretiul anului 2011 este rezultatul unui proces de
dezvoltare incoerent i inegal, lipsit de o viziune clar pe
termen lung i nesprijinit de cooperare teritorial, nesustenabil
i genernd dezechilibre sociale, dezvoltare care a folosit
inadecvat resursele nevalorificnd competenele distinctive
locale i care nu s-a Concentrat suficient asupra creterii
calitii vietii locuitorilor, calitate neleas ca rezultat al
concurenei mai multor factori de naturi diferite: de mediu
natural i construit, economico-sociali, culturali, istorici.
n consecin, astzi, nemulumirea cetenilor fa de
starea oraului este generalizat, performanele capitalei de
catalizator al economiei romneti n ultimii 10 ani au fost mult
sub ateptri, n timp ce competitivitatea scazut n context
european i global mpreun cu reputaia sa nefavorabil
plaseaz Bucuretiul pe ultimele locuri n clasamentele europene
privind atractivitatea i calitatea vieii.

Teritoriul de influen i suport al Bucuretiului se caracterizeaz printr-
un proces de decdere economic i demografic, decalaje de
dezvoltare ntre partea de N NE i cea de S i infrastructur tehnic i
social deficitar ce ofer un grad inegal de deservire. Capitala
exercit presiuni asupra teritoriului inconjurtor, absorbind resurse socio-
economice i compromind resursele de cadru natural (pduri, oglinzi
de ap), iar teritoriul de suport este dependent de locurile de munc i serviciile
sociale din ora.
Fracturile funcionale i structurale la nivelul teritoriului,
performana i competitivitatea sczute i identitatea incert a
acestuia rezult din funcionarea individual a unitilor administrative,
alimentat de lipsa cadrului legal pentru cooperare i a politicilor
comune i de fragmentarea politic.
Structura economiei capitalei a fost puternic afectat de
dezindustrializare, iar creterea economic bazat pe consum i
serviciile asociate, ca i pe investiii imobiliare speculative, n
detrimentul dezvoltrii unor sectoare de nalt performan i bazate
pe creativitate s-a dovedit nesustenabil, mai ales n contextul perioadei de
criz la scar global. Competitivitatea scazut a Bucuretiului nu
valorific suficient fora de munc calificat de care dispune i pe care o
formeaz acesta ori vecintatea capitalei cu Dunrea i apropierea
de Marea Neagr, fiind grevat de infrastructuri de comunicaii
insuficente i de lipsa unor politici economice pe termen mediu ori de
programe i proiecte privind dezvoltarea de parcuri tehnologice ori de
cercetare, precum i de servicii avansate de suport al afacerilor.
Atractivitatea Bucuretiului pentru investitori ori vizitatori, dar i
asumarea rolului de capital sunt afectate de o accesibilitate redus,
determinat n principal de numrul redus i de calitatea
infrastructurilor rutiere i feroviare, dar i de capacitatea limitat a
aeroporturilor existente ori neterminarea unor majore proiecte hidrotehnice.
Lipsa unor sisteme regionale de cale ferat i de autostrzi i
drumuri expres, proactiv dispuse i judicios dimensionate,
22
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

afecteaz nu doar legatura municipiului cu teritoriul su de
susinere i de influen ori cu marile coridoare de transport, dar
genereaz ncrcari majore de trafic auto n interiorul oraului,
suprasolicitnd arterele majore ale acestuia dar, prin reflex, i restul reelei
stradale, genernd poluare urban i nervozitate social.
Transporturile publice aproape inexistente la scar regional i nc
mult sub ateptri ori sub imperativele sustenabilitii, la scara
oraului, nu au cum s genereze, n lipsa unor politici i programe
adecvate, trecerea ctre un alt fel de mobilitate urban i teritorial.
Presiunea ridicat privind construirea din ultimii ani, condus doar
de interese speculative nguste i neorientat sau limitat de
politici publice funciare, imobiliare, urbanistice sau fiscale a
determinat creterea dezechilibrelor dintre diverse zone ale oraului,
diminuarea suprafeelor plantate, a contribuit la agravarea
problemelor de trafic i staionare, deteriornd n multe cazuri
peisajul urban i contribuind la un comportament distructiv n ce
privete elemente valoroase de patrimoniu construit. Resursele
reprezentate de marile terenuri ale fostelor zone industriale au fost n
mare parte irosite sau subutilizate n interesul oraului, prin fragmentare
i dezvoltare ngust-speculativ, multe din ansele de dezvoltare de
noi poli urbani prevzui de Planul Urbanistic General din 1999 fiind
pierdute sau puternic compromise. Att lipsa unui "proiect al
oraului n ansamblu" larg asumat i urmat cu consecven, ct i un
context legal i administrativ mai curnd descurajnd
operaiunile urbane de amploare ca iniiativ public au contribuit
determinant la aceste procese cu efecte negative.
Populaia de aproximativ 1,94 milioane de locuitori a
sczut n ultimii 10 ani cu 3,3%, n principal din cauza unei tendine de
stabilire a domiciliului celor mai nstrii n localitile din regiune care a cstigat
circa 16% n populaie dar mbtrnirea ncepe s se manifeste i este
prognozat a continua. Densitatea pe teritoriul oraului cunoate
variaii foarte mari un raport de 1:3,5 ntre sectoare - i, mai ales acolo
unde este asociat cu srcia, contribuie la o calitate sczut a
locuirii. Dac veniturile sunt n medie mai mari dect media
naional, problemele sociale majore sunt polarizarea crescut,
manifestat i spaial, omajul n rndul tinerilor, starea de
sntate a populaiei, ct i formarea profesional continu insuficient ori
existena grupurilor vulnerabile.
Locuirea este profund marcat de o mobilitate de locuire
redus, generat n principal de deinerea n proprietatea ocupanilor a
majoritii stocului de locuine, dar i de lipsa unei piee suple i
diversificate a locuinelor. Marile ansambluri de locuine au att
durata de serviciu trecut de jumtate ct i spaii comune
degradate, prin diminuarea spaiilor verzi n favoarea parcrilor
ori prin insuficiena gradului de dotare cu echipamente, iar
eforturile de reabilitare a unor zone, meritorii dar i costisitoare
uneori, sunt inegal distribuie spaial i nu pot rezolva n totalitate
problemele, mai ales n zonele cu densitate mare de locuire. n acelai
mod, programele de refacere a faadelor odat cu ameliorarea
izolrii termice nu pot suplini n totalitate incapacitatea
23
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

economic ori lipsa de determinare a multor proprietari care
suport din ce n ce mai greu chiar i plata utilitilor. Programele de
locuine sociale sunt cvasi-inexistente, iar locuirea pe lot nu este avut
substanial n vedere ca subiect al vreunei politici de cretere a confortului.
Piaa marcat de interese puternic speculative i regimul
creditelor bancare nu au cum s rezolve singure multiplele
probleme ale locuirii, n lipsa unor politici publice clare pe
termen mediu i lung. O gravitate deosebit o prezint starea unei mari pri
a fondului construit vulnerabil la riscurile seismice, mai ales n situaia
realizrilor complet insuficiente n raport cu nevoile de consolidare.
Calitatea vieii este afectat consistent de parametrii de mediu, iar
nivelurile diverselor tipuri de poluare cresc necontenit, n
principal nivelul emisiilor generate de traficul mare, concentrat pe
unele axe majore i n cadrul cruia prezena vehiculelor mari ce nu respect
normele europene este foarte mare, dar i nivelul polurii fonice. Amprenta de
mediu a municipiului este amplificat de extinderile necontrolate n
teritoriu, de soluiile locale n domeniul evacurii apelor uzate i
de ntrzierea funcionrii la parametri necesari a staiei de
epurare. Un sistem ineficient i neecologic de gestionare a
deeurilor, inclusiv a celor din activitatea de construcii, are
consecine grave n ce privete calitatea apei, a aerului i a solului, amplificate de
comportamentul prea puin responsabil al cetenilor, nc rezisteni
la puinele iniiative educativ-ecologice i la proiectele pilot. Diminuarea
dramatic a suprafeelor verzi ntre 1990 i 2007, ca i creterea
cantitii de praf i alte suspensii n aer au generat nemulumiri
publice puternice, iar politicile sau programele de contracarare sunt timide
sau prea puin eficace, n condiiile unui cadru legal incoerent n contextul
schimbrilor climatice compromiterea unor posibile "coridoare micro-climatice",
cu efect pozitiv n reducerea insulelor de cldur i n ventilarea oraului are
consecine greu i costisitor reparabile.
Domeniul n care lipsa unei politici publice articulate a
produs cele mai vizibil-dramatice consecine este cel al calitii
spaiului public. Invadarea acestuia de ctre automobil, chiar i
acolo unde spaiul public a fost special proiectat n favoarea pietonilor este doar
cel mai des invocat fenomen; lipsa proiectelor de reabilitare, creare
sau regenerare a unor spaii publice variate, de calitate
arhitectural ridicat i generatoare de interaciune social
divers i toleran este deopotriv pregnant vizibil, mai ales din
cauza prezenei degradante a publicitii neadecvat poziionate, ori a
improvizaiilor neprofesionist proiectate i realizate. n unele cazuri,
aceste intervenii realizate cu bune intenii, fie suprasolicit locul, ca n
multe mari parcuri, fie instaureaz o imagine strin de caracterul
acestuia. Astfel configurat i gestionat, spaiul public, n general,
contribuie mult prea puin la dezvoltarea spiritului comunitar i la
convivialitate, ntr-un oras n care diversitatea etnic i
multiculturalismul sunt n cretere.
Educaia avansat i valorile culturale, poteniale caliti
individualizante ale oraului i purttoare de imagine, sunt apreciate de
locuitorii acestuia dar sunt insuficient sprijinite coerent de toate
nivelurile administraiei pentru a aspira la excelen, respectiv pentru a
contribui la creterea prestigiului i reputaiei internaionale a
24
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

oraului, contracarnd plasarea Bucuretiului pe locuri din
ariergarda multor clasamente privind componente ale competitivitii.
Dupa calitatea aerului, poluarea fonic, starea de
curenie a oraului i serviciile de sntate, caracteristicile
urbane cele mai negativ percepute de ctre populatie sunt modul
n care autoritile locale folosesc banul public i eficiena
redus a serviciilor publice. n acelasi timp, sondajele par a indica o stare
de pasivism social, n principal din cauza resemnrii n faa lipsei unor
realizri durabile ori din cauza scepticismului n ceea ce privete
reducerea corupiei, iar lipsa unei strategii clare, rod al unui proces
participativ i nsoit de politici, programe i proiecte realiste,
inteligent finanate i atent evaluate nu face dect s accentueze
nerealizrile n domeniul planificrii lucide i sustenabile a
dezvoltrii municipiului.

Fr aceast planificare integrat i coerent, susinnd
interesele strategice ale comunitii i fr o urmrire
consecvent a direciilor prioritare de aciune astfel definite, de
ctre instituii calificate i transparente, deschise spre
parteneriate i sprijinite de cadrul legal i de politici naionale i
regionale, multe din resursele urbane potenial valorificabile nc
existente se vor consuma ineficient, deteriornd calitatea vieii
cetenilor i compromind ansele pe termen lung ale capitalei
Romniei n competiia urban global.


25
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

2.4. VIZIUNEA

(1) Bucuretiul este, n 2035, o metropol influent i
integrat european prin durabilitate i caracter, reinventata
inteligent i sensibil, o comunitate deschis i evoluat, o
capital dinamic i creativ.

(2) Municipiul este un nod cu activitate intens de
cooperare n reele multiple, bine conectat cu regiunea, ara i lumea
prin infrastructuri articulate, echilibrat grupate ntr-un sistem spaial
de poli i coridoare, dar i prin porturi, aeroporturi ori portale digitale,
un ora care e caracterizat de accesibilitate crescut i mobilitate
complex.

(3) Capitala are o economie competitiv i un comportament
responsabil fa de mediu: o educaie performant i deschis
favorizeaz dezvoltarea tehnologiilor avansate i a industriilor
creative iar cercetarea bine valorificat i serviciile diversificate
contribuie nu doar la atractivitatea economic crescut ci i la
gestiunea inteligent a energiei, a resurselor naturale ori la
protejarea biodiversitii, deci la sustenabilitatea dezvoltrii.

(4) Cetenii apreciaz viaa intr-un ora santos, sigur i
cu identitate bine conturat, cu locuire de calitate i cu locuri de
munc motivante, fiind membri ai unei comuniti solidare, care
protejeaz valori i respect tradiii, care este totodat conciliant
i deschis diversitii i cooperrii, o comunitate plurivalent i
multicultural care ii construiete armonios imaginea de succes.

(5) Dezvoltarea Bucuretiului este realist dimensionat,
rezultatul unei planificri spaiale lucide care integreaz nivelul
urban cu cel teritorial i al unei finanri coerente; administraia
public local este nu doar gestionar eficient al resurselor ci i
constructor de parteneriate spre binele public cu nivelul naional i cel
teritorial, cu vecinii, dar i cu toate categoriile de actori privai i cu societatea
civil; beneficiind de adecvarea i supleea cadrului legal, procesul
de dezvoltare este monitorizat i adaptat noilor provocri i
aspiraiilor comunitii.
















26
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

2.5. DIRECTII STRATEGICE
FUNDAMENTALE


2.5.1. DIMENSIUNEA TERITORIAL -
DIRECII STRATEGICE PENTRU
BUCURETI I TERITORIUL SU DE
SUSINERE I INFLUEN

Pentru a atinge viziunea Bucuresti 2035 este necesara orientarea
eforturilor catre patru directii strategice majore: crearea unei forme
administrative la nivelul Bucurestiului si a teritoriului acestuia de
influenta, intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali,
eficientizarea si dezvoltarea sistemului de infrastructura si valorificarea
durabila a resurselor de patrimoniu natural si construit.

Crearea unei forme administrative probabil sub denumirea zona/
regiune metropolitana implica directii de actiune precum: controlarea si
coordonarea expansiunii teritoriale a asezarilor, gestiunea unor servicii
publice la nivel metropolitan, favorizarea dezvoltarii prin intermediul
cooperarii intre UAT-uri.

Dezvoltarea si eficientizarea sistemului de infrastructura implica
directii de actiune care se refera la: extinderea retelelor tehnico edilitare in
teritoriu (in special sistemul de alimentare cu apa potabila), completarea
sistemului de axe rutiere si feroviare majore (centura Bucuresti,
autostrazi, CF de mare viteza), crearea unui sistem de poli intermodali cat
si regandirea sistemului de transport in comun la nivel metropolitan.

Intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali implica
directii de actiune precum: implementarea unui set de politici de atragere
a investitorilor in poli teritoriali (in special politici funciare), echiparea cu
dotarile necesare si revitalizarea celor existente, intarirea relatiilor cu
asezarile invecinate/deservite oferindu-le astfel resursele pentru
eficientizarea productiei (in special agricultura), eficientizarea
infrastructurii cat si a modului de utilizare si gestionare a acesteia.

Valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si
construit implica directii de actiune precum: favorizarea cooperarii a
asezarilor cu activitati turistice pentru crearea unor sisteme turistice,
protejarea si extensia zonelor impadurite (in special in zona A.U.B),
implementarea unor zone naturale de echilibru , promovarea si
sprijinirea unor noi tipologii de turism (agroturism, ecoturism etc.) ,
monitorizarea si sanctionarea poluatorilor cat si favorizarea implementarii
tehnologiilor cu grad redus de poluare.

Prin respectarea si implementare acestor directii de actiune in
cadrul viitoarelor interventii asupra teritoriului studiat se va ajunge la
atingerea imaginii Bucurestiului prezentat in cadrul viziunii.






27
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a





































































28
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

2.5.2. DIRECTII STRATEGICE
FUNDAMENTALE PENTRU
MUNICIPIUL BUCURESTI - 2035

Coordonarea integrata a dezvoltarii municipiului si a
teritoriului sau de sustinere si influenta: institutii, strategii si
actiuni concertate, intr-un context legislativ ameliorat si de
reforma administrativa avansata; dezvoltarea Bucurestiului ca
prioritate nationala asumata si parteneriate pragmatice pe
termen mediu si lung cu toate autoritatile administratiilor locale
vecine
Ancorarea conexiunilor spatiale la toate scarile
teritoriale: utilizarea marilor coridoare de transport si a polilor
intermodali majori nu doar pentru conexiuni rapide cu teritoriul
national si european, ci si drept axe complexe si nuclee
teritoriale generatoare de dezvoltare, conlucrand sinergic;
fructificarea magistralei Dunarii si legaturii cu Constanta
Comunicarea cu tara si lumea: dialog, digital si nu numai,
articulat, continuu, consecvent urmarind promovarea reputatiei
reconstruite si cautarea de parteneri pentru programe si
proiecte aducatoare de succes; asumarea pe multiple planuri a
rolului de inima a tarii, odata ce municipiul a devenit model de
dezvoltare sustenabila

Reinventarea structurii economiei catre tehnologii
avansate si industrii creative; pregatirea continua a fortei de
munca si performante avansate si diverse in asumarea rolului
de tractant economic national si regional
Protejarea si utilizarea inteligenta in dezvoltare a
resurselor naturale terenul, apele si spatiile plantate;
protejarea agriculturii si a biodiversitatii; dezvoltarea
industriilor verzi
Articularea prin educatie a competitivitatii economice, a
calitatii mediului si a bunastarii sociale
Ameliorarea locuirii si a serviciilor, impotriva segregarii
socio-economice spatiale
Reconstruirea unui spirit si a unui sens urban asumat de
comunitate ; valorificarea multiculturalismului emergent,
cresterea activismului social in comunitate si educarea spre o
existenta urbana civilizata
Protejarea valorilor de patrimoniu cultural si asigurarea
calitatii noilor interventii urbane, atat ca parte a continuitatii
istorice cat si ca vector educativ si de promovare a imaginii
urbane
Profesionalizarea administratiei publice si folosirea
sustenabila a unui buget crescut si echilibrat, in conditii de
transparenta si de suplete in cooperarea cu posibilii parteneri in
finantarea dezvoltarii urbane.


29
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a





































































30
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a



































2.6. COMUNICAREA REZULTATELOR
ETAPEI I


Rezultatele etapei I a studiului au fost comunicate dupa cum urmeaza :

1. Continutul etapei in forma extinsa a fost pus la dispozitia membrilor
Comisiei Tehnice

2. Principalele doua volume ale studiului impreuna cu volumul de
prezentare sintetica au fost afisate pe site-ul dedicat proiectului Bucuresti 2035
(www.csb2035.ro) fiind astfel accesibile oricarei persoane interesate. Mentionam
ca site-ul permite inregistrarea reactiilor celor care il acceseaza, iar transmiterea
de opinii a fost incurajata prin facilitarea conectarii directe a mesajelor in chiar
momentul parcurgerii materialelor afisate.
Mentionam ca reactia publicului a fost anemica, numarul redus de mesaje
provenind de la persoane fizice - desi informate, organizatiile non-
guvernamentale active in domeniul dezvoltarii urbane sau in altele conexe nu au
reactionat in niciun fel.

3. Toti membri Consiliului General al municipiului Bucuresti au primit,
transmise prin mesaje personalizate, volumul de prezentare sintetica insotit de o
scrisoare in care se sublinia importanta CSB 2035 pentru dezvoltarea viitoare a
capitalei si se solicitau in mod expres opinii sau propuneri care sa fie luate in
considerare la formularea fazei a II-a.
Mentionam ca nu a fost primit niciun mesaj de raspuns.

4. Rezultatele primei etape ca elemente pentru fundamentarea
propunerilor si prevederi din cadrul documentatiei aferente etapei a II-a vor fi
dezbatute in cadrul Registrului Urbanistilor din Romania si prezentate in doua
intalniri cu caracter profesional : Reuniunea Punctului de contact ESPON
31
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Romania (Octombrie 2011) precum si vizita de studiu a unor experti afiliati
Centrului International de Dezvoltare Urbana din Cambridge, Statele Unite ale
Americii (Octombrie, 2011).

5. Conceptul Strategic Bucuresti 2035 a constituit si subiectul catorva
interviuri pentru presa.

Avand in vedere cele de mai sus, apreciem ca este necesara utilizarea si
a altor metode de comunicare a conceptului, recomandand Primariei municipiului
Bucuresti organizarea unor evenimente speciale in acest scop, similare
prezentarii din 16 Mai, dar si discutarea in interiorul primariei impreuna cu
directiile specializate.




















3. PREZENTAREA GENERAL
A ETAPEI II


Faza a II-a a Conceptului Strategic a urmarit valorificarea concluziilor
de la prima etapa si a comentariilor aduse acesteia fie in cadrul comisiilor
de specialitate consultate, fie prin intermediul altor intalniri ce au avut ca
rol dezbaterea unor elemente partiale ale conceptului.
Rolul fazei a II-a a fost stabilirea obiectivelor strategice majore,
esentiale pentru dezvoltarea viitoare a Bucurestiului, articulate cu
viziunea si misiunea dezvoltarii. Pentru ca aceste obiective sa devina
tangibile intr-o perioada de timp discutata pe diverse faze, a fost necesara
articularea lor cu principalele domenii majore cat si cu domeniile
prioritare precum orasul teritorial, orasul productiv, orasul functional,
orasul durabil si managementul orasului.
Operationalizarea conceptului tine insa de detalierea acestor
obiective prin politici, programe si proiecte care depind insa de
capacitatea administratiei de a le implementa.
Conceptul Strategic este in acelasi timp un concept spatial, care
vizeaza in primul rand dezvoltarea urbanistica a Bucurestiului, motiv
pentru care au fost propuse planuri si scheme de dezvoltare pe unele
domenii prioritare. Rolul acestora este de a sublinia orientarile majore si
prioritatile in dezvoltare dar si de a spatializa sau localiza zonele cheie
pentru dezvoltarea Bucurestiului.
Intreaga structura pe care o propune faza a II-a a Conceptului
Strategic se sprijina de fapt pe aceasta prioritizare fara de care intreg
proiectul devine o simpla lista a tuturor problemelor Bucurestiului.



32
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

4. VALORI FUNDAMENTALE I
PRINCIPII ALE CONCEPTULUI
STRATEGIC

4.1. VALORI ALE CONCEPTULUI
STRATEGIC BUCURESTI 2035

Accesibilitate Deschidere
Dinamism Continuitate
Caracter Constiinta
Chibzuinta Responsabilitate
Adaptabilitate Mobilitate

4.2. PRINCIPII ALE CONCEPTULUI
STRATEGIC BUCURESTI 2035

Principiul echilibrului multiplu
Principiul dinamismului ofensiv
Principiul respectului valorilor
Principiul constructiei comunitare
Principiul performantei orientate
Principiul parteneriatelor adaptabile
5. OBIECTIVELE STRATEGICE
ALE DEZVOLTRII CAPITALEI
PN N 2035

5.1. LISTA OBIECTIVELOR
CONCEPTULUI STRATEGIC

1. O comunitate educata si adaptabila capabila sa raspunda provocarilor
2. O structura echilibrata si dinamica de activitati economice
3. O racordare eficienta la marile axe europene de transport si conectare facila
cu fluxurile informationale globale
4. Un nucleu metropolitan puternic ancorare functionala puternica in teritoriu
5. Un mediu sanatos de viata poluare diminuata, amprenta ecologica
6. Responsabila gestionare a energiei, cu maxima eficienta
7. O calitate ridicata a locuirii fara segregare si o polarizare socio-economica
diminuata
8. Servicii sociale performante adaptate nevoilor si adecvat distribuite spatial
9. O identitate urbana puternica rezultat al valorificarii istoriei si al construirii de
noi insusiri
10. O dezvoltare urbana curajos planificata, lucid condusa si atent evaluata
11. Administratia publica performanta, capabila sa construiasca parteneriate
profitabile dezvoltarii sustenabile a orasului
12. Capitala de succes, in sistemul marilor orase balcanice, oras-poarta si oras-
punte.
33
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

























34
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

















































35
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a






























































36
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































6. OPIUNI STRATEGICE I
FLEXIBILITATEA CONCEPTULUI
STRATEGIC

6.1. DOMENII DE INTERVENTIE SI
ZONE STRATEGICE PENTRU
BUCURESTI 2035


Studiul privind Conceptul Strategic a fost structurat pe cele cinci planuri
majore orasul si teritoriul, orasul productiv, orasul functional, orasul
durabil si managementul orasului tocmai pentru sublinierea, pe de o parte,
a contributiilor esentiale pe care fiecare plan le are la succesul Bucurestiului
ca oras competitiv si cu o calitate inalta a vietii, dar si, pe de alta parte, a inter-
conditionarilor complexe intre aceste planuri, a faptului ca orice castig in unul
din aceste planuri contribuie la sansele de reusita a actiunilor in celelalte
planuri, dupa cum esecurile intr-un domeniu pot avea consecinte nefaste in
celelate domenii.

Asa cum s-a aratat deja, performanta manageriala calitatea
administratiei publice locale, ca instante si mecanisme de luare a deciziilor, ca
institutionalitate, ca temeinica fundamentare tehnica a proceselor de interventie
dar si ca abilitate de asigurare a realizarii cu succes a proiectelor constituie o
conditionare majora, putand determina hotarator o dezvoltare in directia
potrivita, cu actiuni concertate pe toate aceste planuri. Aceasta calitate a
administratiei publice constituie atat miezul guvernantei locale ca si proces
complex, dar si a se vedea schemele deja prezentate centrul de greutate
37
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

pentru structura ce poate determina un succes al aplicarii Conceptului
Strategic.

In sensul celor de mai sus, atat directiile strategice fundamentale
formulate la sfarsitul fazei I a studiului, cat si obiectivele strategice
fundamentale propuse in cadrul acestei faze au fost definite si structurate ca
sistem, tinand seama de cele cinci planuri.

In conformitate cu cerintele beneficiarului, pentru orizontul 2035 au fost
formulate substrategii si politici publice, listate mai jos, fie cu caracter
integrat prin natura subiectului sau in raport cu zona de interventie ce
solicita o astfel de abordare, fie cu caracter sectorial dar cu puternice
relationari cu interventiile in alte domenii.

Multe din aceste politici vizeaza guvernanta si managementul urban
economic, al mediului sau cel in domeniul social; ele pot fi in unele cazuri
aplicabile intregului oras, sau, in altele, situatiilor asemanatoare intalnite in
diverse locatii din oras si au in acest sens, atat conditionari cat si consecinte
in dezvoltarea spatiala, urbanistica.

Drept care rezentul studiu pentru Conceptul Strategic Bucuresti 2035
cuprinde optiunile pe care elaboratorii si alti profesionisti le-au considerat
drept prioritare, tinandu-se seama de urmarirea unei sinergii, dar si de
posibilitatea desfasurarii simultane a unui numar limitat de programe si proiecte
atat din ratiuni financiare sau institutionale, cat si ca suportabilitate functionala
si sociala.

Evident, exista multe alte optiuni privind politicile ce pot fi elaborate
si puse in practica, dar alegerea unui pachet de succes trebuie sa
reprezinte simultan o decizie politica bine sustinuta tehnic si
inteleasa/acceptata comunitar. Este evident ca este posibila o flexibilitate, dar
ea este limitata, fara compromiterea unora dintre obiective.
In acest sens, dezbaterea propunerilor Conceptului Strategic este
esentiala pentr ameliorarea sanselor sale de transpunere prin programe si
proiecte.

In acelasi timp, politicile ofera un grad de suplete care sa permita, in
functie de diverse optiuni politice, financiare, sociale, tehnice
structurarea si etapizarea actiunilor, cazuri in care se pot schimba
proiectele prioritare.
In ceea ce priveste dezvoltarea spatiala a orasului, a fost intreprinsa o
identificare a teritoriilor, axelor si nodurilor strategice, tinandu-se seama de
criterii care privesc: (1) amplasarea in oras, (2) potentialul de dezvoltare, (3)
nevoia de interventie din cauza unor disfunctionalitati existente, (4) existenta
unor nuclee sau procese de dezvoltare urbana, (5) potentialul de propagare a
dezvoltarii, dar si (6) posibilitatea de actionare intr-un anume context legislativ
sau institutional.

Desi astfel sunt identificate multe astfel de teritorii de interventii, a fost
operata o prima selectie, optandu-se pentru pastrarea pentru o etapa post 2035
a dezvoltarii unor zone sau pentru introducerea lor in obiectivul politicilor in
situatia aparitiei unor oportunitati noi.

Pe de alta parte, Conceptul Strategic Bucuresti 2035 propune ca axa
majora de dezvoltare strategica in teritoriul Bucurestiului, axa cursului
Dambovitei, ca arie cu multiplu rol :de ax radiant de dezvoltare urbana, de
sutura intre parti fracturate ale orasului ,de legatura a zonelor centrale cu
exteriorul orasului, de ax de polarizare prin prezenta unor noduri
importante si a unor activitati de interes public major si de
reprezentativitate, de legare a unor spatii urbane majore pe axa V-E, de
linie de forta in comunicarea urbana (nu doar prin trafic).
38
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































39
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































40
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































41
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































42
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































43
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































44
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































45
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































46
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































47
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































48
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































49
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































50
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































51
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































52
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































53
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































54
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































55
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































56
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































57
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































58
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































59
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































60
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































61
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
































7. PRIORITI STRATEGICE
DE LUAT N CONSIDERARE PT
ZONA DE SUSINERE I
INFLUEN

7.1.1. INTRODUCERE

Bucuretiul i teritoriul su de influen i suport sunt caracterizate de
lipsa unei gndiri comprehensive i integrate. Acest fapt a condus la apariia
disparitilor teritoriale, afectnd calitatea vieii populaiei prin dezvoltarea
dezechilibrat i inechitabil a infrastructurii tehnice i socio-economice i la
compromiterea unor resurse deosebit de valoroase (cadru natural, rezerve de
de teren etc.).

7.1.2. RELAIA CU DIAGNOSTICUL


n vederea remedierii problemelor identificate n faza de analiz i
diagnostic este necesar abordarea acestora att pe vertical, ct i pe
orizontal, prin adoptarea i implementarea unor politici relevante care s
susin dezvoltarea echilibrat a teritoriului. n acest sens au fost propuse patru
direcii principale de aciune:


62
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

- Adoptarea unei forme administrative la nivelul Bucuretiului i al
teritoriului su de influen i suport;
- ntrirea i revitalizarea sistemului de poli teritoriali;
- Eficientizarea i dezvoltarea sistemului de infrastructur;
- Valorificare durabil a resurselor de patrimoniu natural i construit.
Pe baza acestor direcii de aciune a fost elaborat un set de politici ce
vizeaz: susinerea economic a teritoriului pe plan naional i internaional prin
promovare i cooperare transfrontalier, creterea accesibilitii, dezvoltare
metropolitan echilibrat i coodonat, creterea performanei economice,
distribuia echilibrat a forei de munc, dezvoltarea i modernizarea
infrastructurii tehnice i sociale, stimularea turismului i, nu n ultimul rnd,
protecia mediului n consens cu principiile dezvoltrii durabile.

7.1.3. Delimitarea teritoriului
metropolitan

Avnd n vedere contextul actual al Bucuretiului i al teritoriului su de
influen i suport, una dintre interveniile prioritare pentru a opri avansarea
disparitilor teritoriale este recunoaterea din punct de vedere juridic a unei
zone sau regiuni metropolitane i instituirea unui organism care s
gestioneze i s susin dezvoltarea controlat, printr-un demers continuu,
dinamic i pe termen lung.
Atributiile ageniei de dezvoltare ar consta n :
Localizarea zonelor-cheie pentru investiii specifice i atragerea de investitori
ctre aceste zone;
Controlul documentaiilor necesare noilor dezvoltri,
Conductor sau partener principal n proiecte de dezvoltare importante pentru
teritoriu;
Consultarea asociaiilor de cooperare intercomunal;
Gestionarea transportului public metropolitan.

Propunerea unui nou decupaj de zon metropolitan s-a bazat, n
principal, pe:
1. Indicele de integrare;
2. Izocronele de accesibilitate;
3. Proiecte propuse, n derulare sau resurse importante pentru
dezvoltarea Bucuretiului;
4. Studiile anterioare ale ZMB.
1. Indicele de integrare a fost agregat i calculat la faza I prin
intermediul softului Map Decision. Acesta a reprezentat un factor de prim
importan pentru delimitarea teritoriului de influen i suport al Bucuretiului.
2. Prin intermediul izocronelor se remarc legturi puterice pe direciile
Bucureti - Ploieti i Bucureti Giurgiu, fapt care explic influena puternic
pe care Capitala o are asupra acestor dou centre urbane. Chiar dac
legturile E-V se manifest prin dou autostrzi, distanele pn la
urmtoarele centre urbane este prea mare pentru ca acestea s poat fi
influenate semnificativ de Bucureti. Cei doi poli urbani din apropierea direct a
Bucuretiului, Ploieti i Giurgiu, sunt suficient de dezvoltai pentru a
genera la rndul lor arii de influen, fora lor de polarizare asupra
vecintilor directe fiind mai puternic dect influena Capitalei. Din acest motiv
s-a evitat includerea acestor dou orae n teritoriul delimitat (totui ele sunt
influenate puternic de Bucureti).
3. Deosebit de important pentru delimitarea teritoriului metropolitan al
Bucuretiului este integrarea pe ct posibil a programelor i proiectelor
63
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

importante pentru dezvoltarea acestuia, astfel nct s poat fi gestionate
coordonat i eficient.
4. Teritoriul analizat a inclus toate variantele de zone metropolitane i
aglomeraii urbane elaborate pn n prezent pentru Bucureti, i s-au
analizat direciile de dezvoltare din fiecare propunere. Aglomeraia Urban,
primul concept referitor la teritoriul de influen i suport al Bucuretiului, este
integrat n cele dou propuneri ulterioare de zona metropolitan. Acestea
din urm se difereniaz prin atitudinea fa de diferite proiecte de importan
regional i/ sau naional (ex. canalul Dunre-Bucureti).
Legtura cu direciile de dezvoltare la nivel suprateriorial se remarc
prin orientarea favorizat ctre Nord i Sud. Apare nsa o difereniere a
legaturilor E-V innd de contextul regional. Astfel, direcia ctre Constana,
important la nivel suprateritorial, nu este suficient de puternic nivel regional,
din lipsa unor poli - aezri puternic relaionate cu Bucuretiul.

7.1.4. POLITICI PRIORITARE

Deoarece, pe de-o parte, CSB 2035 este un document axat n principal pe
problematica Bucuretiului i este supus limitrilor atribuiilor Municipalitii, i,
pe de alt parte, este necesar abordarea Capitalei din punctul de vedere al
competitivitii teritoriului care este imposibil de atins limitndu-ne la
conturul administrativ, vom detalia n continuare numai dou politici teritoriale,
ce trebuie ns considerate prioritare:
Politica referitoare la investiii nationale pentru creterea competitivitii i
asigurarea coeziunii teritoriale
Politica de cooperare i investiii intercomunale.
Politica de investiii naionale se refer la susinerea Bucuretiului i
teritoriului su metropolitan pentru atragerea de investitori, oferindu-le
acestora condiii favorabile de dezvoltare prin cadrul legislativ,
infrastructur, dotri i calitate ridicat a vieii.
Politica de cooperare intercomunal se refer la dou paliere de
cooperare intercounitar i anume:
Modernizarea infrastructurii sociale
Furnizarea serviciilor publice i echiparea teritoriului
Prin intermediul investitiilor intercomunitare se asigur o dezvoltare
teritorial echilibrat i eficientizarea exploatrii resurselor. Prin intermediul
asociaiilor intercomunitare se pot accesa fonduri europene pentru proiecte
comune de dezvoltare i echipare a teritoriului.
n contextul documentului de fa, Bucuretiul nu poate impune politici (i
nici delimitarea) teritoriului su metropolitan, ns poate genera i aplica
politici care au un impact semnificativ asupra acestuia.

7.1.5. PROGRAME I PROIECTE
PRIORITARE

Programele prezentate includ noi direcii de dezvoltare a Capitalei i
totodat integreaz proiectele existente aflate n diferite stadii (studii de
fundamentare, proiecte n stagnare, etc). Stagnarea unor proiecte majore (de
ex. autostrzile) afecteaz semnificativ dezvoltarea teritoriului i produc pierderi
la nivelul bugetelor publice i valorii terenurilor, din cauza variaiilor economice.
n acest context se consider strict necesar continuarea i/ sau reluarea
proiectelor majore pentru Bucureti i teritoriul su metropolitan i este
preferabil s se evite suprapunerea acestor proiecte cu implementarea de
noi proiecte majore, pentru a prentmpina posibilele blocaje financiare,
politice, administrative, etc. Majoritatea proiectelor noi propuse se
64
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

caracterizeaz prin costuri sczute/medii i prin intervenii ce au n vedere
promovarea economic i turistic, conservarea i protejarea mediului i
educarea populaiei.


n concluzie, pentru a i atinge obiectivele pentru 2035,
este necesar ca Bucuretiul s coopereze cu aezrile din
teritoriul su de influen i suport, prin instituirea unei zone
sau regiuni Metropolitane prin intermediul creia s se poata
asigura dezvoltarea teritorial durabil, echilibrat i
coordonat. Nu n ultimul rnd, este necesar nelegerea
importanei cooperrii pe orizontal i vertical n vederea
dezvoltrii zonei sau regiunii metropolitane a Bucuretiului i
asumarea rolului de
capital.


65
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

































Propunere Zon Metropolitan
Bucureti pe suportul Indicelui de
Integrare (prezentat n varianta
detaliat)
























66
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


































Localizarea programelor i
proiectelor prioritare din teritoriul
metropolitan al Capitalei

























67
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
































8. POLITICI PUBLICE
PROPUSE - ORIZONTUL 2035


8.1.1. POLITICI

P1.1
Politica de investitii nationale in Bucuresti si terit de sprijin si
influenta
P2
Politici intercomunale de investitii si servicii publice

PE.1
Politica privind planificarea si dezvoltarea unor zone ce
concentreaza activitati economice

PE.2
Politica privind sprijin si cresterea performantelor activitatilor
economice mici si mijlocii.

PE.3
Politica privind activitatile economice tertiare si de industrii
creative incurajarea dezvoltarii celor locale si atragerea unora
noi.
68
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

P3
Politici pe zone
P4 Politici pe zone
P5.1
Politica privind construirea de locuinte sociale/accesibile
economic;

P5.2
Politica privind
ameliorarea calitatii fondului de locuinte colective;

P5.3
Politica de sprijin pentru imbunatatirea confortului la locuintele
individuale
P6.1
Politica de asistenta sociala pentru cei mai defavorizati.

P6.2
Politica privind realizarea unor nuclee de sprijin (formare
profesionala, asistenta, integrare sociala, activitati comunitare) in
zonele cu concentrare de saracie

PEd.1
Politica privind constructiile si facilitatile pentru educatie dar si
cresterea performantei educationale.

PEd.2
Politica privind educatia universiatara, in parteneriat cu ministerul
de resort si cu universitatile, cu prioritate pentru capacitatea si
performantele in cercetare

P7.1
Politica privind alimentarea cu apa si reteaua de canalizare:
calitate, acoperire/extindere retea, dotari aferente;

P7.2
Politica privind
gestiunea apelor de suprafata: rauri, lacuri, ploi.

P8.1
Politica privind diversificarea tipurilor de surse si cresterea
capacitatii ;

P8.2
Politica privind reducerea consumului energetic pentru incalzire
si functionare in cladiri ;

P9.1
Politica privind crearea de noi parcuri, gradini si scuaruri;

69
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

P9.2
Politica privind ameliorarea calitatii vegetatiei, organizarii si
dotarilor in spatiile verzi existente.

P9.3
Politica privind
administrarea si sporirea spatiului verde difuz;

P9.4
Politica de parteneriat cu proprietarii de imobile (mari si mici)
privind crearea de spatii plantate.
PF.1
Politica (integrata) privind cresterea calitatii spatiului public

PF.2
Politica funciara privind cresterea si mai buna gestiune a
patrimoniului public - achizitii schimburi concesionari
PF.3
Politica funciara si financiar fiscala privind masuri de stimulare a
valorificarii compatibile cu interesul public a marilor proprietati

S10.1
Politica privind zonele cu patrimoniu omogen, compact ce
necesita reabilitare (si care nu sunt zone protejate)

P11.1
Politic de dezvoltarea integrat a transportului pe cale ferat

P11.2
Politic privind integrarea pentru o funcionare mai bun a
transportului public

P11.3
Politic privind ncurajarea transportului eco (vehicule
nepoluante, vehicule electrice, moduri de transport alternative)
P11.4
Politic privind favorizarea circulaiei pietonale, (inclusiv prin
crearea unor reele pietonale att la scara oraului ct i a unor
subzone)
P11.5
Politic privind staionarea autovehiculelor : noduri park&ride,
parkinguri majore, staionarea difuz

P11.6
Politic integrat de mobilitate n zona central cu favorizarea
pietonilor i a transportului public

PMag.1
Politic de marketing urban, inclusiv construirea i promovarea
unui brand urban
70
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

PMag.2
Politic de parteneriat comunitar relaii i proiecte cu societatea
civil (organizaii non-guvernamentale i organizaii comunitare)
la scara oraului sau a unor subzone

P12.1
Politic privind optimizarea funcionrii Primriei i pregtirea
personalului

P12.2
Politic privind comunicarea cu comunitatea i transparena
deciziilor

P12.3
Politic privind planificarea urban i monitorizarea evoluiei
oraului prin stabilirea/renfiinarea unei instituii specializate
(CPU)

P12.4
Politic privind structurarea i desfurarea coordonat a
operaiunilor de dezvoltare urban Agenie de dezvoltare
urban i parteneriate publice

PE.4
Politic de cooperare internaional i stabilire de parteneriate cu
mari investitori / ageni economici





























71
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a






























































72
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a




































73
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
































74
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
































75
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a










































76
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


9. PROGRAME I PROIECTE
DE DEZVOLTARE URBANISTIC
A CAPITALEI

9.1.1. PROGRAME SI PROIECTE
URBANE PRIORITARE


Selectarea programelor si proiectelor propuse are in vedere cateva
optiuni strategice, care reflecta atat valorile pe baza carora este construit
Conceptul Strategic, cat si principiile strategice pentru dezvoltarea capitalei.

Optiunile strategice de interventie se
refera la:

1. Formularea atat a unor programe-cadru vizand un anume tip de interventii
urbane, ce pot fi localizate in raport cu nevoile sau cu o conjunctura caracterizata
de existenta altor tipuri de interventii cat si a unor programe-individualizate
localizate precis si urmarind schimbarea fie intr-un teritoriu mai amplu, fie printr-un
proces de interventie de durata (in ambele cazuri fiind necesare coordonarea unor
actiuni de facturi diferite). Aceasta optiune are in vedere atat principiul
dinamismului ofensiv (introducerea stimulilor de schimbare urbana) cat si cel ce
se refera la performanta orientata (generarea printr-un anume tip de interventii a
unor schimbari concurand la o anumita schimbare urbana).
2. Identificarea in principal a unor programe de dezvoltare integrata
considerate mult mai eficace in ceea ce priveste propagarea schimbarii si mai
eficiente in ceea ce priveste mobilizarea si utilizarea resurselor, chiar daca mai
dificil de structurat si pus in practica; au fost identificate si cateva programe
sectoriale, dar si acestea ar trebui abordate in contextul corelarii interventiilor cu
cele din alte programe. Aceasta optine are in vedere principiului echilibrului
multiplu (sinergia unor interventii de facturi diferite) dar si pe cel al
parteneriatelor adaptabile (sansa adusa de existenta unor posibili parteneri sau
cea a diverselor surse de finantare).
3. Utilizarea localizarii diferentiate: atat prin gruparea in teritorii strategice
a interventiilor, cat si distribuirea in teritoriu a unor interventii care sa
raspunda unor nevoi ce se manifesta similar in mai multe zone din oras. Aceasta
optiune are in vedere principiul performantei orientate (concentrarea eforturilor
in zone in care schimbarea este relevanta pentru ansamblul orasului) dar si pe
cel al constructiei comunitare (rolul pe care unele interventii il pot juca in
agregarea unor zone/cartiere din oras ca reale comunitati).
4. Asocierea unor programe ample si complexe ce necesita eforturi
financiare, dar si claritate, consecventa si institutionalitate ori cadru legal adevat
si a unor programe continue cu interventii de mici dimensiuni dar care
reclama continuitate si atingerea unei mase critice de interventii pentru o
ameliorare la scara orasului). In ambele situatii se respecta principiul
performantei orientate
5. Formularea atat a unor programe-cadru vizand un anume tip de
interventii urbane, ce pot fi localizate in raport cu nevoile sau cu o conjunctura
caracterizata de existenta altor tipuri de interventii cat si a unor programe-
individualizate localizate precis si urmarind schimbarea fie intr-un teritoriu mai
amplu, fie printr-un proces de interventie de durata (in ambele cazuri fiind
necesare coordonarea unor actiuni de facturi diferite). Aceasta optiune are in
vedere atat principiul dinamismului ofensiv (introducerea stimulilor de schimbare
urbana) cat si cel ce se refera la performanta orientata (generarea printr-un
anume tip de interventii a unor schimbari concurand la o anumita schimbare
urbana).

77
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

6. Identificarea in principal a unor programe de dezvoltare integrata
considerate mult mai eficace in ceea ce priveste propagarea schimbarii si mai
eficiente in ceea ce priveste mobilizarea si utilizarea resurselor, chiar daca mai
dificil de structurat si pus in practica; au fost identificate si cateva programe
sectoriale, dar si acestea ar trebui abordate in contextul corelarii interventiilor cu
cele din alte programe. Aceasta optinue are in vedere principiului echilibrului
multiplu (sinergia unor interventii de facturi diferite) dar si pe cel al parteneriatelor
adaptabile (sansa adusa de existenta unor posibili parteneri sau cea a diverselor
surse de finantare).

7. Utilizarea localizarii diferentiate: atat prin gruparea in teritorii strategice a
interventiilor, cat si distribuirea in teritoriu a unor interventii care sa raspunda
unor nevoi ce se manifesta similar in mai multe zone din oras. Aceasta optiune
are in vedere principiul performantei orientate (concentrarea eforturilor in zone in
care schimbarea este relevanta pentru ansamblul orasului) dar si pe cel al
constructiei comunitare (rolul pe care unele interventii il pot juca in agregarea
unor zone/cartiere din oras ca reale comunitati).

8. Asocierea unor programe ample si complexe ce necesita eforturi
financiare, dar si claritate, consecventa si institutionalitate ori cadru legal adevat
si a unor programe continue cu interventii de mici dimensiuni dar care
reclama continuitate si atingerea unei mase critice de interventii pentru o
ameliorare la scara orasului). In ambele situatii se respecta principiul
performantei orientate.




































78
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


SUBSTRATEGIA/
domeniu

POLITICI

PROGRAME

PROIECTE






S1
Rolul de capitala

P1.1
Politica de investitii
nationale in Bucuresti si terit
de sprijin si influenta



PgF.1.11 - Program de promovare si dezvoltare
a transportului intermodal - proiect complex de
realizare a unei platforme logistice in comuna 1
Decembrie


PgF.1.12 - Program de conectare la culoarele
Paneuropene de transport sustinut prin
cresterea calitatii si capacitatii infrastructurii
existente, dar mai ales prin dezvoltarea de noi
legaturi feroviare, rutiere de mare viteza
(Giurgiu, Brasov..etc)


PgF.1.13 - Program de valorificare a cursurilor
de apa (Arges, Sabar, Dunare) prin realizarea
de porturi, dar si de racordare a Bucurestiului la
acestea





Pr1.11 - Proiect complex de realizare a unei platforme
logistice in comuna 1 Decembrie

Pr.1.12 - Realizarea unei centuri exterioare a
Bucurestiului conectata cu autostrazile nord-sud si est-
vest

Pr.1.14 - Proiect complex - Canal Bucuresti Dunare

Pr.1.13 - Proiect complex de parc tiinific i tehnologic

Pr.1.14. - Proiect complex de Parc tiinific Vcreti
21 ha







79
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


SUBSTRATEGIA/
domeniu

POLITICI

PROGRAME

PROIECTE




S2
Strategie teritoriala
Integrata
[metropolitana]

P2.1
Politici intercomunale de
investitii si servicii publice

PgF.2.11 - Program de modernizare si utilare a
institutiilor de invatamant in localitatile cu
potential de a deveni centre teritoriale
polarizatoare: Voluntari, Magurele, Mihailesti,
Buftea, Bolintin Vale, Racari, Titu, Fierbinti Targ,
Fundulea, Budesti, Urziceni, Oltenita si Giurgiu



PgF.2.12 - Program de dezvoltare de parcuri
industriale si platforme logistice in noduri
intermodale prioritare: Aeroport Otopeni, Port
Giurgiu, Aeroport Baneasa, sau importante,
Aeroport Adunatii Copaceni, 1 Decembrie,
Budesti.









80
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


SUBSTRATEGIA/
domeniu

POLITICI

PROGRAME

PROIECTE









Economie

PE.1
Politica privind planificarea si
dezvoltarea unor zone ce
concentreaza activitati
economice

PgE.11 - Program vizand operatiuni de
recuperare, comasare si valorificare integrata a
unor terenuri in zone cheie ale orasului, in
vederea constituirii unor poli reprezentativi


PE.2
Politica privind sprijin si
cresterea performantelor
activitatilor economice mici si
mijlocii.

PgE.21 - Programul vizeaz reconversia
funcional a unor cldiri proprietate municipal
i transformarea lor n incubatoare de afaceri,
pentru sprijinirea IMM-urilor i a afacerilor nou
nfiinate.




PE.3
Politica privind activitatile
economice tertiare si de
industrii creative
incurajarea dezvoltarii celor
locale si atragerea unora noi.

PgE.31 - Program de configurare a unei zone
centrale de afaceri (CBD) in zona Bucuresti 2000
in relatie cu axa Uranus-Calea Rahovei
(Dambovita)

PrE.31 - Parc de cercetare integrat cu Univeristatea
Politehnica (Dambovita)

PrE.32 - Dezvoltarea unei/unor zone de concentrare de
activitati media si industrii creative - amplasamente
posibile: Bucurestii Noi, Vacaresti, Pallady, dar si sud-
vest,, Faur.



81
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

SUBSTRATEGIA/
domeniu
POLITICI PROGRAME PROIECTE


S3
Regenerare urbana
P3.1
Politici pe zone
Pg3.11 - Program de dezvoltare urbana
integrata pentru zona centrala (PIDU)
Pg3.12 - Program de dezvoltare urbana
integrata Berzei-Buzesti (Dambovita), legatura
strategica intre poli
Programe de 2 tipuri:
Pg3.13 programe de regenerare pentru teritorii
delimitate precis, cu rol de nuclee de dezvoltare
Pg3.14- programe de finantare deschisa pe
tipuri de interventii, care sa stimuleze mici
proiecte in parteneriat





PrF3.11 - Proiect reinnoire urbana Piata Revolutiei
PrF3.12 - Proiect integrat complex Calea Victoriei
(diferentiat pe tronsoane) - redefinirea spatiului public si
cresterea rolului identitar
PrF3.13 Proiect multifunctional "Esplanada" (Dambovita)

S4
Reabilitarea
integrat a zonei
centrale
P4.1
Politici pe zone







82
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

SUBSTRATEGIA/
Domeniu
POLITICI PROGRAME PROIECTE







S5
Cresterea calitatii
locuirii
P5.1
Politica privind construirea de
locuinte sociale/accesibile
economic;

Pg5.11 Program de construire de locuinte
sociale in grupari mici, in zone diferite din oras,
favorizand mixitatea sociala

Pg5.12 Program de stimulare pentru constructia
de locuinte cu chirii subventionate o perioada
limitata de timp

Pg5.13 Program de reguli privind ponderi
minime obligatorii pentru locuinte
ieftine/accesibile la dezvoltarile imobiliare de
amploare

Pg5.14 Program de construire de locuinte
accesibile economic pentru tinere cupluri de
profesionisti la inceput de cariera


P5.2
Politica privind
ameliorarea calitatii fondului
de locuinte colective;
Pg5.21 Program de consolidare a cladirilor de
locuit colective, cu acces la co-finantzare prin
competitie

Pg5.22 Program privind innoirea retelelor la
blocuri fie vechi, fie cu solutii vulnerabile


83
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Pg5.23 Program privind sporirea confortului prin
reabilitare integrata, obligatoriu cu co-finantarea
proprietarilor

Pg5.24 Program de stimulare a renovarii prin
cooperare in micro-zone de cladiri de locuit

P5.3
Politica de sprijin pentru
imbunatatirea confortului la
locuintele individuale

Pg5.31 Program de sprijin pentru limitarea
consumurilor de energie (cofinantare)

Pg5.32 Program de stimulare a renovarii prin
cooperare, integrat cu reabilitarea unor strazi
secundare

Pg5.33 Program privind stimularea contopirii
parcelelor mici in zonele de lotizari de acest tip









84
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

SUBSTRATEGIA/
domeniu
POLITICI PROGRAME PROIECTE



S6
Reducerea saraciei
P6.1
Politica de asistenta sociala
pentru cei mai defavorizati,


Pr.6.11 - Infiintarea unui centru rezidential pentru
persoane adulte fara adapost in municipiul Bucuresti
P6.2
Politica privind realizarea unor
nuclee de sprijin (formare
profesionala, asistenta,
integrare sociala, activitati
comunitare) in zonele cu
concentrare de saracie
Pg6.21 Program (in parteneriat cu ong-uri de
profil) de construire si operare a unor centre
comunitare in zonele sarace
Pr6.21 Proiecte-pilot de centre comunitare in Ferentari,
Andronache, Baicului, Bucurestii Noi



Educatie
PEd.1
Politica privind constructiile si
facilitatile pentru educatie dar
si cresterea performantei
educationale,
PrED.11 - Proiect complex educational pre-universitar
(liceu scoli gradinita) in Ferentari Sud- eventual integrat
cu activitati de asistenta sociala
PEd.2
Politica privind educatia
universitara, in parteneriat cu
ministerul de resort si cu
universitatile, cu prioritate
pentru capacitatea si
performantele in cercetare.




85
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


SUBSTRATEGIA/
Domeniu


POLITICI

PROGRAME

PROIECTE




S7
Gestiunea resurselor
de apa
P7.1
Politica privind alimentarea cu
apa si reteaua de canalizare:
calitate, acoperire/extindere
retea, dotari aferente;
Pr.7.11 - Proiect finalizat statie epurare Glina (ncheierea
lucrrilor i punerea n folosin la ntreaga capacitate).

P7.2
Politica privind
gestiunea apelor de
suprafata: rauri, lacuri, ploi,
PgF.7.23 - Program de decontaminare a
terenurilor afectate de activiti industriale 100
ha in zona fabricilor Neferal i Acumulator
(Pantelimon, Cernica, Brneti), 20 ha in zona
canalului Arge, 140 ha imprejurimile localitii
Glina




S8
Gestionarea
responsabila a
energiei
P8.1
Politica privind diversificarea
tipurilor de surse si cresterea
capacitatii ;

P8.2
Politica privind reducerea
consumului energetic pentru
incalzire si functionare in
cladiri ;


86
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


SUBSTRATEGIA/
domeniu

POLITICI

PROGRAME

PROIECTE





S9
Spatile plantate in
municipiu: cresterea
suprafetelor,
ameliorarea
distributiei in
teritoriu, cresterea
calitatii si diversitatii
P9.1
Politica privind crearea de noi
parcuri, gradini si scuaruri;
Pg9.11 - Program de planificare si realizare a
unui parc cu multifunctionalitate complementara
in zona Vacaresti (Dambovita)
Pg9.12 - Program "Dambovita Verde" - parc
linear (Dambovita ax structurant)
Pg9.13 - Program al unei zone de recreare cu
posibila insertie de activitati tertiare si cuaternare
zona Lacul Morii Vest (Dambovita)
Pr9.11 - Proiect parc sportiv zona Ferentari Sud
(dezvoltat in etape)
P9.2
Politica privind ameliorarea
calitatii vegetatiei, organizarii
si dotarilor in spatiile verzi
existente;

P9.3
Politica privind
administrarea si sporirea
spatiului verde difuz;

P9.4
Politica de parteneriat cu
proprietarii de imobile (mari si
mici) privind crearea de spatii
plantate.



87
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


SUBSTRATEGIA/
domeniu

POLITICI

PROGRAME

PROIECTE








Functionalitate
urbana
PF.1
Politica pe termen lung de
structurare a sistemului
ierarhizat de poli urbani
PgF.11 - Program "Gara de Nord" - pol
multimodal si multifunctional - restructurare
complexa
PgF.12 Program "Obor - Gara de Est" - pol
multimodal si multifunctional - restructurare
complexa, conversie
PgF.13 - Program de ameliorare - restructurare
a functionarii/configuratiei unor poli existenti:
Universitate, Piata Victoriei, Piata Sudului, Leu,
Academia Militara
PrF.11 - Proiect multifunctional "Casa Radio" - in relatie
cu polul Gara de Nord (Dambovita)
PF.2
Politica (integrata) privind
cresterea calitatii spatiului
public
PgF.21 Program Marile Piete
PgF.22 Program (f)
Strada mica
PgF.23 Program reabilitare integrata
(axa) Nord-Sud
PgF.24 Program
Bulevardele Bucurestiului
PgF.15 Program
Scuarul din vecini
PgF.26 - Program pietonizare a unor strazi
integrat cu stimularea activitatilor atractive pentru
pietoni, predominant in zona centrala (si in retea)
dar si in alte zone

88
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

PgF.27 - Program de schimbare a raportului
pieton automobil (report modal, semi-
pietonizare)
PgF.28 - Program de constituire a unor zone
pietonale de medii dimensiuni in cartierele de
locuinte colective integrate in-/structurante de
centre de cartier
PF.3
Politica (funciara) privind
buna gestiune a patrimoniului
public
PgF31 Inventarierea proprietatilor Bucurestiului
PgF32 Evaluarea calitatii si a priritatilor de
valorificare
PgF33 Program de achizitii funciare

PF.4
Politica (funciara si financiar-
fiscala) privind stimularea
valorificarii compatibile cu
interesul public a marilor
proprietati, cu precadere la
conversii
PgF.41 Evaluarea potentialului urbanistic si
planificarea (stabilirea vocatiei) zonelor
compacte convertibile
PgF.42 Programe negociate de conversie pe
zone (decontaminare, reparcelare, echipare,
construire)




S10
patrimoniul construit
S9.1
Politica privind monumentele
istorice protejare, interventii,
punere in valoare;
Pg9.11 Program de conservare minimala a
monumentelor neutilizate
Pg9.12 Programe de interventii concentrate in
cadrul unor operatiuni de urbanism in zone dens-
istorice
Pg9.13 Program de inventariere si reglementare
protejare monumente industriale
Pg9.14 Program (urgent) de evaluare a situatiei
monumentelor in Bucuresti si de actualizare a
Pr9.11 Proiect integrat complex Calea Mosilor (veche)
89
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Listei Monumentelor
S10.2
Politica privind zonele
protejate gestionare,
planificarea si controlul
interventiilor;
Pg10.21 Program de stabilire a ratiunii protectiei
si regulilor de interventie in zonele protejate
Pg10.22 Program de revitalizare a unor zone
pornind de la reconsiderarea rolului spatiului
public si pietonizarii in lungul axelor care le iriga
(str.Traian, str.Calarasi)

S10.3
Politica privind zonele cu
patrimoniu omogen, compact
ce necesita reabilitare (si care
nu sunt zone protejate)
Pg10.31 Program strada noastra renovare
urbana integrata in zonele centrale, in relatie cu
programele de spatii publice




SUBSTRATEGIA/
domeniu

POLITICI

PROGRAME

PROIECTE






S11
Substrategia privind
P11.1
Politic de dezvoltarea
integrat a transportului pe
cale ferat
PgF.11.11- Program privind o noua gara
internationala - determinarea amplasarii si
studiile de dezvoltare urbana, restructurare
urbana complexa
PgF.11.12 - Programe privind extensiile liniilor
de metrou (sau tronsoane noi) spre zonele de
mare atractivitate
PgF10.13 - Program de realizare a unui ax de
conexiune rapida intre aeroportul Otopeni, gara
de nord, noua gara internationala si aeroportul
de sud.

P11.2 PgF.11.21 - Programul de intermodalitate cu PrF.11.21 Proiect pe viitorul ax Berzei-Buzeti - Uranus -
90
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

mobilitatea n
Bucureti
Politic privind integrarea
pentru o funcionare mai bun
a transportului public
crearea condiiilor de transfer civilizat, rapid,
confortabil, ntre diversele moduri de transport
prin realizarea unui sistem de poli intermodali
complecsi sau intermodaliate simpl -
planificat proximitate spaial a diverselor staii
i parcri (park&ride sau bike&ride)
PgF.10.22 Programul privind extinderea retelei
de transport public de mare capacitate in
legatura cu zonele dense de locuire si zonele
principale de activitati


PgF.11.22 - Programul eco-cartiere cu
automobilitate limitat sau chiar eliminat prin
modelul de organizare spaial i printr-o buna
desevire cu TP
pentru realizarea liniei de tramvai in sit propriu, posibil cu
traseu inierbat sau n culoar vegetal complex

P11.3
Politic privind ncurajarea
transportului eco (vehicule
nepoluante, vehicule electrice,
moduri de transport
alternative)

P11.4
Politic privind favorizarea
circulaiei pietonale, (inclusiv
prin crearea unor reele
pietonale att la scara
oraului ct i a unor
PgF.11.41 - Programul strada spaiu al
ceteanului privind reabilitri funcionale i
peisagistice ale unor artere mari sau medii,
transformarea unora n bulevarde (n sensul
autentic al conceptului), pentru ameliorarea
condiiilor de deplasare a pietonilor, n special


91
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

subzone) prin diminuarea carosabilelor, dar si prin
pietonizri ale unor stzi i piee/ piaele ubane,
n zona central, n ansambluri rezideniale, n
zone comeciale sau de recreere etc.
P11.5
Politic privind staionarea
autovehiculelor : noduri
park&ride, parkinguri majore,
staionarea difuz
PgF.11.51 - Programul parcri de
reedin privind crearea unei oferte de parcri
rezideniale multietajate, subterane sau
supraterane, pentru eliberarea spaiior publice,
cu prioritate n zonele cu locuire de ridicat
densitate (zona central, marile ansambluri de
locuine colective) ce incurajeaza deplasrile
ctre alte zone cu moduri de transport alternative
automobilului (Militari, Drumul Taberei, Berceni,
Titan, Tineretului).
PgF.10.52 - Programul parcri de transfer ce
prevede un sistem parcri park&ride, i
bike&ride care s susin convingtor politica de
limitare a automobilelor n zonele sensibile la
traficul motorizat - amplasate n poli intermodali
principali (n relaie cu staiile de TP), n relaie
cu staii de TP nodale, pe linii de transport cu
capacitate i nivel al serviciilor de transport
ridicate sau n formule intermodale, simple sau
complexe, n relaie cu staiile de TP, n locuri
strategice, locuri poart, de intrare
(Aviatorilor, Piaa Victoriei, Piaa Sudului, Obor,
Gara de Nord, Eroilor, Tineretului, Rzoare,
Dristor; Depoul IMGB, Jilva, Banesea,
Industriilor, Republica etc).

92
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

PgF.10.53 - Program de staionare n zona
central privind un sistem inteligent de parcri
publice subterane i de suprafa gestionate
informatizat, cu tarificare care s descurajeze
accesul cu automobilul n zon
P11.6
Politic integrat de mobilitate
n zona central cu
favorizarea pietonilor i a
transportului public
Pr.11.61 - Proiect de reabilitare si remodelare a
mobilitii pentru zona centrala - in confirmitate cu PIDU
Pr.11.62 - Proiect de reabilitare si transformare n zon
cu automobilitate limitat a zonei B-dul Regina Maria,
Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Bd. Mreti, Filaret, n
relaie cu posibil pietonal pe Calea Victoriei-11 Iunie
pn la Parcul Carol

Management
urban
PMag.1
Politic de marketing urban,
inclusiv construirea i
promovarea unui brand urban





S12
Substrategie privind
creterea
performanei
administrative
P11.1
Politic privind optimizarea
funcionrii Primriei i
pregtirea personalului

P12.2
Politic privind comunicarea
cu comunitatea i
transparena deciziilor

P12.3
Politic privind planificarea
urban i monitorizarea
evoluiei oraului prin

93
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

stabilirea/renfiinarea unei
instituii specializate (CPU)
P13.4
Politic privind structurarea i
desfurarea coordonat a
operaiunilor de dezvoltare
urban Agenie de
dezvoltare urban i
parteneriate publice



Economie
PE.4
Politic de cooperare
internaional i stabilire de
parteneriate cu mari investitori
/ ageni economici.




Management
urban
PMag.2
Politic de parteneriat
comunitar relaii i proiecte
cu societatea civil
(organizaii non-
guvernamentale i organizaii
comunitare) la scara oraului
sau a unor subzone







94
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
































95
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


10. ZONA CENTRALA -
DEZVOLTARE INTEGRATA


1. Abordarea strategica a dezvoltarii zonei centrale

Conceptul Strategic Bucuresti 2035 considera dezvoltarea zonei centrale drept
prioritara tinand seama, in esenta, de: (1) evolutia si dezvoltarea Bucurestiului,
bazate pe centralitate puternica, (2) caracterul complex, functional si
morfologic, al zonei centrale, (3) rolul puternic de purtator de identitate al zonei
centrale, (4) inegalitatea, atat in intensitate cat si in profil functional, inregistrata in
evolutiile din diverse parti ale zonei centrale, inegalitate ce ameninta coerenta-in
diversitate a acesteia, (5) parasirea zonei centrale de catre unele activitati a
caror prezenta este recomandabila si benefica in aceasta zona atat unele activitati
de afaceri sau comerciale, cat si, diferentiat, unele tipuri de locuire, (6) procese
accentuate de degradare a spatiilor publice pe mai tot teritoriul acesteia, (7)
agresiuni sub diverse forme asupra patrimoniului construit valoros si
degradari/diminuari ale spatiilor plantate, (8) accentuarea unor segregari socio-
economice care reflecta acutizat probleme la scara intregului oras (acumulari de
saracie, zone supuse suprapresiunilor speculei imobiliare, deteriorarea conditiilor de
locuit, fie prin contaminare fie prin suprasolicitarea vecinatatilor).

Fata de aceasta situatie, se apreciaza ca necesara o substrategie sau o politica
urbana integrata pe termen lung, pentru zona centrala. Conceptul Strategic propune o
revizuire a delimitarii zonei centrale, prin extinderea limitelor stabilite de PUZ Perimetrul
Central al Municipiului Bucuresti din anul 1999, limite avute in vedere si de PIDU
2011, in principal spre est si vest, apropiindu-se mai mult de inelul interior al
municipiului, dar si cuprinzand atat zone cu o dinamica accentuata in ultimii ani, cat si
teritorii a caror caracter ar trebui supravegheat si mai atent controlat, pentru evitarea
aparitiei sau continuarii unor procese de degradare. Cu toate acestea, aceasta limita
nu are decat un caracter orientativ, de lucru pentru Conceptul Strategic. Ea ar trebui
stabilita printr-un studiu multicriterial.

In formularea unei politici urbane integrate pentru zona centrala odata redefinita,
este necesara corelarea atenta a problematicilor din urmatoarele domenii: (a)
activitatile economice (altele decat comertul), (b) locuirea, (c) activitatile comerciale de
diverse tipuri si scari, inclusiv cele din sectorul distractiilor(loisir, mai conservator
spus), (d) activitatile cu caracter reprezentativ: administratie, cultura, altele, (e)
mobilitatea (abordata integrat, nu doar circulatia auto sau cea a pietonilor), (f) spatiile
publice (majore, in retea s.a.), (g) valori arhitecturale, artistice, de peisaj urban, (h)
diversitate sociala - polarizare, gentrificare, segregare, (i) densitate demografica si/sau
construita.

Aceste probleme sunt abordate pana in prezent in doua documentatii cu caracter
de referinta: Planul Urbanistic Zonal Perimetrul Central al Municipiului Bucuresti (1999-
2000) si PIDU Centrul Bucurestiului (2011).

PUZ-Perimetrul Central al Municipiului Bucuresti stabilea o delimitare
fundamentata si operationala pentru interventiile in zona centrala, etapizand elemente
de interventie strategica a se vedea mai jos extrasul format din 4 planse. Aceasta
documentatie facea deja referire (si nici atunci aceasta referire nu era o noutate
absoluta, ci reflecta intelegerea problematicii cu care s-au confruntat centrele oraselor
mari incepand cu anii 70 ) la nevoia unor retele coerente de spatii pietonale, ori la
impactul pozitiv pe care il poate avea re-castigarea unor axe istorice, afectate de
interventiile pre-1989 sau de dinamica post 1990. Erau totodata propuse etape de
interventii, avandu-se in vedere perioada de (abia) inceput al cresterii economice.

PIDU Centrul Bucurestiului, documentatie recent elaborata, stabileste un set de
obiective specifice pentru zona centrala: (1) punerea in valoare a caracterului eclectic
96
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

al centrului Bucurestiului ca marca idetitara a orasului, (2) reintegrarea si restructurarea
tesutului urban, (3) crearea unui sistem de circulatii eficient, (4) revigorarea retelei de
spatii publice, (5) dezvoltarea durabila a activitatii economice, (6) asigurarea unui
climat social divers si sigur .
Totodata sunt identificate (in consonanta cu cerintele in axa Programului
Operational Regional al Uniunii Europene 2007-2012) o serie de proritati: (1) (Re-
)crearea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului, (2) Revitalizarea zonelor cu
caracter divers care constituie centrul Bucurestiului, (3) Eficientizarea sistemului de
circulatii in zona centrala prin prioritizarea formelor sustenabile si alternative de
circulatie (4) Regenerarea urbana durabila. Aceste prioritati sunt prezentate argumentat
si ilustrat in extrasul de mai jos.
Atingerea obiectivelor si actiunile prioritare sunt sprijinite de o serie de propuneri-
proiect, sustinandu-se puternic impactul pozitiv pe care interventiile de acupunctura
urbana, legate in trasee sau de axe, le pot avea asupra starii zonei centrale.













10.1.1. Planul Urbanistic Zonal
Perimetrul Central al Municipiului
Bucuresti extrase

ETAPA 1 - situaia existent
ASIGURAREA STATUTULUI DE CAPITAL

ETAPA 2 -
ASIGURAREA COERENEI CENTRULUI

ETAPA 3 -
DEZVOLTAREA DIRECIONAT SPRE SUD
















97
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

































STRATEGIA DE DEZVOLTARE CENTRU DE GRADUL I -
ETAPA 1 - situaia existent
ASIGURAREA STATUTULUI DE CAPITAL
PRIORITATE:
- NTREINEREA I AMENAJAREA SPAIULUI PUBLIC
CUPRINS N CENTRU I NUCLEELE DE CENTRALITATE
EXISTENTE
ACIUNI:
- AMENAJAREA PIEEI REVOLUIEI
- AMENAJAREA CIRCULAIEI PIETONALE LIPSCANI, CALEA
VICTORIEI
- AMENAJAREA PIEEI GRII DE NORD
- AMENAJAREA PIEEI VICTORIEI
- AMENAJAREA PIEEI OBOR
- INTERDICIE PARCARE PE TROTUARE
- CURENIE
- MOBILIER URBAN - ODIHN, CONTEMPLARE
- OBLIGAII DE NTREINERE FAADE, VITRINE
98
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a































































STRATEGIA DE DEZVOLTARE CENTRU DE GRADUL I -
ETAPA 2 - ASIGURAREA COERENEI CENTRULUI
PRIORITATE:
- ASIGURAREA LEGTURII CENTRULUI ORAULUI CU
NUCLEELE DE CENTRALITATE EXISTENTE
ACIUNI:
- AMENAJAREA CU STATUL DE CENTRALITATE A CII
VICTORIEI-LASCR CATARGIU NTRE BD.DACIA I PIAA
VICTORIEI (deschiderea pentru public a parcului i Casei Cesianu,
amenajarea trotuarelor i spaiului verde din faa Casei Vernescu
- AMENAJAREA CU STATUT DE CENTRALITATE A
CULOARULUICALEA GRIVIEI-TEFAN FURTUN NTRE GARA
DE NORD I CALEA VICTORIEI (Calea Griviei-prioritate pietonal,
tefan Furtun-prioritate trafic auto)
- COMPLETARE BD.UNIRII N ZONA ANTIERULUI OPEREI I
BIBLIOTECII NAIONALE
- REALIZAREA LRGIRII I AMENAJRII CU STATUT DE
CENTRALITATE A ARTEREI CALEA BUZETI - STR.BERZEI,
NTRE SPLAIUL DMBOVIEI I PIAA VICTORIEI
AMENAJARE CALEA MOILOR
99
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
































































STRATEGIA DE DEZVOLTARE CENTRU DE GRADUL I -
ETAPA 3 - DEZVOLTAREA DIRECIONAT SPRE SUD
PRIORITATE:
- ASIGURAREA ECHILIBRULUI DEZVOLTRII URBANE A
ORAULUI
ACIUNI:
- AMENAJAREA CU STATUT DE CENTRALITATE A
PRELUNGIRII AXEI NORD-SUD (Bd.Cantemir - str.erban Vod)
ntre Piaa Unirii i Piaa incai
- NCURAJAREA DEZVOLTRII UNOR POLI DE CENTRALITATE
NOI N AMPLASAMENTELE DIN SUDUL PERIMETRULUI
CENTRAL (EX.Piaa Timpuri Noi, Piaa Rahova)
100
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
































101
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

10.1.2. Planul Integrat de Dezvoltare
Urbana Centrul Bucurestiului

Aciunile propuse n cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urban reflect
o serie de prioriti:
1. (Re-)crearea unei identiti urbane pentru centrul Bucuretiului. O
identitate clar i atractiva a orasului este de natura s atrag turitii i investitorii,
sa creeze un brand pozitiv, dar sa si creeze un sentiment de comunitate si
apartenenta in randul bucurestenilor, cu beneficii in sustinerea activitatilor
comerciale si economice ale orasului. Actiunile propuse in Planul Integrat de
Dezvoltare Urbana au ca scop sa sublinieze si sa utilizeze din plin caracterul
eclectic al orasului, prin crearea de spatii diverse cu identitati diferite, conectate
prin trasee cu prioritate pentru pietoni si biciclisti.
2. Revitalizarea zonelor cu caracter divers care constituie centrul
Bucurestiului din punct de vedere istoric si arhitectural, fara limitarea la doar
zona Lipscaniei drept centru istoric. Analizele efectuate relev c destructurarea
vatrei orasului si dezechilibrele socioeconomice create de insertia Centrului Civic
reprezinta o problema principala a centrului Bucurestiului, iar acest Plan Integrat de
Dezvoltare Urbana urmareste sa reintegreze aceste zone enclavizate, segregate.
Reconstructia podurilor Mihai Voda si Calicilor de pe Dambovita, de exemplu, va
reconecta nordul si sudul centrului istoric cu beneficii in generarea de fluxuri de
vizitatori pe traseele pietonale si de biciclisti precum si in revitalizarea zonelor de
la sud de Dambovita, pana la Piata de Flori in Rahova- Uranus.
3. Eficientizarea sistemului de circulatii in zona centrala prin prioritizarea
formelor sustenabile si alternative de circulatie. Crearea unui traseu cu prioritate
pentru pietoni si biciclisti va crea o alternativa viabila pentru transport. Se are astfel in
vedere configurarea unei retele integrate de circulatie pietonala si pentru biciclete
intr-o zona larga a centrului care sa reprezinte nu numai oportunitati de circulatie ci si
spatii publice de calitate. In plus, in ceea ce priveste transportul pe baza de biciclete, se
considera importanta realizarea unei reele de trasee velo concentrice i radiale, astfel
nct s poat constitui o reea continu i coerent. Introducerea acestui traseu
alternativ va pastra insa neschimbata capacitatea de trafic. In plus, acesta va fi realizat
in doua etape, pentru a nu crea probleme de parcare in zona. Se vor construi intr-o
prima etapa o insiruire de parcari subterane si supraetajate de dimensiuni medii
care sa rezolve nevoia de parcare din zona si sa elibereze spatiile publice pentru lucrari
de reamenajare ulterioara. Planul se opune realizarii de parcari de mari dimensiuni,
care devin ele in sine un factor de crestere a traficului auto in zona centrala.
4. Regenerarea urbana durabila a arealelor-problema din cadrul zonei de
actiune urbana. Acestea trebuie sa fie obiectul unui proces integrat si coerent de
regenerare urbana care sa aiba in vedere atat reabilitatea fondului construit si a
spatiilor publice cat si intarirea comunitatii si incurajarea activitatilor antreprenoriale.
Tendintele sociale recente din Bucuresti reflecta o accentuare a discrepantelor dintre
diversele categorii de populatie. Un proces de segregare rezidentiala pe criterii
economice este in plina desfasurare, contrar cu principiile generale europene care
promoveaza mixitatea sociala. Bucurestiul nu trebuie sa se dezvolte ca o serie de
orase paralele, ci sa reflecte caracterul divers si vibrant al unei capitale europene.
Drept urmare, acest PIDU contine actiuni care vizeaza coeziunea sociala, precum
crearea unor centre culturale pentru comunitate, cu rol social, educativ si de loisir
pentru intreaga populatie a zonei. Prin reabilitarea infrastructurii, crearea de spatii
pietonale care genereaza un flux continuu de trecatori, cat si crearea unei directii de
dezvoltare si identitati pentru fiecare zona, vor fi stimulate deasemenea investitiile
private si activitatile comerciale in zona.
(sursa planselor: http://centralbucuresti.ro/)





102
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
































103
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
































104
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

10.1.3. Optiuni strategice pentru
abordarea zonei centrale

Pentru stabilirea unei politici urbane integrate pe termen lung pentru zona
centrala se poate opta pentru denumirea strategie, dar termenul ar putea da
nastere unor confuzii cu strategia de dezvoltare a capitalei, se recomanda Primariei
Generale luarea in considerare a urmatoarelor optiuni:

(1) Utilizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana ca un program prioritar,
mai ales tinandu-se seama de faptul ca este elaborat si reflecta unele propuneri realiste
de interventie prin proiecte urbanistice. De aici, de altfel, cuprinderea PIDU in tabelul
centralizator al politicilor, programelor si proiectelor., pentru orizontul de timp 2020

(2) Alegerea proiectelor ce ar fi finantate cu prioritate, in perioada de pana in
2016 primul orizont temporar solicitat pentru Conceptul Strategic, atat in functie de
posibilitatea realizarii lor imediate, cat mai ales in raport de impactul/diferenta pe care
le pot determina in functionarea si/sau imaginea unei parti a zonei centrale. Se
recomanda mai curand proiectele ce vizeaza direct calitatea spatiului public, cu luarea
tuturor masurilor privind calitatea designului SI a executarii lucrarii, existand in mod
contrar riscul compromiterii a insasi ideii de interventii punctuale;

(3) Reexaminarea optiunilor privind ordonarea in timp a interventiilor urbane
prin coroborarea propunerilor din cele doua documentatii si prin abordarea si a unor
definiri de interventii ce au fost doar invocate Calea Victoriei si Bulevardul Magheru
constituie prioritati absolute, ca si Piata Revolutiei.

(4) In concordanta cu cele de mai sus se subliniaza necesitatea abordarii
simultane prin proiecte majore si proiecte de mici dimensiuni, cautandu-se
efectul de sinergie al acestui mod de abordare.

(5) Este necesara, totodata, o mult mai stransa corelare a interventiilor propuse cu
trei domenii: (1) investitiile in infrastructura de transport, inclusiv (si mai
ales) metroul amploare, trasee, statii, noduri etc., (2) investitiile in
constructii de mare amploare sau valoare atat cele publice cat mai ales
cele private, (3) investitiile necesare privind echiparea tehnico-edilitara, alta
decat caile de comunicatii rutiere. Lipsa acestor corelari vor produce o perpetuare
a abordarii sectoril-paguboase de pana in prezent.

(6) Avand in vedere cele de mai sus, se subliniaza necesitatea si caracterul
integrat ale unei politici urbane pentru zona centrala, construita in mod
strategic, prin proces de corelare investitionala si pe fundamentare multipla (nu
doar urbanistic arhitecturala), o politica integrata cu doua orizonturi temporale
2020 si 2035, pe un teritoriu extins fata de abordarile existente (si care poate fi
sub-zonificat, daca se considera necesar). Importanta noii delimitari nu este
doar metodologic-teoretica, ci va fi determinanta pentru utilizarea unor
instrumente operationale specifice variate de la instrumente fiscale sau
reglementari urbanistice, pana la facilitati de finantare sau programe sociale de
sprijin ori proiecte prioritare de mediu.

Aceasta politica integrata pentru zona centrala poate fi elaborata,
tinand seama si de utilitatea de necontestat a documentatiilor invocate mai sus,
in urmatorii doi ani (durata este estimata astfel in principal din cauza
suprapunerii cu calendarul electoral), neimpiedicand punerea in practica a
proiectelor selectionate ca prioritare.





105
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


11. CONCLUZII I
RECOMANDRI


11.1.1. CONCLUZII ALE ETAPEI A II-A


Subiectul principal al celei de-a doua etape a studiului Conceptul Strategic
Bucuresti 2035 il reprezinta formularea conceptului propriu-zis: sistemul de
obiective strategice corelate cu directiile strategice fundamentale, constituirea
ansamblului de politici publice care vor asigura punerea in practica a conceptului
strategic, precum si identificarea unor programe si proiecte prioritare in plan
urbanistic pentru orizonturile de timp 2020 si 2016. Totodata sunt abordate
problemele vizand institutionalitatea in dezvoltarea Bucurestiului in relatie cu
teritoriul sau de sustinere si influenta, ca si rolul marketingului urban, ca activitate
ce conditioneaza aplicarea si poate contribui la amplificarea efectelor pozitive ale
conceptului strategic.

Prezenta etapa valorifica rezultatele primei etape a studiului, conceptul
strategic fiind construit pornind de la viziunea stabilita si avizata odata cu prima
faza, ca si de la directiile fundamentale strategice, care ar trebui urmarite pentru
atingerea viziunii.

Aceasta parte cuprinde concluziile etapei a doua a studiului, formulate
sintetic si constituind totodata argumente pentru recomandarile formulate pentru a
treia etapa, ca si in general, pentru beneficiarul studiului, ca actiuni majore de
avut in vedere.


A. CONCLUZII CU CARACTER GLOBAL

1. Dezvoltarea Bucurestiului in urmatorii 25 de ani trebuie planificata strategic
si urmarita in raport cu doua atribute majore ale orasului, al caror nivel trebuie
ridicat continuu si sustinut: competitivitatea si locuibilitatea in esenta: capacitatea
de a atrage si dezvolta activitati economice performante si calitatea vietii in oras. Aceste
doua concepte constituie elementele cheie ale viziunii municipiului pentru anul 2035 si
structureaza Conceptul Strategic. In raport cu efectul direct asupra cresterii acestor
calitati trebuie evaluata orice politica publica, orice program sau proiect urbanistic in
urmatorii ani.

2. In dezvoltarea Bucurestiului, ca si in planificarea dezvoltarii sale economice,
sociale si in relatie cu mediu in particular in dezvoltarea spatiala coordonarea
teritoriala si institutionala la scara teritoriului de sustinere si influenta constituie o
prioritate absoluta: atat cooperarea orizontala, cu toti vecinii limitrofi sau mai
indepartati, cat si coordonarea pe verticala, cu nivelul regional si cu cel national.
Dezvoltarea separata si-a demonstrat deja cu precadere in ultimii 10 ani
completa nesustenabilitate.

3. Atat pentru construirea unei bune competitivitati si pentru crestera calitatii
vietti, cat si pentru o dezvoltare integrata teritorial la toate scarile accesibilitatea
are un rol cardinal. Cresterea conectivitatii presupune o mai buna coordonare a
diferitelor proiecte de investitii in infrastructura, nu doar in raport cu starea economiei, ci
si in strans raport cu planificarea dezvoltarii spatiale.
4. In planificarea dezvoltarii Bucurestiului cu precadere in planificarea spatiala,
este absolut necesara deplasarea accentului:
106
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

a. de la abordarea reactiva la cea pro-activa ; de la solutionarea unei
probleme ajunsa in pragul crizei, la intampinarea oportunitatilor si la stimularea dirijata a
proceselor de dezvoltare;
b. de la utilizarea proiectelor singulare (chiar daca necesare) la programe
coerente ce transpun in realitate politici pe termen lung sau genereaza procese de
schimbare la scara unei intregi zone urbane.

5. In procesele de dezvoltare urbana actuale, este necesara o admitere a
limitelor in ceea ce priveste ambele atitudini, atat cea pro-activa (de orientare si
incitare a dezvoltarii) cat si cea reactiva (de rezolvare a unor probleme de
functionalitate urbana) aceste limitari se refera la:
(a) capacitate institutionala a administratiei publice,
(b) capacitate financiara
(c) existenta instrumentelor legale
(d) asteptarile sociale mari
(e) multitudinea problemelor ce asteapta concomitent rezolvare
(f) macro-contextul economic
(g) austeritatea guvernamentala
(h) standardele/procedurile de acces la alte finantari decat cele locale
(i) numarul si structura posibililor parteneri privati sau comunitari
Este insa esentiala intelegerea acestor limitari la luarea unor decizii realiste, si
nu utilizarea lor ca motiv pentru deturnarea sensului unor actiuni ori renuntarea
la programe si proiecte necesare, dar mai putin populare.

6. Continuitatea reprezinta un cuvant-cheie al Conceptului Strategic. Continuitatea in
procesele de dezvoltare si consecventa urmarire a obiectivelor strategice constituie
conditii esentiale pentru punerea in practica a substrategiilor si politicilor propuse. In
acest sens, Conceptul Strategic s-a raportat si a utilizat prevederile cu caracter
strategic din Planul Urbanistic General din 1999 si din Studiul Preliminar
Diagnostic si Obiective. In Comentariile prezentate in partea a 13-a, sunt
evidentiate, intre altele, cauzele ce au dus la compromiterea sau dificultati in
urmarirea unor obiective, ca si consecintele unor decizii nepotrivite, sau ale unor in-
actiuni, pentru dezvoltarea pe termen lung a Capitalei si a regiunii acesteia.
Intelegerea coerenta si corecta a unor astfel de consecinte poate contribui la
evitarea unor greseli similare in procesul de transpunere in practica a prevederilor
Conceptului Strategic Bcuresti 2035.

B. CONCLUZII PRIVIND CADRUL ADMINISTRATIV, CEL LEGAL SI
CEL AL PLANIFICARII

7. In relatie directa cu concluziile generale de mai sus, este necesara o cat mai rapida
decizie privind optiunile referitoare la cele doua probleme de natura teritoriala: (a)
stabilirea unui nivel regional metropolitan adecvat si (b) impartirea in sectoare a
Bucurestiului , inclusiv daca e posibila redefinirea teritoriului sau
administrativ. In perspectiva exercitiului de finantare Europeana 2014-2020 si in
contextul pactelor teritoriale propuse in spiritul strategiei Europa 2020, abordarea
problematicii dezvoltarii regiunii metropolitane este urgenta fie ca se creaza o
entitate administrativa, fie ca se reexamineaza prin modificari legale - competentele si
responsabilitatile de planificare si control al dezvoltarii. Se mentioneaza ca incarcatura
politica deosebita a acestor decizii nu ar trebui sa intarzie luarea lor, avandu-se in
vedere consecintele pe termen lung. In cauza intarzierii unor decizii cu mai mult de 12-
18 luni, obiectivele ce compun conceptul strategic vor fi mult mai dificil de atins in timpul
prevazut (a se vedea schemele privind interconditionalitatile CSB 2035).

8. Conditionarile mentionate in studiu ca formand baza pe care se sprijina
performanta Conceptului Strategic conditionarea spatiala, cea administrativ-
teritoriala si cea legislativa sunt nu doar importante fiecare in parte, ci corelarea lor
poate conduce la o eficacitate si la o eficienta sporita in aplicarea Conceptului Strategic.

9. Capacitatea institutionala a administratiei publice locale trebuie inteleasa in
dubla perspectiva subordonata: pe de o parte, ca element structurant si structural al
107
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

atractivitatii orasului pentru investitori (si deci al competitivitatii), ca si al proceselor
de crestere a calitatii vietii in oras, iar pe de alta parte, drept conditie sine-qua-non a
succesului punerii in practica nu doar a oricarei strategii urbane (deci si
Conceptului Strategic Bucuresti 2035) cat si a oricaror politici eficace, programe
urbanistice eficiente ori proiecte urbane de succes.

10. In sensul celor mentionate anterior, o administratie publica municipala
performanta devine nu doar un obiectiv legat de un management urban de calitate, ci
unul dintre obiectivele fundamentale ale Conceptului Strategic - calitatea actului de
administratie, capacitatea de initiativa si reactie a administratiei locale, mobilitatea si
deschiderea ei, supletea si capacitatea de invatare tehnica si institutionala sunt tot
atatea insusiri ce pot conduce (a se vedea schemele) la nivel ridicat al rezultatelor
punerii in practica a Conceptului Strategic Bucuresti 2035.

11. In contextul actual al planificarii urbane pentru Bucuresti, Conceptul Strategic
Bucuresti 2035 are un rol important in relatie cu procesul de elaborare a Planului
Urbanistic General.

C. CONCLUZII REFERITOARE LA OPTIUNILE SI STRUCTURAREA
CONCEPTULUI STRATEGIC

12. Mecanismul principal de orientare spatiala a dezvoltarii urbane si teritoriale, in
mod integrat - si tinand seama de contextul macro-economic caracterizat cel mult de
crestere stabila redusa, precum si de austeritate in sectorul public intern - il reprezinta
controlul dezvoltarii dupa cum urmeaza:
a. Cat si unde in teritoriul de sustinere si influenta si
b. Ce, unde si cum in teritoriul urban;

13. Sistemul integrat de mobilitate, este cel ce poate contribui hotarator la sinergia
dintre cele doua planuri, cel teritorial si cel urban.

14. In Bucurestiul urmatoarelor decenii, este necesara in mult mai mare masura
implicarea publica (a administratiei publice locale) in dezvoltarea urbana prin
initiative, actiuni coerente, continue, consecvente, printr-un sistem de politici publice
urbane.

15. Un factor cheie in succesul unei dezvoltari sustenabile il reprezinta corelarea intre
politicile si/sau programele nationale si cele de la nivelurile regional sau local -
este absolut necesara o coordonare a structurarii, finantarii si punerii lor in aplicare,
dincolo de diferentele de culoare politica ori de prioritati temporar diferite.

16. Dintre numeroasele programe urbanistice necesare, prioritate trebuie acordata celor
care:
(a) incurajeaza/sprijina un tip de schimbari pozitive ce vor contribui prin propagare
la dezvoltare economica si la procese de ameliorare a calitatii vietii urbane;
(b) dezvolta/amelioreaza coerent si sustinut o zona urbana / un teritoriu -
operatiunile urbanistice integrate

17. In punerea in practica a politicilor urbane, cu precadere in primele etape, pana in
2020, cel mai potrivit este un asamblaj de proiecte urbane de talii diferite: majore, medii,
mici.

18. Pentru eficacitate sporita, ca si pentru o propagare a dezvoltarii este critica o
coordonare intre marile proiecte urbane si cele teritoriale: infrastructuri, parcuri,
echipamente de alt tip.

19. In concluzia de mai sus propagarea dezvoltarii se refera la proiecte mari ce
genereaza schimbare la scara unor teritorii intinse dar si proiecte mici ce amorseaza
procese difuze.


108
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

D. CONCLUZII REFERITOARE LA ROLUL CSB 2035

20. Conceptul Strategic Bucuresti 2035 este structurat ca referinta coordonatoare pentru
programe, operatiuni, proiecte inca din faza de studii de oportunitate si prefezabilitate -
acestea nu trebuie judecate doar in sine sau cu referinta rezumata la domeniul
sectorial caruia ii pot apartine.

21. In perspectiva ciclului de finantare europeana 2014-2020, adoptarea unui Pact
Teritorial pentru Bucuresti devine o preconditie prioritara pactul nu este o declaratie ci
trebuie sa joace rolul unui document cu putere legala; succesul sau depinde de modul in
care nu doar granitele sunt trasate, ci si de cel in care sunt repartizate competentele si
responsabilitatile privind dezvoltarea urbana.

E. CONCLUZII PRIVIND REACTIVITATEA FATA DE
REZULTATELE PRIMEI ETAPE

22. Factorii politici responsabili, in principal membrii Consiliului General, au avut o
reactivitate cvasi-inexistenta fata de rezultatele etapei intai (desi produsul acestei etape
le-a fost transmis individual, in format electronic insotit de scrisoare solicitand opinii).

23. Contributia profesionistilor altii decat cei implicati direct in elaborarea studiului a
fost consistenta si foarte utila Conceptului Strategic, dar ea a survenit doar in cadrul
focus-grupurilor organizate, nu si prin intermediul organizatiilor/institutiilor cu caracter
profesional, ori ca urmare a propriei initiative;

24. Desi solicitate sa-si expuna opiniile si asteptarile, organizatiile non-guvernamentale
au fost covarsitor de tacute, in ciuda transparentei totale fata de continutul studiului, prin
postarea acestuia pe site-ul 2035
2
.

2
apreciem ca orizontul relativ indepartat al anului 2035 nu poate constitui decat o
explicatie partiala fata de lipsa de reactivitate, dupa cum e posibil invocabila lipsa unor

11.1.2. RECOMANDRI


RECOMANDARI GENERALE SI PENTRU VALORIFICAREA REZULTATELOR
CELEI DE-A DOUA ETAPE A STUDIULUI CONCEPT STRATEGIC BUCURESTI
2035, IN VEDEREA ETAPEI A TREIA

Tinand seama de continutul celei de-a doua etape a studiului privind Conceptul
Strategic Bucuresti 2035, mai cu seama de concluziile formulate la sfarsitul acestei
etape, elaboratorii studiului formuleaza pentru beneficiar recomandarile de mai jos.
Recomandarile acestei etape completeaza pe cele formulate la sfarsitul
primei etape a studiului.

1. Prima recomandare, cu caracter general, priveste si in aceasta etapa a
studiului necesitatea demararii unor studii specializate, care sa valorifice atat unele
din componentele cu caracter de documentare sau de propuneri ale prezentei faze a
Conceptului Strategic, cat si datele rezultate in urma recensamantului derulat in luna
noiembrie, aceste studii aducand totodata elemente noi care sa permita o buna
fundamentare a deciziilor ce privesc dezvoltarea Capitalei. In afara studiilor propuse in
cadrul recomandarilor primei etape se mai recomanda abordarea urmatoarelor
subiecte:

(a) Implicatiile datelor recensamantului privind definirea limitelor unei zone
metropolitane, in vederea fundamentarii infiintarii acesteia, fie prin reforma
administrativ-teritoriala, fie prin instituire cu ajutorul altor modalitati, in vederea unei mai
bune planificari spatiale a dezvoltarii, ca si a unei optimizari a investitiilor in

manifestari de expunere publica de alt tip, in contextul calendaristic, de fonduri si
institutional al elaborarii studiului
109
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

infrastructura si in servicii publice; acest studiu poate valorifica si documentarea
privitoare la organizarea cooperarii in regiunile metropolitane, predata in aceasta etapa
a Conceptului Strategic;
(b) Gradul de interdependenta functional-teritoriala intre Bucuresti si
orasele/comunele imediat invecinate acest studiu ar putea constitui fundamentarea
unui demers care sa vizeze revizuirea, prin extensie, a delimitarii teritoriului administrativ
al municipiului Bucuresti;
(c) Problematica operatiunilor urbanistice in Bucuresti acest sudiu ar urma sa
identifice obstacolele si problemele ce au aparut sau pot aparea in cadrul operatiunilor
de interventii concertate public-public sau public-privat, precum si sa examineze
posibilitati de eliminare/rezolvare a lor prin prevederi legislative; acest studiu ar
fundamenta participarea Primariei Municipiului Bucuresti intr-un colectiv care sa
propuna proiectele legislative (a se vedea recomandarea nr.3 de mai jos), valorificand
si rezultatele auditului urbanistic.

2. A doua recomandare vizeaza initierea unui dialog al Primariei Municipiului
Bucuresti cu unitatile administrativ-teritoriale locale invecinate (orase si comune),
dialog care poate porni tocmai de la acest studiu si de la seturile de obiective strategice
si de politici publice propuse pentru dezvoltarea capitalei prin Conceptul Strategic
Bucuresti 2035.
3. Tinand seama de rolul important pe care il reprezinta conditionarile legislative
pentru succesul aplicarii conceptului strategic, se recomanda constituirea unui grup cu
misiune definita (task force) care sa elaboreze propuneri legislative propuneri de noi
reglementari, modificari ale celor existente sau directii de studiu/explorare care sa
poata fi facute publice in cadrul demersurilor de modificare a legislatiei existente de
catre institutiile sau persoanele ce au initiativa legislativa. Subiectele apreciate de
elaboratorii Conceptului Strategic drept prioritare sunt: (1) operatiunile urbanistice
publice sau in parteneriat, (2) parcelarea unor terenuri neconstruite anterior si
reparcelarea terenurilor urbane, (3) continutul cadru al planurilor urbanistice
zonale, pe tipuri, (4) legislatie privind interdictiile definitive sau temporare de
construire si servitutile generate de prevederi ale documentatiilor de urbanism si
amenajarea teritoriului, (5) constituirea unei banci de terenuri (land-banking), (6)
fundamentarea, infiintarea si regulamentele de functionare ale: (a) Agentiei de
planificare urbana si metropolitana, (b) Agentiei de dezvoltare urbana proiecte
publice si in parteneriat, (c)Agentiei de dezvoltare economica a Capitalei.
4. In vederea asigurarii transparentei si a cunoasterii cat mai largi a continutului
Conceptului Strategic Bucuresti 2035, se recomanda postarea continutului etapei a II-
a pe site-ul CSB 2035, iar dupa expirarea duratei contractului, postarea pe site-ul
Primariei a versiunii finale a Conceptului Strategic.
5. Se recomanda totodata ca in cadrul dezbaterilor pe care Primaria Generala
urmeaza sa le organizeze, referitoare la continutul etapei a II-a a studiului, sa fie inclusa
si o prezentare-dezbatere cu reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale,
din toate domeniile vizate de Conceptul strategic: social, locuire, dezvoltare
urbanistica, mediu, patrimoniu, cultura.
6. Ca si la prima faza a studiului, se recomanda transmiterea de semnalari privind
Conceptul Strategic, precum si a unui chestionar in format redus, tuturor organizatiilor
non-guvernamentale care au fost informate in cadrul primei etape.
7. Este recomandabila o dezbatere focalizata pe dezvoltarea economica a
Capitalei - aceasta ar urma sa fie organizata in parteneriat cu o asociatie a oamenilor
de afaceri.
8. In pofida reactivitatii scazute, se recomanda din nou solicitarea de puncte de
vedere din partea fiecarui membru al Consiliului General.
9. Pentru analizarea problemelor ce vizeaza atat operationalizarea Conceptului
Strategic cat si utilizarea sa ca baza pentru PUG si politici sau programe sectoriale, se
recomanda transmiterea acestuia spre analizare si referire catre toate directiile de
specialitate din Primaria Municipiului Bucuresti.
10. Se recomanda declansarea unui proces de analize a premiselor si continutului
politicilor publice propuse in aceasta etapa, analize organizate de catre directiile de
specialitate din primaria municipiului cu specialisti in domeniile vizate de diversele
substrategii si politici publice locale
11. Se recomanda totodata initierea unui dialog, posibil a fi declansat de prezentarea
Conceptului Strategic, cu primarii si primariile de sector.
110
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

12. Se recomanda continuarea actiunilor de prezentare si discutare a propunerilor
Conceptului Strategic cu profesionistii din domeniul urbanismului si al amenajarii
teritoriului, cu arhitecti, ingineri, geografi, sociologi, economisti.




















































111
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

12. ANEXE 1 : FISE DE POLITICI
PUBLICE


12.1.1. POLITICI PRIVIND
PATRIMONIUL ARHITECTURAL


POLITICA PRIVIND PATRIMONIUL ARHITECTURAL
I. ZONELE PROTEJATE

A. TITLU: VALORIZAREA ZONELOR PROTEJATE N DEZVOLTAREA
ORAULUI.

B. SCOP: coroborarea proiectelor de infrastructura i dezvoltare cu activitile de
protejarea patrimoniului arhitectural din zonele protejate i potenarea reciproc a
rezultatelor.

C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: intr-un oras modern i dinanic,
patrimoniul arhitectural bine pus n valoare constituie un atuu pentru competitivitate i o
resurs pentru localizarea unor activiti i firme de nalt valoare adugat i prestigiu.
Aceasta este cu atat mai valabila ntr-o localitate care posed peste 2000 de
monumente istorice si 98 de zone protejate.

D. OPTIUNI PE TEREMEN LUNG: (a) integrare a punerii n valoare a
patrimoniului arhitectural i urbanistic n proiectele spaiale integrate (b) integrare
a valorizrii patrimoniului din zonele protejate n politicile fiscale locale (c)
accesibilitatea sporit n spaiile publice din zonele protejate (d) ncurajarea
activitilor din domeniul reabilitrii construciilor n zonele protejate (e) constituirea
unei contiine civice orientat spre aprecierea i protejarea patrimoniului
urbanistic al Capitalei.

E. OBIECTIVE:
1. crearea un sistem integrat de eviden i gestiune a bazelor de date referitoare la
construciile i activitile din zonele protejate ale Bucuretiului.
2. definirea regimului tehnic al construciilor din imobilele aflate n zonele protejate din
Bucureti.
3. definirea regimului fiscal local al imobilelor din zonele protejate

F. PRINCIPII:
Conservarea integrat reprezint principiul de baz al asumrii
obiectivelor politicilor publice locale din domeniul patrimoniului. Conservarea
integrat presupune integrarea protejrii patrimoniului n cadrul politicilor i
programelor de dezvoltare, punerea valorilor patrimoniului n rndul valorilor
eseniale de luat n considerare n programarea dezvoltrii socio-economice
i treritoriale.

G. ACTIUNI MAJORE (poate etape)
1. Evaluarea patrimoniului arhitectural local din zonele construite protejate i
declararea unor noi perimetre protejate de inters public local
2. Elaborarea, avizarea i aprobarea PUZ-urilor de reglementare a zonelor
protejate din mun. Bucureti
3. Elaborarea i ducerea la ndeplinire a unor programe demonstrative de
reabilitare a unor sectoare operaionale din zon protejate i punerea lor n valoare
n parteneriat public-privat

H. PROGRAME
1. Programul de educaie patrimonial colar, primar, gimnazial i liceal
2. Programul de eviden i gestiune a datelor aferente imobilelor din zonele
protejate, n sistem spaial georeferenial.
112
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

3. Programul de reabilitare a activitilor social-educative i culturale de interes
public n spaiile publice ale zonelor protejate.

I. PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)
1. Proiectul manualului local de bune practici n proiectarea i executarea
lucrrilor de construcii n zone protejate
2. Proiectul manualului scolar de cunoatere a patrimoniului bucuretean
3. Proiectul pilot de conservare integrat dezvoltrii (pe unul dintre
proiectele spaiale integrate)

J. CORELAREA CU ALTE POLITICI: explicatii
Corelare cu:
a. politicile educaionale
b. politicile fiscale
c. politicile culturale
d. politicile de infrastructur

K. Calibrare: fiecare program va avea un proiect-pilot care va testa mecanismele
propuse i va da un feed-back pentru recalibrarea resurselor implicate
(bugetare, instituionale, de timp, etc.)

L. CONDITII LEGISLATIVE nevoie de cadru si instrumente legale
Politica propus este calibrat n interiorul prevederilor legale existente i
aplicabile n acest moment.

M. INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare
Trebuie creat un cadru instituional adecvat la nivelul serviciilor Consiliului
General sau al instituiilor n subordine

N. FINANTARE surse, modalitati
Bugetul local, revolving-fund de creditare a reabilitrii, fonduri europene
accesate de PMB, parteneriate public+privat


O. MONITORIZARE indicatori
Indicatori de proces
Vor fi propui indicatori care s monitorizeze :
Participarea publicului la aciunile de educare, promovare, pregtire, vizitare a
ZP
Participarea instituional
Participarea domeniului privat
Parteneriatul cu structurile organismelor de specialitate centrale ale statului
Ritmul de atingere al obiectivelor

Indicatori de stare
Vor fi propui indicatori care s monitorizeze :
Numrul de monumente istorice evideniate n baza de date
Numrul de monumente beneficiind de sprijin fiscal i financiar pentru
protejare i punere n valoare
Numrul antierelor de reabilitare a construciilor din ZP
Numrul parteneriatelor locale PPP

Indicatori de performan
Numrul de noi locuri de munc create
Atractivitatea i accesibilitatea ZP pentru vizitare, localizarea de activiti
social-educative iu economice

P. EFECTE SCONTATE
Creterea interesului pentru buna ntreinere a proprietilor imobiliare i cu
precdere a patrimoniului arhitectural de semnificaie cultural local
mbuntirea capacitii instituionale a structurilor Consiliului General n
tratarea problemei punerii n valoare a patrimoniului arhitectural urbanistic din ZP
Creterea calitii spaiului urban i a competitivitii acestuia

Q. COMENTARIU ILUSTRARE GRAFICA
Nu este cazul

R. STUDII SI PROIECTE NECESARE
Strategie local de protejare i punere n valoare a patrimoniului arhitectural i
urbanistic al Micului Paris
Valorificarea studiilor existente



113
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

POLITICA PRIVIND PATRIMONIUL ARHITECTURAL
II. MONUMENTELE ISTORICE


A. TITLU: VALORIZAREA MONUMENTELOR ISTORICE.

B. SCOP: coroborarea proiectelor de infrastructura i dezvoltare cu activitile de
protejarea monumentelor istorice i potenarea reciproc a rezultatelor.


C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: intr-un oras modern i dinanic,
patrimoniul arhitectural bine pus n valoare constituie un atuu pentru competitivitate
i o resurs pentru localizarea unor activiti i firme de nalt valoare adugat i
prestigiu. Aceasta este cu atat mai valabila ntr-o localitate care posed peste 2000
de monumente istorice si 98 de zone protejate.

D. OPTIUNI PE TEREMEN LUNG: (a) integrare a protejrii monumentelor n proiectele
spaiale integrate (b) integrare a protejrii monumentelor istorice n politicile fiscale
locale (c) accesibilitatea public sporit la monumente istorice (d) ncurajarea
localizrii de activiti din sectorul teriar i cuaternar n monumente istorice (e)
constituirea unei contiine civice orientat spre aprecierea i protejarea
patrimoniului

E. OBIECTIVE:
1. crearea un sistem integrat de eviden i gestiune a bazelor de date referitoare la
monumentele istorice ale Bucuretiului.
2. definirea regimului tehnic al construciilor din imobilele monument istoric, din
ansamblurile i siturile istorice din perimetrul Bucuretiului.
3. definirea regimului tehnic al imobilelor din zonele de protecie a monumentelor
istorice

F. PRINCIPII:
Conservarea integrat reprezint principiul de baz al asumrii
obiectivelor politicilor publice locale din domeniul patrimoniului. Conservarea
integrat presupune integrarea protejrii patrimoniului n cadrul politicilor i
programelor de dezvoltare, punerea valorilor patrimoniului n rndul valorilor
eseniale de luat n considerare n programarea dezvoltrii socio-
economice i treritoriale.

G. ACTIUNI MAJORE (poate etape)
1. Evaluarea patrimoniului arhitectural local i declararea unor monumente istorice
de inters public local, cf. L. 213-1999 i L. 422-2001
2. Elaborarea, avizarea i aprobarea PUZ-urilor de delimitare a zonelor de protecie
a MI din mun. Bucureti
3. Elaborarea i ducerea la ndeplinire a unor programe demonstrative de restaurare
i punere n valoare n parteneriat public-privat

H. PROGRAME
1. Programul de educaie patrimonial colar, primar, gimnazial i liceal
2. Programul de eviden i gestiune a datelor aferente patrimoniului local i al
deintorilor acestuia, n sistem spaial georeferenial.
3. Programul de localizare a activitilor social-educative i culturale de interes
public n monumente istorice

I. PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)
1. Proiectul manualului local de bune practici
2. Proiectul manualului scolar de cunoatere a patrimoniului bucuretean
3. Proiectul pilot de conservare integrat dezvoltrii (pe unul dintre proiectele
spaiale integrate)

J. CORELAREA CU ALTE POLITICI: explicatii
Corelare cu:
a. politicile educaionale
b. politicile fiscale
c. politicile culturale
d. politicile de infrastructur

K. Calibrare: fiecare program va avea un proiect-pilot care va testa mecanismele
propuse i va da un feed-back pentru recalibrarea resurselor implicate (bugetare,
instituionale, de timp, etc.)

114
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

L. CONDITII LEGISLATIVE nevoie de cadru si instrumente legale
Politica propus este calibrat n interiorul prevederilor legale existente i
aplicabile n acest moment.

M. INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare
Trebuie creat un cadru instituional adecvat la nivelul serviciilor Consiliului
General sau al instituiilor n subordine

N. FINANTARE surse, modalitati
Bugetul local, revolving-fund de creditare a reabilitrii, fonduri europene
accesate de PMB, parteneriate public+privat

O. MONITORIZARE indicatori
Indicatori de proces
Vor fi propui indicatori care s monitorizeze :
Participarea publicului la aciunile de educare, promovare, pregtire, vizitare a
MI
Participarea instituional
Participarea domeniului privat
Parteneriatul cu structurile organismelor de specialitate centrale ale statului
Ritmul de atingere al obiectivelor

Indicatori de stare
Vor fi propui indicatori care s monitorizeze :
Numrul de monumente istorice evideniate n baza de date
Numrul de monumente beneficiind de sprijin fiscal i financiar pentru
protejare i punere n valoare
Numrul antierelor de reabilitare-restaurare a MI
Numrul parteneriatelor locale PPP

Indicatori de performan
Numrul de noi locuri de munc create
Numrul de vizitatori la MI deschise publicului
Atractivitatea i accesibilitatea MI

P. EFECTE SCONTATE
Creterea interesului pentru buna ntreinere a proprietilor imobiliare i cu
precdere a patrimoniului arhitectural de semnificaie cultural local
mbuntirea capacitii instituionale a structurilor Consiliului General n
tratarea problemei protejrii i punerii n valoare a monumentelor istorice
Creterea calitii spaiului urban i a competitivitii acestuia

Q. COMENTARIU ILUSTRARE GRAFICA
Nu este cazul

R. STUDII SI PROIECTE NECESARE
Strategie local de protejare i punere n valoare a monumentelor istorice
Valorificarea studiilor existente




















115
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

12.1.2. POLITICI PRIVIND
MOBILITATEA


1. POLITICA DE MODERNIZARE I DEZVOLTARE INTEGRAT A
TRANSPORTUL PUBLIC

SCOP:


Un sistem diversificat, complex i integrat de transport public
3
, fizic i economic
accesibil tuturor, avantajos, atractiv i confortabil, care s satisfac nevoile de
mobilitate ale locuitorilor i vizitatorilor, ca alternativ de transport convingtoare n
raport cu automobilitatea.
Un sistem integrat i intermodal de transport public - urban i metropolitan
bine relaionat cu transporturile la alte scri teritoriale (regional, naional, european)
care sa fie conceput ca vector de dezvoltare
4
, structurant pentru dezvoltarea
spaial, economic i social, definit prin CSB2035,

JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:

Un ora competitiv se caracterizeaz printr-o bun accesibilititate intern i
extern dar i printr-o ridicat calitate a locuirii. Pentru armonizarea celor dou

3
Aspectele cheie ale unui sistem de transport eficient sunt integrarea
eficient, interoperabilitatea i interconectarea ntre diferitele reele de transport - Planul
de aciune privind mobilitatea urban al CCE,COM(2009) 490,Bruxelles.2009
4
nu doar ca raspuns la cereri de deplasare contientizate n spcial n strile
de criz (congestii de trafic)

obiective majore, toate marile metropole europene i remodeleaz mobilitatea n
sensul diminurii automobilitii i creterii ponderii transporturilor cu impact redus
asupra mediului fizic i natural, a transporturilor publice i a deplasrilor blnde (pe
jos, cu bicicleta).
Numai un sistem diversificat, complex i integrat de transport public, fizic i
economic accesibil tuturor, avantajos, atractiv i confortabil poate creea premise de
prim importan pentru diminuarea automobilitii preponderent prin msuri de tip
pull(de convingere) si n mai mic msur prin msuri de tip push(de
constrngere), prin crearea unui context care s stimuleze acceptabilitatea social a
unor msuri, potenial nepopulare, de limitare a automobilitii n anumite zone.
1.1.1. notiuni cheie:
(b) integrare intre modurile de transport (planificare, tarifare, modaliti de plat
electronic, gestionare informatizat etc)
(c) intermodalitate (bun relaionare funcional i spaial a transporturilor n
lanurile de deplasri, pentru o mai bun inserie, difereniat, a micrii n esutul i
spaiul urban)
(c) accesibilitate (fizic, economic)

OBIECTIVE:

4. Organizarea transporturilor la nivelul ntregului teritoriu ora i zona sa de influen
Planificare i gestionare integrat
dezvoltarea transportului periurban i sporirea conectivitii sale
organizarea polilor intermodali, de transfer ntre transportul periurban i cel urban
5. O buna accesibilitatea a TP pentru un acces democratic la ora (evitarea
situaiilor de captivitate a unor categorii sociale srace, localizate n zone periferice,
fr acces fizic sau economic la TP i fr alternativ de transport )
accesibilitate fizic a transportului public printr-o bun i complex acoperire teritorial,
accesibilitate economic
116
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

6. O bun relaionare cu organizarea spaial existent i cu dezvoltarea spaial
viitoare n termeni de accesibilitate bun corelare cu generatorii de trafic actuali i
viitori
7. Modelarea transporturilor i n funcie de obiectivele de amelioarare a calitii
mediului urban, de protejare i punere n valoare a patrimoniului su arhitectural i
urban valoros (prioritate acordat TP, nepoluant, n anumite zone- zona central, cu
pioritate)
8. Eficientizarea i modenizare a TP
integrarea planificrii i gestionrii informatizate a transporturilor
creterea capacitilor, a nivelului de servicii, a confortului, crearea unor condiii
favorizante: benzi dedicate/ prioritare, tarifare atractiv etc)
9. Organizarea intermodalitii urbane, de la forme simple, de planificat
proximitate spaial a diverselor staii (tramvai, autobuz, metrou) i parcri
(park&ride sau bike&ride), la un sistem de poli intermodali urbani compleci unii
dintre acetia fiind nuclee de accesibilitate ale unor poli urbani.
Crearea unor condiii de transfer civilizat, rapid, confortabil, ntre diversele direcii i
moduri de transport i mai ales ntre automobil i TP, este o condiie esenial
pentru renunarea benevol (nu doar prin constrngere) la automobil:
chiar de la punctul de origine al unui lan de deplasri (trecerea de la un mijloc de
transport la altul nepresupunnd un consum de timp i energie care s fac mai
atractiv automobilitatea, dintru-inceput)
n cadrul unor deplasri care strbat diverse zone urbane, cu caracteristici, valori i
exigene diferite, la intrarea n anumite zone urbane n care automobilitatea trebuie
limitat pentru diminuarea neajunsurilor pe care le genereaz (de ex. n zona
central istoric).
10. Prioritate acordat modurilor de transport cu impact redus asupra mediului
(n termeni de poluare i/sau spaiu urban consumat) - tehnologii curate-
electrificate, ferate
transport subteran metrou - cel mai slab consumator de teren i spaiu public
moduri de transport de suprafa cu un potenial peisagistic ridicat - tramvaiul /
metroul uor n sit rezervat este un mod de transport apreciat astzi, n toat lumea,
pentru caracterul su structurant, eficien, confort i o anumit urbanitate care
decurge dintr-un ridicat potenial de amenajare peisagistic (nierbarea sau ncadrarea
n culoar vegetal mai complex a traseelor sale, crearea unor staii cu un design special
care pot cpta chiar valoare emblematic, de repere arhitecturale ale unui teritoriu).
Reintroducerea tramvaiului n zona central a oraului poate fi una dintre msurile
posibile n cadrul unei politici integrate LUT (Land Use & Transport) de reabilitare
complex a acestei zone
5


1.1.1.1 PROGRAME

1. transport public complex , performant, democratic
Dezvoltarea integrat a sistemului de transport pentru ameliorarea acoperirii teritoriale,
a conectivitii reelei de transport, pentru diversificarea i creterea calitii ofertei de
transport (ca infrastructur i servicii) pentru toate categoriile de utilizatori (inclusiv
pentru cei cu mobilitate redus sau asistai social)
2. transport public inteligent organizarea unor sisteme informatizate de
gestionare integrat a transporturilor (funcionare interconectare i, interoperabilitate;
informarea utilizatorilor, modaliti de plat ticketing integrat etc.)
3. intermodalitate - crearea condiiilor de transfer civilizat, rapid, confortabil, ntre
diversele moduri de transport
sistem de poli intermodali complexe funcionale, nuclee de accesibilitate a
unor poli urbani
intermodaliate simpl - planificat proximitate spaial a diverselor staii
(tramvai, autobuz, metrou) i parcri (park&ride sau bike&ride),

PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)


5
pentru care este n curs de realizare Planul Integrat de Dezvoltare Urbana
(PIDU) Central Bucureti
117
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

1.1.1.1.1 Se va ine cont de prevederile Master Planului General pentru
Transport Urban - Bucureti, 2008 (MPGTU-B)
1.1.1.1.2 Transport public complex , performant, democratic
1. Realizarea extinderilor i traseelor noi de metrou deja stabilite n strategiile de
dezvoltare ale acestuia i n conform Master Planul General pentru Transport Urban
Bucureti (in cartierul Drumul Taberei mare generator de trafic- i pe direcia est-
vest, relaia cu aeroportul Otopeni i cu viitorul aeroport din sudul oraului etc.)
2. Dezvoltarea i diversificarea transportului public pe directia N-S
Pe bd. Bd.Lascr Catargiu - Bd. Magheru Bd. Nicolae Blcescu (este de
studiat reintroducerea tramvaiului, n sit propriu, cu traseu nierbat/n culoar
vegetal , pn la Piaa Victoriei / Casa Presei Libere )
Pe viitorul ax Berzei-Buzeti - Uranus - preferabil tramvai in sit propriu, posibil cu
traseu inierbat sau n culoar vegetal complex

Intermodalitate
3. Ameliorarea / dezvoltarea / / crearea unor poli intermodali, avndu-se n vedere
realizarea polilor intermodali propui n Master Planul de Transport (Gara de Nord;
Piaa Obor; Piaa Sudului -ameliorarea condiiilor de transfer actuale i creearea unui
park&ride, Piaa Unirii, Eroilor. ).
Se recomand, n plus, studierea oportunitii i condiiilor de realizare:
pol intermodal Tineretului, la intersecia Bd. Dimitrie Cantemir cu Bd. Gheoghe incai
(punct nodal de transport, n apropierea unui cartier de locuine colective dens,
generator de trafic, aflat pe o psibil limit a zonei centrale Bd. Gh. incai-Calea
erban Vod)
forme de intermodalitate (simple sau mai complexe) pe noul ax Buzeti-Berzei-
Uranus, la intesecia cu Bd. Koglniceanu, Calea tirbei Vod, str. Mircea Vulcnescu
- ca porti de intrare n zona central n care se va acoda prioritate TP) i la
intersecia cu Calea Rahovei-Bd. George Cobuc.
4. Puncte de tranzit intermodale Depoul IMGB, Jilva, Banesea,
Industriilor, Republica

transport public inteligent
5. Informatizarea integrat a sistemului de tansport (funcionare-
monitoizare, informare, plat)

CONDITII LEGISLATIVE
Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea
obiectivelor
Studii de mobilitate care s aib un caracter integrat real (in care relationarea
cu obiectivele planificarea spaial s fie explicit)

1.1.1.2 INSTITUTIONALITATE
Dezvoltarea si implementarea unei Autoriti Metropolitane de Transport, pentru a
asigura integrarea eficienta a transportului si serviciilor aferente pentru Municipiul
Bucuresti si Aria Metropolitana
6

O mai bun coordonare ntre planificarea transporturilor i planificarea spaial
crearea unei platforme interdisciplinare pentru gestionarea mobilitii
7


FINANTARE
Sursele posibile sunt identificate detaliat n MPGTU-B
Fonduri europene - structurale i de coeziune
8


1.1.1.1.1
6
Master Planului General pentru Transport Urban - Bucureti, 2008
7
Comisia va sprijini autoritile locale pentru a dezvolta planuri de mobilitate urban
sustenabil care s acopere att transportul de mrfuri ct i pe cel de pasageri, n zonele urbane
i periurbane
8
Programul de aciuni n sprijinul mobilitii urbane sustenabile, prevzut n
Planul de aciune privind mobilitatea urban al CCE,COM(2009) 490,Bruxelles.2009,
cuprinde urmtoarele teme
8
:
Tema 1 promovarea unei politici integrate
Aciunea 1 Accelerarea implementrii planurilor de mobilitate urban sustenabil
Aciunea 2 Mobilitatea urban sustenabil i politica regional
Aciunea 3 Transporturi pentru un mediu urban sntos
Tema 2 Centrarea pe ceteni
Tema 3 Transporturi urbane mai ecologice
118
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Programul de aciuni n sprijinul mobilitii urbane sustenabile, prevzut n
Planul de aciune privind mobilitatea urban al CCE,COM(2009) 490,Bruxelles.2009,
cuprinde urmtoarele teme
9
:
Fonduri naionale, regionale, locale
Fonduri private
Parteneriate PP

1.1.1.3 EFECTE SCONTATE

Tema 4 Consolidarea finanrii
Pentru o mobilitate urban sustenabil sunt necesare adesea investiii n infrastructur,
n vehicule, n noi tehnologii, n servicii mai bune etc. O mare parte a cheltuielilor este acoperit
pe plan local, regional sau naional. Sursele locale de finanare sunt variate i pot include att
taxele locale, tarifele percepute de la utilizatorii transportului public, tarifele de parcare,
redevenele pentru utilizarea zonelor verzi i tarifele urbane, ct i finanarea privat.
Principalele provocri viitoare sunt creterea nevoilor de finanare a sistemelor complexe de
transport i scderea probabil a finanrii publice disponibile. Folosirea fondurilor UE, inclusiv
a instrumentelor Bncii Europene de Investiii, poate furniza stimulente importante i poate
avea un efect de prghie asupra fondurilor private. Pe termen scurt, Comisia poate ajuta
autoritile i celelalte pri interesate s examineze posibilitile de finanare existente i s
dezvolte noi sisteme inovatoare de parteneriat ntre sectorul public i cel privat.
Tema 5 Schimbul de experien i de cunotine
Tema 6 Optimizarea mobilitii urbane
Actiunea 20 Sistemele inteligente de transport (SIT) pentru mobilitatea urban
Comisia Europen intenioneaz s ofere asisten privind aplicaiile SIT n domeniul
mobilitii urbane, pentru a completa planul de aciune pentru SIT[30]. Acestea se vor referi, de
exemplu, la biletele i plile electronice, la gestionarea traficului, la informaiile privind
cltoriile, la reglementarea accesului i gestionarea cererii i vor aborda oportunitile oferite
de Sistemul global de navigaie prin satelit (GNSS) Galileo. Pentru nceput, Comisia va lansa
un studiu pe tema mbuntirii interoperabilitii sistemelor de bilete i pli pentru diferitele
servicii i moduri de transport, inclusiv a utilizrii cardurilor inteligente n transportul urban, cu
centrarea ateniei asupra principalelor destinaii europene (aeroporturi, gri).

9
Acestea vor fi implementate folosind programe i instrumente comunitare existente

Spaial: ameliorarea accesibilitii i calitii spaiului urban
Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde
ridicate, purttori de plusvaloare economic i pentru turism
Social: ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor mediu urban
sntos
Mediu: reducerea nivelului de poluare fonic i chimic

1.1.1.4 STUDII SI PROIECTE NECESARE
Studii de mobilitate integrate, la nivelul ntregului teritoriu- ora i zona sa de
influen
Studii de mobilitate integrate, la nivelul zonei centrale i a altor zone n care se
dorete modificarea sistemului de micare n relaie cu o dinamic de reabilitare urban
(de ex. zona bd. Regina Maria, 11 Iunie, Parcul Carol, pn la axul Buzeti, zon
structurat car-free la sfrit de secol 19, cu ridicat valoare de patrimoniu urban)
Studii integrate (transport, urbanism i peiagistic) pentru traseele de transport, cu
prioritate n zona central i pe axul N-S Bd. Magheru Bd. Nicolae Blcescu care ar
putea fi transformat n bulevard (cu adevrat) i pe noul ax Berzei-Buzeti - Uranus
Instituirea unor studii de mobilitate pentru activiti generatoare de trafic (instrument
existent n alte ri) ce urmeaz a se amplasa n zona central, prin care se
reglementeaz accesibilitatea lor, astfel nct s nu existe un aport sporit de
automobilitate i staionare

2. POLITICA STAIONRII

SCOP:

Un sistem diversificat i inteligent al staionrii organizat asfel nct s rspund
nevoilor obiective de staionare, s limiteze ocuparea excesiv a spaiului public de ctre
autovehicule i s descurajeze automobilitatea n zonele bine deservite de TP.

119
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:

Calitatea locuirii ntr-un ora i atractivitatea lui pentru investitori i turiti se
sprijin n mare parte pe calitatea spaial i ambiental a spaiilor sale publice care,
la rndul su, depinde de o inteligent gestionare a automobilitii i a staionrii
Politica staionrii este un instrument de prim rang n remodelarea sustenabil
a mobilitii, care, prin amplasarea n teritoriu i dimensionarea parcrilor, printr-o
politic de reglementri, inclusiv tarifare, i un sistem informatizat de gestionare,
poate ncuraja sau descuraja staionarea automobilelor n anumite zone, reorientnd
cetenii n mai mare msur ctre utilizarea modurilor alternative de transport
(bicicletele electrice, scuterele i motocicletele, ca i taxiurile) i a TP care trebuie s
devin complex , diversificat , confortabil, modern (v. politica TP)
notiuni cheie:
(a) parcri rezideniale
(b) parcri stradale
(c) intermodalitate parcri i de transfer (park&ride)

OBIECTIVE:


11. Asigurarea unei oferte de staionare obiectiv, care s rspund nevoilor de
staionare ale riveranilor, ale activitilor amplasate n zon, celor necesare meninerii
atractivitii i dinamismului economic al unei zone, fr a ncuraja automobilitatea,
printr-o ofert prea generoas
Ameliorarea ofertei de parcri de reedin
Parcri la destinaie
12. Limitarea consumului de teren urban pentru staionare i limitarea impactului
acesteia asupra peisajului urban
Opiune preponderent pentru parcri multietajate subterane sau supraterane, la nivelul
ntregului teritoriu
Opiune preponderent pentru parcri subterane sau n cldiri multietajate n
zona central dar i n alte zone cu disponibiliti reduse de teren (de ex. marile
ansambluri de locuine colective)
n parcrile pe strad- stradale, acordarea unei ponderi sczute locurilor pentru
automobile i a unei ponderi ridicate locurilor pentru vehicule cu dou roi, slab
consumatoare de spaiu (biciclete, scutere, motorete etc.)
10

3. Crearea condiiilor de transfer modal printr-un sistem de parcri de transfer
park&ride i bike&ride pe ntreg teritoriul, dar cu pioritate pe perimetrul zonei centrale
istorice, n care automobilitatea trebuie limitat, pe cele dou inele rutiere i n relaie cu
terminale sau stai nodale ale unor linii de transport de mare capacitate.
4. Abordare a sistemului staionrii ca instrument strategic de remodelare sustenabil
a mobilitii i printr-o politic tarifar de ncurajare sau descurajare a staionrii de
lung durat n diverse zone sau locaii
5. O mai bun gestiune a capacitilor de staionare, stradale sau n construcii, prin
sisteme informatizate de monitorizare informare i taxare: e-parking
6. Identificarea locaiilor posibile i necesare pentru parcri i adoptarea unei politici
funciare de achiziionare (de ex. prin preemiune) a terenurilor respective.

1.1.2. PROGRAME
1. parcri de reedin
Crearea unei oferte de parcri rezideniale multietajate, subterane sau supraterane,
pentru eliberarea spaiior publice, cu prioritate n zonele cu locuire de ridicat densitate
(zona central, marile ansambluri de locuine colective) cu tarif preferenial pntru
riverani, i cu tarife mai mici decat n parcrile la destinaie, astfel nct s fie
ncurajate deplasrile ctre alte zone cu moduri de transport alternative automo-bilului.

10
Utilizarea motoretelor este incurajat n mari metropole europene (ex. Paris,
Roma), mai ales n zonele lor centrale, printr-o politica de favorizare a vehiculelor cu
dou roi, slab consumatoare de spaiu. Acestea au ns dezavantajul c sunt
generatoare de poluare fonic n absena unor tehnologii silenioase.
120
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

2. parcri de transfer- un sistem parcri park&ride, i bike&ride care s susin
convingtor politica de limitare a automobilelor n zonele sensibile la traficul motorizat i
cu ridicate exigene de calitate a aspaiului urban (ex: zona central)
amplasate n poli intermodali principali (n relaie cu staiile de TP), n relaie
cu staii de TP nodale, pe linii de transport cu capacitate i nivel al serviciilor de
transport ridicate: metrou, metrou-uor / tramvai n sit rezervat
amplasate n formule intermodale, simple sau complexe, n relaie cu staiile
de TP, n locuri strategice, locuri poart, de intrare n perimetre n care autmobilitatea
trebuie diminuat
3. staionare n zona central
un sistem inteligent de parcri publice subterane i de suprafa (acestea ntr-
o pondere ct mai redus posibil), gestionate informatizat, cu tarificare care s
descurajeze accesul cu automobilul n zon, n mod special n orele de vrf (o tarificare
difereniat pentru rezideni, activiti riverane, sau n funcie de locaie, orar, zi ) etc.
formule stricte (fizice - stalpi stradali, parapete, spaii verzi - i pecuniare) de
descurajare a parcrilor neorganizate i nereglementate
norme reduse n privina locurilor de pacare i instituirea unor studii de
mobilitate pentru autorizarea construciilor din zon, care s formuleze soluii clare de
acces la activitatea respectiv, cu accent pe stimularea folosirii de ctre angajai a TP
4. e-parking monitorizare, informare i peiaj prin sisteme informatizate, care s
valorifice optim resursele de staionare, s diminueze fluxurile inutile- de cutare- i, n
consecin, emisiile de noxe

PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)

Se vor avea n vedere prevederile Strategia de parcare pe teritoriul Municipiului
Bucureti, 2008
parcri de reedin
1. Parcri de reedin pentru automobile i pentru dou roi (biciclete, scutere,
motociclete) n zona central i n marile ansambluri de locuine colective (Militari,
Drumul Taberei, Berceni, Titan, Tineretului etc.),

staionare n zona central
2. Realizarea parcrilor subterane prevzute n Strategia de parcare a Municipiului
Bucureti, 2008, cu prioritate cele din zona central i din alte zone de patrimoniu urban
protejat (ex. zona Libertii -11Iunie)
3. Parcari stradale pentru dou roi biciclete, scutere, motociclete

parcri de transfer - park&ride
(v. i programul intermodalitate politica TP).
4. Realizarea unor parcri de transfer, cu prioritate:
pe un perimetru ocolitor al zonei centrale (necesar a fi stabilit prin studiu) care
sa ofere condiiile de limitare a accesului automobilelor.
pe axul urban Buzeti-Berzei-Uranus, care este o oportunitate de creare a unei
astfel de ocolitoare rutier a centrului, n partea sa de vest. Ele trebuie amplasate la
intersecia acestui ax cu penetrantele rutiere ctre zona central, la intesecia cu Bd.
Koglniceanu, Calea tirbei Vod, str. Mircea Vulcnescu - ca porti de intrare n zona
central n care se va acoda prioritate TP, i la intersecia cu Calea Rahovei-Bd. George
Cobuc
n relaie cu staii nodale de TP, pe primul inel rutier, dar nu numai
Aviatorilor, Piaa Victoriei, Piaa Sudului, Obor, Gara de Nord, Eroilor, Tineretului,
Rzoare, Dristor; etc.
la intrarile principale n Municipiul Bucureti n relaie cu terminale de TP -
Depoul IMGB, Jilva, Banesea, Industriilor, Republica
e-parking
zona central, cu prioritate

CONDITII LEGISLATIVE
Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea obiectivelor
Instituirea unor studii de mobilitate pentru autorizarea unor activiti generatoare de
trafic(instrument existent n alte ri)

121
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare
O mai bun coordonare ntre planificarea transporturilor i planificarea spaial crearea
unei platforme interdisciplinare pentru gestionarea mobilitii


FINANTARE surse, modalitati

Fonduri europene, naionale, locale
Fonduri private
Parteneriate PP

1.1.1.5 EFECTE SCONTATE
Spaial: ameliorarea accesibilitii i calitii spaiului urban
Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde
ridicate, purttori de plusvaloare economic i pentru turism
Social: ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor
Mediu: reducerea nivelului de poluare fonic i chimic

1.1.1.5.1 STUDII SI PROIECTE NECESARE
Studii de mobilitate care s aib un caracter integrat real (in care i relationarea cu
obiectivele planificarea spaial s fie explicit), la nivelul oraului
Studiu integrat de reabilitare a zonei centrale (cu o component complex de
remodelare a mobilitii)
Instituirea unor studii de mobilitate pentru activiti generatoare de trafic ce urmeaz a
se amplasa n zona central, prin care se reglementeaz accesibilitatea lor, astfel nct
s nu existe un aport sporit de automobilitate i staionare (instrument existent n alte
ri)

3. TITLU: POLITICA DE AMELIORARE (FUNCIONAL I AMBIENTAL) A
INFRASTRUCTURII RUTIERE

SCOP
Un sistem rutier cu o conectivitate ridicat, structurat i dimensionat astfel nct
s asigure o bun accesibilitate intern i extern rutier a oraului i zonei sale de
influen.
(Re)punerea n valoare a diverselor atribute ale strzii care nu este doar culoar
de circulaie ci i spaiu comunitar i peisaj urban.

JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:
Accesibilitatea extern este un atribut important al unei metropole competitive,
centralitatea fiind astzi, n noua armatur european, determinat mai puin de
poziia topologic i mai mult de nivelul de branare la marile fluxuri fizice i
economice.
O bun accesibilitate intern ca i o ridicat calitate a spaiului stradal sunt i
ele premise importante de atractivitate economic i turistic a unui teritoriu i, n
acelai timp, necesare condiii de confort al locuirii, pentru ceteni.

OBIECTIVE

1. Crearea unor bune conexiuni ale teritoriului la marile coridoarele de transport
Pan-europene IV i IX
2. Realizarea ocolitoarelor rutiere, pentru eliminarea traficului de tranzit
nchiderea centurii existente i crearea celei de a doua centuri autorutiere
3. Sporirea conectivitii sistemului rutier (nchiderea inelelor rutiere central i
median - i strpungerea Berzei-Uranus)
4. Creterea capacitii rutiere numai acolo unde este obiectiv necesar,
evitndu-se sporirea ofertei de carosabil n zonele n care este de dorit limitarea
automobilitii (prin reorientarea unei pri a cererii de automobilitate spre moduri
alternative de deplasare)
5. Reconfigurri ale unor intersecii de ci de circulaie, pentru ameliorarea
condiiilor de trafic crearea de giraii tratate peisagistic n spaiul urban; crearea
122
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

de intersecii denivelate pe arterele de gradul I n relaie cu drumurile naionale i
autostrzile existente i viitoare
6 Reabilitarea funcional i estetic a unor mari artere cu vocaie de bulevard (n
sensul autentic, originar al conceptului)
7. Partajarea difereniat ntre diversele tipuri de circulaii i activiti, n diverse
zone urbane, n funcie de caracteristicile i exigenele de calitate a locuirii ale
acestora redistribuiri ale spaiului stradal, reduceri ale carosabilului, pentru
ameliorarri ale infrastructurii pietonale ; extinderea i re-modelarea infrastructurii
pentru bicicliti

1.1.3. PROGRAME

1. conexiune i accesibilitate
Ameliorarea capacitii i conectivitii sistmului rutier urban, a condiiilor de
branare a acestuia la sistemul rutier al ntregii zone de influen i la cel naional i
cel euopean.

2. strada spaiu al ceteanului
Reabilitri funcionale i peisagistice ale unor artere mari sau medii, transformarea
unora n bulevarde (n sensul autentic al conceptului), pentru ameliorarea condiiilor de
deplasare a pietonilor (lrgiri ale trotuarelor, ameliorarea sau introducerea uno plantaii,
ameliorarea amenajrilor etc.), n special prin diminuarea carosabilelor (ca urmare a
crerii unei alte oferte carosabile, alternative, sau ca urmare a schimbrii structurii
modale n zon, ctre moduri alternative automobilitii)
Pietonizri ale unor stzi i piee/ piaele ubane, n zona central, n ansambluri
rezideniale, n zone comeciale sau de recreere etc.

PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)

1.1.1.6 Se va ine cont de prevedeile Master Planului General pentru
Transport Urban - Bucureti, 2008
1.1.1.7 Conexiune i accesibilitate
1. nchiderea inelelor interioare: a inelului central (la sud- strpungerea Progresului
Viilor) i a inelului median (5 proiecte conform Master Plan-ului General pentru Transport
Urban Bucureti)
2. lrgirea i strpungerea axului urban N-S Buzeti-Berzei-Uranus
3. ameliorarea relaiilor cu drumurile naionale i autostrzile (existente i viitoare)
4. nchiderea centurii rutiere i crearea centurii autoutiere

Strada spaiu al ceteanului
5. Reabilitarea Bulevardelor Bd. Blcescu - Bd. Magheru astfel nct s devin cu
adevrat bulevarde (cu trotuare generoase, spaii verzi, mobilier de calitate, infastructur
pentru biciclete etc.)
6. Conceperea axului N-S Buzeti-Berzei-Uranus astfel nct s aib caracteristicile
unui bulevard
7. Pietonizarea parial a arterei Calea Victoriei i a altor spaii n lungul acesteia
(propuneri n acest sens vor fi formulate n PIDU central Bucureti)
13. Prelungirea unui ax pietonal i cultural care cuprinde Calea Victoriei, pe str. 11 Iunie
pn la Piaa Liberttii - intarea n Parcul Carol
11


1.1.4. CONDITII LEGISLATIVE
Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea
obiectivelor

1.1.1.7.1 INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare
O mai bun coordonare ntre planificarea transporturilor i planificarea spaial
crearea unei platforme interdisciplinare pentru gestionarea mobilitii


11
ntr-o zon istoric n care a putea fi propus, de asemenea, un plan de
reabilitare i limitare a automobilitii zon conceput car-free(!), la sfritul sec. XIX-
nceputul sc. XX, zona bd.Regina Maria -Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Filaret)
123
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

FINANTARE surse, modalitati
Fonduri europene, naionale, locale
Parteneriate PP

1.1.1.7.2 EFECTE SCONTATE
Spaial: ameliorarea accesibilitii i calitii spaiului urban pentru pietoni
(ceteni i vizitatori)
Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde
ridicate, avnd exigene nalte privind calitatea spaiului urban i a mediului de via
Social: ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor
Mediu: reducerea nivelului de poluare fonic i chimic

STUDII SI PROIECTE NECESARE
Studii de mobilitate care s aib un caracter integrat real (in care i relationarea
cu obiectivele planificarea spaial s fie explicit) strategiile sectoriale (de
transport, de parcare, de reabilitare urban, de circulaii etc), necorelate ntre ele au
potenialul de a genera msuri neconsensuale care, n loc s se compun sinergic,
i pot anula reciproc eficiena.
Studiu integrat de reabilitare a zonei centrale (cu o component complex de
remodelare a mobilitii)

POLITICA DEPLASRILOR ALTENATIVE, BLNDE

SCOP:
O infrastructur funcional, confortabil, atractiv, pentru pietoni i bicicliti

JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:
Calitatea locurii ntr-o metropol european depinde i de existena unor
condiii de deplasare n ora, ntr-un mediu de calitate, pe o infastructur funcional,
confortabil, atractiv. Aceasta pesupune reducerea automobilitii (factor important
de degradare a ambianei urbane) i reutilizarea unor resurse de teren, astfel
recuperate, pentru ameliorarea infrastructurilor dedicate deplasrilor alternative,
ecologice, aa-numite blnde n raport cu mediul, ca i pentru ameliorarea calitii
spaiilor urbane n care pietonii i bicilitii se deplaseaz .

Pentru zona central a oraului este n desfurare Planul integrat de
Dezvoltare Urban (PIDU) Central Bucureti care propune printre prioriti ca
strzile i bulevardele din zona central s aib un rol n susinerea vieii urbane i
nu pentru tranzit. PIDU propune tratarea arterelor din zona central ca strzi cu
caracter local care sprijin viaa urban i introduce o serie de proiecte de
reconfigurare de strzi din zona central, prioritiznd pietonii i biciclitii, ntru-un
prim pas pentru a oferi un nou model, sustenabil, de mobilitate urban.


OBIECTIVE:


Pentru ameliorarea i extinderea infrastructurii pentru ncurajarea
deplasrilor blnde, alternative autmobilitii, obiectivele sunt:
1. Crearea / recuperarea unor resurse de teren necesare (prin politici de reducere a
automobilitii, a carosabilelor i suprafeelor de staionare stradal pentru
automobile)
2. Redimensionarea unor trotuare, pietonizarea unor strzi; crearea unor piaete
pietonale; toate acestea relaionate n sisteme coerente de parcursuri pietonale
prin spaii urbane de calitate, cu ambian agreabil
3. Regndirea unor trasee pentu bicicliti (stnjenite de obstacole sau care
stnjenesc circulaia pietonal etc.) i crearea altora, pentru asigurarea
continuitii de parcurs, ntr-un sistem coerent care s deserveasc principalii
generatorii de trafic (zona central, campusurile universitare, mari ansambluri de
locuine, zonele comerciale, zonele de recreere, etc.)
4. Asigurarea parcrii bicicletelor, n condiii de siguran, trebuie s fie o
component a politicii de staionare
124
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

5. Dezvoltarea formelor de intemodalitate favorable biciclitilor parcri de tip
pak&ride n relaie cu staiile TP, crearea unr condiii de transpotare a bicicletelor
n alte mijloace de transport de gabarit superior (metrou, tren etc.)
6. Dezvoltarea serviciilor publice pentru bicicliti (nchiriere i mentenan biciclete)

1.1.1.8 PROGRAME

1. pe jos n ora Crearea unui sistem de pietonale la scara oraului (trotuare mari,
confortabile, pietonale i piaete pietonale), i cu prioritate n zone n care exigenele de
calitate a locuirii, de ambian uban agreabil sunt foarte ridicate. Zona central, zon
reprezentativ a oraului, tractant pentru dezvoltarea acestuia, avnd un patrimoniu
ahitectual i urbanistic valoros, trebuie s fac obiectul unei atente reabilitri a spaiilor
publice i a infrastructurii pentru deplasrile alternatiive.

2. pe biciclet n ora- Regndirea, ameliorarea i extinderea reelei de infastructuri
pentru biciclete, la nivelul oraului, n relaie cu sistemul verde al acestuia i cu mari
generatori de trafic (campusuri universitare, uniti de nvmnt, zone de recreare,
zone comerciale etc.): circulaii, parcri stradale, parcri de transfer park&ride, servicii
publice de nchiriere i mentenan a bicicletor, condiii pentru transportul bicicletelor n
TP de mare gabarit etc.



PROIECTE CARDINALE (cu nscriere n programe)
pe jos n ora
1. Sistem de ciculaii i piee pietonale n zona central (PIDU central Bucureti face un
set de astfel de propuneri - n curs de elaborare) articulate n jurul unui ax cultural major,
preponderent pietonal - Calea Victoriei care, ntr-o etap viitoare, poate fi prelungit, pe
str. 11 Iunie, pn la Piaa Libertii (intrarea n Pacul Carol)
2. Sisteme de circulaii i piaete pietonale - funcionale, confortabile, agreabile- n zonele
de locuire de mare densitate
pe biciclet n ora-
3. Crearea n zona central a unei infastructuri pentu biciclete (circulaii, pacri, servicii
publice) funcionale i agreabile, n relaie cu un sistem de spaii publice de calitate, n
relaie cu alte zone - cu campusul universitar Grozveti, cu marile pacuri (Carol,
Tineretului, Cimigiu, Herstru) cu mari ansambluri de locuine, apropiate (de ex.
Tineretului), cu viitori poli urbani etc.
4. Ameliorarea i dezvoltarea infastructurii pentru bicicliti la nivelul ntregului ora

CONDITII LEGISLATIVE
Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea
obiectivelor

FINANTARE surse, modalitati
Fonduri publice - europene, naionale, locale
Parteneriate PP
Fonduri private


EFECTE SCONTATE
Spaial: ameliorarea calitii spaiului urban i punerea n valoare a patrimoniului
urban
Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde
ridicate, avnd exigene nalte privind calitatea spaiului urban i a mediului de via
Social: ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor
Mediu: reducerea nivelului de poluare fonic i chimic

S. STUDII SI PROIECTE NECESARE
Studii integate de mobilitate la nivelul oraului i a zonei de influen, la nivel zonal
Studiu integrat de reabilitare a zonei centrale (cu o component complex de
remodelare a mobilitii)
125
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Studii specifice (de ex. Plan de mobilitate pentru deplasri alternative,blnde),
la divese niveluri teritoriale


5. TITLU: POLITICA DE PLANIFICARE I PROIECTARE URBAN PENTRU O
MOBILITATE DURABIL

SCOP:
Reabilitarea spaiilor publice i/sau reabilitarea i revalorizarea complex a unor
zone urbane prin operaiuni urbanistice care implic o component de remodelare
sustenabil a mobilitii
Panificare urban de reabilitare, restructurare, extindere care s creeze premise de
remodelare sustenabil a mobilitii (cu accent pe reducerea automobilitii)

JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:

Calitatea spaiilor publice este o carte de vizit pentru orice metropol ce se
dorete a fi atractiv i competitiv economic, ca i o condiie important pentru o
bun locuire urban a cetenilor si. Degradarea spaiilor publice n perioada de
necondiionat de adaptare a oraelor la automobil este o realitate pe care
majoritatea marilor oraelor europene au contientizat-o i n consecin au
ntreprins numeroase operaiuni urbanistice de corectare a acesteia. Reabilitarea
spaiilor publice implic n mod necesar o remodelare a mobilitii n sensul reducerii
automobilitii i a efectelor ei nocive asupra acestora: poluare fonic i chimic,
consum de resursa de teren valoros, degradarea ambianei i peisajului urban, i n
sensul promovrii modurilor de deplasare mai puin invazive i cu o inserie mai
puin brutal n spaiul urban. (v. i politica pentru creterea calitii spaiului public)
n sens invers, forma mobilitii are determinri importante (i) n felul n care
este conceput forma urban care o genereaz. De aceea planificarea i poiectarea
urban trebuie s in cont, n mod explicit i coordonat cu planificarea
transporturilor, de principii a cror aplicare poate genera premise importante pentru
o mobilitate urban cu mai restrnse efecte nocive asupra calitii vieii i
atractivitii unei metropole de anvergur european.

OBIECTIVE:


1. Reabilitarea unor zone cu patrimoniu urban valoros i prin transformarea lor
n zone cu diverse grade de descurajare i limitare a automobilitii, n care
deplasarea pietonal i cu bicicleta ca i toate cellalte activiti s se desfoare
ntr-un cadru urban de calitate:
Zone cu condiii speciale de acces i staionare a automobilului (taxarea accesului
ntr-un perimetru, acces cu permise speciale, staionare pltit, etc.)
zone 30 zone sensibile la trafic motorizat (rezideniale, comerciale, de recreere,
de nvmnt) n care se instituie limitare de vitez
zone cu acces limitat n care au acces controlat numai riveranii i rezidenii,
masini de apovizionare i alte (puine) categorii de autvehicule
zone eco-car-free ,n areale foate bine deservite cu TP, n care accesul
automobilelor este limitat la autovehicule de prestare servicii acest tip de zone
a cunoscut un real succes n oraele n care TP este peformant i cu grad ridicat
de acoperire teritorial
2. Planificarea unor zone urbane noi (cartiere rezideniale, poli urbani, etc.) pe
principii care s determine scderea nevoii de automobilitate i creterea ponderii
deplasrilor alternative acesteia (revaloizarea proximitii, mixare funcional,
obligativitatea existenei unor dotri de interes cotidian, infastructur pietonal i
pentru biciclete, funcional i confotabil, foarte bun deservire cu TP etc.)
3. Dezvoltri urbane, inclusiv pe teritoiul de influen al oraului, numai n
condiii de bun deservie cu TP (n lungul unor trasee cu staii apropiate sau
(dispersat concentrat) n jurul unor staii i noduri intermodale



126
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


1.1.5. PROGRAME

1. cartiere agreabile zone n care accesul i staionarea automobilelor sunt
controlate /limitate, sau/i n care viteza de deplasare este limitat, n favoarea unei
caliti crescute a mediului urban i/sau a punerii n valoare a unui patrimoniu
valoros

2. eco-cartiere zone urbane n care automobilitatea este limitat sau chiar
eliminat prin modelul de organizare spaial i printr-o buna desevire cu TP; zone
care au, n acelai timp, o pondere crescut a spaiilor verzi i sunt orientate ctre
utilizarea enegiilor necnvenionale (solare, eoliene).
Trebuie dentificate principiile de constituire a unor astfel de zone i incurajarea crerii
lor, prin diverse instrumente (financiare fonduri europene, subvenii, impozite reduse
etc.)

PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)
cartiere agreabile
4. Reabilitarea zonei centrale bazat pe un plan inteligent de remodelare a mobilitii
(v. politica pentru creterea calitii spaiului public; politica de mobilitate integrat pentru
zona central i)
Se va ine cont de propunerile ce se vor aproba n Planul integrat de Dezvoltare
Urban (PIDU) Central Bucureti
5. Reabilitarea i transformarea n zon cu automobilitate limitat a zonei B-dul
Regina Maria, Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Bd. Mreti, Filaret, n relaie cu pietonalul
Calea Victoriei-11 Iunie pn la Parcul Carol, prin msuri care pot fi luate pofitnd de
oportunittile create de realizarea noului ax urban Buzeti - Berzei Uranus (crearea
unor parcri subterane, multietajate i a unor relaii intermodale n lungul acestuia)
6. Poli urbani ce urmeaz a fi creai pe terenuri eliberate de vechi activiti (cel al
vechilor platforme industriale, terenuri ale amatei etc.



1.1.6. CONDITII LEGISLATIVE
Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea
obiectivelor

FINANTARE surse, modalitati
Fonduri publice - europene, naionale, locale
Parteneriate PP
Fonduri private

1.1.1.9 EFECTE SCONTATE
Spaial: ameliorarea calitii spaiului urban i punerea n valoare a patrimoniului
uban
Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde
ridicate, avnd exigene nalte privind calitatea spaiului urban i a mediului de via
Social: ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor
Mediu: reducerea nivelului de poluare fonic i chimic

1.1.1.9.1 STUDII SI PROIECTE NECESARE
Studiu integrat de reabilitare a zonei centrale (cu o component complex de
remodelare a mobilitii)
Studii integrate de reabilitare / restructurare / dezvoltare urban, cae s se sprijine
(i) pe planuri integrate (i inteligente) de mobilitate







127
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


12.1.3. POLITICI PRIVIND ORASUL
PRODUCTIV


DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE PENTRU MUNICIPIUL
BUCURESTI 2035: OBIECTIV STRATEGIC PENTRU ORASUL
PRODUCTIV
12


Reinventarea structurii economiei ctre tehnologii avansate i
industrii creative; pregtirea continu a forei de munc i
performane avansate i diverse n asumarea rolului de tractant
economic naional i regional

Obiectiv specific I: Dezvoltarea resurselor umane ca factor al economiei locale


POLITICA nr. P1

A. TITLU: Susinerea grupurilor vulnerabile aflate n srcie absolut

B. SCOP:

Imbuntirea condiiilor de via ale grupurilor vulnerabile i ale celor aflate n srcie
absolut, prin dezvoltarea sistemului de asisten social i prin sprijinirea accesului
acestora la piaa de munc

12
/ formulat n cadrul etapei I
Imbuntirea calitii i a capacitii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea
echilibrat a acestora pe ntreg teritoriul municipiului

C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:

Chiar dac standardul mediu de via este mai bun n Bucureti-Ilfov dect n
restul rii, exist grupuri vulnerabile care necesit sprijin din partea comunitii. n
primul rnd sunt persoanele care triesc n srcie absolut. n 2008, numrul
acestora se ridica la circa 19 mii persoane n zonele urbane i 6 mii persoane n
zonele rurale ale judeului Ilfov (Crai et al, 2009, UNICEF i Banca Mondial). Este
posibil ca n perioada de criz (2009-2010), numrul acestora s fi crescut.

Profilul persoanelor n srcie este asemntor cu cel de la nivelul rii. Peste
jumtate sunt copii i tineri. Persoanele de etnie Roma sunt statistic
suprareprezentate, dar nu reprezint majoritatea sracilor din Bucureti. Prin
urmare, strategia de dezvoltare a capitalei trebuie s includ o component
adresat copilului i problemelor specifice acestora.

Strategia de dezvoltare i modernizare a sistemului de asisten social n
Municipiul Bucureti 2008-2013 (DGASPC Bucureti) menioneaz urmtoarele
grupuri int: copiii aflai n dificultate (copiii din sistemul de protecie special, copiii
cu risc de separare de familie, copiii cu dizabiliti, copiii strzii, copiii cu prinii la
munc n strintate), tinerii care prsesc sistemul de protecie special,
persoanele cu dizabiliti, persoanele vrstnice instituionalizate sau fr ngrijitori
tradiionali (singuri), victimele violenei n familie, consumatorii de droguri,
persoanele adulte fr adpost, persoanele de etnie rom, imigranii/refugiaii i
populaia calamitat n situaii de urgen.

Special pentru familiile cu risc de srcie, primriile tuturor sectoarelor din
Bucureti ofer sprijin cu venitul minim garantat, cantine sociale, ajutoare
alimentare, precum i alte tipuri de ajutoare i servicii. Conform strategiei DGASPC
2008-2013, la nivelul municipiului Bucureti, serviciile destinate persoanelor
128
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

vrstnice vulnerabile sunt mult subdezvoltate, acoperind mai puin de 25% din
nevoia estimat de astfel de servicii: ngrijire la domiciliu, centre de zi, cluburi de
seniori sau centre rezideniale

n multe situaii, calitatea slab a infrastructurii i lipsa dotrilor cu echipamente
oblig persoanele aparinnd grupurilor sociale defavorizate s apeleze la servicii
sociale din alte zone, ndeprtate de domiciliu. n acelai timp, aceast situaie
afecteaz i desfurarea n condiii normale a activitilor de pe piaa muncii din
dou motive: pe de o parte din cauza faptului c nu se acord asisten calificat i
suficient persoanelor aparinnd grupurilor vulnerabile, care ar putea fi reinserate
pe piaa muncii; pe de alt parte persoanele active care au n familie membri
dependeni aloc un timp important ngrijirii acestora, dar insuficient i necalificat, cu
repercusiuni att asupra celui dependent, care nu beneficiaz de ngrijire
specializat permanent, ct i asupra calitii muncii i vieii persoanelor care au n
familie membri cu diferite disabiliti, sau a persoanelor singure care au n ngrijire
copii minori. mbuntirea i diversificarea serviciilor sociale oferite de centrele
multifuncionale i rezideniale poate contribui la degrevarea membrilor activi ai
familiilor de grija persoanelor dependente pe perioada orelor de lucru i la creterea
calitii muncii i vieii att a celor activi, ct i a celor dependeni.

Centrele sociale cu destinaie multifuncional pot acoperi o gam variat de
servicii, cu scopul de a ajuta persoanele n dificultate, ncepnd cu acceptarea lor n
centru, pn la rezolvarea problemelor specifice cu care acestea se confrunt,
temporar sau permanent (materiale, financiare, culturale, juridice i administrative,
relaionale, ocupaionale, medicale). n acelai timp, organizarea unor ateliere de
lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de via independente i a competenelor
profesionale, precum i furnizarea activitilor de sprijinire pentru persoanele din
grupuri dezavantajate va avea o contribuie direct la dezvoltarea activitilor
economiei sociale i, astfel, la descreterea excluziunii sociale i, n paralel, la
creterea accesibilitii pe piaa forei de munc.

D. PROGRAME SI PROIECTE:

Program 1.1. Diversificarea ofertei de servicii sociale individualizate
Programul se adreseaz nevoilor specifice fiecrui grup int, rspunzndu-le cu o ofert
individualizat de servicii sociale. Pe lng proiectele cuprinse n lista de activiti
sociale din Programul de dezvoltare 2009-2012
13
aflate n diferite etape de
implementare (vezi anexa 1.1), conceptul strategic de dezvoltare propune:

Proiect 1.1.1. Analiza nevoilor sociale specifice grupurilor vulnerabile
Proiect 1.1.2. Strategia i planul de aciune privind oferta individualizat de servicii
sociale, pe urmtoarele categorii:
- copiii aflai n dificultate,
- tinerii care prsesc sistemul de protecie special,
- persoanele cu dizabiliti,
- bolnavi HIV/SIDA
- persoanele vrstnice instituionalizate sau fr ngrijitori tradiionali,
- victimele violenei n familie,
- consumatorii de droguri,
- persoanele adulte fr adpost,
- persoanele de etnie rom.

Programul 1.2. Reabilitarea infrastructurii serviciilor sociale
Programul pornete de la necesitatea realizrii de investiii n reabilitarea, modernizarea
i dotarea cldirilor n care se desfoar serviciile sociale. Totodat, necesitatea
investiiilor apare i ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate pentru
serviciile sociale ce trebuie s fie ndeplinite de centrele rezideniale.

Proiect 1.2.1: Reabilitare centre multifuncionale n toate sectoarele capitalei
Proiect 1.2.2: Reconversie funcional n centre rezideniale a imobilelor identificate de
primrie

POLITICA nr. P2

A. TITLU: Imbuntirea sistemului de educaie i formare profesional

B. SCOP:
Creterea participrii populaiei colare i a adulilor la procesul educaional

13

http://www.pmb.ro/primarul/prioritati_proiecte/program_dezvoltare_2009_2012/docs/Plan_strategie
_2009-2012.pdf
129
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Imbuntirea calitii infrastructurii educaionale, a dotrii colilor, a structurilor de
cazare pentru elevi/studeni i a centrelor pentru formare profesional pentru asigurarea
unui proces educaional la standarde europene

C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:

Obiectivele pe termen lung ale cadrului strategic european ET 2020
14
sunt: (1)
promovarea educaiei i mobilitii de-a lungul vieii; (2) mbuntirea calitii i
eficienei educaiei i instruirii; (3) promovarea echitii, coeziunii sociale i ceteniei
active; (4) ncurajarea creativitii i inovaiei, inclusiv a antreprenoriatului, la toate
nivelurile de nvmnt i instruire. n acest scop, au fost stabilite urmtoarele inte
de atins pn n 2020:
Cel puin 95% din copiii cu vrsta cuprins ntre 4 ani i vrsta de ncepere a
nvmntului obligatoriu s participe n educaia timpurie
Ponderea elevilor cu competene slabe la citire, matematic i tiine n testul
internaional PISA s fie sub 15%
Rata de prsire timpurie a colii s fie sub 10% (obiectiv Europa 2020)
Ponderea absolvenilor de educaie superioar s fie mai mare de 40% din persoanele
de 30-34 ani (obiectiv Europa 2020)
Ponderea persoanelor de 25-64 ani care particip n cursuri de formare continu s fie
mai mare de 15%.

Pentru sistemul de educaie i formare profesional, analiza situaiei existente
atrage atenia asupra problemelor referitoare la educaia timpurie i formarea
profesional a adulilor. Pe indicatorul standard referitor la participarea copiilor de 4
ani la educaia timpurie, dei situaia s-a mbuntit continuu din 2000, regiunea
Bucureti-Ilfov, rmne mult sub media naional, sub media european i departe
de inta stabilit pentru 2020. n ceea ce privete formarea continu a adulilor
situaia este proast att la nivelul rii, ct i la nivelul regiunii. n cursul anului
2009, n Bucureti-Ilfov, sub 200 mii de aduli au urmat cel puin un curs de formare
continu.


14
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy


D. PROGRAME SI PROIECTE:

Program 2.1. Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii
educaionale pre-universitare i universitare
Dei au fost atrase importante fonduri prin programe cu finanare extern, pentru
investiii n coli, n Bucureti i n Regiunea 8 nu a fost acoperit necesarul de reabilitare
al infrastructurii educaionale. Programul cuprinde att proiecte de reabilitare a cldirilor,
ct i dotarea cu echipamente educaionale IT, cri, documentaii, etc., precum i
extinderea prin construcii noi a bazei existente.

Proiect 2.1.1. Reabilitarea i dotarea cu echipamente a colilor
Proiect 2.1.2. Construirea de cmine pentru studeni i elevi
Proiect 2.1.3. Realizarea unui campus preuniversitar pilot (cu dotrile aferente:
laboratoare, sli de curs, sli de sport, cantin, bibliotec, etc.)

Program 2.2. Imbuntirea ofertei educaionale
Programul vizeaz realizarea unui parteneriat social pentru promovarea
diversificrii ofertei educaionale, corelrii acesteia cu piaa de munc i stimularea
formrii profesionale continue.

Proiect 2.2.1. Studiu de pia asupra cererii i ofertei educaionale
Proiect 2.2.2. Comitet regional de formare profesional (parteneriat ntre primrie,
universiti, mediul de afaceri)

Obiectiv specific II: Orientarea structurii economice ctre tehnologii
avansate i industrii creative






130
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

POLITICA nr. P3

A. TITLU: Sustinerea dezvoltarii activitatilor economice de inalta
tehnologie, cercetare dezvoltare si industrii creative

B. SCOP:
Dezvoltarea structurilor de afaceri de importan regional n domenii tehnologiei
nalte, nepoluante, C-D i industrii creative
Sprijinirea iniiativelor antreprenoriale regionale i locale, pentru a facilita crearea de
noi locuri de munc i creterea economic durabil
Reabilitarea siturilor industriale i promovarea unei economii mai eficiente din punctul
de vedere al utilizrii resurselor

C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:

Uniunea European urmrete n prezent obiectivul de a investi 3% din PIB n
cercetare-dezvoltare (C-D). Obiectivul a reuit s atrag atenia asupra necesitii ca
att sectorul public, ct i cel privat s investeasc n C-D, dar se concentreaz mai
mult pe resurse dect pe impact. Este necesar, n mod clar, s fie mbuntite
condiiile pentru investiii ale sectorului privat n domeniul C-D n UE i multe dintre
msurile propuse n prezenta strategie vor contribui la acest lucru. Este clar, de
asemenea, c o abordare comun a C-D i a inovrii ar lrgi gama de cheltuieli,
ceea ce ar fi mai pertinent pentru activitile comerciale i pentru elementele care
stimuleaz productivitatea. Comisia propune pstrarea obiectivului de 3%, n paralel
cu dezvoltarea unui indicator care s reflecte intensitatea C-D i inovrii. (Europa
2020)

Analiza indicelul de competitivitate regional situeaz regiunea Bucureti-Ilfov
pe poziia 177 din cele 268 de regiuni europene. Principalele puncte care amn
dezvoltarea i care reprezint prioriti de aciune pentru dezvoltarea competitivitii
locale, sunt pe de o parte la nivel naional guvernarea i politicile de sntate
public, educaie, cercetare i dezvoltare i pe de alt parte la nivelul companiilor
mbuntirea pregtirii tehnologice i creterea mrimii pieei regionale. Ambele
direcii indic un rol esenial al administraiei publice naionale i locale.

n perspectiva dezvoltrii unei economii inteligente (Europa 2020), populaia
regiunii ndeplinete cerinele de baz. Persoanele cu studii superioare reprezint
aproape o treime din populaia ocupat a regiunii, o pondere mai mult de dou ori
mai mare dect media naional i mai mare dect media UE-27. Oricum, capitala
este nc departe de top 10 regiuni europene din acest punct de vedere, care au o
pondere a persoanelor cu studii superioare de 40-55% din populaia ocupat
total.
15


Populaia ocupat n industrii i servicii intensive n tehnologie i cunoatere
este n Bucureti-Ilfov de peste trei ori mai mare dect la nivel naional. De
asemenea ponderea populaiei ocupate n activiti de cercetare-dezvoltare este de
peste patru ori mai mare dect la nivelul rii i mai mare dect media european.

D. PROGRAME SI PROIECTE:

Program 3.1. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor
Programul se refer la dezvoltarea de parcuri industriale, parcuri de cercetare
dezvoltare, n care s se poat localiza activiti economice ce promoveaz
inovarea, industria creativ, folosirea energiilor alternative.

Proiect 3.1.1. Inventarierea ofertei de terenuri pentru parcuri industriale i C-D
Proiect 3.1.2. Regulament de dezvoltare a terenurilor inventariate
Proiect 3.1.3. Parteneriat pentru industrii creative

Program 3.2. Reabilitarea siturilor industriale neutilizate

15
Aceste regiuni includ Londra, Bruxelles, Brabant Wallon (Belgia), Pais Vasco, Vlaams-
Brabant (Belgia), Madrid, Ile de France, Hovedstaden (Danemarca), Utrecht (Olanda) i Scotia de
Est. (Eurostat, Anuarul Regional 2010)
131
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Reabilitarea siturilor industriale poluate i neutilizate rezultate n urma nchiderii uneia
sau mai multor ntreprinderi din cadrul platformelor industriale reprezint o oportunitate
pentru introducerea acestora n circuitul economic, pentru atragerea de noi activiti
economici i mbuntirea calitii mediului urban.

Proiect 3.2.1. Studiu privind inventarierea siturilor cu potential de reabilitare i a
proprietarilor acestora
Proiect 3.2.2. Parteneriat public-privat pentru reabilitarea siturilor identificate

POLITICA nr. P4

A. TITLU: Suport pentru IMM-uri i start n afaceri

B. SCOP:
Infiinarea i dezvoltarea microntreprinderilor productive i a celor prestatoare de servicii
care folosesc resursa uman local, tehnologii noi, echipamente IT, inovaii
Integrarea tinerilor pe piaa de munc i ncurajarea mbtrnirii active, pentru
reducerea somajului in randul populaiei tinere, precum si mentinerea in piata de munc
a populatiei active care a implinit varsta de pensionare
Stimularea initiativei private i mbuntirea climatului antreprenorial

C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:

Patronii, liberii profesioniti i lucrtorii pe cont propriu reprezint doar 5% din
populaia ocupat a regiunii, fa de aproape 15% din populaia ocupat a Europei
(Eurostat, date 2009). La nivelul Romniei ponderea acestor categorii ocupaionale
este mult mai mare dect media european (20,8%), dar majoritatea covritoare a
acestora sunt n fapt agricultori pe cont propriu. Spre deosebire, n Bucureti ca i n
Europa, majoritatea opereaz n servicii neagricole mai mult sau mai puin
specializate. Campanii de informare i promovare a antreprenoriatului, mai ales la
nivelul tinerilor i femeilor, precum i msuri de sprijin a ntreprinztorilor ar trebui s
constituie o direcie de aciune strategic nu doar la nivel naional, ci i la nivel local
i regional.

Ponderea tinerilor (15-24 ani), ca i ponderea vrstnicilor (65 ani i peste), n
populaia ocupat sunt ambele n scdere att n regiune, ct i n ar sau n
Europa. Ambele categorii de populaie aflate n principalele etape de tranziii de
via (de la coal la munc i de la activitate la inactivitate) sunt considerate
vulnerabile mai ales n condiiile de criz global. n acest sens, msurile active i
politicile de ocupare promoveaz integrarea tinerilor pe piaa muncii i mbtrnirea
activ.

Microntreprinderile pot juca un rol important n dezvoltarea economic local i
regional i n crearea de noi locuri de munc. Mai mult, micro-ntreprinderile pot fi
ncurajate s utilizeze noi tehnologii i inovaii, echipamente IT i servicii, avnd un rol
primordial n creterea competitivitii, productivitii i a calitii serviciilor.

D. PROGRAME SI PROIECTE:

Program 4.1. Dezvoltarea serviciilor de consultan pentru IMM-uri i start
n afaceri
Programul i propune s faciliteze accesul IMM-urilor la informaii privind
oportunitile de afaceri, privind schemele de finanare a investiiilor (creditare,
programe europene), etc. i s acorde informaii i consultan pentru startul unei
afaceri.

Proiect 4.1.1. Birou regional de informaii i consultan pentru afaceri

Program 4.2. Dezvoltarea unei structuri de afaceri pentru IMM-uri
Programul vizeaz reconversia funcional a unor cldiri proprietate municipal
i transformarea lor n incubatoare de afaceri, pentru sprijinirea IMM-urilor i a
afacerilor nou nfiinate.

Proiect 1.2.1. Incubator de afaceri



132
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


ANEXE 2 :

COMENTARII PRIVIND ABORDAREA STRATEGICA APLICAT N
ELABORAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI
BUCURETI 2000 2025
16


PROF.DR.ARH. DOINA CRISTEA



Elaborarea Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureti 2000 - 2025 s-a bazat pe Studiul preliminar pentru P.U.G. Bucureti (II) DIAGNOSTIC I
OBIECTIVE, aprobat de ctre Consiliul General al Municipiului Bucureti cu Hotrrea nr.148 din 24.06.1999, prin care s-a urmrit:
adoptarea unei abordri strategice pentu elaborarea PUG, preluat i adaptat dup documente interne ale UE 15 i dup metodologii utilizate n rile comunitare;
substituirea absenei strategiilor de dezvoltare spaial la scar naional, regional i municipal care ar fi constituit n mod normal suportul pentru datele de tem pentru
Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureti, cu propunerea unui set de obiective strategice generale i urbanistice;
anticiparea unor viitoare strategii municipale generale i pe domenii specifice (necesare Consiliului General al Municipiului Bucureti precum i legitimrii competenelor
Comisiilor CGMB
17
rspunztoare de aceste domenii).

16
Proiectant: UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU, URBANPROIECT, ARHITEXT INTELSOFT, VIRTUAL WORLD DESIGN, DECEMBRIE, 1999
17
Comisiile de specialitate ale C.G.M.B, conform anexei la Hotrrea C.G.M.B. nr. 188 / 2000 au fost urmtoarele: 1.Comisia economic, buget finane. 2. Comisia de urbanism, lucrri publice. 3.
Comisia pentru ap, canalizare, termoficare i energie. 4. Comisia pentru salubritate. 5. Comisia de transporturi, strzi, parcaje i poduri. 6. Comisia de ecologie i protecia mediului. 7. Comisia de cultur
nvmnt, sport, mass-media i culte, 8. Comisia juridic. . 9. Comisia de sntate i protecie social. 10. Comisia pentru modernizarea administraiei locale, relaii cu sectoarele, privatizare, relaii
internaionale i integrare european. 11. Comisia pentru patrimoniu. 12. Comisia pentru comer i protecia consumatorului.13. Comisia de relaii cu patronatul, sindicatele i O.N.G.uri.
133
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Totodat Studiul preliminar a fost necesar pentru depirea urmtoarelor dificulti ntmpinate n elaborarea Planului Urbanistic General
18
:
incertitudini privind aderarea Romniei la Uniunea European (realizat n ianuarie 2007);
legislaie depit;
structuri instituionale incomplete;
ntrzieri i defazri ale proceselor de restructurare inter i intra-sectorial i ale celor de privatizare;
insuficiena datelor statistice;
absena cadastrului;
absena bazei topografice reactualizate;
inerie ridicat n adoptarea terminologiei, a principiilor urbanistice, a metodologiilor i a instrumentelor utilizate n rile Uniunii Europene;
absena unor normative privind instituiile, serviciile i amenajrile publice;
ntrzierea timp de un deceniu a existenei unor reglementri urbanistice, avnd drept principal consecin, pn n momentul actual, degradarea urbanitii.
Schema de abordare strategic, prezentat n continuare, a fost dezvoltat prin PUG la nivelul obiectivelor strategice, att generale ct i urbanistice (prezentate i
comentate n anex).
n logica acestei abordri Planul Urbanistic General a fost completat cu capitolul Schia unui proiect strategic al CGMB, secven suplimentar fa de coninutul
reglementar al unui PUG, rezultat din necesitatea de a prezenta modul n care se poate asigura aplicarea acestuia, n vederea atingerii obiectivelor strategice propuse pentru
o dezvoltare echilibrat i durabil a Capitalei. Au fost formulate un numr de 7 Programe urbanistice prioritare:

1. Program pentru staionarea vehiculelor i organizarea traficului n zona central
2. Program pentru ameliorarea i recuperarea spaiilor plantate publice ale parcurilor, grdinilor, scuarurilor i malurilor lacurilor
3. Program pentru amenajarea unor spaii pietonale n zona central
4. Program pentru pregtirea operaiunilor funciare i urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activiti i pentru extinderea
intravilanului
5. Program pentru pregtirea deschiderii unor operaiuni de restructurare - renovare i promovare a investiiilor n locuri reprezentative pentru Capital
6. Program pentru ameliorarea echipamentelor i amenajrilor pentru copii i tineret (la coli i n cartiere)
7. Program pentru reducerea la jumtate a surselor de poluare cu praf din zona central

18
Dificultile au fost identificate de ctre elaboratori i cu ocazia ntocmirii altor PUG pentru municipiile Iai (1995) i Cluj (1998) precum i cu prilejul unor dezbateri profesionale, avizri, consultri.
134
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a



Totodat, a fost conturat o serie de condiii de aplicare a prevederilor Planului Urbanistic General, astfel:
Aprobarea unei noi Legi a Urbanismului (realizat).
Stabilirea programelor pe domeniile specifice de activitate ale Comisiilor de Specialitate ale Consiliului General n cadrul unui PROIECT STRATEGIC DE DEZVOLTARE A
MUNICIPIULUI BUCURETI, orientat spre atingerea obiectivelor strategice generale pe termen mediu i lung.
Susinerea redresrii economice a Romniei prin creterea rolului dinamizator al Capitalei n acest proces. Pentru Bucureti aceasta constituie o condiie esenial att pentru
afirmarea unui nou profil metropolitan, ct i pentru inversarea declinului demografic prin atragerea i reinerea populaiei tinere, bine pregtite, capabile s rspund la noile
exigene i s le interpreteze creativ.
Crearea cadrului instituional pentru cooperarea intercomunal i elaborarea Planului de Amenajare Teritorial a Aglomeraiei Urbane Bucureti.
Crearea cadrului instituional pentru cooperarea inter - regional sau revederea situaiei Regiunilor de Dezvoltare nr. 8 Bucureti - Ilfov i nr. 3 Muntenia.
Crearea condiiilor organizatorice pentru nceperea unor operaiuni funciare i a unor operaiuni urbanistice concertate, n parteneriat public - privat.
Crearea condiiilor organizatorice n cadrul Primriei Generale pentru aplicarea i controlul aplicrii Planului Urbanistic General.
135
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Promovarea unui set de instruciuni ale municipalitii privind unele activiti a cror desfurare necontrolat aduce daune confortului i imaginii urbane (privind organizrile de
antier, transportul diverselor materiale, staionarea vehiculelor, ntreinerea plantaiei, afiajul etc).
Crearea cadrului pentru o continu formarea a personalului administraiei publice i de informare a locuitorilor.
Reconsiderarea mrimii sectoarelor Capitalei
Abordarea strategic efectuat a constat n demersul de formulare a unui obiectiv fundamental (care exprim n modul cel mai sintetic scopul urmrit n orientarea proceselor de
dezvoltare) i a unor obiective strategice generale (care precizeaz direciile principale pentru: o strategie ofensiv n raport cu contextul competiional internaional i cu atu-urile siturii
geografice i o strategie de echilibrare pentru ridicarea calitii vieii locuitorilor i diminuarea disfuncionalitilor) precum i de stabilire a cii de atingere a acestor prin fixarea detaliat i
intercorelat a obiectivelor urbanistice.
Obiectivele strategice generale de dezvoltare a municipiului Bucureti (2025) ca o metropol european, avnd un rol specific regional, naional, european i intercontinental (obiectiv
int, fundamental) sunt:
1. Accentuarea identitii Municipiului Bucureti n concordan cu aspiraia de a deveni o metropol european
2. Susinerea vitalitii i atractivitii Municipiului Bucureti potrivit rolului de capital a Romniei
3. Dezvoltarea capitalei ca o Aglomeraie Urban avnd un rol activ i stimulativ la nivel regional i metropolitan
4. Ridicarea calitii vieii locuitorilor
5. Valorificarea i protejarea potenialului natural i arhitectural urbanistic
Comentarea acestor obiective i a celor urbanistice implicate, a mai avut loc o singur dat cu ocazia primei reuniuni a Grupului privind elaborarea unei strategii pentru Bucureti iunie
2009, prilej de atenionare asupra unor riscuri pentru dezvoltarea Bucuretilor cauzate ignorarea acestora. Aceste riscuri, identificate i argumentate din perspectiva documentelor
europene care au aprut ntre timp i au devenit i ale noastre odat cu Aderarea Romniei la UE, au fost urmtoarele:
Riscul NR.1 Meninerea unei competitiviti reduse cauzat de:
ntrzierea constituirii unei aglomeraii urbane i a unei regiuni metropolitane la o scar comparabil cu cea a altor capitale europene;
scderea accesibilitii la scar european i intercontinental;
meninerea indicatorilor nefavorabili pentru definirea statutului de metropol.
Riscul nr. 2 ntrzierea conturrii unor funciuni metropolitane, cauzat de:
absena unor poli urbani principali comerciali i de afaceri / districte funcionale specializate/;
ntrzierea crerii unor parcuri tiintifice i tehnologice;
absena unor noi noi funciuni metropolitane exterioare teritoriului administrativ al municipiului Bucureti;
Riscul nr. 3 Subestimarea funciunii culturale, criteriu european de competitivitate.
136
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Comentariile din acest moment, la jumtatea intervalului pentru care a fost elaborat PUG, sunt fcute din noile perspective conturate de criza economico-financiar i, ca reacie la
aceasta, de Strategia Europa 2020 prin care se consider a fi prioritare: o cretere inteligent prin, dezvoltarea unei economii bazat pe tiin i cunoatere, o cretere sustenabil
prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice i mai competitive i o cretere integratoare ncurajnd dezvoltarea unei economii cu grad ridicat de ocupare a forei de
munc conducnd la coeziune economic i teritorial.
n acest context, n care trebuie puse fa n fa incertitudinile prezentului cu aspiraiile pentru orizontul 2035,sunt prezentate n continuare obiectivele strategice generale din PUG
2000-2025 mpreun cu obiectivele urbanistice nsoite de comentarii privind evoluiile recente, cauze i consecine pentru restul etapei rmase pn n 2025,, pentru susinerea noii
strategii 2035.
decembrie 2011 prof. dr. arh. Doina Elena Cristea

ANEX
OBIECTIVELE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A MUNI CIPIULUI BUCURETI - APROBATE PRIN HOTRREA CONSILI ULUI GENERAL NR. 148 DIN 24
IUNIE 1999 I OBIECTIVELE URBANISTICE CARE SUSIN ATINGEREA ACESTORA N ANUL 2025.

OBIECTIVE STRATEGICE I OBIECTIVE
URBANISTICE
COMENTARII
OBIECTIV INT DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI
BUCURETI (2025) CA O METROPOL EUROPEAN
AVND UN ROL SPECIFIC REGIONAL, NAIONAL,
EUROPEAN I INTERCONTINENTAL.
Dac statutul de metropol a fost recunoscut din anul 2006, capitala Romniei nu a reuit s i afirme o
anumit specificitate pe palierele teritoriale supranaionale.
OBIECTIV STRATEGIC NR. I
ACCENTUAREA IDENTITII MUNICIPIULUI
BUCURETI N CONCORDAN CU ASPIRAIA SA
DE A DEVENI O METROPOL EUROPEAN,
Din anul 2006,. deci anterior aderrii Romniei la UE, a fost recunoscut statutul de metropol pentru Bucureti
ntre cele 76 metropole din UE 27+2, dar, de ultim categorie, a 4 a, n care mai sunt cuprinse capitalele, Tallinn,
Sofia, Ljubljana, Vilnius, Riga, i Valetta. Criteriile comparative slab acoperite de Bucureti, cu excepia funciunii
administrative, sunt::
masa mrimea populaiei + mrimea economiei (toate metropolele au nregistrat populaia Aglomeraiei
Urbane, numai Bucureti are inregistrat populaia municipiului, aglomeraia nefiind recunoscut statistic i
administrativ, dei funcional aceasta exist;
competitivitatea atractivitatea pentru companii private msurat prin PIB/locuitor i prin localizarea sediilor /
filialelor celor 500 principale companii europene;
conectivitatea nr. pasageri n aeroporturi i accesibilitatea multimodal regional;
baza de cunoatere - % populaiei cu studii superioare i % angajailor n Cercetare + Dezvoltare.

Cu privire la identitatea local, cele dou aspecte luate n considerare sunt patrimoniul cultural i
reputaia/influena internaional a activitilor din producia abstract i concret.
137
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

SUB-OBIECTIVE
STRATEGICE
OBIECTIVE URBANISTICE COMENTARII
I.A
Dezvoltarea rolului
Bucuretilor de releu
intercontinental, de releu
inter - regional european
i de principal centru
cultural i de afaceri sud-
est european, prin
diversificarea funciunilor
metropolitane i
atragerea unor funciuni
internaionale i regional
europene specializate.
1.
Rezervarea unor
localizri atractive i
imediat accesibile pentru
sediile unor diferite
organisme internaionale i
regionale - europene, sedii
centrale i filiale ale unor
mari societi bancare i de
asigurri precum i sedii
centrale i filiale ale unor
mari companii
multinaionale.
Comentarii:
Nu s-au fcut pai semnificativi pentru afirmarea rolului de releu ntre NS-EV, din contr, se accentueaz imaginea de
capital periferic att la scara UE ct i la cea a viitoarei zone recompuse a Balcanilor.
S-au epuizat terenurile cele mai favorabil situate n noduri intermodale.- polii urbani principali (cu potenial
de regenerare urban i de realizare a unor planuri urbane integrate principii aprute ulterior aprobrii PUG dar
anticipate de acesta).
Cauze:
- Lipsa de corelare cu o Strategie de dezvoltare a Romniei
- Nerespectarea obiectivelor strategice aprobate de CGMB, nerespectarea PUG +RLU, inexistena instrumentelor
pentru operaiuni funciare i urbane de amploare, primatul interesului privat i pe termen scurt asupra interesului
public pe termen mediu i lung.
- Dificulti de adaptare la principiile, metodologiile i practicile europene n domeniu.
Consecine:
Sunt dificil de realizat n continuare sub-obiectivele urbanistice propuse privind:
dezvoltarea zonei centrale, consolidarea selectiv a centrului de afaceri tradiional i conturarea nucleelor centrale de
afaceri din perimetrul zonei Bucureti 2000.
dezvoltarea unui sistem de poli urbani pentru servicii i de poli pentru recreare.
creterea cu 40% a ponderii terenului rezervat funciunilor urbane reprezentative (inclusiv arealul Bucureti 2000)
138
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

2.
Punerea n valoare a
siturii Capitalei n
relaie cu marile
coridoare trans-
continentale (coridorul
nr.7 Dunrii i
coridoarele de
transporturi rutiere i
feroviare nr. 4 i nr. 9
(dintre care, n prima
etap, urmau a se
finaliza:la data
elaborrii PUG - 2001-
2003 - Drum expres
Adunaii Copceni-
Giurgiu; 2004
Autostrada de Rocad
Bucureti Sud,2004 -
Autostrada Bucureti -
Feteti Cernavod)
Comentarii:
S-a redus importana Bucuretilor n relaie cu coridorul nr.4. i nu s-a progresat n privima canalului
Bucureti Dunre. S-a modificat schema traseelor i prioritile privind autostrzile.
Nu sunt reacii la diferitele intervenii la reuniuni UE INTERREGN prin care se intervine asupra
coridoarelor transcontinentale (unele favorabile, altele defavorabile Bucuretilor)
A fost diminuat ansa de echilibrare a dezvoltrii ntre nordul i sudul capitalei odat cu renunarea la .
breteaua de sud a racordrii autostrazilor nr. 1 i 2 (pentru care exista deja studiul de fezabilitate);
S-a adoptat o singur penetraie a autostrzilor dinspre Transilvania i Moldova, fr a se proteja
posibilitatea celui de al doi-lea acces dinspre nord, prevzut prin PUG ca fiind necesar n perspectiv
Cauze:
- Deplasarea relaiei spre sud a coridorului nr. 4 de la Bucureti Giurgiu Salonic pe traseul Bechet
Sofia., fr a se ine seama de cretrea potenial a traficului rutier cu 70% pn n anul 2025 i pe ruta
iniial ( ESPON Project 2.1.1 /2004)
- Modificrile succesive ale .sistemului de autostrzi din jurul capitalei.
- Lipsa de informare a locuitorilor, unora dintre investitori i administraiei cu privire la modul de
funcionare a unei autostrzi i la cel de utilizare (mai precis de non-utilizare) a fronturilor spre aceasta
cu efecte speculative care ridic inutil preul terenurilor necesar a fi expropriate.
- Neutilizarea unor instrumente de protejare a interesului public (exproprieri n interes public, drept de
preemiune).
Consecine:
Accentuarea situaiei periferice a Bucuretilor
Meninerea n situaie defaforabil a zonei de sud a capitalei: n special sub aspectul atragerii investitorilor (strini
i romni);
Dificulti n rezervarea terenului necesar pentru coridoarele de transporturi trans-europene inclusiv pentru zonele
de protecie fa de acestea cu riscul unor investiii suplimentare pentru ziduri antifonice.
ntrzierea completrii sistemului radial al marilor coridoare convergente spre Bucureti (E-DN) cu o reea
regional (n cea mai mare parte existent) de drumuri judeene/interjudeene, independente de Capital.
139
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

I.B.
Dezvoltarea ca centru
cultural, de cercetare
i nvmnt
superior cu crearea
unor structuri
permanente de
contact intercultural
Occident Orient.
3.
Adoptarea noilor forme
de integrare a
nvmntului superior
cu cercetarea i
dezvoltarea.
4.
Extinderea spaiilor
pentru nvmntul
superior, postuniversitar
i formativ.
5.
Extinderea spaiilor
pentru activiti cu
caracter internaional
din domeniul
schimburilor culturale.
6.
Realizarea Centrului
naional pentru cultura
scris.
Comentarii:
Aceste obiective ar fi putut constitui una dintre cele mai uor de realizat i cu efectele cele mai importante
n consolidarea identitii Bucuretilor ca releu de conectarea Europei cu Asia, Orientul Apropiat i Africa. Pn
n prezent a fost totui protejat spaiul din jurul Bibliotecii Naionale cu vocaia de a fi Centrul naional pentru
cultura scris.
Cauze:
- Subevaluarea importanei domeniului cultural la scar naional i regional-european pentru creterea
atractivitii pentru investiii.
- Absena unei corelri a strategiilor la scar naional.i la scara Bucuretilor.
Consecine
Pierderea ansei de a deveni un principal centru sud-est european;
Riscul de a rmne o periferie a spaiului balcanic, n loc de a constitui principalul nod de articulare ntre Ooccident
i Orient, avnd n vedere c Turcia i popune prin politici bine articulate o strategie de reintegrare a Balcanilor cu
preluarea rolului de principal pol regional i conectarea cu zona Caucazului i Mrii Caspice (Ahmet Davutoglu,
Ministrul de Externe al Turciei din 2009 pn in prezent - articolul Reintegrarea Balcanilor o perspectiv
turceasc asupra viitorului spaiului balcanic, Foreign Policy, noiembrie/decembrie, 2011.
Rmne nc posibil realizarea unui ansamblu cultural de marc n jurul Bibliotecii Naionale.

140
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

I.C
Afirmarea pe planul
manifestrilor
internaionale cu
caracter politic,
economic, cultural i
sportiv.
7.
Multiplicarea i
diversificarea
tipurilor de oferte pentru
spaii muzeale,
expoziionale, reuniuni
internaionale i
naionale i competiii
sportive.
Comentarii:
Unele obiective au fost atinse aleatoriu. S-a realizat Arena Naional dar cu pierderea unui stadion care s
poat primi competiii importante de atletism.
Cauze:
- Absena unei strategii naionale i metropolitane adecvate n domeniu pentru marile instituii i servicii din
domeniul culturii i recrerii/sportului.
Consecine:
Dezvoltarea post-criz risc s aib loc foarte diseminat i nu n configuraii urbane semnificative
8.
Asigurarea spaiilor
necesare pentru Trguri
Internaionale.
Comentarii
A avut loc o diminuare semnificativ a spaiului expoziional
Cauze
- Ignorarea necesitii unei strategii In domeniu pentru a se putea include capitala Bucureti n circuitele
expoziionale internaionale.
Consecine:
Vor fi necesare noi suprafee de teren In localizri adecvate.

I.D
Dezvoltarea unor
domenii de
excelen n
producie i servicii.
9.
Dezvoltarea unor
parcuri tehnologice.

Comentarii:
Nu a fost realizat nc nici un parc tiinific i tehnologic propriuzis, conform standardelor Asociaiei
Internaionale a Parcurilor tiinifice - luate n considerare n PUG
Cauze:
- Absena voinei politice, ntrzierea aplicrii reglementrilor (Ordonana Guvernului nr.14 din 24 ianuarie
2002 privind Constituirea i Funcionarea Parcurilor tiinifice i Tehnologice aprobat prin Legea nr.50
din 21 ianuarie 2003 nu are nc nici o aplicare).
- Confuzia curent ntre o fost zon industrial sau de depozitare i un PST..
- Lipsa de cooperare cu comunele limitrofe ale cror enclave n esutul urban bucuretean prezint condiii
optime pentru dezvoltarea unor PST la est i la vest.
Consecine
Meninerea ntr-o situaie defavorizat, necompetitiv din punctul de vedere al activitilor din domenii de vrf.
Risc de subutilizare a arealelor favorabile pentru PSTprin decizii ale comunelor limitrofe, conform exemplului oferit
de utilizarea arealului de la pornirea autostrzii A2 unde s-a ratat dezvoltarea unui parc de distribuie
141
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

10.
Incurajarea dezvoltrii
n cadrul actualelor
platformee industriale a
profilelor de excelen.

Comentarii:
n lipsa unei strategii de dezvoltare economic a capitalei, nu au fost aplicate criterii de selecie preferenial a
investiiilor orientate spre domenii de vrf i nu s-a conturat un sistem de atragere a profilelor competitive.
Cauze:
- Absena unei strategii pe domeniul specific corelat cu o strategie naional sectorial.
- Deficienele primei perioade de restructurare intrasectorial, n care s-au combinat lipsa oricrei
experiene, agresivitatea unor investitori neconvenabili i lipsa de autoritate, instituii i reglementri.
- Conversia platformelor industriale n alte funciuni s-a produs n afara unor operaiuni urbane integrate de
amploare.
Consecine:
Intrzierea conturrii unei identiti a capitalei din punctul de vedere al produciei concrete, competitive.
Necesitatea unei re-industrializri inteligente i competitive.
Riscul de pierdere a unei baza de cercetare apte de s susin o producie de excelent.

11.
Crearea posibilitii
dezvoltrii activitilor
teriare superioare de
diferite tipuri.
Comentarii
Dezvoltarea activitilor teriare superioare de diferite tipuri a avut loc dar ntr-un mod intmpltor, fr a se
constitui grupri funcionale integrate, generatoare la rndul lor de alte funciuni de susinere n poli urbani
principali / districte specializate..
Cauze
- Adoptarea cu ntrziere i insuficient neleas ca mod de funcionare i ca semnificaie (n lipsa unei
experiene precedente) a structurii actuale a tipurilor de activiti teriare din rile europene.
- Absena unor operaiuni urbane concertate.
Consecine
Pierderea ansei de creare a unei noi configuraii urbane cu potenial de regenerare poli/districte.cu funciuni
metropolitane
Inserii nefuncionale cu deteriorarea calitii unor zone consolidate.
Subutilizarea unor locuri semnificative.
Pierderi la bugetul capitalei.
142
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

I.E
Reabilitarea ambianei
i a calitii imaginii
generale a Capitalei
12.
Ameliorarea imaginii
perceptibile de pe cile
de acces n municipiu i
a terminalelor acestora
gri, aeroporturi,
autogri.
Comentarii
Aspectul intrrilor n capital pe ci aeriene, feroviare sau rutiere (obiectul unor programe speciale n marile
orase europene), constituie o carte de vizit reprezentativ a crei ignorare n cazul Bucuretilor reduce
atractivitatea pentru investitori i turiti i explic etalarea aspectelor negative n media european.
Cauze
- Ignorarea importanei acestui aspect, n contrast cu alte capitale europene, denot un nivel sczut al
capacitii administraiei, al gradului de civilizaie al locuitorilor i al calitii profesionitilor n domeniu
proiectrii, realizrii i ntreinertii acestor spaii etalon.
- Lipsa cooperrii cu localitile din aglomeraia urban n limitele liniei de centur.
Consecine
La scara AUB au fost compromise sau nu mai pot fi uor realizate::
Crearea pentru viitoarele intrri dinspre autostrzi a unor profile stradale de calitate superioar celor standard i
marcarea prin amenajri peisagistice adecvate a apropierii de Capital din momentul depirii pasajelor
superioare de peste linia de centur.
Refacerea amenajrilor din lungul culoarelor radiale ale cilor ferate ntre linia de centur i gri.
Refacerea amenajrilor din lungul liniei de centur.
Ameliorarea imaginilor oferite de aeroporturi i de zonele imediat adiacente.
13.
Reabilitarea ambianei
i a imagini perimetrului
central.
Comentarii
Perimetrul central, cumulnd valori arhitectural-urbanistice certe i denotnd o sensibilitate aparte n modul de
preluare i adaptare a modelelor europene, a fost privit n PUG din dou direcii diferite dar relativ
complementare. Prima direcie, a fost cea a unei estetici a creativitii (prin preluarea n PUG a studiul de
altimetrie i a PUZ-ului zonei centrale) prin care se urmrea relizarea unei noi scri a ariei centrale n
suprapunere contrastant peste esutul existent prin accente izolate sau grupri de accente avnd nlimi de
peste 45 metri. n cea de a doua direcie, cea a unei estetici a receptivitii erau predominante creterea
coeziunii i extinderea/extrapolarea ntr-o arhitectur contemporan a unui comportament urbanistic orientat
spre ntrirea valorilor existente, apropriate i apreciate de locuitori (prin PUG RLU acceptndu-se
predominana inutei configurative specifice). n compensare ns, o nou scar era reprezentat de
ansambluri mai ample, exterioare perimetrului central poli urbani principali (actualmente denumii districte
comerciale i de afaceri care nu aveau limitri ale nlimii cldirilor i permiteau crearea unei noi ambiane
potrivite sec.XXI. Exemplele realizate pn acum au creat reacii ale societii civile, locuitorilor i criticii.
Cauze
- Inexistena documentrii privind evoluia arhitecturii i urbanismului din rile economiei de pia
143
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

cauzat de izolarea aproape total din deceniul anterior anului 1990
- Dificultiele tranziiei, defazrile ntre diferite procese corelate n mod normal, lacune tehnice, absena
unor instituii i reglementri etc.
- Inerii cauzate de lipsa trrii pe viu a unor experiene urbanistice adecvate noiilor realiti, tentaia unor
realizri mediatizate datorate unor arhiteci-vedet, confuzii de termeni sau neinelegerea sensului lor etc.
- Importuri neselective de formule epuizate ori pastie propuse de ofertani la diferite licitaii etc.
- Proliferarea kitch-ului in faza de adaptare la diferie forme de comer.
- Absena unor politici i programe pe termen mediu i lung.
Consecine
Nu au fost iniiate concursuri de arhitectur pentru definirea spaiilor nodale importante i pentru creterea
coerenei configurative;
A fost ratat crearea unei noi configuraii reprezentative n arealele bucureti 2000 i n cele care au fcut deja
obiectul concursurilor de arhitectur - Piaa Victoriei, Piaa Revoluiei - precum i deschiderea unor noi concursuri
pentru alte locuri de interes reprezentate de polii urbani, Piaa Grii de nord, Piaa Obor, pieele viitoarelor gri.
A avut loc o dezvoltare redus a funciunilor metropolitane, supra-municipale i municipale adecvate zonei
centrale i o extinderea spontan, neselectiv a funciunilor mixte de prim rang n lungul arterelor majore dotate
cu transport public
Nu s-a stabilit o politic de meninere n perimetrul central a activitilor productive i de servicii din categoria celor
care servesc complementar funcionarea zonei centrale;
Nu au fost relocate treptat unitile incompatibile, poluante sau incomode (depouri pentru vehicule de salubritate i
transport n comun, ateliere de confecii metalice, ateliere de reparare i ntreinere autovehicole, spltorii chimice
de mare capacitate etc.), i nu a fost ncurajat mutarea unor astfel de activiti la scara AUB unde existau
disponibiliti de teren i de for de munc .
Dei au fost nlocuite sau demolate construciile parazitare de pe domeniul public, nu s-a iniiat un program
identificate de celor insalubre sau provizorii folosite impropriu pentru diferite activiti incompatibile cu
funcionalitatea zonei centrale;
A fost puin neles i dezvoltat n continuare potenialul creat prin R.L.U. pentru ridicarea calitii imaginii oferite
de cldiri i amenajri ctre circulaiile publice din zona central.
144
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

14
Reabilitarea imaginii
zonelor protejate.
Comentarii
Zonele protejate nu au fcut obiectul unor programe de evideniere a calitilor lor, de informare i sprijinire a
locuitorilor i de evideniere a avantajelor financiare i de prestigiu pe care acestea le pot aduce. Dei prin
PUG s-a precizat obligativitatea unor PUZ-uri pentru zonele protejate stabilite i, n plus, s-a extins o atitudine
protectiv de cretere a coerenei i de asupra arealelor consolidate i a zonelor de contact dintre
segmentele de esut urban avnd un caracter diferit, o serie de intervenii punctuale cu derogri sau
miniPUZuri mai mult au alterat dect au protejat i extrapolat creativ calitatile existente.
Cauze
- Absena unui suport coerent instituional, legal, tehnic, financiar i de cooperare ntre toi factorii
interesai exemplificatoare n acest sens fiind Zona Lipscani
- Eecul unor experimente importate (mai ales n proiect) sau autohtone (realizate) care au accentuat efectul
de adiionare ntmpltoare de fragmente disparate.
Consecine
Manifestarea unor agresiuni fa de caracteristicii proprii Capitalei de a prezenta pe areale mari i coerente
diferitele momente de rezonan la curentele de arhitectur europene cum ar fi: eclectism (C.E.C Banca
Naional - Piaa Universitii), modernism, (B-dul Magheru Blcescu), orae-grdin (B-dul Lascr Catargiu,
cartierul Jianu, cartierul Cotroceni), precum i de a prezenta coerent suprapunerea n mixaj a succesiunii diferitelor
etape (Calea Victoriei, B-dul Carol, B-dul Elisabeta, B-dul Dacia).
ntrzierea unei nc posibile amplificri a potenialului zonei Lipscani prin deschiderea pentru public i
amenajarea atractiv a gangurilor, pasajelor i curilor;
Au fost ignorate regulamentele de realizare a lotizrilor protejate rezultnd renovri,extinderi i reconstrucii
punctuale neavenite care reduc calitatea ansamblurilor.
Au fost aplicate cu mare intrziere dispoziiile speciale din R.L.U. pentru vecinile sensibile cuprinse n zona de
100 metri din jurul monumentelor izolate i a ariei exterioare a limitelor zonelor protejate.
15
Reabilitarea imaginii
instituiilor publice,
cldirilor cu funciuni
mixte i a celor
comerciale.
Comentarii
La data realizrii PUG-ului o serie de cldiri publice se aflau ntr-un stadiu de neglijare care afectau nu numai
prestigiul funciei ci i imaginea capitalei, situaie ulterior remediat n mare parte.
Funciunile comerciale din cldiri existente au depit faza de bazar oriental, apoi pe cea de mascare a
arhitecturii prin textile dar nc este departe de a avea o inut convenabil pentru o metropol european.

145
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Cauze
- Lipsa de autoritate a administraiei n combinaie cu absena lipsa resurselor financiare
Consecine
Scderea calitii imaginii instituiilor publice prin nerespectarea exigenelor RLU privind vecintile imediate,
amenajrile etc.
Afectarea imaginii instituiilor publice printr-o atitudine de ignorare sau chiar de agresare de ctre noile volume
din imediata apropiere prin scderea gradului armonizare (coerent sau contrastant) a regimului de construire i
a nlimii cldirilor, prin prezena unor calcane etc.
Nerespectarea R.L.U. privind controlul imaginii oferite ctre circulaiile publice, a modului de amenajare a spaiului
dintre aliniament i cldiri, a plantaiilor i a mprejmuirilor, a calitii publicitii, ntreinerii faadelor, a vitrinelor i a
curilor etc.).
16
Ameliorarea imaginii
enclavelor predominant
rezideniale din zona
central
Comentarii
Continuarea degradrii fondului construi pentru locuine a nceput s fie compensat de mai multe intervenii
de reabilitare n special a cldirilor de mici dimensiuni deinute de un singur proprietar. Interveniile asupra
cldirilor multietajate sunt frecvent necorelate alternd arhitectura acestora.
Cauze
- Intrzierea informrii locuitorilor privind cultura locuirii i de protejarea valorii proprietii
Consecine
Necesitatea corectrii treptate alterri imaginii oferite de locuine ctre circulaiile publice precum i a modului de
amenajare a spaiului dintre aliniament i cldiri, a plantaiilor, a curilor i a mprejmuirilor
Identificarea i nlocuirea sau demolarea construciilor insalubre i parazitare folosite impropriu pentru locuine.
17
Reabilitarea imaginii
spaiilor plantate publice
i private.
Comentarii
Tentativele de amenajare sunt sub nivelul de urbanitate al momentului de creare a parcurilor, grdinilor i
i scuarurilor publice. Au aprut fenomene de poluare vizual, sub semnul unei bune gospodriri (ocuparea
malului nordic al lacului Herstrau, bateriile de toalete ecologice i jocurile de copii din grdina Cimigiu,
courile de gunoi supra dense i panourile din scuarul din Piaa Rosetti, jardinierele din curtea Ministerului
Agriculturii sau din Piaa Universitii etc).

146
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Cauze
- Ignorarea rolului spaiilor plantate n afirmarea urbanitii i prestigiului capitalei.
- Lipsa specialitilor n amenajri peisagistice; nlocuirea grdinarilor cu personal necalificat
Consecine
Necesitatea respectrii sau restituirii planurilor originale ale parcurilor centrale protejate i refacerea i ntreinerea
spaiilor plantate deteriorate sau ocupate abuziv.
Protejarea grdinilor private cu valoare istoric sau doar peisagistic ori ecologic (cu condiia meninerii
transparenei gardurilor pentru a fi perceptibile din spaiul public conform regulamentelor din 1935 i 2000).
Extinderea sau completarea plantaiilor stradale, plantarea Splaiurilor, nverzirea cuvei Dmboviei i plantarea
pietonalelor i a parcajelor publice n acest sens fiind necesar o preocupare organizat pentru formarea unui
material dendrologic de calitate i diversificat dar adecvat condiiilor climatice.
Realizarea unor noi scuaruri n cadrul operaiunilor din zona Bucureti 2000.
18
Ameliorarea mobilierului
urban i a afiajului.
Comentarii
S-a parcurs o perioad de desfigurare a calitii imaginii urbane printr-un afiaj comercial scpat de sub
control, urmat de o period de compromisuri din raiuni financiare, contrariind specialitii i turitii europeni i
afectnd negativ prestigiul Bucuretilor.
Cauze
- Primatul unor interese financiare ale administraiei i locuitorilor pe termen scurt fa de exigenele unei
inute metropolitane.
- Neaplicarea studiilor de specialitate n domeniu i a RLU.
Consecine
Rmn necesare
o Refacerea i completarea mobilierului urban din zona central la un nivel calitativ superior legat de
constituirea spaiilor pietonale de ateptare i odihn
o Interdicia desfigurrii arhitecturii faadelor prin intervenii de amenajri parazitare ad-hoc sau prin afiaj
nereglementar.
o Realizarea pe baz de proiecte i ntreinerea controlat a afiajului i a iluminatului nocturn (n afara celui
strict funcional) din spaiile publice reprezentative.
147
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

19
Reabilitarea
elementelor naturale
lacurile i corniele
Colentinei, cursuri de
ap, cornia de sud a
Dmboviei, foste
pepiniere.
Comentarii
Unul dintre criteriile de atractivitate pentru investitori strategici este cel al existenei unui cadru amenajat
peisagistic de calitate, apt s rspund cerinelor unui personal propriu stabil de inalt specialitate.
Cauze
- Preocuprile privind amenajarea elementelor naturale, n special a celor realizate n interes public, au fost
anulate sub frecvente presiuni investiionale n interes privat.
Consecine
La scar teritorial, se menine n continuare necesitatea de echilibrare a funciei de recreare urban cu cea
extraurban - prin refacerea cursului degradat al rului Ciorogrla, amenajarea peisagistic a Lacului Mihileti i
a cursului Argeului ntre acesta i viitorul port, refacerea lacurilor i zonei de agrement de pe malul Dunrii din
zona protejat conform P.A.T.N.
La scara AUB este necesar continuarea rezervrii unei zone de protecie a lacurilor Colentinei de minim 50 metri
accesibil publicului ntr-un circuit general de promenad i ciclism care s permit o legtur direct cu parcurile
publice adiacente i poli de recreare (care mai pot fi realizai), precum i legturi controlate cu diferite alte zone
specializate pentru sport, distracii etc.
Rezervarea n continuare a posibilitii de creare a unor poli de recreare de a lungul cornielor Colentinei (cele de
la Lacul Morii, Lacul Grivia, lacul Floreasca, Lacul Dobroieti i Lacul Pantelimon au fost parial sau total
compromise prin ocuparea cu locuine private sau ANL).
Rmin ca deziderat: (a) plantarea splaiurilor Dmboviei i tratarea peisagistic a cursului n limitele cuprinse n
linia de centur cu dezvoltarea unor noi parcuri n zona de vest i pe vechiul curs din zona de est; (b) completarea
sistemului hidrotehnic de la Lacul Morii cu noi oglinzi de ap n parcul propus n
amonte; (c) reconfigurarea lacului Vcreti i crearea unor noi lacuri n aval, pe vechiul curs al Dmboviei.
Va fi necesar recuperarea ca spaii plantate publice a pepinierelor mbtrnite sau refacerea lor sau crearea unor
noi pepiniere destinate ntreinerii spaiilor plantate la un nivel superior de calitate i diversificare dendrologic.
Rmne nc posibil recuperarea ca spaiu plantat public (similar cu cel din Cotroceni), a unei pri semnificative
din versantului corniei sudice a Dmboviei precum i punerea n valoare punctual a locurilor proeminente de pe
cele dou cornie ale Dmboviei dnd posibilitatea constituirii lor ca importante repere pentru configurarea
oraului, pentru nelegerea cadrului natural i pentru perceperea siluetei interioare i exterioare a Bucuretilor.
148
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

I.F
Extinderea spaiilor
atractive pentru
turism i recreere de
tip urban i
dezvoltarea serviciilor
specifice.


20
Multiplicarea spaiilor i
traseelor exclusiv
pietonale.
Comentarii
Locuitorii i turitii nu beneficiaz nc de spaii atractive de tipul stzilor i pieelor pietonale cu comerul
adiacent care au devenit aproape faciliti standard n oraele europene.
Cauze
- Ignorarea problemei sub aspectul veniturilor atrase la bugetul local.
- Tergiversarea operaiunii Lipscani.
- Proliferarea inseriilor comerciale izolate (n special a cldirilor specializate pentru birouri) nu a permis
creare unor noi pietonale.ca cele care ar fi fost generate de noii poli urbani
Consecine
Rmne deschis problema crerii spaiilor i strzilor destinate exclusiv pietonilor n zonele atractive sau care
concentreaz un numr ridicat de persoane. Pe baza unor concursuri de arhitectur i urbanism ar putea fi evitat
standardizarea reproat acum acestui tip de spaii brand comercial uniformizat destinat mai ales turitilor.

OBIECTIV STRATEGIC NR. II -
SUSINEREA VITALITII I
ATRACTIVITII MUNICIPIULUI
BUCURETI POTRIVIT ROLULUI DE
CAPITAL A ROMNIEI

SUB-OBIECTIVE
STRATEGICE
OBIECTIVE
URBANISTICE
COMENTARII
II.A Dezvoltarea
funciunilor
reprezentative i de
autoritate naionale i
supra-municipale.
21.
Rezervarea spaiilor
urbane semnificative
pentru localizarea
funciunilor publice de
autoritate cu valoare
emblematic pentru
Capitala Romniei.
Comentarii
Puinele noi funciuni reprezentative la scara naional i metropolitan nu au rewuit s s se exprime
semnificativ i s genereze locuri simbol.
Cauze
- Dificultile tranziiei.
- Presiuni investiionale prin care locuri semnificative au fost ocupate sub potenialul lor.
Consecine
Rmne deschis problema consolidrii locurilor reprezentative pentru imaginea Capitalei prin afectarea sau
rezervarea pentru viitoare funciuni publice a localizrilor nc disponibile din locurile semnificative i prin exigene
suplimentare privind cadrului nconjurtor al instituiilor publice.
Asigurarea standardelor uzuale i de siguran a funcionrii instituiilor publice.

149
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

II.B Restructurarea
sectorial i strimularea
cu precdere a
dezvoltrii activitilor
economice cu valoare
adugat ridicat i a
celor cu rol tractant
pentru economia
naional.
22
Asigurarea posibilitii
de reorganizare a
activitilor productive
de bunuri i servicii, n
localizri atractive din
proximitatea arterelor
structurante, a noilor
gri, a platformelor
industriale i n centrele
de greutate ale marilor
ansambluri rezideniale.
Comentarii
Similar cu obiectivul urbanistic nr.11, dezvoltarea activitilor teriare superioare de diferite tipuri a avut
loc dar ntr-un mod intmpltor, fr a se constitui grupri funcionale integrate, generatoare la rndul lor de
alte funciuni de susinere n poli urbani principali / districte specializate..
Cauze
- Nerespectarea PUG RLU cu ignorarea efectelor pe termen mediu i lung.
- Proliferarea unor PUZ-uri de dimensiuni reduse care au fixat n practic primatul proprietii asupra
terenului achiziionat de investitori n raport cu potenialului funcional al acestuia n interesul public fapt
nepermis n alte capitale.
- Absena capacitii de montaj a unor unor operaiuni urbane concertate (devenite acum integrate)
Consecine
Pierderea ansei de creare a unei noi configuraii urbane cu potenial de regenerare poli/districte.cu funciuni
metropolitane acompaniate de servicii profesionale, comer, hoteluri, restaurante, recreere, alte servicii, spaii
pietonale, scuaruri i parcaje
Inserii nefuncionale cu deteriorarea calitii unor zone consolidate.
Subutilizarea unor locuri semnificative.
Pierderi la bugetul capitalei.
Rmn n continuare deschise unele posibilitii de:
o dezvoltare a sectorului teriar autonom i a celui de servicii pentru ntreprinderi n grupri funcionale
(nuclee comerciale i de afaceri) acompaniate de servicii profesionale, comer, hoteluri, restaurante,
recreere, alte servicii, spaii pietonale, scuaruri, parcaje i alte servicii pentru locuitorii din proximitate; .
o modernizare, diversificare i reconversie funcional n cadrul platformelor industriale.
o afirmare a diversiti iniiativelor private prin instituirea zonelor mixte n lungul principalelor artere i n
centrele de cartier.
o crearea la scara aglomeraiei a unor structuri de ateptare difereniate de nivel metropolitan.
23
Crearea posibilitii
dezvoltrii n forme
moderne a cercetrii i
nvmntului superior.
Comentarii
Susinerea dezvoltrii propus n configuraii noi care asociaz cercetarea i nvmntul superior iin
diferite parcuri tiinifice i tehnologice, nu s-a realizat (cu excepia centrului de la Mgurele).
Cauze
- Subestimarea rolului acestor domenii.
Consecine
Se impune n continuare rezervarea localizrilor care au fost propuse pentru parcuri tiinifice i de cercetare,
precum i pstrarea i amplificarea funciei universitare universitare.
24
Dezvoltarea turismului
Comentarii
Domeniul s-a dezvoltat exclusiv pe baza iniiativei private i a generat servicii de acompaniere dar a fost puin
susinut de programe de cretere a atractivitii.
Cauze
150
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Absena unor politici i programe n domeniu pe termen mediu
Consecine
Continuarea diversificrii ofertei de turism i extinderea zonelor atractive la scar teritorial.
II.C
Atragerea selectiv a
migranilor tineri cu nivel
ridicat de pregtire.
25
Asigurarea
disponibilitilor de
locuri de munc,
locuine i servicii
pentru tinerii cu studii
superioare.
Comentarii
Pierderea/subutilizarea resurselor de munc superior pregtite plaseaz cercetarea i nvamntul pe o
pant descendent a crei redresare va fi dificil i de durat.
Cauze
- Absena unei strategii privind implicariea corelat a cercetrii pe palierele guvernamental, universitar i al
mediului antreprenorial la scar naional i la scara Bucuretilor.
Consecine
Se impune rezervarea localizrilor favorabilre prntru diversificarea ofertei de locuri de munc n domenii de vrf ale
tehnologiei i cercetrii, n informatic i n servicii superioare.
Crearea de programe pentru oferte avantajoase de acces la locuine i servicii de calitate. tinerilor familii de
specialiti i intelectuali
















151
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

OBIECTIV STRATEGIC NR. III - DEZVOLTAREA
CAPITALEI CA O AGLOMERAIE URBAN AVND
UN ROL ACTIV I STIMULATIV LA NIVEL
REGIONAL I METROPOLITAN.

OBIECTIVE
URBANISTICE
COMENTARII
III.A
Echilibrarea i
stimularea utilizrii
resurselor i a
potenialului de
dezvoltare a zonei
metropolitane a
Bucuretilor prin
corelarea strategiei de
dezvoltare a Regiuni 8
Bucureti Ilfov cu cea
a Regiunii 3
Muntenia..
studiilor Centrului de
Proiectare Urban a
Primriei Generale a
Municipiului Bucureti
Comentarii
n mod normal strategia unui ora-capital se nscrie n (i totodat determin) strategiile pe palierele
superioare regional, naional,i comunitar. ntruct nu existau strategii de dezvoltare spaial la scar
naional i regional, obiectivele strategice la scar regional au fost formulate n raport cu necesitile
capitalei. S-a constatat art o subdimensionare a Regiunii de dezvoltare nr. 8 Bucureti Ilfov ct i situaia
acesteia ca o enclav n interiorul Regiunii nr.3 Muntenia.
Cauze
- La data elaborrii PUG, Legea 91/1991 reducea problematica strict la teritoriul administrativ al localitii.
- Regionalizarea nu a luat n considerare aspectele teritoriale.
- Confuzia utilizrii unor termeni Regiune (NUTS 2), regiune metropolitan / zon metropolitan / zon
urbanizat / aglomeraie urban.
152
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

Consecine
Va fi necesar fie o recompunere, fie iniierea unui tip unic i cu totul nou de cooperare ntre regiunile nr.3 i nr.8.
Este de reanalizat oportunitatea unei zone metropolitane n condiiile n care, cu puine excepii,capitalele sunt
totodat i centrele principale al unor regiuni.
Vor fi de analizat n continuare la scar teritorial urmtoarele aspecte importante pentru Bucureti:
o dezvoltarea concentrat a localitilor i limitarea extinderilor prin benzi nguste n lungul drumurilor naionale i
judeene
o corelarea programelor de dezvoltare a infrastructurii tehnice majore inclusiv continuarea lucrrilor hidrotehnice
de pe rurile Arge i Dmbovia
o rezolvarea n sistem regional a problemei reciclrii i depozitrii deeurilor
o refacerea lacurilor i dezvoltarea zonei de agrement de pe malul Dunrii
o instituirea i protejarea centurii verzi galbene
o reducerea polurii
o refacerea peisajului degradat
extinderea suprafeelor mpdurite.
III.B
Dezvoltarea la nivel
inter-comunal a
Aglomeraiei Urbane
Bucureti.
27
Corelarea prin Planul
de Amenajare a
Teritoriului Intercomunal
a Planurilor
Urbanistice Generale
ale componentelor
Aglomeraiei Urbane
Bucureti.
Comentarii
Dac dezvoltarea unei Aglomeraii Urbane ca form complex de aezare contemporan este atestat
legal i statistic de peste patru decenii pentru marile orae europene, n cazul Bucuretilor a fost omis orice
cooperare intercomunal cu efecte defavorabile att pentru capital ct i pentru comunele din aria de
influen imediat. Trebuie menionat faptul c aceast problem a fost analizat la scara UE 27+2 iar pentru
Bucureti dimensiunea aglomeraieii urbane identificat prin PUG (2.310.291 locuitori) a fost confirmat prin
studiul ESPON
19
(2.369.184 locuitori n Zona Urbanizat / Aglomeraia Urban)
Cauze
Lipsa unei voine politice
Consecine
Continuare abordrii capitalei ca aglomeraie urban avnd n vedere necesitatea unei suprafee de teren de
circa 4.200 hectare pentru compensarea funciunilor deficitare i pentru noile funciuni metropolitane.



19
ESPON 1.1.1 Potentials for polycentric development in Europe - Project report, 2005
153
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

OBIECTIV STRATEGIC NR. IV - RIDICAREA
CALITII VIEII LOCUITORILOR.

OB.URBANISTICE COMENTARII
IV.A
Prevederea unor
oportuniti
diversificate de creare
de locuri de munc i
locuine, asigurarea
infrastructurii
serviciilor sociale i a
infrastructurii tehnice
la nivelul capitalelor
europene,n condiii
de asigurare a calitii
mediului, a integrrii
sociale i a securitii
28-Asigurarea securitii
sociale i individuale.
29-Ridicarea nivelului strii
de sntate i a duratei
medii de via a
locuitorilor.
30-Ameliorarea
comportamentului
demografic al locuitorilor.
31-Asigurarea meninerii
valorii proprietii.
32- Asigurarea condiiilor
de adecvare a locuinei la
nivelul veniturilor i stilul
de
via.
33-Asigurarea
accesibilitii la
infrastructura serviciilor i
amenajrilor publice.
34- Generalizarea
accesului la infrastructura
tehnico-
Comentarii
Toate obiectivele urbanistice au echivalent prin principii, indicatori urbanistici i, pentru domeniul public,
norme preluate i adaptate printr-un studiu auxiliar elaborat n cadrul PUG (Volumul 5.2. Indici specifici -
instituii, servicii i echipamente publice). Acestea asigur prin intermediul RLU att cantitativ suportul spaial,
ct i calitativ condiiile de compatibilitate, diversitate i configurare cerute de obiectivul de cretere a calitii
vieii locuitorilor. A fost necesar un deceniu pentru acomodarea (doar parial) cu exigene considerate
normale n marile orae europene.
Cauze
Insuficienta autoritate a administraiei publice.
Absena unui serviciu tehnic de planificare a administraiei metropolitane care s elaboreze, s
coordoneze, s monitorizeze i s raporteze periodic stadiul de realizare a programelor din siajul strategiei
de dezvoltare a capitalei.
Dificulti de adaptare la economia de piat, compromisuri n favoarea speculei imobiliare, presiunea unor
investitori de proiecte importate.
Consecine
Rmn deschise o multitudine de probleme ntre care:
Configrarea sistemului major de circulaii i a transportului public Inclusiv pentru aglomeraia urban
Crearea unor trasee pentru cicliti pe malurile lacurilor Colentinei, pe cornia Dmboviei, ntre marile
154
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


edilitar public.
35-
Economisirea
resurselor financiare,
energetice i a timpului
locuitorilor (prin
optimizarea traficului)
36- Creterea
suprafeei spaiilor
plantate publice i a
celor ecologicnecesare.
37-Diversificarea
loisirului urban
38-Diversificarea i
creterea accesibilitii
zonelor extraurbane de
recreere
39- Protecia mpotriva
polurii
40-Protecia mpotrva
riscurilor naturale i
tehnologice
ansambluri i polii urbani precum i n paralel cu principalele accese rutiere n Capital ctre zonele periurbane de
recreare.
Organizarea conform principiilor europene a parcrii autovehicolelor n vederea asigurrii confortului pietonilor,
fluidizrii traficului i a ntreinerii salubritiii
Crearea unor trasee pentru cicliti n lungul n paralel cu principalele accese rutiere n Capital dinspre i ctre
zonele periurbane de recreare.
Reducerea segregrii sociale a unor cartiere, Incurajarea dezvoltrii activitilor productive compatibile la nivelul
cartierelor n decdere, crearea n zonele cu risc social a serviciilor i amenajrilor publice destinate tinerilor.
Crearea programelor de eradicare a locuinelor insalubre.
Reabilitarea cldirilor de locuit colective medii i mari i consolidarea celor care prezint risc n caz de cutremur..
Asigurarea unui stoc suplimentar de locuine pentru adpostirea provizorie sau permanent a persoanelor din
locuine n curs de consolidare etc.pentru necesitilor tinerelor familii i a atragerii noilor migrani.
Limitarea inseriei altor activiti n cldirile colective de locuit cu excepia celor situate n zone mixte
Asigurarea echipamentelor publice i amenajrilor publice la nivelul zonelor rezideniale existente precum i a
extinderilor de noi zone rezideniale.
Asigurarea echipamente publice eseniale (grdinie, faciliti pentru vrsta a 3-a)
Asigurarea spaiilor plantate ecologic necesare i a spaiilor pentru odihn, joc i sport la nivel rezidenial.
Creare penetraiilor de spaii plantate ctre centrul oraului pentru contracararea efectelor schimbrilor climatice.
Generalizarea accesului la alimentare cu ap n sistem centralizat i la canalizare.
Reducerea polurii cartierelor rezideniale prin dezvoltarea unor sisteme colective performante de alimentare cu
cldur i ap cald.
Interdicia construirii fr acces direct la un drum public (sau fr drept de trecere legal obinut) i fr racordarea
la reele publice de alimentare cu ap i canalizare.
Limitarea localizrii locuinelor, a echipamentelor publice i a amenajrilor pentru odihn i sport n zone poluate.
Asigurarea Lacului Morii pentru a nu mai prezenta riscul de inundare a Capitalei.
Respectarea limitelor de protecie mpotriva riscurilor tehnologice.




155
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

OBIECTIV STRATEGIC NR. V -
VALORIFI CAREA I PROTEJAREA
POTENI ALULUI NATURAL I
ARHI TECTURAL - URBANISTIC.

OBIECTIVE
STRATEGICE.
OBIECTIVE
URBANISTICE.
COMENTARII
V.A. Valorificarea
potenialului natural.
41
Punerea n valoare a
lacurilor i cursurilor de
ap .
Comentarii (conexare cu obiectivele urbanistice nr. 17, 19, 26, 27,i 36)
Pentru ameliorarea caracterului excesiv al climatului urban s-a propus protejarea posibilitii de creare a
unor continuiti ale spaiilor plantate pe direcia masivelor mpdurite dinspre nord-est i sud-vest, pe cornia
sudic a Dmboviei i n lungul lacurilor Colentinei, precum i cretere treptat a spaiilor plantate i a
suprafeei de lacuri n ultimele dou decenii lacurile capitalei au fost mai mult agresate dect puse n valoare.
Cauze
Contientizarea cu ntrziere a riscului schimbrilor climatice.
Presiunea investiional.
Ignorarea importanei amenajrilor de mal de lac pentru imaginea general a capitalei.
Consecine
Rmne necesar reabilitarea i punerea n valoare a lacurilor i versanilor Colentinei pe ntreg tronsonul
cuprins n interiorul liniei de centur, crearea zonei de protecie de minim 50 metri a oglinzii lacurilor, realizarea
drumului de halaj i asigurarea constituirii unor circuite publice pe conturul lacurilor.
42
Punerea n valoare a
reliefului.
Comentarii
Cauze
- Absena preocuprii fa de acest aspect.
Consecine
Rmne nc posibil crearea unui circuit pentru promenad i ciclism pe frontul predominant plantat al corniei
sudice a Dmboviei i a unor puncte de belvedere.
156
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

43
Punerea n valoare a
amenajrilor peisagistice
protejate i conservarea
arborilor protejai.
Comentarii
Nu au avut loc nc intervenii n acest sens. A fost oprit tentativa de nstrinare a unei pri din
Grdina Botanic.
Cauze
- Absena preocuprii fa de aceste aspecte. Absena resurselor.
Consecine
Rmne necesar n continuare continuare restaurarea parcurilor, grdinilor i cimitirelor protejate conform
proiectelor originale i protejarea arborilor valoroi.:

44
Refacerea peisajului
natural degradat.
Comentarii
Nu au avut loc nc intervenii n acest sens.
Cauze
- Absena preocuprii fa de aceste aspecte. Absena resurselor.
Consecine
Se impune in viitor refacerea peisajului natural degradat prin afectare funcional i juridic precis, cu
obligaia de ntreinere, a tuturor spaiilor neutilizate sau degradate.
V.B
Valorificarea potenialului
construit.
45
Conservarea i punerea n
valoare ntr-o condiie de
existen contemporan a
patrimoniului construit.

Comentarii (conexare cu obiectivele urbanistice nr. 13, 14 i18.)
Cu toate interveniile punctuale bilanul pierderilor din patrimoniul construit este alarmant.
Cauze
- Absena unei politici bine conturate n domeniu.
Consecine
Va fi necesar n continuare:
o punerea n valoare a zonelor i monumente protejate i a siturilor arheologice la scar teritorial ca baz a
unor circuite de interes pentru turismul cultural.
o punerea n valoare, prin conceptul contemporan al renovrii integrate, a centrului istoric i a altor zone i
monumente protejate precum i a siturilor arheologice din Bucureti.
o protejarea calitii lotizrilor cu valoare arhitectural-urbanistic
157
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

46
Reabilitarea, reutilizarea i
postutilizarea fondului
construit
Comentarii
Acumularea unei lungi perioade de nentreinere a cldirilor existente - conducnd pn la degradarea
irecuperabil / inten/ intenionat a acestora -, renunarea la avantajul conversiei i reutilizrii unor cldiri i
ignorarea recuperrii i reutilizrii materialelor de construcie rezultate din demolri, toate acestea au efecte
negative att asupra aspectului general, viabilitii i costului construciilor, ct i asupra calitii mediului i
peisajului. aplicarea prevederilor PUG i RLU privind stabilirea zonelor protejate i posibilitile de intervenie n
zonele protejate; reluarea procesului de reabilitare i punere n valoare a Centrului Istoric; pregtirea unor
operaiuni de completare, remodelare i accentuare a importanei locurilor reprezentative pentru Capital
Piaa Victoriei, Piaa Revoluiei, Piaa Slii Palatului, Piaa Unirii, Piaa Unirii, Piaa Operei, Piaa Grii de Nord,
Dealul Arsenalului, zona Vcreti, zona "Bucureti 2000" (conform proiectului premiat i recomandrilor
juriului internaional), Dealul.Mitropoliei, Dealul Radu Vod, Piaa Presei Libere; finalizarea interveniei pilot
de reabilitare a unei grupri de locuine colective mpreun cu spaiile lor aferente din ansamblul Drumul
Taberei.
. Cauze
- Evoluia statutului proprietii, ignorarea efectelor asupra valorii proprietii i a bugetului local.
Consecine
Se impune n continuare:
o Protejarea i reabilitarea esutului urban cu diferite funciuni avnd caracteristici ilustrative pentru
perioadele anterioare anilor 1947
o Reabilitarea ansamblurilor i placrilor realizate dup anul 1947
o Recuperarea i reutilizarea materialelor de construcie rezultate n urma reabilitrilor i demolrilor.

* * *








158
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A


Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a


13. ILUSTRARE PROIECTE
CU TITLU EXEMPLIFICATIV


Proiectele prezentate reprezint proiecte studeneti fr caracter de
propunere. Rolul lor este de a arta posibiliti, de a ilustra, ele fiind un
exerciiu de imaginaie menit s ajute la comunicare mai facil a unora
dintre ideile conceptului.
Pentru localizarea lor ele trebuie citite mpreun cu plana cu
localizrile proiectelor
Lista ilustraiilor :
1. Intrare sud-vest Bucureti
2. Dmbovia
3. Gara de Nord
4. Chitila Bucuretii Noi
5. Aeroport Sud Bucureti
6. Nod Intermodal Rzoare
7. Dmbovia-Politehnica
8. Intrare Berceni Imgb


































159
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
160
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
161
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
162
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
163
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
164
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
165
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
166
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A
167
D
O
C
U
M
E
N
T

P
E
N
T
R
U

I
N
F
O
R
M
A
R
E

P
U
B
L
I
C
A