1

I Contextul general al relatiilor UE-Moldova

In primii ani de independenta, politica externa a Republicii Moldova a fost orientata mai mult
catre Est, abia in ultimii ani se observa o re-orientare hotarata a politicii externe culminand cu declararea
integrarii europene drept principala prioritate. Cu toate acestea, baza legala a relatiilor UE cu Moldova
dateaza din perioada primilor ani de independenta si este formata dinAcordul de Parteneriat si
Cooperare (APC) semnat pe 28 noiembrie 1994 si intrat in vigoare pe 1 iulie 1998 pentru o perioada
initiala de 10 ani. Documentul stabilea cadrul institutional al relatiilor Moldova-UE, cadru functional si in
prezent. Putem vorbi despre o cooperare a Republicii Moldova cu UE la trei nivele institutionale:
Consiliul de Cooperare la nivel ministerial, Comisia de Cooperare si Comisia Parlamentara de Cooperare.
- Consiliul de Cooperare la nivel ministerial se intruneste o data pe an si este responsabil de
implementarea ACP.
- Comisia de Cooperare are in componenta sa inalti functionari publlici si este sustinuta in activitatea sa
de sub-comisii sectoriale.
- Comisia de Cooperare Parlamentara compusa din parlamentari moldoveni si membri ai Parlamentului
European are sedinte de doua ori pe an - la Bruxelles si la Chisinau. Valul de extindere din 2004 a
determinat Uniunea Europeana sa reformeze cadrul existent al relatiilor cu noii sai vecini.
In conformitate cu prevederile APC-ului dialogul institutionalizat intre Republica Moldova si UE se
realizeaz prin intermediul urmtoarelor structuri de cooperare:
Nivelul politic:
Consiliul de Cooperare RM UE, care se organizeaz anual la nivelul inaltilor oficiali (Prim-
ministru/Comisarul pentru Afaceri Externe si PEV, Inaltul Reprezentant al Consiliului UE/Presedintia
UE) si are scopul trasrii directiilor strategice a dezvoltrii relatiilor RM-UE;
Comitetul de Cooperare RM-UE se reuneste anual la nivelul functionarilor publici de nivel inalt in
vederea examinrii tendintelor directorii ale cooperrii sectoriale RM-UE;
Comitetul de Cooperare Parlamentar RM-UE, care se reuneste anual la nivelul Sefilor delegatiilor
Parlamentului Republicii Moldova si Parlamentului European.
Nivelul de lucru:
Subcomitetele RM-UE sunt reuniuni sectoriale la nivel de experti ce se organizeaz o dat pe an:
Subcomitetul in domeniul Comertului si Investitii;
Subcomitetul in domeniul Finantelor, Economiei si Statisticii
Subcomitetul in domeniul Vmii, Cooperrii Transfrontaliere, Justitiei si Afacerilor Interne
Subcomitetul in domeniul Energiei, Mediului, Transport,Telecomunicatii, Stiintei, Tehnologiilor,
instruirii si educatiei
Politica Europeana de Vecinatate (PEV) reprezinta noul instrument al Uniunii Europene in relatiile cu
Republica Moldova bazandu-se pe institutiile de cooperare stabilite anterior de APC. Dupa 2004, Uniunea
Europeana este interesata sa sustina consolidarea democratiei in statele de la hotarele sale. Prioritatea
crearii unui "cerc de state bine guvernate" la granitele externe ale UE a fost specificata foarte clar in

2

Strategia Europeana de Securitate adoptata in decembrie 2003. Asadar, Politica Europeana de Vecinatate
a fost conceputa pentru a evita o noua divizare a Europei si pentru a inlatura eventualele amenintari la
adresa securitatii europene..
Cele 16 state vizate de PEV sunt:
- Israel, Iordania, Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Tunisia, Ucraina (state partenere cu acorduri
in vigoare in 2004)
- Armenia, Azerbaijan, Egipt, Georgia, Liban (cu acorduri intrate in vigoare mai tarziu)
- Algeria (ultima alaturata)
- Belorusia, Libia, Siria (nu exista acorduri de cooperare)
Rusia nu este inclusa in PEV, in schimb beneficiaza de un parteneriat strategic cu UE.
Stimulii economici si promovarea reformelor.
UE incearca sa promoveze buna guvernare si refomele prin oferirea unor stimuli statelor vizate.
In prima faza este oferita o integrare economica graduala, dupa care ar putea urma o a doua etapa de
intensificare a cooperarii politice. PEV se bazeaza pe anumite valori si interese comune. Planurile de
Actiuni sunt instrumentele operationale centrale ale PEV. De fapt, acestea sunt documente politice
diferentiate si specifice fiecarei tari, ce definesc prioritati pe termen scurt si mediu. Planurile de Actiuni
specifica prioritatile reformelor politice si economice. Desi, sunt elaborate pentru fiecare stat in parte
conform pricincipiului diferentierii, ele cuprind aceleasi capitole, dar cu un alt continut. Domeniile
standard ale Planurilor de Actiuni sunt:
- Dialogul politic si reforma
- Dezvoltarea economica si sociala
- Probleme legate de comert, piata si reforma regulatorie
- Cooperarea n domeniul Justitiei, Securitatii si Afacerilor Interne
- Probleme sectoriale: transport, energie, societatea informationala, mediu, cercetare si dezvoltare
- Dimensiunea umana: societatea civila, educatia, sanatatea publica
Scurta cronologie a relatiilor RM-UE:
2002-
2003
primele incercari de formulare a unei politici coerente adaptata
noilor realitati de dupa aderarea celor 10 state in 2004. Doua
initiative au fost mai importante: "Europa Largita" si "Noua
Vecinatate".
2003-
2004
deciziile Consiliului European si comunicarile Comisiei
stabilesc cadrul Politicii Europene de Vecinatate (PEV) ca
politica oficiala a Uniunii Europene
2004
prima strategie pentru PEV,
primele 7 rapoarte de tara + primele 7 Planuri de Actiuni
2005 incepe implementarea primelor 7 Planuri de Actiuni

3

inca 5 rapoarte de tara sunt prezentate
2006
pe 4 decembrie 2006, Comisia Europeana publica primele
rapoarte de implementare, inclusiv raportul despre
implementarea Planului de Actiuni UE-Moldova.

2008
Pe 3 decembrie 2008, Comisia European prezint statelor
membre pentru examinare o nou initiativ de consolidare a
relatiilor cu statele din dimensiunea estic a Politicii Europene
si Vecintate (RM, Ucraina, Belarus, Georgia, Azerbaidjan si
Armenia), si anume Parteneriatul Estic.
2008
Pe 7 mai, la Praga, are loc lansarea oficiala Parteneriatului
Estic, un cadru de cooperare cu sase tari ex-sovietice:
Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova
si Ucraina.
2008
pe 3 aprilie 2008, Comisia European a publica Raportul de
progres privind implementarea Planului de Actiuni RM-
UE,Raportul Sectorial si Comunicarea Comisiei Europene
privind evaluarea PEV pe parcursul anului 2007.

2008
La 27 mai 2008, cu ocazia Consiliului de Cooperare UE-
Moldova, UE lanseaza procesul de reflectii asupra noului
acord cu Republica Moldova, care va merge mai departe de
APC
2009
pe 25 ianuarie 2009, la Bruxelles, a avut loc reuniunea de
lansare a Grupului neformal de prieteni ai R. Moldova din
cadrul statelor membre ale UE, la invitaia Romniei i
Republicii Franceze, cu participarea a 15 state membre ale UE
(Austria, Estonia, Lituania, Letonia, Suedia, Ungaria, Polonia,
Romnia, Frana, Germania, Marea Britanie, Cehia, Slovacia,
Slovenia, Italia).

2010
pe 12 ianuarie 2010, UE si Moldova au initiat, la Chisinu,
negocierile privind Acordul de Asociere.

2010
pe 15 iunie 2010, lanasarea dialogului priving liberalizarea
regimului de vize cu UE.

2011
Pe 24-25 ianuarie, la Chisinu, inmanarea Planului de actiuni
privind liberalizarea regimului de vize cu UE.
2014 Semnarea si intrarea in vigoare a acordului privind

4

liberalizarea regimului de vize cu UE.

Planul de Actiuni UE-Moldova a fost adoptat in februarie 2005 de catre Consiliul de Cooperare UE-
Republica Moldova. Pe 4 decembrie 2006, Comisia Europeana a evaluat implementarea Planului de
Actiuni UE-Moldova pe parcursul primelor 18 luni si a facut public Raportul de Progres in cadrul Politicii
Europene de Vecinatate.
Uniunea Europeana este prezenta in Republica Moldova prin: Reprezentantul Special al Uniunii
Europene in Moldova,Delegatia Uniunii Europene si Misiunea de Asistenta la frontiera moldo-ucraineana
pe segmentul transnistrean. Este remarcabil faptul ca toate aceste prezente ale Uniunii Europene au aparut
pe parcursul anului 2005.
II Delegatia Uniunii Europene
Delegatia Comisiei Europene in Moldova, inaugurata pe 6 octombrie 2005, este cea mai
importanta prezenta a UE in Republica Moldova. Delegatia are statutul unei misiuni diplomatice si
reprezinta oficial Comisia Europeana. 120 de Delegatii ale Comisiei Europene functioneaza aproape in
toate regiunile lumii, numarul lor sporeste, pe masura ce UE devine un adevarat actor global. Sef al
Delegatiei din Moldova a fost numit Cesare de Montis. Cu ocazia inaugurarii misiunii diplomatice
europene, la Chisinau s-a aflat pentru prima data si Comisarul European pentru Relatii Externe si Politica
Europeana de Vecinatate, Benita Ferrero-Waldner.
Delegatia si-a propus sa atinga urmatoarele scopuri:
- sa promoveze relatiile politice si economice intre Republica Moldova si Uniunea Europeana prin
mentinerea unor relatii ample cu institutiile guvernamentale si prin cresterea gradului de cunoastere a
Uniunii Europene, institutiilor si programelor sale;
- sa monitorizeze implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare intre UE si Moldova;
- sa informeze publicul despre evolutia UE si sa explice si argumenteze necesitatea unor politici
europene;
- sa participe la implementarea Programului UE TACIS (Asistenta Tehnica pentru CSI), care prevede
finantarea prin granturi a know-how-ului necesar pentru dezvoltarea unor economii de piata si societati
democratice in statele membre ale Comunitatii Statelor Independente.

III Reprezentantul Special al UE pentru Moldova
Pe 16 martie 2005, Adriaan Jacobovits de Szeged a fost numit Reprezentant Special de catre
Consiliul Uniunii Europene la recomandarea lui Javier Solana, Inaltul Reprezentant al UE pentru Politica
Externa si de Securitate Comuna.
Decizia de a numi un Reprezentant Special a urmat adoptarii pe 22 februarie 2005 a Planului de Actiuni
Moldova-UE de catre Consiliul de Cooperare Moldova-UE. Principala misiune a Ambasadorului Adriaan
Jacobovits de Szeged in Moldova este de a atinge obiectivele de politica externa ale UE in solutionarea
conflictului transnistrean colaborand strans cu Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa.

5

ncepnd cu 1 martie 2007, funcia dat a fost exercitat de Kalman Mizsei, la recomandarea Secretarului
General al Consiliului UE, Javier Solana. Mandatul lui Mizsei urma sa expire la 1 martie 2010, dar a fost
prelungit pn la 31 august 2010.
La finele anului 2010, functia a fost preluata de fostul ministru de Externe al Slovaciei, Miroslav Lajcak.
Anterior Lajcak a fost reprezentant special al UE n Bosnia i Muntenegru. n decembrie a fost numit
director pentru Rusia, Vecintatea estic i Balcanii de Vest al SEAE. i-a fcut doctoratul n relaii
internaionale la Moscova i vorbete fluent limba rusa.

IV Misiunea de Asistenta la Frontiera moldo ucraineana (EUBAM)
Frontiera a Uniunii Europene este condusa de Generalul de Brigada Ferenc BANFI din Ungaria,
si are in componenta sa politisti de frontiera din 16 state membre ale UE. Misiunea contribuie la
prevenirea contrabandei, traficului cu fiinte umane si corupiei vamale, prin consiliere si training-uri
oferite serviciilor vamale si de graniceri moldovene si ucrainene. Misiunea coopereaza strans cu echipa
Reprezentantului Special al UE in Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, care cuprinde experti in
probleme transfrontaliere din Kiev, Odesa si Chisinau.
Expertii au fost trimisi ca raspuns la scrisoarea comuna a presedintilor Ucrainei si Moldovei, Vladimir
Voronin si Victor Iuscenko din 2 iunie 2005, prin care acestia solicitau sustinerea UE pentru
imbunatatirea controlului de-a lungul intregii frontiere moldo-ucrainene. Pe 7 octombrie 2005 a fost
semnat un Memorandum de Intelegere referitor la Misiunea de Asistenta la Frontiera. Ceremonia oficiala
de inaugurare a avut loc pe 30 noiembrie 2005, la Odesa in prezenta lui Javier Solana, comisarului pentru
politica europeana de vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, precum si a Ministrilor de Externe a Ucrainei si
Moldovei, Boris Tarasiuk si Andrei Stratan.
Misiunea de Asistenta la Frontiera are un mandat de 2 ani, care poate fi prelungit. Bugetul Misiunii va fi
de aprox. 8 milioane de euro. Ea are cartierul general la Odesa, 5 birouri locale si include 69 de experti,
precum si 50 de angajati, ce asigura suportul logistic, numarul total apropiindu-se astfel de 120 de
persoane.
Misiunea va imbunatati capacitatea vamesilor si granicerilor de a efectua un control eficient al
frontierelor. De asemenea, Misiunea va contribui la cresterea increderii reciproce si intensificarii
cooperarii transfrontaliere.
Cooperarea la frontiera si eforturile de a gasi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean
specificate in Planurile de Actiuni semnate cu Moldova si Ucraina in februarie 2005, precum si lansarea
Misiunii indica rolul pe care-l are Politica Europeana de Vecinatate in promovarea stabilitatii si
incercarea de a participa la solutionarea conflictelor inghetate.

V Asistenta financiara pentru Moldova din partea Uniunii Europene
In perioada 1991-2006, asistenta acordata Moldovei de catre UE a atins cifra de 300 milioane
euro. De-a lungul anilor suma alocata a crescut. Asistenta UE se acorda in prezent mai ales prin

6

programul TACIS si Programe pentru Securitatea Alimentara si este directionata mai ales catre sustinerea
Moldovei pentru implementarea Planului de Actiuni.
Asistenta UE pentru Moldova, 1991-2006 (in milioane )*

1991-
1998
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total
Programul
National
TACIS**
***41,1 14,7
- 14,8
- 25,0* - 42,0 - 137,6
Programul de
Cooperare
Transfrontaliera
TACIS****
- - 2,0 3,0 1,1 2 1,0 3,6 10 22,7
Programul
Regional
TACIS****
- - 0,9 - 1,25 - 6.6 5,1 12,3 26,15
Programul
pentru
Securitatea
Alimentara
- - 5,5 - 10,4 - 10,0 - 10,0 35,9
Asistenta
Macro-
Financiara
87.0 - 87.0
Asistenta
Umanitara
3,9 0.8 0.8 5,5
Co-finantare
pentru ONG-uri
- - - - - 0,5 - - - 0,5
Drepturile
Omului
(EIDHR)
- - 0,2 0,47 - - - - - 4,7
Programul
pentru Proiecte
Mici
- - - 4,7 - - - - - 4,7
Total 128,10 18,6 9,4 23,77 12,75 27,5 17,6 50,7 32,3 320,72
* cifrele pentru 2006 sunt orientative si nu sunt disponibile pentru fiecare categorie
** InclusivTEMPUS

7

*** Cifra totala a asistentei tehnice pentru 1991-98 (mai ales TACIS)
**** Partea pentru Moldova in programele de cooperare transfrontaliera si in cele regionale

Cu referire la Implementarea Programului Indicativ National 2007 2010, Moldova a primit pe parcursul
acestui an debursarea pentru componenta asistent social (2, 4 milioane de Euro) si Ocrotirea
snttii (13, 3 milioane Euro).
A fost semnat Memorandumul de Intelegere pentru Programul Indicativ National 2011 - 2013, incheiat
pentru trei ani (in comparatie cu programul precedent, care a fost incheiat pe 5 ani), oferind o anvelop de
273 milioane Euro, aproape cu 75% mai mult decat decit programul anterior.
Facilitatea de Investitii pentru Vecintate este un instrument important de asistent, care a oferit un sprijin
valoros in implementarea urmtoarele proiecte: Modernizarea Spitalului Republican (20,5 milioane
Euro), Modernizarea Aeroportului International Chisinu (46.25 milioane Euro), proiectul de reabilitare a
drumurilor (92,5 milioane Euro), studiul de fezabilitate privind modernizarea sistemului de alimentare cu
ap si canalizare (59 milioane Euro). In cadrul aceluiasi instrument, recent a fost adoptat decizia final
privind acordarea asistentei financiare pentru implementarea urmtoarelor proiecte: Programul de
dezvoltare a infrastructurii de distributie a apei potabile in Moldova, Proiectul privind dezvoltarea
transportului public din Chisinu, Facilitarea pentru Finantarea IMM, initiativ din cadrul Parteneriatului
Estic (SME Finance Facility). Aprobarea final a fost la fel acordat sprijinului financiar pentru proiectul
de instituire a Fondului European de Vecintate, de care va beneficia si tara noastr.
La data de 15 mai curent a fost incheiat Memorandumul de Intelegere dintre Republica Moldova si
Comisia European privind Programul de Consolidarea Institutional, prin intermediul cruia Moldova
va primi un sprijin in valoare de 40 milioane Euro, pe parcursul perioadei 2011 -2013.
In prezent are loc finalizarea procedurilor interne in cadrul Parlamentului European si Consiliului UE,
necesare pentru acordarea RM a asistentei macro-financiare din partea UE, in valoare total de 90
milioane Euro.
VI. Stadiul relatiilor R.Moldova-Uniunea Europeana in anul 2012
La 15 iunie 2012 la Luxemburg a avut loc reuniunea a XII-a a Consiliului de Cooperare RM-UE.
Delegatia Republicii Moldova a fost condus de dl Vlad FILAT, Prim-ministrul RM, iar Uniunea
European a fost reprezentant de dl Diego Lopez GARRIDO, Secretar de stat pentru afaceri europene in
cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Cooperrii al Spaniei.
In cadrul reuniunii au fost discutate ultimele evolutii in relatiile RM-UE, precum si principalele rezultate
ale procesului de implementare a reformelor in Republica Moldova, convenite in cadrul Consiliului de
Cooperare RM-UE din 21 decembrie 2009. Printre cele mai importante realizri mentionate sunt:
negocierea cu succes a Acordului de Asociere;
demararea Dialogului structurat in domeniul drepturilor omului;
aderarea RM la Tratatul Comunittii Energetice;
crearea conditiilor necesare pentru lansarea Dialogului RM-UE in domeniul vizelor;

8

pregtirea pentru negocierea Zonei de Comert Liber Aprofundat si Cuprinztor;
cresterea considerabil a asistentei financiare din partea Uniunii Europene pentru sustinerea reformelor si
reiterarea angajamentului UE de a acorda prima trans a pachetului de asistent macro-financiar pentru
RM cit de curind posibil (toamna);
acordarea sprijinului plenar din partea UE pentru implementarea reformelor interne si consolidarea
capacittii de administrare prin desemnarea Consilierilor UE de Nivel Inalt, precum si finalizarea
pregtirilor pentru oferirea suportului necesar prin intermediul Programului de Consolidare a
Capacittilor Institutionale;
aprecierea participrii active a Republicii Moldova in cadrul Parteneriatului Estic.
Priorittile relatiei Republicii Moldova cu Uniunea European includ:
Integrarea European
Implicarea activ a intregii societti, a tuturor fortelor politice si a actorilor externi relevanti in vederea
transformrii Republicii Moldova intr-un stat european cu o perspectiv real de aderare la UE;
Adoptarea si promovarea valorilor si standardelor europene in toate domeniile politic, economic, social
si juridic prin implementarea criteriilor de la Copenhaga si a angajamentelor asumate in cadrul
Consiliului Europei;
Armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar;
Consolidarea cadrului legal si institutional necesar pentru promovarea integrrii europene la nivel de
Guvern si al fiecrui minister in parte, astfel incit procesul de integrare european s devin prioritatea
major in activitatea fiecrei structuri guvernamentale;
Aprofundarea relatiilor bilaterale cu statele membre ale UE;
Valorificarea plenar a oportunittilor oferite de ctre "Parteneriatul Estic";
Incheierea Acordului de Asociere cu UE;
Promovarea unei integrri economice reale cu UE, inclusiv prin incheierea Acordului de Liber Schimb
Aprofundat si Comprehensiv;
Demararea dialogului cu UE in domeniul liberalizrii regimului de vize, cu scopul semnrii unei Foi de
Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel incit s obtinem eliminarea regimului de vize pentru cettenii
Republicii Moldova;
Implementarea actiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE si Republica Moldova;
Asigurarea securittii energetice a trii prin instrumentele de care dispune UE si aderarea la piata
energetic european;
Evaluarea posibilittilor conectrii la coridorul sudic de tranzitare a resurselor energetice din Bazinul
Caspic spre Europa, precum si a altor optiuni de asigurare a securitti energetice a Republicii Moldova;
Conectarea Republicii Moldova la retelele de transport european, liberalizarea transporturilor aeriene;
Sporirea rolului UE in solutionarea conflictului transnistrean;
Implementarea unor strategii de comunicare (intern si extern) cu societatea si factorii externi din UE,
precum si alti actori internationali, privind integrarea european.