5

81
T. PROFIL TERITORIAL PATJ BRAOV 3

T.1. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL
T.1.1. ELEMENTE DE STRATEGIE
T.1.2. PROPUNERI

T.2. PROBLEMATICA CADRULUI NATURAL
T.2.1. SOLUL I SUBSOLUL
T.2.2. APELE DE SUPRAFA I SUBTERANE
T.2.3. FLORA I FAUNA
T.2.4. REZERVAIILE NATURALE

T.3. PROTECIA I CONSERVAREA MEDIULUI
T.3.1. CALITATEA AERULUI
T.3.2 CALITATEA APEI
T.3.3. CALITATEA SOLULUI
T.3.4. DEEURILE
T.3.5. EVALUAREA DISFUNCIONALITILOR
T.3.6. PROPUNERI I RECOMANDRI

T.4. REEAUA DE LOCALITI IN TERITORIU
T.4.1. ZONIFICAREA
T.4.2. BILAN TERITORIAL
T.4.3. DEZVOLTAREA REELEI DE LOCALITI
T.4.4. LOCUIREA
T.4.5. DOTRI PUBLICE
T.4.6. PATRIMONIUL CONSTRUIT

T.5. INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT I COMUNICAIE
T.5.1. CI DE TRANSPORT RUTIER
T.5.2. TRANSPORTUL FEROVIAR
T.5.3. ALTE MODALITI DE TRANSPORT
T.5.4. TELECOMUNICAII

T.6. INFRASTRUCTURI ENERGETICE
T.6.1.SURSE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE
T.6.2. DEZVOLTAREA REELELOR ELECTRICE
T.6.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMIC
T.6.4. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE I FLUIDE COMBUSTIBILE

T.7. INFRASTRUCTURI PENTRU GOSPODRIREA APELOR
T.7.1. AMENAJAREA BAZINULUI HIDROGRAFIC
T.7.2. ECHIPAREA HIDRO-EDILITAR A LOCALITILOR

T.8. ANEXE SI BIBLIOGRAFIE

82

Judeul Brasov face parte din Regiunea 7 Centru. Este unul dintre judeele
importante dpdv. demografic, economic i teritorial. Vecintile (datorate siturii
ntre Transilvania, Tara Romneasc i Moldova), legturile cu coridoarele
europene de circulaie, cadrul natural deosebit, resursele umane i culturale ii
accentueaza importana la nivel european, teritorial i regional.

T.1.1. ELEMENTE DE STRATEGIE

Strategia de dezvoltare a retelei de localitati a urmarit urmatoarele obiective:
Integrarea retelei judetene in reteaua regionala si nationala de localitatai,
prin racordarea la axe de dezvolatre si infrastructuri;
Ierarhizarea coerenta prin organizarea de centre si atenuarea discrepantei
dintre stadiul de dezvoltare al resedintei de judet si cel al celorlalte orase;
Promovarea de noi orase si centre sau axe intercomunale;
Propunerea de noi poli de dezvoltare turistici in contrabalansare cu zona
Municipiului Brasov si a imprejurimilor acestora;
Imbunatatirea conditiilor de mediu si protejarea zonelor naturale
valoroase;
Imbunatatirea conditiilor de viata si de munca a populatiei, prin
dezvoltarea serviciilor si a altor activitati.;
Elaborarea si aplicarea unor programe de informare si educare privind
populatia la nivel teritorial si local ;
Gasirea unor noi surse de finantare in afara celor alocate de la bugetul
statului ;

Prioritile se refera la :

- imbunatatirea structurii si repartitia localitatilor in teritoriu
- imbunatatirea rolului si functiunilor retelei centre si arii de polarizare
- dezvoltarea sistemului de dotari publice de interes teritorial
- asigurarea necesarului de locuinte in principalele centre urbane

T.1.CONTEXTUL
SUPRATERITORIAL

83

T.1.2. PROPUNERI

La nivel european

Accentuarea mediatizrii n Europa n ceea ce privete potenialul
Brasovului, mai ales pentru dotarile turistice ( sporturi de iarna, alpinism,
bungee-jumping, etc), evenimentele organizate ( Cerbul de Aur , Targul
Camerei de Comert si Industrie, Concursul International de Muzica
Corala, Traseul Dracula - castelul Bran si Cetatea Rasnov, dar si
gasirea altor modalitati de cunoastere;
Accentuarea nodului de comunicatii important pe relatiile europene de CF
(Magistrala feroviara Sofia-Bucuresti-Budapesta) si rutiere ( E 60 si E 68 );
Depistarea altor institutii si organizatii internationale interesate in stabilirea
unor relatii, in afara celor deja existente ( Alianta Franceza, Filiala a
Institutului Britanic, etc);
Pastrarea si accentuarea traditiei in relatiile comerciale si de familie in
Europa Centrala; exploatarea potentialului oferit de relatiile cu
comunitatea germana si maghiara din diaspora;
Integrarea in sistemul oferit de Programele europene;

La nivel national

Exploatarea Orasului Brasov ca placa turnanta a celor mai importante
directii de comunicatie la nivel national, situat in Zona Centru a Romaniei
sau in relationare cu Valea Prahovei si Marea Neagra;
Specularea situarii judetului ca zona terminus a celei mai importante
zone urbanizate ( Bucuresti-Ploiesti-Valea Prahovei-Brasov);
Restructurarea activitatilor ce l-au facut cunoscut la nivel national
( industria constructiilor de masini, chimica, textila, alimentara, sticlarie
si ceramica, etc );
Sporirea prestigiului oferit de Municipiul Brasov ca important centru
universitar, centru al multor organizatii, institutii si sedii importante la nivel
national, precum si in domeniul cercetarii-informarii in domenii specifice.

La nivel regional

Rezolvarea locala a influentei asupra migratiei zonale si asupra iradierii in
plan urbanistic si teritorial, la nivel regional;
Atragerea altor investitori de prestigiu ( de talia firmelor Eurofarm, J acobs-
Suchard, etc, prezente cu succes in activitatea Brasovului);
Pastrarea si protejarea potentialului natural si construit;
Initierea unor programe de stopare a emigratiei populatiei (germane i
maghiare si a celei tinere in general) precum si a programelor de integrare

84
a populatiei rome;
Folosirea condiiilor pe care le ofer cadrul natural, inclusiv lacurile de
acumulare existente, pentru realizarea unor dotri de odihn, agrement i
turism adecvate pentru servirea populaiei din localitile situate n
apropiere i a turitilor n tranzit;
Dezvoltarea funciunilor turistice a oraelor i localitilor rurale cu
importante obiective turistice sau care pot deveni centre de plecare
principale spre zone i obiective turistice valoroase;
Stimularea agriculturii ecologice i a produciei hand made de alimente

T.2.1. SOLUL SI SUBSOLUL

Folosinele solului

Repertiia solurilor pe categorii de folosin n judeul Braov:
Nr.
Crt.
Categoria

Suprafaa (ha)
%

SUPRAFAA TOTAL JUDE din care :
536.309 100
1
SUPRAFAT NEAGRICOL
238.912 44,6
2
SUPRAFA AGRICOL,
din care :
297.397 55,4
2.1.
Puni
119.890 22,0
2.2.
Fnee naturale
56.579 10,5
2.3.
Livezi + arbuti fructiferi
2.561 0,4
2.4.
Vii +hamei
188 0,03
2.5.
Arabil, din care :
118.168 22,47

- Suprafa irigat
2262

Resurse ale subsolului
In strns legtur cu condiiile geologice i geomorfologice, n subsolul judeului
Braov se gsesc diverse roci care constituie obiectul unor exploatri industriale (cariere) :
- Rocile magmatice : bazaltul rspndit pe latura de vest a M. Perani din
defileul Oltului la Raco pn n V. Bogii lng Hoghiz;
- Rocile sedimentare - detritice : argilele comune, luturile (terasele Oltului din
depresiunea Fgraului), argila refractar (lng Cristian), marnele(dealurile
M. Perani i M. Codlei), gresiile sarmatiene (limita de SE a Depresiunii
Fgraului), calcarul (M. Perani, M.Codlei, Masivul Piatra Craiului, M.
Brsei),etc.
T.2. PROBLEMATICA
CADRULUI NATURAL

85
- Mineralizaii metalifere de Pb, Zn, Cu, Fe, Ni, Platin ( cristalinul metamorfic
din zona Poiana Mrului, inca Nou Holbav);
- Ape minerale, exploatate, legate de aureola mofetic din Carpaii Orientali :
carbogazoase-bicarbonatate (Zizin), clorosodice (Perani, Grid, Veneia de
Jos, Rupea, Homorod), ape srate clorosodice i iodobromurate (Bile
Rodbav) ;
- Izvoarele mezotermale Mgura Codlei, Hoghiz.
Conform clasificrii fcute de Institutul de Medicin Fizic, Balneoclimatologie i
Recuperare Fizic Bucureti n anul 1995 privind Ierarhizarea Zonelor Naturale Protejate
de importan balneoclimatic n categoria localitilor balneoclimatice intr Rrul Rece,
Poiana Braov, Predeal, Rotbav, Timiul de Sus, Bran, Scele, Trlungeni, Zizin, Perani,
Rupea, Veneia de Jos.

T.2.2. APELE DE SUPRAFA I SUBTERANE
________________________________________________________________
Resursele de ap ale judeului Braov sunt constituite de : apele de
suprafa (reeaua de ruri i lacurile naturale i artificiale existente) i apele
subterane freatice i de adncime

Apa de suprafa
Reeaua hidrografic

- Cea mai mare parte a teritoriului judeului aparine bazinului hidrografic de ordin
superior al Oltului, care strbate judeul pe o lungime de 120 Km., de la confluena cu r.
Negru la confluena cu r. Ucea. Parea de SE a reelei aparine bazinului r. Buzu iar
cea de NV bazinului Trnavei Mari.
- Afluenii cei mai importani ai r. Olt sunt cei de dreapta : Aita, Baraolt, Vrghiul,
Homorodul Mare cu Homorodul Mic i Valea Mare, Ticusul, Fermerul i Cincul; pe
stnga Trlungul (confluena aparine jd. Covasna), Timiul i Ghimbelul, Brsa,
Vulcnia, Hamaradia, Crizbavul, Bogata, Comana, Veneia, ercaia, Mndra, Sebeul,
Berivoiu, Dejaniul, Breaza cu Pojorta, Smbta, Vitea cu Vitioara, Ucea. Dispoziia
reelei hidrografice este n general convergent, toate rurile care izvorsc din muni
curgnd spre depresiuni de unde sunt colectate de r. Olt. Debite anuale: Olt 30 m/s
Feldioara, 50 m/s Fgra; Ghimbel 1,8 m/s; Rnov - 2,8 m/s la confluena cu
Oltul; Brsa 2,9 m/s; Zrneti - 4,3 m/s; Homorodul Mare - 0,5 m/s Vitea.
Lacurile
Tabloul apelor de suprafa este completat de lacurile glaciare din M. Fgra
- Urlea, Podragu i de lacurile de acumulare Trlung Scele (135,6 ha ) destinat
alimentrii cu ap a oraului Braov, Dopca (11,40 ha) destinat atenurii viiturilor de pe
pr. Valea Mare i Veneia, Voila, Vitea destinate.

Apele subterane

86
n repartiia teritorial a resurselor de ap subteran, n funcie de condiiile
geologice (natura rocilor care nmagazineaz apa), se pot deosebi dou zone principale :
- o zon montan cu roci mai consistente (isturi cristaline, calcare,
conglomerate, gresii, etc.) unde stratul acvifer se afl de regul la adncime;
- o zon joas (esurile depresionare ale Braovului i Fgraului, lunca i
terasele Oltului) n care materialele sedimentare mai noi (pietriuri
pleistocene, nisipuri holocene) au o grosime mare permind constituirea
unor orizonturi acvifere destul de bogate i corespunztoare.

Astfel se difereniaz mai multe sectoare :
Sectorul rii Brsei deine ape de adncime de bun calitate cantonate la
baza formaiunilor calcaroase, n debite de 6 15 l/s. Apa freatic se
ntlnete la o adncime de 1 2 m. pn la 10 15 m., mai ridicat n zona
Snpetru-Hrman-Prejmer, cu un debit de 6 l/s (mineralizare 0,5 gr/l);
Sectorul Rupea-Homorod deine ape de adncime cantonate n depozitele
sedimentare miocene. Nu ofer debite importante de ap de bun calitate,
predominnd apele puternic mineralizate (srate). Apa freatic, de mic
adncime i grosime, are debite sczute i influenate de regimul pluviometric
(0,2 m/s n lunca Oltului).
In Depresiunea Fgraului, unde stratele de nisip i pietri cuaternar ating
grosimi de 35 40 m., stratul acvifer se afl la adncimi medii ce nu
depesc 60 70 m. iar debitul exploatabil este de 1 5 l/s, local mai mare
(oraul Fgra).
Izvoarele
- n zona Ciuca i Bucegi au un debit de 100 l/s i sunt captate pentru
alimentarea cu ap a judeului Braov.
- n zona calcaroas a masivului Piatra Craiului exist numeroase izvoare
carstice, unele avnd debite maxime de peste 600 l/s.
- multe izvoare apar pe linia de front inferior a piemonturilor, ale cror materiale
permeabile faciliteaz acumularea apelor de infiltraie (baza piemontului
Scele n zona Hrman-Prejmer).

n general, reeaua de ruri i ape subterane ale judeului Braov asigur
acoperirea nevoilor de ap (potabil, industrial, etc) din acest spaiu.
Gospodrirea acestor resurse comport o utilizare complex, inclusiv
valorificarea lor hidroenergetic (amenajrile de pe Olt, din aval de Hoghiz, la
Veneia de Jos i Voila, etc.).

T.2.3. FLORA I FAUNA

Marea diversitate a cadrului natural al judeului Braov, alturi de modificrile
petrecute n decursul erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de flor,
vegetaie i faun.

87
Flora numr jumtate din speciile care cresc n Romnia. n acest zon se
realizeaz o interferen ntre speciile eurasiatice cu cele circumpolare, central-
europene i n unele insule cu cele mediteraneene, sub-mediteraneene, pontice,
etc.
- Culmile nalte ale Bucegilor, Pietrii Craiului i Fgraului adpostesc
numeroase specii specifice carpatice: garofia Pietrii Craiului, obsiga
brsan, macul de munte, crucea voinicului, etc.
- Depresiunile intramontane adpostesc, graie unor topoclimate specifice, numeroase
relicte (specii vechi) sau specifice: jimla rii Brsei, daria, ochii broatei, roua cerului,
etc.
- Pe versanii nsorii ai Dealului Cetii sau Tmpei se pstreaz specii
termofile originale din stepele sau silvostepele care n teriar ocupau zone mai
mari: zambila slbatic, colilia, ptlagina argintie, nemiorul de stnc,
migdalul pitic, cununia de calcar, viinelul, etc.

Zona forestier se desfoar de la altitudinea de 200 m la 1700 m, nsumeaz
185.959 ha i este reprezentat, ncepnd cu vegetaia depresionar i
terminnd cu cea montan, de:
a) Subzona stejarului, restrns astzi, ocup depresiunile, piemonturile i
versanii pn la 500 700 m. (Crizbav-Feldioara-Cristian, Dumbrava
Vadului, Rupea. Alturi de stejar ntlnim jugastrul, carpenul, frasinul, ulmul i
alte specii arbustive i plante ierboase caracteristice;
b) Subzona gorunului localizat pe versanii nsorii pna peste 700 800 m. i
izolat pn la 1200 1300 m, este caracterizat de amestecul dintre gorun i
stejar (M. Perani, dealurile Trnavelor) i fag;
c) Subzona fagului este cea mai extis (500/600 m 1000 m), fiind ntlnit sub
forma fgetelor pure (M. Perani, Ciuca) ct i sub form de pduri de
amestec fag, molid, brad (M. Fgra, Bucegi, Postvar, Piatra Craiului,
Piatra Mare), paltin de munte, arar, frasin.
d) Subzona molidului este mai bine individualizat n M.Fgra, Piatra Craiului,
Bucegi, Ciuca, Postvar, Piatra Mare ocupnd staiunile de deasupra
fgetelor n zona alpin. Molidul este asociat cu laricele.
Prin defriarea pdurilor de foioase s-a favorizat instalarea pajitilor secundare de
piu rou i iarba cmpului n zonele montane i de piuc, epoic, piptnri i piu
n zonele colinare i depresionare.
n lunca Oltului, ca i n alte zone mai joase, inundabile sau cu umiditate ridicat,
se gsesc asociaii de rogoaze, trestiiuri, ppuriuri, slcii i anin.
Zona alpin este caracteristic prin jnepeniuri, afiniuri, ienupri, zmrdari, etc.
Crestele vntuite ale munilor prezint diferite specii de graminee, ciperacee, etc.

Fauna este foarte variat, graie multitudii biotopurilor ntlnite din v. Oltului pn
pe crestele muntoase.

88
Dac n mlatinile eutrofe ale rii Brsei se ntlnesc numeroase specii
interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tmpa sau Dealul
Cetii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc.
Apele de munte i de es sunt populate de specii diferite de peti (pstrvi, lipan,
mrean, etc.) iar n sistemele cu exces de umezeal, ca i n pduri, abund
specii de amfibieni, reptile, psri , (orecarul comun, orecarul nclat, barza
alb, barza neagr, vnturei, herei, potrnichi, acvile, cocoul de munte,
prundriul de piatr) i mamifere (capra neagr, ursul, cpriorul, mistreul,
rsul), etc.
Din iniiativa Facultii de Silvicultur i a Filialei de vntoare unele zone s-au
populat cu fazani, muflon i iepurele de vizuin.

T.2.4. REZERVAII NATURALE

In diversitatea existent a cadrului natural, alturi de ntinse comuniti adaptate
climatului actual, i-au gsit loc de refugiu n staiuni cu condiii climatice compensatoare,
insule de vegetaie supravieuitoare. Astfel pe ntinsul judeului s-au individualizat rezervaii
floristice i faunistice precum :
- Poiana cu narcise Dumbrava Vadului de la poalele M. Fgra;
- Mlatinile eutrofe din ara Brsei (Prejmer-Hrman-Stupini-Dumbrvia);
- Rezervaiile cu ochiuri de vegetaie stepic cantonate pe versanii nsorii
ai Tmpei i ai Dealului Lempe, unde s-au pstrat, favorizate de substratul
calcaros, declivitate i expoziie, interesante pajiti xerice dominate de
rogozul pitic;
- Creasta Pietrii Craiului care deine primul loc printre masivele carpaice n
ceeace privete numrul endemismelor (Ex: garofia Pietrii Craiului);
- Rezervaia principal a Bucegilor (abruptul Bucoiului, vile Mlieti i
igneti, bazinul superior al vii Gaura) n cuprinsul crora vegeteaz un
mare numr de specii montane i alpine de stncrie sau pajite, care
mpodobesc brnele, fixeaz grohotiurile i populeaz pajitile, dnd o not
carcteristic peisajului;
- Tigile din Ciuca forme sculptate dltuite n conglomerate, vegetaie
interesant (tufiuri de rododendron, pajiti de floare de col);
- Pdurea Bogii rezervaie peisagistic (mozaic geologic, vegetaie);
- Un numr nsemnat de specii de plante de arie foarte restrns de
rspndire:ghinura galben, papucul doamnei, bibilica, iedera alb, tulichina,
tisa, bulbucii de munte, ghiocelul bogat, mtciunea;
- Blile cu nuferi albi de Augustin;
- Blile dela Rotbav;
- Rezervaia paleontologic de la Carhaga numeroase forme fosile din
fauna berriasiatic;
- Rezervaia cu specii de Inoceramus de la Ormeni;
- Punctul fosilier cu corali de la Purcreni;
- Coloanele de bazalt neovulcanic de la Racoul de Jos i Pdurea
Bogii;

89

- Specii de animale ocrotite:acvila de munte, orecarul comun, cocoul de
munte, capra neagr, ursul carpatin, rsul, etc. v. Conform O.U.G.nr.
236/2000 aprobat prin Legea nr. 462/2001, Institututl de Cercetri i
Amenajri Silvice a elaborat studiul Coridoare utilizate de speciile carnivore
mari (urs, lup, rs) pentru deplasarea acestora ntre masivul Piatra Craiului i
M. Bucegi.

T. 3.1. CALITATEA AERULUI

Poluarea aerului n judeul Braov este monitorizat de IPM Brasov pentru trei
poluanti gazosi ( NO
2
, SO
2
si NH
3
) in cinci puncte din mun. Brasov, particule
sedimentabile in 25 30 de puncte din judet si particule in suspensie intr-un punct din
mun. Brasov. Concluziile care rezult din msurtorilor respective sunt urmtoarele :
NO
2
: la valorilele medii anuale s-a inregistrat depasirea normei sanitare intr-un
singur punct (SC Tamiv SA - 52 g/mc). Valorile masurate in celelate puncte, desi
suntsub norma sanitara, sunt destul de ridicate relevand fondul general de poluare
cu NO
2
al zonei; Valorile maxime de surt durat nu evideniaz depasiri ale
normelor sanitare. Principalul responsabil al poluarii cu NO
2
este considerat traficul
auto. Variaia valorilor 1999 2001 evideniaz un proces n scdere.
SO
2
: la valorile medii anuale s-au evideniat valori pana la 58 g/mc (norma
sanitara: 60 g/mc); Valorile maxime de surt durat nu evideniaz depasiri ale
normelor sanitare. Principalul responsabil este considerat C.E.T. Brasov care arde
carbuni. Variaia valorilor 1999 2001 arat o tendinta ascendenta. Se banuieste si
o scadere a calitatii gazului metan folosit in industrie si la centralele termice.
NH
3
: valorile medii anuale sunt sub norma sanitar ; Valorile maxime de surt durat
sunt sub norma sanitar; Variaia valorilor 1999 2001 arat o uoar cretere.
Particule sedimentabile: Valorile medii anuale msurtorile evideniaz n punctul
de recoltare SC Temelia SA Brasov valori de 228.15 g/m
2
luna (norma sanitara =
17 g/m
2
luna) cu frecventa de depasire a normei de 75 %, n punctul de recoltare SC
Fareb SA Brasov valori de 36.5 g/m
2
luna cu frecventa de depasire a normei
sanitare de 66.6 %. In punctul de recoltare Hoghiz valori de 38.99 g/m
2
luna cu
frecventa de depasire a normei sanitare de 23.4 %.
Particule in suspensie: Valorle medii anuale evideniaz depasiri ale normei anuale
(75 g/m
3
) cu valori medii de 136 g/m
3
; Valorile maxime de surt durat
evideniaz depasiri ale normelor pe 24 h (150 g/m
3
) cu o frecventa cuprinsa intre
4.76% si 70 %, si valori ale concentratiei momentane (CMA =500 g/m
3
) de 370
g/m
3
. Principalul responsabil al poluarii cu pulberi este traficul auto.
T.3. PROTECIA I
CONSERVAREA MEDIULUI

90

Fa de datele existente la IPM Braov, n studiul de fa s-a urmrit realizarea unei
zonri a polurii aerului pentru determinarea arealelor cu risc pentru mediu. Deoarece
reteaua de puncte de masurare a calitatii aerului in judetul Brasov este foarte rar
Estimarea valorilor de noxe emise in atmosfera s-a fcut pe baza unei simulri
numerice. n acest sens s-au folosit metodologiile EEA/EMAEP/CORINAIR Programul
COPERT III pentru sursele mobile i US EPA/AP-42 (AIR CHIEF Versiunea 8.0, 2000
pentru sursele stationare.

Datele de intrare in model au constat din cantitatile de combustibili fosili folosite
pentru anul 1999, cantitatile de produse finite rezultate pe tipuri de industrie, structura
populatiei (630.702 de locuitori, din care 156.097 in mediu rural), intensitatile de trafic pe
cele 8 drumuri nationale care strabat judetul, datele meteorologice pe 20 de ani de la
statiile meteo din zona, parametrii fizici ai surselor de emisie (cosuri).

Rezultatele sunt prezentate in harti de concentratii pentru 3 poluanti considerati a
avea valorile cele mai mari: NO
2
, particule in suspensie si CO ( pentru valorile maxime
pe 30 de minute s-au considerat emisiile din sezonul rece si cele anuale).

Evaluarea impactului asupra receptorilor sensibili din zona de influenta, pentru
protectia acestora, s-a facut in raport cu valorile limita si valorile de prag prevazute de
legislatia nationala ( Legea 655/2001, STAS 12574/1987, OM 756/1997) si UE,
transpusa in legislatia nationala si urmand sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2003 OM
592/25.06.2002) .

Rezultatele simularii sunt urmatoarele:
Poluarea cu NO
2

Concentratiile maxime pe 30 ating cele mai mari valori, intre 200 350 g/m
3

(depasind CMA si VL - UE) in zona mun. Brasov. Valori de pana la 150 g/m
3
se
inregistreaz in zona Victoria Fagaras. In zona Hoghiz valorile sunt cuprinse
intre 50 si 75 g/m
3
. In localitatile rurale concentratiile nu vor depasi 10 g/m
3
.
De-a lungul drumurilor nationale concentratiile se vor situa intre 200 si 400 g/m
3

.
Concentratiile medii anuale, vor atinge cele mai mari valori, intre 20 40 g/m
3

(egala cu CMA si VL UE), in zona mun. Brasov si a oraselor invecinate. In zona
Fagaras Victoria, concentratiile se vor situa intre 10 si 20 g/m
3
. In zona
Hoghiz valorile vor fi cuprinse intre 5 si 10 g/m
3
. De-a lungul drumurilor
nationale concentratiile se vor situa intre 10 si 25 g/m
3
.

Poluarea cu particule in suspensie
Concentratiile maxime pe 30 vor atinge cele mai mari valori, intre 200 550
g/m
3
(depasind CMA si VL - UE) in zona mun. Brasov. Valori de pana la 120
g/m
3
se vor inregistra in zona Victoria Fagaras. In zona Hoghiz valorile sunt
cuprinse intre 70 si 150 g/m
3
. In localitatile rurale concentratiile nu vor depasi 40

91
g/m
3
. De-a lungul drumurilor nationale concentratiile se vor situa intre 10 si 20
g/m
3
.
Concentratiile medii anuale, vor atinge cele mai mari valori, intre 30 60 g/m
3

(sub CMA si VL UE), in zona mun. Brasov si a oraselor invecinate. In zona
Fagaras Victoria, concentratiile se vor situa intre 10 si 20 g/m
3
. In zona
Hoghiz valorile vor fi cuprinse intre 15 si 30 g/m
3
. De-a lungul drumurilor
nationale concentratiile se vor situa intre 2 si 5 g/m
3
.
De asemenea vor exista depasiri ale normelor sanitare pentru PM
10
atat pentru
mediile pe scurta durata (24 h) cat si pentru cele anuale in zona mun. Brasov

Poluarea cu CO
Concentratiile maxime pe 30 vor atinge cele mai mari valori, intre 400 600
g/m
3
(nedepasind CMA si VL - UE) in zona mun. Brasov. Valori de pana la 300
g/m
3
se vor inregistra in zona Victoria Fagaras. In zona Hoghiz valorile sunt
cuprinse intre 50 si 200 g/m
3
. In localitatile rurale concentratiile nu vor depasi 60
g/m
3
. De-a lungul drumurilor nationale concentratiile se vor situa intre 400 si
600 g/m
3
.

Concluziile evalurii poluarii judetului Brasov sunt urmatoarele :
o Mun. Brasov si localitatile limitrofe (Sacele, Cristian, Codlea si Rasnov) se afla sub
impactul unei poluari deosebit de ridicate, cu frecvente depasiri ale normelor sanitare
pentru NO
2
si particule in suspensie dar si cu valori ridicate la toti ceilalti poluanti
investigati. Principalul responsabil este traficul rutier, nivelul scazut de tehnologizare a
industriei din zona (industrie poluanta si cu consumuri energetice mari), CET Brasov ce
functioneaza pe carbuni, centralele termice - in general depasite moral, si pentru
mun. Brasov proastele conditii de dispersie a poluantilor atmosferici: zona se afla intr-
o depresiune.
o Localitatile Fagaras si Victoria se afla sub impactul unor poluanti ce provin in special din
industria chimica si care, chiar si la concentratii mai scazute, prezinta un risc major
asupra sanatatii populatiei.
o Zona Hoghiz se afla pe o curba descendenta in privinta poluarii aerului in special cu
particule in suspensie datorita modernizarii sistemului de productie de la Romcim
Lafarge, singura sursa majora de poluare cu particule din zona ramanand exploatarea
de suprafata din apropiere si care, in conditii meteorologice nefavorabile (vant puternic
si seceta) determina antrenarea prin eroziune eoliana a particulelor.
o Circulatia pe drumurile nationale judetene (in special pe DN 1) determina niveluri
ridicate ale concentratiei de NO
2
.
o In localitatile rurale apar probleme legate de poluarea aerului in anotimpul rece datorita
folosirii lemnelor si a carbunilor si datorita inaltimii mici a cosurilor de evacuare (de la
sobe).

92

T.3.2. CALITATEA APELOR

Apele de suprafa

Conform datelor Inspecoratului de Protecia Mediului Braov calitatea apelor de
suprafa a fost analizat conform Ordinul Ministrului Apelor i Proteciei Mediului nr.
377/2001 i al STAS 4706/88 i este redat n tabelul de mai jos:

SITUAIA POLURII APELOR DE SUPRAFA
Rul
Indic.
regim
oxigen
Categoria
Concentraia
medie
ponderat
CBO5
CC-Mn
CCO-Cr
Gradul de
mineralizare
Categoria
Indicatori
toxici i
specifici
Categoria

Olt
Intrare jude III nesemnificativ
I II
Ieire jude III nesemnificativ
I II
Ghimbel
Amonte Rnov
I Uoar scdere
Amonte confl. Brsa
III uoar I Degradat
Brsa
Amonte Zrneti degradat Scdere I Degradat
Aval SC Celohart
Zrneti
degradat
Scdere
spectaculoas
I II
Amonte confl. Olt III Scdere I II
Pnicel-amonte confl. Brsa II Scdere I II
Canal Timi amonte confl. Ghimbel
III
Scdere I Degradat
Vulcnia aval St. epurare COLOROM Degradat Cretere
I
Degradat
Turcu amonte St. tratare COLOROM I I I
Hamaradia Vulcnia amonte confl. Olt Degradat Staionar I III
Crizbav amonte captare Primria
Feldioara
I I I
Homorod la Rupea Gar III Scdere I II
Racovia amonte confluena contra
canal acumularea Voila
III Scdere uoar I II
Corbul Ucei amonte confluena Olt

Degradat
Cretere la CCO-Cr
I
Degradat
Ucea amonte confluena Olt II scdere I II
Ucea, Ucioara, Pojorta, Brescioara i
Vitea amonte captare VIROMET
VICTORIA
I
I
I

93
n ultimii trei ani s-a constatat :
- mbuntirea calitii apelor curgtoare la indicatorii de oxigen cu excepia Oltului la
Hoghiz; la grupa indicatorilor de mineralizare s-a pstrat ncadrarea la categoria I-a ; la
grupa indicatorilor toxici i specifici se constat de asemenea o mbuntire;
- din punct de vedere fizico chimic s-a mbuntit n timp calitatea apelor de suprafa
din jude. Aceasta se datoreaz realizrii unor noi staii de epurare, a modernizrii i
reabilitrii celor existente (Braov) precum i reducerii activitii industriale a unor
ntreprinderi poluatoare .

Apele subterane

Zonele cele mai afectate sunt:
- Victoria Ucea - poluarea stratului acvifer freatic s-a produs prin descrcarea
indirect a apelor uzate de ctre SC VIROMET Victoria. n urma analizelor
efectuate s-au nregistrat valori critice la nitroderivai i CCO-Cr.
- Codlea - poluarea stratului acvifer freatic s-a produs prin descrcarea
indirect a apelor uzate de ctre SC COLOROM Codlea. n urma analizelor
efectuate s-au nregistrat valori critice la nitroderivai, CCO-Cr, amoniu,
azotai, azotii.
- Fgra - poluarea stratului acvifer freatic s-a produs prin descrcarea
indirect a apelor uzate de ctre SC NITRAMONIA Fgra. n urma
analizelor efectuate s-au nregistrat valori critice la nitroderivai, CCO-Cr,
amoniu, azotai, azotii, fosfor.
- Rotbav - poluarea stratului acvifer freatic s-a produs prin descrcarea
indirect a apelor uzate de ctre CNU Sucursala Feldioara. n urma
analizelor efectuate s-au nregistrat valori depite ale activitii globale la
forajul F
3
i F
4
Rotbav.
n general, n urma analizelor efectuate, s-a constatat c apa din nici unul din
forajele monitorizate din jude nu este potabil, nencadrndu-se n prevederile STAS
1342/91. Chiar i apa din forajele F13, F14 Prejmer i F10 Braov, care capteaz apa din
acelai strat acvifer ca i frontul de captare Hrman-Prejmer, prezint depiri fa de
limitele maxim admise pentru apa potabil la indicatorii: amoniu, azotii, fosfai, CCO-Mn i
fier ionic total. Menionm c frontul de captare Hrman-Prejmer este una din sursele de
alimentare cu ap potabil a oraului Braov.
Stratele acvifere de adncime au apa cu nivel ascensional, aceasta stabilindu-se la
adncimi de cca. 40 m. Forajele executate n Zona Bod, CET Braov, au pus n eviden
existena acestor strate care conin ap care se ncadreaz n limitele STAS 1342/91 de
potabilitate .

Captri importante

94
Sistemul de drenaj vertical Hrman-Prejmer este compus din 48 foraje cu
adncimi de 35-45 m ce alimenteaz cu ap potabil Braovul i Scele. ncepnd din anul
1987 din forajele de exploatare s-a extras un debit selectiv constant de cca. 730 l/s. n
anumite perioade, la cererea Companiei de Ap Braov, debitul de exploatare a ajuns la
maximum 1500 l/s. Cele din Zona Hrman-Prejmer nu sunt folosite n totalitate ci, n funcie
de cererea de ap a Municipiului Braov.
Forajele din perimetrul est Prejmer sunt, n general, folosite tot timpul anului
(foraje cu debite de exploatare mare, cca. 50 l/s i o calitate foarte bun a apei
freatice).
Fronturile de captare Hrseni - Ssciori este compus din 100 puuri cu adncimi
de 40-60 m care alimenteaz Combinatul Chimic i oraul Fgra. Debitul
furnizat este ntre 800-1000 l/s, iar apa se ncadreaz la toi indicatorii fizico-
chimici i bacteriologici n limitele de potabilitate.

Al imentarea cu ap
Din cele 42 comune numai 20 au alimentare cu ap n sistem centralizat. n
principal sursa de ap o reprezint captrile de izvoare i apa subteran (vezi
tabelul)

Populaia din comunele ce nu au sistem de alimentare cu ap centralizat se
alimenteaz individual din pnza freatic poluat prin intermediul puurilor steti
sau din apa izvoarelor (vezi plana).

Canalizarea

La nivelul judeului situaia canalizrii (vezi tabelul) i tratrii apelor uzate (vezi
tabelul) este urmtoarea:

Debitul staiilor de epurare (mii
m
3
/an)
APA REZIDUAL EPURAT
(mii m
2
/an)
urban 65.522 61.396
rural 358 685
TOTAL 65.880 62.081

n general, sistemul de canalizare i procesul de epurare al apelor
uzate nu este suficient dezvoltat. n mediul urban, procesul de epurare al apelor
uzate se desfoar la parametrii proiectai n toate oraele cu excepia oraului
Zrneti, unde capacitatea staiei n funciune este depit. De asemenea,
staiile de epurare sunt depite moral cu excepia celei a municipiului Braov.

95

T.3.3. CALITATEA SOLULUI

Prezena pe teritoriul judeului a unor uniti variate de relief determin o
difereniere altitudinal a condiiilor climatice (vezi variaiile nregistrate la cele
cinci staii meteorologice Vf. Omul, Predeal, Bod, Braov i Fgra), a etajrii
vegetaiei i deci a variaiei i complexitii calitii nveliului de sol, astfel :
- n depresiunea Braovului se ntlnesc soluri aluviale, soluri gleice i
humicogleice, soluri brune cu orizont de pietri la mic adncime iar pe
piemonturi, pn la contactul cu muntele, soluri brune podzolite,
eumezobazice i argiloviale podzolite;
- n depresiunea Fgraului domin solurile brune, brune-podzolite, aluviunile
i solurile gleice;
- n M-ii Fgpra domin solurile humico-feriiluviale, brune acide, brune
podzolite etajate altitudinal;
- n zonele de lunc se ntlnesc soluri aluvionare tipice, freatic umede.

Gruparea terenurilor dup pretabilitatea la folosina arabil :

Categoria de
folosin
Suprafaa Clasa de fertilitate
ha I II III IV V
Arabil 188.179 1.291 11.086 40.544 60.588 4.670
Puni + fnee 177.231 798 2.704 59.083 100.025 14.621
Livezi 1.799 - - 412 1.141 246
Vii +pepiniere 188 - - - 176 12
altele
TOTAL
SUPRAFA
AGRICOL
297.397 2089 13.790 100.039 161.390 19.549
% 100 0,7 4,6 33,6 54,5 6,6

Din datele analizate rezult c :
- suprafeele agricole cu soluri fertile este foarte mic (clasa I i II = 5,3 %);
- terenurile afectate de fenomene de degradare cu pretabilitate mijlocie la
agricol (clasa III) ca i cele cu pretabilitate slab i cu limitri severe pentru
cultura de cmp (clasele IV i V) au ponderea cea mai mare (94,7 %)
- avnd n vedere structura terenului arabil pe clase de bonitate (nota medi =
40) se poate trage concluzia c aprovizionarea cu elemente nutritive este
slab fiind necesare msuri de corectare;

96
- din datele existente se poate aprecia c n medie suprafaa judeului este
supus unui tratament chimic odat la trei ani ceeace nu d motive de
ngrijorare;

Conform Raportului I.P.M.Braov privind Aspecte ale sntii mediului n judeul
Braov 2002 rezult c zonele de risc sub aspectul deteriorrii solurilor sunt urmtoarele :
Zona eroziunilor de suprafa nsumeaz o suprafa de 38.000 ha iar arealele cele mai
importante sunt n localitile Cincu - 1800 ha, Drueni 1750 ha, Grnari 1400 ha,
Perani 1200 ha, Rotbav 1200 ha, Ticusul Vechi 120 ha, Valea Timiului 1100
ha.
Zona alunecrilor de teren nsumeaz 423 ha, arealele cele mai importante fiind pe
teritoriul localitilor Cincu 300 ha, Galai 235 ha, Homorod 200 ha, Rosnov 200
ha, Crihalma 185 ha.
Zona depunerilor de deeuri industriale nsumeaz 29 ha, cele mai mari suprafee fiind
n municipiul Braov localitatea Zizin 10 ha, localitatea Prejmer circa 10 ha,
localitatea Hoghiz 2,5 ha.
Zona depunerilor de deeuri menajere nsumeaz circa 16 ha, cele mai mari suprafee
fiind n localitile Braov 4 ha, Zrneti 2 ha, Budila 1,5 ha
Depozitele de deeuri din localitile urbane i rurale nu funcioneaz conform
legislaiei polund solul i apele subterane i de suprafa.
n vederea mbuntirii calitii solurilor n prezent s-au executat lucrri de
mbuntiri funciare:
Lucrri de irigaii pe suprafee mai mici de 1000 ha nsumnd circa 2700 ha
(2,3 % din arabil);
Lucrri de desecare care acoper 81.300 ha (68,8 % din suprafaa arabil) n
zonele Hrman Prejmer, Bod, Crizbal, Brsa Vulcnia, Vldeni
Dumbrvia Feldioara, rul Olt Snpetru Apaa, Homoridul Mare, Veneia
ercaia, ercaia Mndra, Sebe Mndra, Terasa Fgra, Netotu
Breaza, Breaza Smbta, Vitea - Ucea;
Lucrri de combatere a eroziunii solurilor care acoper 50.040 ha (9,3 % din fondul
funciar) n zonele Vrghi Augustin, Etalon Apaa, Snpetru Apaa Stg, Trlung,
Hrtibaciu superior, Lua Hreni, Veneia ercaia, Sona Halmeag, ercaia
Mndra, Ticu Cobor, Cozd, Homorodul Mare, Palas, Screafa Buneti, Homorodul Mic.

Din datele existente la I.P.M. Braov pentru anul 2002 rezult o serie
de vtmri :
- la 15 % din arborii monitorizai datorit insectelor i paraziilor;
- la 20 % din exemplare datorate factorilor antropici;

97
- la 30 % din exemplarele de foioase datorit secetei i la 15% datorit
reziduurilor industriale (bradul i gorunul 5835 ha);

T.3.4.DEEURILE

Deseurile de tip urban sunt deseurile reprezentate de: deseuri menajere produse
de populatie, deseuri de tip menajer produse de agentii economici, deseuri din servicii
municipale (deseuri stradale, deseuri din piete, deseuri din gradini, parcuri si spatii
verzi), deseuri de materiale din constructii si demolari, namol rezultat din epurarea
apelor uzate orasenesti.
In judetul Brasov ciclul de viata (de la generare pana la depozitare finala) al
deseurilor cuprinde urmatoarele faze: colectarea deseurilor de la producatori (populatie,
agenti comerciali, namol de la statiile de epurare); compactarea deseurilor (in anumite
cazuri); transportul la rampa si depozitarea finala. In multe cazuri, in special in zonele
rurale, populatia isi transporta cu mijloace proprii deseurile pe depozitele de deseuri (atat
amenajate, cat si neamenajate - salbatice). Fluxul deseurilor nu cuprinde, in momentul de
fata, nici un fel de tratare a deseurilor.

Agentii comerciali care se ocupa de recuperarea si reciclarea deseurilor
primesc astfel de deseuri direct de la populatie sau de la agentii economici
contra cost. In categoria materialelor recuperabile si reciclabile intra hartia,
cartonul si metalele feroase si neferoase, n judetul Brasov existand ase agenti
economici care recupereaza si recicleaza aceste materiale, respectiv :
CELOHART S.A. Zarnesti hrtie i carton, REMAT Braov hrtie, carton,
feroase, neferoase, SC Ape limpezi SRL metale feroase, acumulatori, SC Rad
SRL hrtie, Rusu RMW SRL hrtie i carton, CompElectroRic deeuri
metalice) n anul 2000 s-au recuperat si reciclat cca. 5-6 t hartie si carton si
137.619,9 t metal. Unitatile care valorifica aceste deseuri sunt urmatoarele:
Industria Sarmei Campia Turzii, Siderurgica Hunedoara, Metrom Brasov,
Electrical-mas Brasov, Neferal Bucuresti.
Cantitatea estimata de deseuri urbane (t) pentru anul 2000
Tipuri de deseuri Cod
deseu
2000
Deseuri menajere colectate de la populatie 200301 153.306,72
Deseuri menajere colectate de la agenti
economici
200301 22.284,75
Deseuri din servicii municipale
deseuri stradale
deseuri din piete
deseuri din gradini, parcuri si spatii verzi

200303
200302
200200
36.179,68

Namol de la epurarea apelor uzate orasenesti 190805 7.178,68

98
namol din fosele septice 200304
Deseuri de materiale din constructii si
demolari
170000 1.255,17
TOTAL GENERAL 220.205,00

Compozitia deseurilor menajere
Provenien
ta/compoz
itie
Hartie,
carton
%
Sticla

%
Metale

%
Plastice

%
Textile

%
Materiale
organice
%
Al tel
e

%
Total

%
Mediu
urban
17.4 5.3 4.3 19 8 32 14 100
Mediu
rural
7.9 6.6 5.1 10.9 6.2 43.4 19.9 100
J udet
(medie
estimativa)
9 3 8 7 1 65-70 2-7 100
(conform planurilor urbane si comunale de gestiune a deseurilor si Planului
Judetean de Gestiune a Deseurilor)

Colectarea, transportul si depozitarea deseurilor urbane, precum si serviciile
aferente de salubrizare sunt asigurate prin organizarea de servicii publice in cadrul
Consiliilor locale (in special in zona rurala) sau de catre operatori de salubritate
specializati. In judetul Brasov exista aproximativ 27 operatori de salubritate, din care un
procent de 37 % sunt operatori integral privati.

Deeurile industriale sunt de o mare complexitate, o parte se recupereaz n
vederea valorificrii iar restul se depun n comun cu deeurile menajere i n depozite
unitilor respective. Categoriile de deseuri industriale periculoase rezultate de pe
teritoriul judeului Braov sunt evideniate n Tabelul anexat cu Lista unitilor
economice ce constituie poteniale surse majore de poluare (vezi Tabel)

Depozitarea deseurilor menajere i industriale

In prezent, in judetul Brasov exista 63 de rampe pentru depozitarea
deseurilor. Nici unul din aceste depozite nu este autorizat din punct de vedere al
protectiei mediului. Doar 25 % din aceste depozite sunt imprejmuite. Un singur
depozit are canal de garda si numai trei depozite sunt impermeabilizate. O treime
din aceste depozite sunt mixte, aici fiind depozitate atat deseuri menajere, cat si
deseuri de tip industrial.

99
In Tabelul nr. 2.2.5 - 1 este prezentata o situatie centralizata a depozitelor de
deseuri menajere din judetul Brasov.

T.3.5. EVALUAREA DISFUNCIONALITILOR
________________________________________________________________

Aerul
- Mun. Brasov si localitatile limitrofe (Sacele, Cristian, Codlea si Rasnov) se afla sub
impactul unei poluari deosebit de ridicate, cu frecvente depasiri ale normelor sanitare
pentru NO
2
si particule in suspensie, dar si cu valori ridicate la toti ceilalti poluanti
investigati. Principalul responsabil este traficul rutier, nivelul scazut de tehnologizare a
industriei din zona (industrie poluanta si cu consumuri energetice mari), CET Brasov ce
functioneaza pe carbuni, centralele termice - in general depasite moral, si pentru
mun. Brasov proastele conditii de dispersie a poluantilor atmosferici (zona se afla intr-
o depresiune).
- Localitatile Fagaras si Victoria se afla sub impactul unor poluanti ce provin in special din
industria chimica si care, chiar si la concentratii mai scazute, prezinta un risc major
asupra sanatatii populatiei.
- Zona Hoghiz se afla pe o curba descendenta in privinta poluarii aerului in special cu
particule in suspensie datorita modernizarii sistemului de productie de la Romcim
Lafarge, singura sursa majora de poluare cu particule din zona ramanand exploatarea
de suprafata din apropiere si care, in conditii meteorologice nefavorabile (vant puternic
si seceta) determina antrenarea prin eroziune eoliana a particulelor.
- Circulatia pe drumurile nationale judetene (in special pe DN 1) determina niveluri
ridicate ale concentratiei de NO
2
.
- In localitatile rurale apar probleme legate de poluarea aerului in anotimpul rece datorita
folosirii lemnelor si a carbunilor si datorita inaltimii mici a cosurilor de evacuare (de la
sobe).

Apa de suprafa

- Deversarea n apa de suprafa de ctre agenii economici i gospodriile
individuale ale cresctorilor de animale a apelor uzate insuficient epurate sau
neepurate;
- Unele cursuri de ap sunt ncadrate la categoria de potabilitate degrdat
(Brsa amonte de Zrneti i n aval de CELOHART, Vulcnia aval de
staia de epurare COLOROM, Hamaradia i Vulcnia amonte de confluena
cu Oltul, Corbul Ucii amonte de confluena cu Oltul, etc.)

Apa subteran

100
- Scderea calitii apei freatice datorit siturii ei foarte aproape de suprafaa
solului poluat . n niciunul din forajele monitorizate n jude nu se ncadreaz
n prevederile STAS 1342/91.

Alimentarea cu ap

- Din cele 42 comune numai 20 au alimentare cu ap n sistem centralizat;
- Populaia din comunele fr sistem centralizat de alimentare cu ap se
alimenteaz din pnza freatic poluat;

Ape uzate
- Din cauza degradrii staiilor de epurare, agenii economici deverseaz n
reeaua de canalizare ape uzate care nu se ncadreaz n parametri cerui de
norme;
- n general sistemul de canalizare i procesul de epurare a apelor uzate este
deficitar.

Solurile
- sunt afectate de eroziuni de suprafa (localitile Cincu, Drueni, Grnari,
Perani, Rotbav, Ticusu Vechi, Valea Timiului) (38.000 ha);
- zona afectat de alunecri de teren se situiaz n aria localitilor Cincu,
Galai, Homorod, Rosnov, Crihaia (4546 ha);
- solul este poluat de depunerile de deeuri industriale nsumeaz 29 ha.(cele
mai mari suprafee aflndu-se pe teritoriul localitilor Braov, Zizin, Prejmer,
Hoghiz) i de depunerile de deeuri menajere nsumeaz 16 ha.( cele mai
importante aflndu-se pe teritoriul localitilor Braov, Zrneti, Budila),
- zonele de mai sus se constituie n zone de risc sub aspectul degradrii
solurilor.

Deeurile
- In nici una din localitatile judetului nu sunt amenajate rampe ecologice.
- Apele pluviale cazute pe aceste deponii nu sunt colectate si epurate, existand
pericolul infiltrarii in panza de apa freatica. In plus apare fenomenul de
autoaprindere a deseurilor deoarece gazele rezultate din fermentatie nu sunt
colectate. Aceasta conduce la aparitia disconfortului in zonele invecinate
deponiilor. Aceste deponii constituie si un focar de infectii si boli.
- Exista localitati in care nu s-a organizat o colectare centralizata a deseurilor,
acestea fiind transportate la locul de depozitare de fiecare gospodarie in
parte.
- Un numar de 79.968 locuitori ai judetului nu sunt deserviti de operatori de
salubritate, ceea ce inseamna un procent de 12,72% din populatia judetului.
- Constituie o problema colectarea deseurilor menajere in localitatile situate in
zone montane, cu sate dispersate, unde caile de acces pe timp de iarna
devin impracticabile. De exemplu zona Predeal, Vama Buzaului.

101
- Un impact deosebit il au ambalajele din materiale plastice, textilele si unele
deseuri din lemn asupra mediului ambiant. Faptul ca acestea nu sunt
biodegradabile sau sunt foarte greu degradabile face necesara gasirea unor
solutii de colectare a acestora si a unor metode de reciclare a lor. La nivelul
comunitatilor mici acest lucru prezinta o importanta deosebita, pe de o parte
cantitatea de deseuri rezultata nu permite crearea unei unitati care s-ar ocupa
de colectarea, depozitarea si eventual reciclarea acestora, iar pe de alta parte
nu s-a ajuns la acel grad de civism care sa le faca sa respecte regulile de
functionare a unei retele de colectare selectiva a deseurilor, pentru ca
acestea sa poata fi valorificate. De aceea se impune gasirea unei solutii la
nivel microregional prin asocierea unor localitati apropiate care sa amenajeze
un spatiu de depozitare adecvat, care sa corespunda cerintelor actuale,
eventual chiar prin atragerea unor fonduri externe. Pana atunci trebuie gasita
o modalitate de imprejmuire a depozitelor existente pentru a impiedica
imprastierea de vant a deseurilor.

Concluzii
Aerul

In lumina celor prezentate la capitolele anterioare se delimiteaza clar trei zone
fierbinti sub aspectul poluarii aerului:
Zona centrala a judetului formata din mun. Brasov impreuna cu localitatile invecinate:
Sacele Cristian, Codlea si Rasnov. Datorita diversificarii ramurilor industriale,
traficului extrem de intens si densitatii mari a populatiei din aceasta zona este de
asteptat sa se regaseasca toata gama de poluanti atmosferici enumerata mai sus.
Zona central nordica a judetului formata din localitatile Hoghiz, Racos si Rupea.
Poluantul specific acestei zone este pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.
Responsabil este agentul economic S.C. Romcim Lafarge, nu atat prin emisiile de
la fabricarea cimentului (cosul este dotat cu un electrofiltru performant), cat mai ales
prin exploatarea de suprafata a materiei prime si prin emisii accidentale. Alti poluanti
specifici zonei sunt cei proveniti din arderea carbunelui si a deseurilor la cuptorul de
clincher (NOx, CO, SOx, Pb si alte metale grele).
Zona central vestica a judetului reprezentata de localitatile Fagaras si Victoria.
Poluantii specifici sunt cei din industria extractiva si cea chimica: COV, HAP, NH
3
,
NOx, SOx, etc). Cum multi dintre acesti compusi organici sunt de natura
cancerigena, zona necesita o monitorizare speciala.

Apele
Gospodrirea complex a resurselor de ap le-a grupat n trei sectoare teritoriale :
ara Brsei; Rupea-Homorod; Fgra.

Solul

102
- Zonele cu pericol de inundaii,eroziuni, alunecri sunt evideniate la capitolele de mai
sus.

T.3.6. PROPUNERI I RECOMANDRI
Diminuarea surselor de poluare

Aerul

n vederea reducerea emisiilor de poluani pn la ncadrarea n standardele
de calitate se impun urmtoarele :
Pentru zona municipiului Brasov :
- Construirea unei sosele de centura care sa preia traficul auto de tranzit (orasul este
practic sufocat de numarul mare de masini care il tranziteaza cu efecte grave
asupra poluarii aerului, solului, vegetaiei, poluarii fonice, sigurantei cladirilor i
pietonilor) ;
- Schimbarea combustibilui la CET Brasov deoarece arderea carbunelui intr-o
centrala situata in mediu urban este periculoasa prin emisiile in atmosfera ;
Pentru toate zonele urbane intens poluate :
- Modernizarea tehnologiilor din industria locala in scopul reducerii emisiilor
atmosferice; Introducerea taxei asupra emisiilor in atmosfera ;
- Utilizarea de sisteme de retinere si neutralizare la cosurile de evacuare a
noxelor in atmosfera in special pentru industria chimica din zona
Fagaras Victoria ;
- Modernizarea parcului auto (in special a celui de mare tonaj) prin trecerea
la sistemele EURO 3 si dezafectarea autovehiculelor depasite moral.
- Un rol deosebit in respectarea calitatii aerului va reveni I.P.M.Braov care,
odat cu integrarea Romaniei in structurile europene si implicit prin
adoptarea noilor norme privind protectia aerului, va trebui sa decida
masurile necesare privind respectarea calitatii aeruli.

Apele

ncadrarea n normele de calitate a apelor de suprafa prin prevenirea
descrcrii apelor uzate de la agenii economici care nu se nscriu n norme ;
Combatere a polurii stratelor acvifere de mic i medie adncime prin :
- prevenirea descrcrii la suprafaa solului a apelor uzate, n special n
localitile rurale, prin extinderea sistemelor de canalizare centralizat,
- introducerea obligativitii pentru cresctorii de animale de a transforma
dejeciile animaliere n composturi, iar depozitarea lor pe cmp s fie
monitorizat;

103
- Extinderea sistemului de alimentare cu ap centralizat a localitilor, pe
termen scurt ( 2002 2006) i pe termen lung ( 2006 . 2020). Cele mai multe
lucrri de investiii sunt prevzite n prima etap (vezi Tabel nr. 2.2.2.3 1 i
2.2.2.3 - 2);
Extinderea i retehnologizarea sistemului de canalizare precum i
modernizarea i eficientizarea procesului de epurare (vezi Tabel nr. 2.2.2.4 -
1 i 2.2.2.4 -2) n vederea ncadrrii n standardele de calitate a emisiilor de
poluani din apele evacuate de agenii economici.

Solul
Este necesar recuperarea terenurilor degradate prin :
- nlturarea surplusurilor de ap de pe terenurile agricole;
- Irigarea unor suprafee agricole aride;
- Recuperarea unor terenuri prin mpduriri, consolidri, terasare;
- Consolidarea unor versanti supui alunecrilor;
- Combaterea eroziunii de adncime a versanilor supui fenomenului de
ravenare (eroziunea dealungul vilor datorat apei de ploaie) ;
- Urmrirea agenilor economici care desfoar aciuni de depozitare,
comercializare i utilizare de substane fitosanitare;
- nchiderea i reconstrucia ecologic a carierelor de materiale de construcii,
haldelor de steril, depozitelor existente de deeuri neecologice
- Stoparea aciunilor de incendiere a punilor.

Deeurile
Cresterea nivelului de trai al populatiei va aduce schimbari majore in ceea ce
priveste gospodarirea deseurilor. Odata cu cresterea veniturilor se prevede cresterea
consumului la produse ambalate, ducand la o cantitate mare de deseuri de ambalaje, a
caror reciclare va trebui sa constituie cea mai importanta preocupare in acest domeniu.
- Este necesara gasirea unor metode de colectare a deseurilor pe categorii prin dotarea
localitatilor cu pubele si containere destinate acestei activitati si in paralel desfasurarea
de programe de constientizare a importantei colectarii selective la sursa a deseurilor in
randul populatiei.
- Reducerea cantitatii de deseuri depozitate in rampele controlate de deseuri care vor fi
construite in urmatoarea perioada prin colectarea selectiva a deseurilor, recuperarea si
reciclarea materialelor recuperabile (sticla, metale, hartie si carton, textile), recuperarea
materialelor organice;
- Organizarea de facilitati de compostare n mediul rural prin construirea in fiecare
gospodarie a unor platforme de gunoi de grajd care sa asigure fermentarea gunoiului,
dupa care acesta sa fie folosit exclusiv ca fertilizant natural. Locuitorii acestor zone
trebuie educati ca pe aceste platforme s se poat obtine un fertilizant de foate buna
calitate din orice fel de resturi vegetale care in prezent se arunca (frunze, tulpini de
diferite legume etc.).

104
- Pentru rumegusul rezultat de la prelucrarea lemnului se impune gasirea unor eventuali
beneficiari care il pot folosi pentru a produce diferite materiale (PFL, PAL etc.) s-au sa
fie folosit la incalzirea locuintelor.
- Realizarea de noi depozite de deeuri realizate dup norme de protecie a mediului;
- Solutia propusa din punct de vedere al fluxului de deseuri prevede ca etape:
o colectarea selectiva;
o preluarea de catre unitatile de recuperare si reciclare a materialelor
reciclabile (metale, hartie si carton, sticla, plastic);
o transportul deseurilor catre statia de transfer (unde este cazul) sau
catre depozitul controlat;
o compostarea fractiei organice;
o depozitarea deeurilor nededradabile n depozite ecologice.
In cadrul studiul Managementul regional al deeurilor n judeul Braov s-au
propus sase variante de arondare a localitatilor din judet fie pe statii de transfer, fie direct
pe depozit. In analiza variantelor s-a tinut cont de urmatoarele elemente:
amplasarea unor statii de transfer pe cat posibil in localitati importante, cu
o buna infrastructura a drumurilor, facilitandu-se astfel fluxul deseurilor
catre locul de depozitare. Statiile de transfer sunt prevazute cu scopul
colectarii deseurilor urbane din localitile izolate si greu accesibile, orase
mici si asezari rurale situate la distane mari de depozitele zonale;
gruparea mai multor localitati pe o statie de transfer astfel incat cantitatea
de deseuri ce tranziteaza statia de transfer sa fie de cel putin 2000 tone
anual, aceasta reprezentand minimul acceptat pentru a lua in calcul
construirea unei astfel de facilitati;
amplasarea depozitelor in apropierea localitatilor mari, pentru a reduce
costurile ce ar rezulta in urma transportului deseurilor pe distante mari;
depozitele deservesc minim 100.000 locuitori;

Ca urmare a analizei mai multor alternative din punct de vedere tehnico-
economic, alternativa cea mai fezabila pentru managementul regional in judetul
Brasov (Al ternati va E) propune organizarea judetului in doua zone de colectare
a deseurilor si ca urmare organizarea a doua depozite de deseuri, respectiv in
apropierea oraselor Brasov (pentru 500.000 locuitoro) si Fagaras (pentru
120.000 locuitori ). Pentru fiecare din aceste depozite sunt propuse cate doua
statii de transfer: pentru depozitul Brasov statii de transfer Zarnesti si Prejmer,
iar pentru depozitul Fagaras statii de transfer Hoghiz si Voila. Pentru aceasta
alternativa se propun, de asemenea, statii de compost care vor fi amplasate in
apropierea fiecarui depozit. Din punct de vedere al investitilor pe care le-ar
presupune, aceasta alternativa implica costuri mai reduse de investitii circa 21
milioane EURO.
n prezent in vecinatatea municipiului Brasov, in localitatea Sacele, se afla in
constructie un depozit zonal (investitie privata) pentru circa 450.000 locuitori.

105
Delimitarea zonelor ecologice fragile

Studiul Coridoare utilizate de speciile carnivore mari (urs, l up, rs) pentru
deplasarea ntre masivul Piatra Craiului i M. Bucegi, are drept scop conservarea
ecosistemelor, habitatelor, speciilor, diversitii genetice i a peisajului , ntre ariile
protejate Piatra Craiului i Bucegi. Studiul propune definirea coridoarelor dintre cele
dou zone permind protejarea faunei respective n vederea migrrii i dispersrii ntre
zonele de protecie i alte zone naturale pe termen lung, ciclic i zilnic, pentru hran,
adpost, etc. S-au determinat astfel trei coridoare :

- Coridorul I : se dezvolt sub forma a dou ramuri la NE i S de localitatea
Dmbovicioara i care se unesc ntre localitile Fundata i Podul
Dmboviei. Este constituit n cea mai mare parte din vegetaie forestier,
prezentnd dou zone de ntrerupere de 1 Km formate din fnee i mici
terenuri agricole.
- Coridorul II : este situat pe de o parte ntre localitile irna i Fundata iar
pe de alt parte ntre Moeciu de Jos i Moeciu de Sus. E constituit n
principal din trupuri separate de fnee i mici terenuri cultivate, vegetaia
forestier fiind slab reprezentat.
- Coridorul III : prezint alternativa ocolirii localitilor prin spaiul agricol
dintre Tohanul Nou i Bran, fiind compus n cea mai mare parte din
vegetaie forestier continu.

Delimitarea zonelor naturale protejate

Se constat c, rezervaiile din judeul Braov pot avea un rol deosebit pentru
conservarea genofondului naional, acestea adpostind eantioane
reprezentative ale unor ecosisteme deosebite, cu o biodiversitate mare, cele mai
multe cu o stare de echilibru bun i o apreciabil valoare tiinific i
peisagistic. In condiiile actuale cnd activitatea antropic este tot mai intens i
cnd ntlnim la tot pasul situaii de simplificare a structurii biocenozelor,
respectiv reducerea drastic a speciilor ce le compun ( Ex : ca urmare a unor
lucrri hidrotehnice din lungul Oltului i a Rului Negru, completate cu extinderea
terenurilor agricole, unele mlatini care fuseser declarate rezervaii naturale
Stupini au disprut, excesul de umiditate fiind eliminat prin drenuri), se impune
conservarea celor rmase.

* Conform Deciziei nr.124 / 02.11.1995 a Consiliului Judeean Braov,
modificat prin Hotrrilor nr. 9/03.02.1997 i 79/2000 au fost delimitate 26
de rezervaii naturale protejate pentru a ocroti spaii rmase aproape de
starea natural de echilibru a acestora.
* Abordarea sistemic complex a acestor rezervaii naturale, declarate
anterior i reconfirmate, s-a fcut n studiul realizat de Academia Romn
Institutul de Geografie Zonele Naturale protejate din Judeul Braov Faza
1998 Definirea geosistemelor i localizarea rezervaiilor i Faza 1999

106
Studiul sistemic a 26 rezervaii din judeul Braov. Repartiia rezervaiilor
naturale protejate pe uniti de relief este prezentat n anexe.

T.4.1. ZONIFICAREA TERITORIULUI

Reconsiderarea organizarii judetului in cele trei zone ( Tara Barsei, Tara
Fagarasului si Tara Rupei) care au o fundamentare istorica, economica si
culturala :
- Tara Barsei zona muntoasa, cu profil mixt, dens locuita si
populata, cu concentrare masiva in nordul zonei ;
- Tara Fagarasului zona premontana la nord, cca 30%, cu profil
mixt, preponderent agrar, relativ stabila ;
- Tara Rupei zona de podis, cu migratii accentuate, profil agrar si
probleme in teritoriu.

Rezolvarea problemelor de zonificare functionala in teritoriu in ceea ce
priveste zonele de risc natural, ecologic, tehnologic, a zonelor poluate, a
zonelor cu deficiente de apa, etc, precum si a problemelor legate de
cadrul natural-peisagistic, tehnic-organizatoric, baza materiala, zonele de
maxima atractivitate, disponibilitati de teren si posibilitati de investitie.
Precizarea marilor culoare integrate de circulaie, transport i comunicaii
Delimitarea zonelor din extravilanele localitilor care, datorit calitilor
proprii, nu vor fi incluse n niciun circuit utilitar, viitoare rezerv pentru
situaii speciale
Monitorizarea zonelor extravilane destinate dezvoltrii activitilor de
producie i servicii, realizrii de locuine de vacan, extinderii
gospodriilor comunale
Zonarea funcional a fondului forestier de protecie i agrement, cu
evidenierea ariilor de extindere, care necesita lucrari de replantare si a
celor care contribuie la redresarea mediului natural.
Valorificarea pdurii ca element constitutiv al marelui peisaj si valorificare
spatial- configurativa a cadrului montan specific prin masuri de evitare si
diminuare a impactului vizual negativ asupra peisajului

T.4.2. BILANUL TERITORIAL

Pe baza datelor furnizate de Direcia Judeean de Statistic rezult c a
sczut cu 0,1% ponderea terenurilor agricole, crescnd cu aceleai 0,1% teritoriul
T.4. RETEAUA DE
LOCALITI IN
TERITORIU

107
afectat construciilor. In ceea ce privete fondul forestier pare c nu au intervenit
modificri, dei se tie c exportul de material lemnos a crescut. Se constat, de
asemenea, ponderile relativ reduse ale terenurilor afectate circulaiilor i
intravilanelor. In acest context, se sugereaz urmtoarea evoluie a bilanului
teritorial , bazat pe conceptul de dispersare concentrat a localitilor :

- O cretere sensibil a terenurilor impdurite n mod real pentru echilibrarea
dintre natural i mineral la nivel de regiune i susine economia turistic,
- O uoar extindere a terenurilor afectate intravilanelor (mai ales prin
creterea zonelor cu locuine secundare) i reelei de circulaie (dup
realizarea autostrzii Bucureti-Braov-Sibiu i a traseelor Expres )
- O relativ mrire a suprafeelor (oglinzilor) de ap (ndeosebi prin realizarea
lacului de acumulare Veneia de pe Olt)
- O reducere echivalent a terenurilor cultivate (agricole i pomicole, prin
renunarea la cele slab productive)

Aceste modificri de bilan teritorial s-ar plasa mai cu seam n Tara
Fgraului i Zona (Tara) Rupea unde ar trebui ncurajate amplasarea de
zone de activiti, concentrarea locuinelor de vacan, localizarea
amenajrilor de sport i agrement precum i a reelelor de loisir i distracie
pentru turism. Concomitent s-ar reduce presiunea cantitativ asupra Trii
Brsei unde ar urma s creasc pdurile de protecie, ntre altele i prin
realizarea unui green-yellow belt n jurul municipiului Braov. In felul
acesta activitile, rezidena secundar etc. ar putea pune accentul pe
creterea calitii n condiiile unei gospodriri mai strnse a terenurilor.

BILANT TERITORIAL
1

1992 2002
HA % HA %

TEREN AGRICOL, din care :

297.519

55,5

297.367

55,4
o arabil
o livezi, vii
o pasuni, fanete
118.175
2.888
176.456
22,0
0,6
32,9
118.151
2.749
176.467
22,0
0,5
32,9

TEREN NEAGRICOL,din care:

238.790

44,5

238,942

44,6
o paduri
2

o ape
o drumuri
o constructii si curti
o altele
199.315
6.645
6.391
17.576
8.865
37,2
1,2
1,2
3,2
1,6
199.315
6.645
6.391
17.726
8.865
37,2
1,2
1,2
3,3
1,6
TOTAL GENERAL
536.309 100,0 536.309 100,0

1
Sursa: Directia J udeteana de Statistica
2
Suprafaat destinata padurii, nu neaparat impadurita.

108
Este de precizat c din teritoriul ocupat de cldiri i curi (suprapus ntr-o
msur cu teritoriul intravilan) de c.17726 ha, c. 1200 ha (echivalnd cu c.7,0%)
sunt propuse s aibe statut de zon construit protejat (cf. Studiilor de
delimitare a zonelor construite protejate din localitile judeului Braov.) In ceea
ce privete zonele protejate naturale (incluse n teritoriul agricol i n teritoriul
ocupat de pduri, nsumnd 375782 ha) acestea acoper c. 12453 ha (nelund
n considerare alte 830,0 ha excluse din suprafeele iniiale ale rezervaiilor
aprobate prin HCJ), ceea ce echivaleaz cu c.3% din teritoriul menionat.

T.4.3. DEZVOLTAREA RETELEI DE LOCALITATI

Setul de propuneri pornete de la considerarea principiului privind dreptul
echilibrat la dezvoltare a tuturor colectivitilor din jude. In plan teritorial
aplicarea principiului se traduce prin sprijinirea dezvoltrii mai accentuate a celor
2 zone retardate (Tara Fgraului i, mai ales, Tara Rupei) concomitent cu
temperarea dezvoltrii n cantitate a Trii Brsei (care este aproape de atingerea
nivelului de saturare) unde se propune punerea accentului pe ameliorarea
calitativ.

Aceasta nseamn c o serie de activiti, funciuni, procese din Tara
Brsei i vor crea dubluri, derivate n Tara Rupei i Tara Fgraului (care
reprezint c. 20% respectiv 30% din teritoriul judeului). Unele servicii
administrative, de sntate, nvmnt la nivel judeean se pot transfera la
Fgra i Rupea, alte funciuni i vor crea filiale acolo. Se sugereaz ca
dezvoltarea zonelor cu case de vacan ale populaiei din Tara Brsei s fie
ndrumat n prile de nord i vest ale judeului.

In sprijinul echilibrrii nuanate, subsidiare a procesului de dezvoltare a
celor 3 zone componente ale judeului, se propune stimularea unor contacte
funcionale ntre ele, contacte ctre care se pot ndrepta energiile evolutive.
Relaionrile funcionale vor putea lua foma unui parc tiinific n partea de sud-
vest (unde s-ar exploata existena Universitii Transilvania), a unei reele de
amenajri de distracii legate cu concentrarea turistic din Tara Brsei, reele
dezvoltate n nord ntre Feldioara i Rupea i a unei zone de sport i agrement
facilitate de existena viitoare a lacului de la Veneia, contactnd Zona Rupea cu
Tara Fgraului, dar fiind accesibil i din Tara Brsei. In acest context se au n
vedere urmtoarele propuneri:

Organizarea statutului administrativ al unor localitati, prin trecerea lor in
categorii superioare, conform PATN-ului. Poiana Brasov poate deveni
oras si orasul Rupea poate deveni oras de importanta regionala si cu rol
de echilibru in reteaua de localitati, conform PATN ; de asemenea Baile
Homorod pot deveni statiune balneo-climaterica ; Rupea impreuna cu
Homorod, Hoghiz si Ungra pot accentua rolul de polarizare si revigorare in
zona de nord a judetului ;

109
Realizarea unui echilibru din punct de vedere al omogenitatii retelei de
localitati, al structurii si repartitiei localitatilor in teritoriu ; astfel, in zona
denord, Tara Rupei, trebuie constituit un nucleu polarizator puternic care
sa echilibreze zona de sud a sistemului urban, constituita din Municipiul
Brasov si localitatile vecine ;
Realizarea unor centre polarizatoare rurale dotate corespunzator, mai ales
in zona de nord, in Tara Rupei ; echiparea localitilor rurale viabile la
nivel urban, schimbarea statutului celor mai dezvoltate (Prejmer,
Trlungeni),
Dezvoltarea unor relatii de cooperare intre localitati ;
Eliminarea zonelor de conflict functional si Imbunatatirea relatiilor intre
zone functionale compatibile;
Stabilirea unor prioritati si repartizarea in profil teritorial a principalelor
investitii din programelor de dezvoltare a dotarilor si echiparilor tehnico-
edilitare;
Comasarea comunelor odata cu depopularea masiva a unor localitati
(Cincu, Soars, J ibert, Ticusu, Comana, etc);
Pastrarea ierarhizarii satelor pe categorii de marime ale populatiei , in
limitele celei prezentate in cadrul analizei situatiei existente, datorita in
special fenomenului de stagnare si descresterea populatiei care va afecta
evolutia demografica a judetului;
Propunerea unei noi configuratii spatiale a retelei de localitati, axe de
dezvoltare si relatii prioritare de importanta locala:un culuoar Est-Vest pe
traseul Sercaia-Mandra-Fagaras-Beclean-Voila-Ucea , pentru a
contrabalansa configuratia spatiala existenta in sud-ul judetului, de tip
concentrat a Mun icipiului Brasov si vecinatatilor sale;
Sustinerea economico-sociala a localitatilor situate in nordul judetului, in
special a celor in care se manifesta fenomene demografice negative;
Gestionarea mixitatii functionale in teritoriul urban si cel extraurban;

T.4.4. LOCUIREA

Reconversii functionale ale fondului locativ excedentar parasit, de mare
valoare arhitectural-urbanistica si folosirea eficienta a fondului locativ
excedentar, ramas in urma depopularii in zona Rupea ( Cincu, Soars,
J ibert, Ticusu, Comana
3
, etc) si in unele zone din Tara Fagarasului, prin
marirea confortului si/sau prin folosirea pentru locuintele temporare de
vacanta sau de week-end;
Fondul de locuinte existent necesita lucrari de reparatii si modernizari,
pentru ridicare sigurantei si confortului locuirii, precum si renovarea
fondului vechi locativ valoros din centrele localitatilor si integrarea
acestora in actiunile de reconstructie ;

3
Vezi plansa Reteaua de Localitati Situatia existenta si disfunctii.

110
Monitarizarea arealelor de locuinte de vacanta si interzicerea construirii lor
in zone naturale protejate ;
Asigurarea necesarului de teren destinat constructiei de locuinte, in
intravilanul sau in terenul administrativ, ( dupa caz ), localitatilor in care
este necesara cresterea suprafetei locuibile ( Paraul Rece , Timisul de
sus, Bod, Hoghiz, Lunca Calnicului, Vama Buzaului, in care s-au
inregistrat cresteri semnificative de populatie) ;
Monitortizarae densitatilor construite, exprimate prin parametrii spatiali ai
dezvoltarii zonelor de locuit, respectiv forma urbanistica si tipologia
constructiva ;
Pastrarea celor doua conceptii spatial-arhitecturala si spatial-urbanistica,
concretizate in forme ale locuintelor de tip compact sau deschis;

T.4.5. DOTARI PUBLICE CU ROL TERITORIAL

Dezvoltarea sistemului de dotari publice de interes teritorial ;
Imbunatatirea repartitiei dotarilor si echipamentelor sociale in teritoriu;
Ridicarea parametrilor cantitativi si calitativi, care influenteaza activitatea
si distributia teritoriala ;
Mentinerea si/sau dezvoltarea ( marirea capacitatii sau infiintarea de noi
unitati) dotarilor sociale( sanitare, de invatamant si cultura), la nivel teritorial ;

Invatamant :

Stimularea dotarilor de invatamant la nivel teritorial ( licee, scoli
postliceale, tehnice si profesionale, etc), in noi centre ( Rupea ) sau in
localitatile unde capacitatile sunt depasite( Brasov) ;
Infiintarea de dotari de invatamant suprateritoriale : pol de cercetare-
inovare-informare ;
Transformarea unor dortari scolare excedentare in scoli polarizatoare ,
in comunele constituite din sate cu numar mic de elevi ;
Dezvoltarea altor forme de invatamant facultative de diferite grade
( scoli de vara, tabere de creatie, seminarii, etc) ;

Sanatate :
Necesitatea descentralizarii unitatilor sanitare si de asigurari sociale ;
Corelarea capacitatii dotarilor sociale cu numarul utilizatorilor din zonele
respective ;
Plafonarea capacitatii spitalelor din Municipiul Brasov si incurajarea
diversificarii si specializarea dotarilor sanitare in Rupea si in comunele din
Tara Rupei ;
Reteaua de asistenta sanitara va dezvolta cu precadere dotari
reprezentate de dispensare, cabinete medicale de familie si farmacii in
domeniul de stat sau privat, care ar trebui directionate spre centrele de

111
polarizare propuse ;
Realizarea unei zone balneare in zona centrala a judetului , acolo unde
exista potential in Tara Rupei ( Baile Homorod si Rodbav) ;
Propunerea de noi dotari de sustinere a categoriilor defavorizate si
persoane cu handicap ( centre de asistenta sociala specializate).

Sport-Agrement si Servicii :
Noi unitati de prestari servicii si comerciale en gros, cu rol de tampon intre
productie si distributie si amplasarea lor in raport cu axele majore de
comunicatie si cu pietele de desfacere ;
Propunerea unui pol de distractie-agrement si servicii diversificate in
nord-vestul Tarii Barsei, in sud-estul Tarii Rupei sau pe un teritoriu aflat la
limita celor doua zone, pentru gasirea unui pol alternativ de
descongestionare a zonei urbane Brasov ;

T.4.6. PATRIMONIUL CONSTRUIT

Evaluarea disfuncionalitilor
La nivel judeean se constat o difereniere a disfuncionalitilor pe zone
(ara Brsei, ara Fgraului, zona Rupea) din punct de vedere al cauzei i
gravitii. Situaia cea mai critic pare a se concentra n zona Rupea, ea fiind
ceva mai bun n ara Fgraului, ndeosebi n ara Brsei cu centrul n Braov.
Prioritile actuale, datorate recesiunii economice, determin neglijarea ori
subevaluarea unui sector cu rol important n viitoarea industrie turistic

Principalele cauze ale situaiei critice a patrimoniului cultural rezid, pe de-
o parte, n recunoaterea (nerecunoaterea) inventarului acestuia, i pe de alta,
n modestia resurselor financiare afectate punerii n valoare a monumentelor
ansamblurilor i siturilor istorice. Clarificarea statutului de proprietate (inclusiv a
celei publice judeene) legat de recunoaterea drepturilor i obligaiilor
deintorilor de patrimoniu cultural, este departe de a se fi ncheiat. Dimensiunea
redus a resurselor financiare (mai puin din bugetul de stat, ceva mai mult din
contribuii private) este i rezultatul considerrii sectorului ca fiind unul care
consum fonduri, nu produce profit.
*

Utilizarea cu destinaie funcional i indirect, prin activiti turistice, nu
produce nc fondurile de autontreinere. Din punct de vedere turistic lipsesc, n
mare msur, elemente ale infrastructurii conexe (reeaua de acces, sistemul de
indicare, amenajrile de punere n valoare, produsele de popularizare, artizanatul
corelat etc.). Situaia se datoreaz, n parte, lipsei de pregtire specifice a
administraiei de publice i a proprietarilor.
n concluzie, n eforturile sale de dezvoltare, judeul Braov nu beneficiaz
de patrimoniul su cultural pe msura mrimii, diversitii i calitii acestuia.

*
De fapt, n judeul Braov , datorit zestrei sale istorice, ncasrile din turism include o cot parte generat
de existena patrimoniului cultural

112

Spre un viitor posibil

Obiectul final n domeniul patrimoniului cultural const n reducerea sa la
forma iniial n condiiile unor destinaii adecvate care s permit utilizarea sa la
nivel de confort optim, potrivit regulilor economici sociale de pia, de care
proprietarii (deintorii) calificai i responsabili.Un asemenea obiectiv nu poate fi
atins dect treptat i local cu contribuia activ a proprietarilor, administraiei
publice locale, organizaiilor obteti (ONG) i ministerului Culturii i Cultelor.

Pentru nceput se cer mediatizate cazurile care se afl ntr-o situaie
avantajat (Biserica Neagr, Biserica Sf. Nicolae-chei i Complexul Cetuia
din Braov, mnstirea Smbta, ansamblul bisericesc fortificat Prejmer, Cetatea
Rnov). Experiena specific n managementul cultural poate face obiectul unor
schimburi de experien.

ntr-o prim faz, schimburile de experien se cer focalizate pe o reea
redus de cazuri-pilot
**
. Aici n cadrul parteneriatului dintre proprietari (deintori)
i administraia public, un sprijin substanial trebuie s-l acorde Consiliul
Judeean i Ministerul Culturii i Cultelor. La derularea parteneriatului trebuie
invitai s asiste i proprietari sau administratori de monumente din localiti mai
puin avantajate (din zona Rupea i ara Fgraului).

Pentru atingerea n faze a obiectivului, pe lng fondurile publice (centrale
i locale) i alte faciliti, trebuie atrase i alte resurse. Acestea pot proveni din
donaii i sponsorizri, din veniturile proprietilor (retrocedate), din sprijinul
organizaiilor de emigrani (HOG) , a locatarilor cu care s-au ncheiat nfriri, din
programe specifice europene sau naionale (regionale, judeene). n acest sens,
Consiliul Judeean se va ghida dup o strategie i politici adecvate.

Aceste acte trebuie ntocmite de structura judeean de specialitate cu
sprijinul administraiei locale i a organizaiilor guvernamentale.

Propuneri:

Valene sociale

Problematica patrimoniului cultural este diferit abordat de deintori
(proprietari), populaia localitii i funcionarii publici. Proprietarii trebuie s fie
informai n legtur cu statutul cultural al proprietii imobiliare (prin adrese, prin
actul de retrocedare, de vnzare cumprare, prin cartea construciei etc.),
inclusiv cu drepturile i obligaiile adiacente.

**
Bisericile ceti de la Viscri i Circu, complexul de Conace de la Budila, cetile de la Rupea i Racos,
ansamblul Cetii Fgra

113

De asemenea, este important ca populaia s fie iniiat n privina valorilor
culturale existente n localitate i a responsabilitilor ce-i revin mai ales fa de
patrimoniul public. n judeul Braov obligaia iniierii specifice rezult i ca
urmare a modificrilor sociale a structurii socio-demografice a multor localiti
(ndeosebi din zona rupea, mai puin din ara Fgraului) prin emigraie,
transfer sau ruralizare.

Un rol important n informarea i educarea proprietarilor i populaiei
revine administraiei i organizaiilor obteti (ONG) judeene i locale. Structura
judeean a Ministerului Culturii i Cultelor trebuie capacitat i responsabilizat
n mai mare msur. Un rol important revine nvmntului care poate deschide
apetitul tinerelor generaii pentru cunoaterea i mbogirea patrimoniului
cultural local. Constituirea i existena activ a ONG n domeniu vor reflecta n
final gradul de contientizare a problematicii monumentelor n rndul populaiei i
sprijinul acordat de administraia public.

Condiii economice

Administraia, proprietarii i investitorii, populaia, trebuie convini c
patrimoniul cultural poate s aduc profit prin utilizare adecvat i c, n paralel,
poate constitui o parte important a bazei materiale a industriei
turistice.Utilizarea fondului de monumente corespunde principiilor dezvoltrii
durabile i se nscrie n preocuparea de protecie a mediului nconjurtor.

Cum n destule localiti din judeul Braov (ndeosebi n zona Rupea, mai
puin n ara Fgraului) exist cldiri vechi prsite (mai mult, folosite drept
carier de materiale) se pune problema gsiri unor destinaii. Soluia se justific
de oarece n alte localiti se constat o lips accentuat de spaiu cldit (pentru
locuine permanente sau de vacan, pentru activiti de producie ori servicii,
pentru diverse instituii). Drept care trebuie adoptat procesul de degradare i
trecut la conservarea cldirilor pn la gsirea unor destinaii conforme cu
obligaia de folosin eliberat de Ministerul Culturii.

La stabilirea destinaiilor (eventual n sistem de burs) sunt de preferat
ofertele avantajoase, care pe lng garantarea securitii i conformaiei
monumentelor, contribuie la punerea acestora n valoare, ntre altele, prin
includerea n circuitul economic. Pentru atragerea ofertanilor generoi este de
sugerat deintorilor (persoane juridice i fizice) acordarea de faciliti adecvate.
ntre posibilele faciliti se numr, statutul statutul de utilizare (nchiriere,
concesionare, mproprietrire etc.), reducerea sau anularea taxelor i
impozitelor, asisten tehnic, i aa mai departe.

Situaia cea mai avantajoas pentru diferitele componente ale
patrimoniului Cultural (monumente, ansambluri, situri) este inclus n sistemul

114
activitilor turistice. Monumentele pot prelua destinaii specifice (de cazare,
alimentaie public, ntrunire, expunere) i pot face parte din trasee generale i
specializate (turism cultural, religios, industrial, muzeistic etc.). Sub acest aspect,
municipiul Braov ofer o experien important, care, completat cu programele
iniiate sau n curs de desfurare la Prejmer i Viscri (cu ansambluri
monumentale nscrise n lista patrimoniului mondial) poate construi model de
urmat. Condiiile de urmat const n identificarea mediatizrii, garantarea
accesibilitii, existena infrastructurii pentru cazare i mas, dublarea cu produse
de artizanat, ameliorarea condiiilor de agrement
***
etc.

Aspecte teritoriale

Chiar dac n cazul componentelor patrimoniului cultural chestiunea
amplasamentului propriu zis nu se mai pune, intervin alte probleme de factur
teritorial (accesul, vecintatea, vizibilitatea etc.) nainte de toate, ns, se
impune evidenierea la faa locului a Listei Monumentelor istorice n sensul
marcrii cldirilor (prin sigla simbol) i delimitrii (n cazul zonelor protejate,
conform cu studiile deja elaborate).

O problem aparte o reprezint delimitarea i marcarea zonelor (fiilor,
culoarelor, plafoanelor) de protecie fizic i estetic. Cum destule zone de
protecie care (care presupun condiii nuanate de construcie) depesc limitele
teritoriilor administrative sau intravilane cooperarea intercomunal, inclusiv
monitorizarea de ctre consiliul Judeean devine indispensabil. n aceeai
categorie vor intra peisajele culturale, care (potrivit recent ratificatei Convenii
europene a peisajului) vor trebui adugate la inventarul existent (care nu este
exhaustiv)
****
.

Dup marcarea n spaiu a obiectivelor, impune facilitarea (treptat) a
accesului la ele. n plan teritorial aceasta implic o reea adecvat de circulaie i
transport (rutier, feroviar, eventual aerian i dece nu fluvial). Pentru destule
localiti din zona rupea i ara Fgraului trebuie ameliorate condiiile de
accesibilitate, care actualmente nu sunt nici directe, i nici comode. n paralel,
trebuie instituit un sistem clar i coerent de semnalare i indicare a obiectivelor
incluse n trasee turistice curente.
n legtur cu reeaua de acces vor trebui rezervate (prevzute)spaii
pentru dotrile (cazare, alimentaie), echipamentele (informare) i amenajrile
conexe (parcaje, benzinrii, staii ntreinere etc.).

***
n aceast categorie intr i manifestrile periodice sau ocazionale al cror subiect poate exploata
elemente istorice, geografice, etnografice etc., locale.
****
n context este posibil s fie necesar revizuirea traseului unor reele de infrastructur sau a unor
culoare de zbor (pentru avioane i helicoptere).

115
Toate aceste elemente trebuie incluse n planuri de amenajare a
teritoriului zonal (ara Brsei, zona Rupea, ara Fgraului) i intercomunal, ca
i n planurile urbanistice generale.

T.5.1. CI DE TRANSPORT RUTIER

Dezvoltarea i modernizarea reelei de ci de comunicaie reprezint un
element de baz n relansarea economic a judeului Braov, n creterea
calitii vieii populaiei, n nscrierea judeului n reeaua european de transport
Principalul obiect al lucrrilor de reabilitare l reprezint mbuntirea
infrastructurii de transport i a condiiilor de trafic rutier pentru ncadrarea
acestora n normele europene, precum i creterea capacitii portante a
sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece de la sarcina pe o osie de 10,0 t la
11,5 t, ncadrarea podurilor la clasa E de ncrcare, mbuntirea elementelor
geometrice ale drumurilor, construirea benzii a 3-a pe pante i rampe pentru
selectarea traficului greu, asigurare colectrii i evacurii apelor pluviale.
Strategia de reabilitare a drumurilor naionale elaborat de M.L.P.T.L. i
A.N.D. are ca obiectiv meninerea viabilitii reelei rutiere i reabilitarea
principalelor artere de transport rutier existente, n deosebi pentru drumurile
europene n scopul mbuntirii confortului i siguranei traficului.
Politica de liberalizare a transportului n Europa va atrage creteri din ce
n ce mai nsemnate ale traficului rutier, rezultnd o extindere a programului de
reabilitate de perspectiv pn n anul 2012 i dup. Pentru judeul Braov
programul prevede urmtoarele Drumuri naionale pentru lucrri de reabilitare:
DN 13 tronson Braov Dealul Bogata lim. jud. Braov (85,64 km)
etapa a II-a perioada 2001 2004 ;
DN 11 tronson Braov Bacu 180,00 km ,
DN 1 tronson Braov Sibiu 126,00 km ,
DN 73A tronson Predeal Rnov (34,00 km) ,
toate n etapa a V-a perioada 2005 2008 ;
DN 73 tronson Braov Piteti (133,00 km) etapa a VII-a perioada
2005 2008 ;
DN 10 tronson Buzu Braov (145,00 km) etapa a XIII-a perioada
dup 2012 .
T.5. INFRASTRUCTURI DE
TRANSPORT I COMUNICAII

116

Dup cum rezult din anexele la Legea nr. 71/1996 privind aprobarea
Planului de Amenajare a Teritoriului Naional Seciunea I - Ci de comunicaie,
prevede urmtoarele lucrri:
Autostrzi
- Bucureti Braov prin Rnov
- Braov Sibiu
- Braov Trgu Mure Turda Cluj-Napoca Bor
Drum expres
- Calafat Craiova Piteti Braov Bacu

Att traseele de autostrada, ct i drumul expres vor asigura o legtur
rapid i direct a judeului cu restul rii, precum i scurtarea duratei
deplasrilor, att a cltorilor, ct i a transportului de marf; reducerea
accidentelor de circulaie, reducerea consumului de combustibil; scderea
sensibil a uzurii tuturor componentelor autovehiculelor, etc.

In programul de reabilitare, extindere i modernizare a infrastructurii
rutiere de pe traseul coridorului IV Pan-European se nscrie i realizarea oselei
ocolitoare a municipiului Braov. oseaua ocolitoare se va realiza n dou etape:
etapa a I-a 4 km i etapa a II-a 15,4 km, cu dat de finalizare a investiiei n anul
2007. Realizarea ocolitoarei va duce la mbuntirea condiiilor de tranzit, a
legturii ntre principalele cartiere i platforme industriale pe distane minime, la
dezvoltarea economic a zonei adiacente ocolitoarei i la dezvoltarea zonei
metropolitan Braov.

Se recomanda considerarea unei singure ocolitoare pentru
Municipiul Brasov si Sacele . De asemenea , este recomandat sa se
creeze un singur culoar de transporturi si de comunicatii , in zona nord-
vestica spre Fagaras, grupat separat fara sa afecteze suprafete mari din
teritoriu.

De asemenea, trebuie intervenit i pe traseele drumurilor locale afectate
de alunecri de teren i de inundaii, pentru ca circulaia s se desfoare n
condiii normale.n tabelele de mai jos sunt menionate localitile n care reeaua
local, strzile, podurile sau calea ferat au avut i au de suferit de pe urma
alunecrilor de teren sau a inundaiilor.

Obiective afectate de alunecri
LOCALITATE DJ , DC PODURI I
PODEE
C.F.

DUMBRVIA - - 300 m
MOECIU - 1 -

117
RACO Drum forestier/drum
acces/teren agricol
- -
INCA VECHE DJ 104 A - -
PERANI DC 16 - -
OAR - 3 -
FELMER DC 14 - -
BRCU DJ 104 D/DC 11 - -
VAMA BUZULUI DC 49 - -
VOILA CRISCIOR DC 1 -
TOTAL 5 300 m

Obiective afectate de inundaii

LOCALITATE
DRUMURI
KM/CF
PODURI I
PODEE
REELE
STRADALE/KM
OBS.
Mun. BRAOV 2 5,6 Scurgeri de toreni
Or. PREDEAL /0,5 Scurgeri de toreni
Com. VAMA
BUZULUI
2,1/ 4 Scurgeri de toreni
Mun. BRAOV 15,0 Revrsare curs de ap
Or. SCELE 15,2 Revrsare curs de ap
Or.ZRNETI 1,3 Revrsare curs de ap
BUDILA 3,0 Revrsare curs de ap
POIANA 47,0 Revrsare curs de ap
RACO 3 4,0 Revrsare curs de ap
TRLUNGENI 4 13,0 Revrsare curs de ap
OAR 21 7,3 Revrsare curs de ap
BUNETI 6 10,0 Revrsare curs de ap
TELIU 8 4,5 Revrsare curs de ap
HOGHIZ 1 0,5 Revrsare curs de ap
TOTAL 2,5/0,5 49 126,4

Pentru reabilitarea reelei rutiere locale sunt necesare lucrri de
mbuntire a strii de viabilitate prin consolidarea i modernizarea tuturor
traseelor de drumuri judeene i comunale, prioritate acordndu-se celor care
asigur legtura ntre localiti, ct i a celor cu racord la drumurile naionale..

Programul guvernamental de intervenii prioritare, elaborat n 1997, care
prevedea mbuntirea cu prioritate a unor drumuri comunale de pmnt prin
pietruire, continu cu Strategia de pietruire a drumurilor comunale pe perioada
2002-2010. In lungime de 73,305km acestea sunt: DC 4 km 0+000 3+100, DC
8 km 0+000 7+200, DC 12 km 0+000 8+500, DC 13 km 0+000 5+100,
DC 14 km 5+440 20+540, DC 15 km 0+400 3+875, DC 16 km 2+596
7+596, DC 18 km 1+094 3+558, DC 50 km 3+000 3+300, DC 67 km
5+000 9+879, DC 73 km 0+000 3+113, DC 74 km 0+000 3+362,
DC 76 km 0+000 9+000, DC 77 km 0+000 2+712.

118
Pentru mrirea capacitii de circulaie sunt necesare i lucrri de art
cum ar fi:
- pasaje denivelate pe traseul noilor autostrzi i a drumului expres;
- pasaje superioare pe drumurile naionale la intersecia cu calea ferat;
- consolidarea podurilor de b.a. existente, cu deschiderea mai mare de 10 m;
- refacerea celor care nu asigur gabaritul de circulaie;
- refacerea podurilor de lemn cu deschiderea mai mic de 10 m
(reeaua local).

T.5.2. TRANSPORTUL FEROVIAR

n strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din Romnia
perioada 2001 2010, elaborat de Compania Naional de Ci Ferate S.A. n
martie 2001, este prezentat situaia dificil n care se afl infrastructura
feroviar din Romnia, datorat n principal din cauza unei finanri neadecvate
i imposibilitii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru
rezolvarea acestei situaii s-a elaborat un Program de dezvoltare pentru anii
2001 2010 care cuprinde:
programul de ntreinere al liniilor i lucrrilor de art
programul de ntreinere al instalaiilor SCB i electrificare
programul de reparaii capitale i modernizare
principalele programe de modernizare ale cii ferate
Judeul Braov este traversat de tronsonul de cale ferat Bucureti
Braov Sighioara care face parte din Coridorul IV Berlin Nurnberg Praga
Budapesta Constana Salonic Istambul, stabilit la Conferina Pan-
European a Transporturilor de la Creta din 1994 i reconfirmat la Conferina de
la Helsinki din iunie 1997.
Coridorul IV este multimodal, avnd o mare importan n structura
traficului derulat pe reeaua CFR. Cu precdere s-a optat i pentru modernizarea
instalaiilor de centralizare electrodinamice cu relee din staiile aflate pe coridorul
IV.
Principalele obiective prezentate n Strategia de dezvoltare elaborat de
Compania Naional de Ci Ferate i n Seciunea I Ci de Comunicaie sunt
incluse n programul de modernizare a infrastructurii feroviare din judeul
Braov:
Reabilitarea tronsoanelor feroviare aferente sectoarelor coridorului IV
pan-european de transport:

119
Linii cu vitez mare:
- Tronson Bucureti Braov (167 km) pn n 2004,
traseul Bucureti Comarnic n lucru, Comarnic Braov
traseu nou
- Tronson Braov Sighioara( 128,5 km) pn n 2008
Linie dubl pe traseu existent tronson Braov Miercurea
Ciuc
Linie simpl pe traseu nou tronson Zrneti - Cmpulung
Modernizarea instalaiilor de centralizare din principalele staii de
cale ferat situate pe coridorul IV:
- Centralizarea electric a staiei Braov (n execuie)
- Electromecanisme de macaz performante:
Tronsonul Bucureti Braov (167 km) pn 2004;
Tronsonul Braov - Sighioara (128,5 km) pn 2008.
Modernizarea la nivelul standardelor europene a staiei de cale
ferat Braov pn 2003
Extinderea reelei de comunicaie pe fibr optic :
- modernizarea reelei de telecomunicaii a societii CFR
S.A. prin introducerea cablelor cu fibr optic i a
echipamentelor digitale. Centrale locale finalizare 2002, n
staiile Braov i Predeal.
mbuntirea condiiilor de transport se realizeaz i prin asigurarea
unui parc de vagoane i locomotive, adaptate traficului uor pentru deservirea
transportului suburban i local.

T.5.3. ALTE MODALITATI DE TRANSPORT

Transport aerian i pe ap
Pentru mbuntirea traficului aerian P.A.T.N. Seciunea I Ci de
comunicaie, prevede construirea unui aeroport pentru traficul de cltori i
marf, eventual n zona Braov-Prejmer-Ghimbav sau pe alt amplasament mai
deprtat. Realizarea unui aeroport (n condiiile existenei altor 3 aeroporturi la
Bucureti, Tg, Mure i Sibiu la distane ntre 120-170 km. i a creterii vitezei de
circulaie pe calea ferat la 120-150 km/or) prezint avantaj ndeosebi pentru
transportul anumitor categorii de mrfuri i pentru turismul extern.

120
De asemenea, este de verificat n ce msur poate fi exploatat cursul
rului Olt pentru transportul turistic i de agrement, mai ales n situaia terminrii
lucrrilor la lacul de acumulare de la Veneia.
Transportul combinat
Terminalul de transport combinat de mrfuri din municipiul Braov, unul
din cele 11 terminale principale din ar, pentru o ct mai eficient funcionare va
trebui s beneficieze de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea transportului
combinat, obiective menionate n Strategia de dezvoltare pe perioada 2001
2005, elaborat n 2001 de Societatea Naional de Transport Feroviar de Marf
CFR Marf S.A. din care amintim cteva:
Acordarea de reduceri sau scutiri de taxe i impozite pentru
societile care i desfoar activitatea n domeniul transportului
combinat i acordarea de subvenii cilor ferate n domeniul
transportului combinat din surse externe, naionale i locale.
Acordarea unor subvenii de la bugetul de stat pentru reabilitarea de
modernizri i investiii n terminale din gestiunea CFR Marf.
Obinerea de aprobri pentru depirea tonajului pe ax n cazul
utilizrii transportului combinat.
Acordarea de ctre Ministerul Transporturilor a exceptrii de la
restriciile de circulaie pentru autovehiculele care realizeaz
transporturi combinate, att n localiti ct i n afara acestora.
Prin msurile prezentate n strategie se urmrete :
- adaptarea CFR Marf la cerinele UE
- meninerea actualei cote de pia
- ctigarea de noi clieni
- sporirea veniturilor i profitului
- ridicarea prestigiului CFR Marf pe plan intern i internaional.
Dezvoltarea transportului combinat constituie o prioritate a CFR Marf.

T.5.4. TELECOMUNICAII

ROMTELECOM duce o politic ce vizeaz creterea calitii serviciilor, a
vnzrilor i relaiilor cu clienii.
Datorit faptului c o mare parte a reelei telefonice ,n special cea
realizat nainte de 1991 este de slab calitate (cabluri cu izolatie de hrtie,
centrale manuale sau electromecanice), D.Tc Braov a urmrit s modernizeze
reelele n scopul aducerii acestora la parametrii tehnici necesari.

121
In acest sens s-au utilizat cabluri cu conductori de cupru i izolaie de
plastic (n reeaua de acces) ct i tehnologii noi (sisteme digitale de abonat,
accesul radio sau cablul cu fibr optic).Conform contractului cu OTE sunt
prevzute instalarea att a unor reele telefonice noi ct i nlocuirea celor vechi.
Se va urmri att extensia centralelor digitale (Braov, Fgra) i a reelei
aferente, ct i telefonizarea tuturor localitilor rurale .n localitile rurale montane se
va utiliza cu precdere sistemul telefonic prin acces radio.Acest sistem asigur
abonatului acces complet ntr-o reea flexibil i uor expandabil cu costuri iniiale
reduse.

T.6.1.SURSE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE

n perioada ultimilor 13 ani, datorit unei reduceri a necesarului de
energie electric la nivelul industrial, capacitile de producie ale Sistemului
Energetic Naional au acoperit necesarul de consum. n prezent, avnd n vedere
i reducerile de producie ale unor mari consumatori de energie electric din
jude, se poate spune c actualele capaciti de producie energetic asigur n
continuare necesarul de energie scontat. Se asigur de asemeni puterea
necesar n rezerv pentru executarea programelor de reparaii i ntreinere,
precum i pentru compensarea capacitilor ieite accidental din funciune.
n judeul Braov este de dorit s se continue lucrrile din programul de amenajare
hidroelectric, ntru ct aceste lucrri sunt importante pentru asigurarea mpotriva inundaiilor (
viituri).n faz de construcie avansat sunt hidrocentralele de la Fgra (27 MW), Avrig
(14,2 MW).
Amenajarea potenialului hidroenergetic este justificat de faptul c,
pentru CONEL ,problema principal este asigurarea resurselor primare de
combustibil.Dei cota energiei produse de centralele hidroenrgetice (la nivel de
ar) a fost de 15-20%, cea mai mare parte a beneficiului regiei s-a obinut din
vnzarea energiei produse de centrale hidroelectrice deoarece acestea realizeaz
un pre de cost mult mai redus dect preul mediu.

T.6. INFRASTRUCTURI
ENERGETICE

122

T.6.2. DEZVOLTAREA RETELELOR ELECTRICE

Strategia de dezvoltare a S.C. ELECTRICA S.A. se bazeaz pe
criteriul dezvoltrii durabile i are ca obiective:
a) Alimentarea tuturor clienilor n condiii de calitate i siguran la tarife adptate
economiei de pia i limitarea impactului asupra mediului.
b) Reducerea pierderilor de energie n reelele de distribuie.
c) Minimizarea costurilor de exploatare mentonan i reparaii.
d) Finalizarea aciunii de electrificare rural.
Reabilitarea reelelor electrice de nalt tensiune (400 Kv i 110 Kv).
Pn n anul 2005 sunt propuse a fi realizate n judeul Braov linii noi
LEA 110 Kv:
- nchidere bucl Malna Cpeni 22 km;
- racord staia de transformare ercaia(110/20 Kv)-10.8 km;
- racord staia de transformare Poiana (110/20 Kv) -7 k Staiile de
transformare vor fi supuse unor lucrri de retehnologizare i
modernizare prin nlocuirea ntreruptoarelor pe partea de 110 Kv cu
ntreruptoare cu hexaflorur de sulf (SF6) sau vid.
De asemenei se vor crea bare de 20 Kv n staiile de 110 Kv/6 Kv pentru
trecerea la tensiunea de 20Kv.
Amplificri i extinderi sunt prevzute a se realiza la staiile eracaia,
Braovul Vechi, Bod, Ucea (2 x 10 MVA), Bartolomeu, Zizin.
Staiile de transformare vor fi treptat informatizate n scopul conducerii
operative informatizate (staiile Braov Centru, Hidromecanica Rulmentul).
Reabilitarea reelelor electrice de distribuie i joas tensiune.
Dezvoltarea reelelor de medie i joas tensiune n urmtorii ani va
urmri att reabilitarea celor existente ct i alimentarea noilor consumatori ce
vor apare (casnici i teriari).Deoarece n multe localiti reelele locale au un
grad de uzur ridicat, se impune restaurarea acestora, urmrindu-se mai multe
obiective cum ar fi:
a) nlocuirea reelelor subterane de distribuie public i a posturilor de
transformare care n prezent funcioneaz la tensiunea de 6 Kv, cu
reele de 20 Kv i nlocuirea echipamentelor din posturile de
transformare cu echipamente de 20 Kv (introducere posturi de 20/0,4
Kv tip RMU cu izolaie n SF6 sau vid).
Pn n anul 2005 este prevzut realizarea a 37 km LES 20 Kv.

123
b) reducerea volumului de reele de joas tensiune n mediul urban i
rural prin mrirea numrului de de posturi de transformare uscate de
putere mic i mijlocie (gama de puteri 250 - 400 KVA) de - 20/0,4 Kv.
Scopul final este renunarea n timp la distribuia de joas tensiune i
trecerea la distribuia pe medie tensiune cu posturi de transformare de
putere redus, amplasate ct mai aproape de centrul de consum.
c) nlocuirea reelelor electrice aeriene de joas tensiune a
conductoarelor neizolate cu conductoare izolate torsadate.
d) mbuntirea mijloacelor de msurare i de urmrire a calitii i
consumului de energie electric .
e) modernizarea iluminatului public n localitile urbane i rurale ale
judeului.

T.6.3. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC

La nivelul judeului Braov, la sfritul anului 1999, erau alimentate cu energie
termic n sistem centralizat dou municipii (Braov i Fgra), patru orae (Codlea,
Scele, Victoria i Zrneti) i colonia Bod din comuna Bod.n cadrul regiunii Centru, ca
utilizator de energie termic n sistem centralizat, judeul Braov reprezint circa un sfert
din totalul energiei termice distribuite, la nivelul anului 1999.

Energie termic
distribuit n sistem
centralizat
TOTAL
[Gcal/an 1999]
Din care pentru POPULAIE

TOTAL
[Gcal/an]
Distribuit de uniti
ale administraiei
publice[Gcal/an]
Regiunea Centru 4.725.325 4.315.982 2.131.999
Judeul Braov 1.379.143 1.311.390 129.240
n municipii i orae
din judeul Braov
1.379.143 1.311.388 129.238
Municipiul Braov 1.165.364 1.108.803 56.561
Municipiul Ffra 117.137 109.614 7.523
Ora Codlea 19.585 19.335 250
Ora Scele 9.346 9.039 307
Ora Victoria 44.159 42.394 42.394
Ora Zrneti 23.550 22.203 22.203
Bod 2 2 2
Colonia Bod 2 2 2
Sursa datelor: C.N.S. 2000

Ca surs major de producere a energiei termice se menioneaz CET
Braov pe baz de hidrocarburi.n general, energia termic este produs n
sistem centralizat n centrale termice de zon, cvartal sau individuale.n sistem
individual, exist un numr foarte mare de utilizatori, n toate localitile judeului,
care i asigur energia termic necesar prin sobe cu combustibili solizi sau
gaze naturale.

124

Pentru a analiz complet i corect sunt necesare informaii / date actuale
referitoare la :
- resursele naturale existente n teritoriu;
- sursele de producere a energiei termice;
putere termic instalat
energie termic produs n anul 2001-2002
tipul i numrul echipamentelor utilizate
tipul i cantitatea combustibililor utilizai
- sistemul de transport
lungimea reelelor de transport i distribuie a energiei termice
puncte termice
- utilizatori
numr de utilizatori defalcai pe tip de funciuni(cosmic, social-edilitar,
individual, .a.)

Toate aceste date sunt necesare att la nivelul judeului ct i pentru
fiecare localitate n parte. Acestea pot i trebuie s constituie subiectul unor
studii de fundamentare.

T.6.4. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE I FLUIDE COMBUSTIBILE

n judeul Braov, la sfritul anului 1999, erau alimentate cu gaze naturale dou
municipii (Braov, Fgra), apte orae (Codlea, Predeal, Rnov, Rupea, Scele,
Victoria, Zrneti) i 13 comune (Ghimbav, Beclean, Bod, Buneti, Cincu, Cristian,
Dumbrvia, Feldioara, Halchiu, Harman, Hrseni, Holghiz, Mndra).
Volumul total de gaze distribuite la nivelul judeului Braov, la sfritul
anului 1999, a fost de 780.551 mii m.
Aceasta reprezint circa 26% din volumul total de gaze distribuite la
nivelul regiunii Centru i 6,6% cel distribuit la nivel naional.
Conform C.N.S. 2000, situaia alimentar cu gaze naturale a localitilor
judeului Braov, la sfritul anului 1999 a fost:

Lungimea conductelor de
distribuie a gazelor
naturale la 31.12.1999
[km]
Volum de gaze naturale distribuite [mii m]
TOTAL
Din care pentru uz
casnic
Regiunea Centru 6.258,7 3.012.768 1.063.140
Judeul Braov 1.061,5 780.551 261.038
Din care municipii i
orae
776 722.643 239.988
Municipiul Braov 378,5 379.291 149.355

125
Municipiul Fgra 84,0 127.151 31.591
Ora Codlea 41,7 50.079 11.876
Ora Predeal 51,2 14.175 6.485
Ora Rnov 32,0 8.886 7.244
Ora Rupea 31,2 3.520 2.439
Ora Scele 94,9 22.450 17.165
Ora Victoria 23,4 92.568 5.003
Ora Zrneti 39,1 24.523 8.830
Ghimbav 13,0 8.931 2.723
Beclean 35,2 1.289 1.229
Bod 12,0 14.841 2.295
Buneti 4,9 336 282
Cincu 10,9 725 641
Cristian 19,4 8.873 2.636
Dumbrvia - 79 -
Feldioara - 8.165 -
Halchiu 19,7 2.601 2.206
Harman 13,0 50 50
Hreni 12,3 77 77
Hoghiz 21,2 3.752 2.045
Mndra 31,4 2.061 1.999

Pentru analiza complet i corect a echiprii teritoriului din punct de
vedere al alimentrii cu gaze naturale i fluide combustibile, sunt necesare
informaii / date actuale referitoare la :
- resursele naturale cmpuri de gaze
- trasee magistrale
- reele de distribuie
- numr de localiti racordate la reelele de gaze naturale existente / n
perspectiv
- numr de consumatori
- volum de gaze naturale utilizate la nivelul anului, defalcat (cosmic, social-
edilitar, ageni economici, industrie)
- necesarul total / defalcat
- deficit
- probleme, disfuncionaliti
- previziuni

T.7.1. AMENAJAREA BAZINULUI HIDROGRAFIC

T.7. INFRASTRUCTURI PENTRU
GOSPODRIREA APELOR

126
Principalele obiective ale gospodririi apelor judeului au ca int
raionalizarea folosirii resurselor de ap disponibile, polurii. Concret, obiectivele
sunt:
realizarea unor noi surse de ap pentru asigurarea dezvoltrii
sistemului de alimentare cu ap n localitile urbane precum i
realizrii acestuia n localitile rurale;
reducerea cerinelor de ap prin retehnologizare, recirculare,
reducerea pierderilor de ap n reeaua de distribuie i contorizarea
consumului de ap;
reducerea polurii apelor prin dezvoltarea, modernizarea i construirea
staiilor de epurare;
atenuarea viiturilor i aprarea mpotriva inundaiilor a aezrilor
umane, a obiectivelor sociale i economice, a suprafeelor agricole i
a infrastructurii majore a teritoriului;
contientizarea populaiei privind importana lucrrilor care au ca
obiect apa i mobilizarea ei n aciunile de reducere i topare a polurii
apelor.
Realizarea obiectivelor propuse implic amenajarea bazinului hidrografic a Oltului
pe teritoriul judeului astfel:
1. Acumularea Veneia, care face parte din amenajarea complex a rului Olt.
Lucrarea a fost nceput n anul 1988; pn n 1997 s-a executat circa 15% din
valoarea total a lucrrii. n anul 1999 s-au mai executat 4,35 Km diguri, n zona
Hoghiz.Acumularea v-a avea n final un volum de 375 mil. m
3
ap, care vor fi utilizai
pentru producerea de energie electric, alimentare cu ap i atenuarea viiturilor.
2. Acumularea Pleia, amplasat pe prul Brsa. Va avea un volum de 9,5 mil.
m
3
ap, utilizai pentru alimentarea cu ap potabil i industrial a oraelor Zrneti,
Codlea, Rnov i a comunei Vulcan.
3. Supranlarea acumulrii Scele
Se propune mrirea volumului acumulrii de la 18,3 mil. m
3
la 26,0 mil. m
3
de ap.
Destinaia volumului de ap a municipiului Braov i a oraului Scele i producerea
de energie electric.
4. Acumularea Chichi Hrman, situat pe rul Olt.
Este acumularea temporar care, va avea un volum de 30 mil. m
3
, iar destinaia va
fi atenuarea viiturilor pe sectorul Smpetru Feldioara.
Derivaii.
1. Derivaia Nord Fgra Pecineagu

127
Derivaia are ca priz afluenii rului Olt (rul Sebe, rul Vitea), iar debuarea va
fi n acumularea Pecineagu situat pe rul Dmbovia n judeul Arge.Lungimea derivaiei
va fi de 33,0 Km i va tranzita 5m
3
/s.n prezent lucrarea este sistat, avnd executai circa
15 Km de galerii de derivaie.
Amenajri ale cursurilor de ap
n aceast categorie de lucrri intr regularizri ale cursului de ap, ndiguiri i
aprri de maluri, respectiv:
1. Completri pe cursul rului Olt i pe aflueni pe tronsonul Smpetru Raca.
Sectorul vizat are o lungime de 40,0 Km i va apra mpotriva inundaiilor localiti i
terenuri agricole.
2. Combaterea viiturilor toreniale n municipiul Braov pe praiele Cheu i
Poienilor. Zona aprat va fi n cartierele Schei i Nou. Lucrarea va fi n total 8,4 Km i va
cuprinde lucrri de regularizare, consolidri de maluri i bazine de retenie pentru aluviuni.
3. Regularizare consolidare pe valea Seac n intravilanul localitii
Budila.Sectorul propus are o lungime de 4,0 Km i cuprinde lucrri de regularizare, ziduri i
baraje pentru retenia aluviunilor.
4. Combaterea viiturilor toreniale de pe vile valea Morii, Ogrzii, Cernat din
oraul Scele.Lungimea total a lucrrilor este de 5,0 Km i cuprinde regularizri, ziduri i
14 baraje pentru reinerea aluviunilor.
5. Regularizarea prului inea i a afluenilor n comuna Poiana Mrului.Sectorul
are o lungime de 6,0 Km.
6. Regularizare ndiguire prul Fermer n arealul comunei Soars.Lucrrile
cuprind 10,0 Km diguri, 0,6 Km ziduri, refacerea a 5 poduri i construcia unuia nou.
7. Refacerea a 8 poduri cu seciuni necorespunztoare pe rul Olt, prul
Homorod i prul Seaca.
8. Regularizarea rului Zizin, aprri de maluri n intravilanul localitilor Zizin i
Purcreni, pe o lungime de 2,5 Km.
9. Aprri de maluri pe Prul Trlung n intravilanul localitii Trlungeni.
T.7.2. ECHIPAREA HIDROEDILITAR A LOCALITILOR
Obiectivele principale n strategia alimentrii cu ap i a canalizrii apelor uzate din
localiti sunt:
mbuntirea nivelului igienico-sanitar prin asigurarea apei potabile la nivelul
cerut de normativele n vigoare;
asigurarea alimentrii cu ap n sistem centralizat a tuturor localitilor urbane i
treptat a celor rurale;

128
educarea i contientizarea populaiei privind economisirea apei prin reducerea
pierderilor i a consumului exagerat precum i mobilizarea populaiei n aciuni
de reducere, eventual stopare a polurii surselor de ap.
Realizarea obiectivelor se face prin executarea de lucrri de reabilitare i
dezvoltare a sistemelor de alimentare cu ap i canalizare a apelor uzate.n localitile n
care nu exist aceste sisteme, realizarea lor se va face n concordan cu politicile de
dezvoltare a judeului.
Propunerile lucrrilor pentru reabilitarea i dezvoltarea sistemelor de alimentare cu
ap i canalizare sunt fcute pe baza legii nr.171/1997 privind aprobarea PATN
Seciunea a II-a Apa i a documentaiei transmis de Direcia Apelor din jude i anume:
1. Municipiul Braov
Este necesar alocarea fondurilor pentru mrirea capacitii de captare a apei,
prin supranlarea acumulrii Scele. Lucrarea este n execuie i are termen de finalizare
n anul 2003.
Reabilitarea reelelor de distribuie a apei potabile i a canalizrii apei uzate
pentru eliminarea pierderilor din reea i evitarea polurii apelor de suprafa i a pnzei
freatice.
Extinderea capacitii de epurare a apei uzate, astfel nct s dispar practica
deversrii surplusului de debit direct n emisar.
Completarea staiei de epurare cu treapta teriar (chimic) de epurare i
dezinfecie.
2. Municipiul Fgra
Finalizarea lucrrilor la staia de tratare a apei din sursa Sebe i a aduciunii
acesteia n reeaua de distribuie a oraului.
Reabilitarea reelelor de distribuie a apei potabile i a celor de canalizare a apei
menajere eliminndu-se astfel pierderile de ap potabil i poluarea apelor subterane i de
suprafa.
Extinderea acestor reele pn la acoperirea total a tramei stradale a localitii.
Retehnologizarea i extinderea staiei de epurare a apelor uzate.
Completarea cu treapt chimic a staiei de epurare.
3. Municipiul Scele
Conform anexelor din legea 171/1997 pentru localitate sunt prevzute urmtoarele
intervenii:
Mrirea capacitii de captare-tratare.
Mrirea capacitii de nmagazinare a apei potabil.

129
Reabilitarea i extinderea reelelor de distribuie a apei potabile i a canalizrii
apelor uzate eliminndu-se pierderile de ap din reea i poluarea apei.
4. Oraul Codlea
Asigurarea actualei cerine de ap a localitii prin:
- Realizarea acumulrii Pleia pe prul Brsa, care va asigura alimentarea cu
ap a oraelor Codlea, Rnov, Zrneti;
- Realizarea unui front nou de captare a apei subterane n lungul DJ Ghimbav
Codlea;
- Realizarea unei captri de ap subteran n prul Vulcnia i CF.
Mrirea capacitii staiei de tratare a apei captat din sursele de suprafa..
Reabilitarea i extinderea reelelor de ap potabil i canalizrii apei uzate pe
ntreaga tram stradal a oraului.
Extinderea i retehnologizarea staiei de epurare.
5. Oraul Predeal
Reabilitarea i extinderea reelelor de distribuie a apei potabile i a canalizrii
apei uzate.
Completarea staiei de epurare cu treapt chimic.
6. Oraul Rnov
Realizarea unei noi surse de ap pentru asigurarea cerinei actuale i eliminarea
restricionrilor n alimentarea cu ap. Direcia Apelor din jude i menine propunerea de
utilizare a prizei de captare Ghimbel, realizarea unei staii de tratare a apei i prelungirea
conductei de aduciune.
Extinderea reelei de canalizare.
7. Oraul Rupea
Extinderea reelei de canalizare.
Realizarea unei staii de epurare a apelor uzate.
8. Oraul Victoria
Mrirea capacitii la captare-tratare.
Mrirea capacitii de nmagazinare a apei potabile.
Reabilitarea i extinderea reelelor de distribuie a apei potabile i de canalizare a apei
uzate.

130
Extinderea staiei de epurare i completarea cu treapt chimic.
9. Oraul Zrneti
Mrirea debitelor la captare-tratare.
Reabilitarea i extinderea reelelor de distribuie a apei potabile i de canalizare a apei
uzate.
Reabilitarea i mrirea capacitii staiei de epurare.
Pentru mbuntirea sistemului de alimentare cu ap i canalizare existent sunt
necesare:
- executarea unui colector comun, care s preia apele uzate din zona Fundata, Moieciu,
Bran i satele aparintoare. Pentru epurarea acestora se propune i realizarea unei
staii de epurare;
- executarea unei captri de ap subteran n zona Bod Hlchiu, ntre praiele Brsa
i Homorod;
- executarea unei captri de ap subteran n lunca rului Olt, care va asigura apa
potabil pentru localitile Feldioara i Rotbav;
- realizarea acumulrii Zizin, pe prul Zizin, care va asigura alimentarea cu ap a
localitilor din zon.
Pentru localitile lipsite de alimentare cu ap se propune realizarea sistemului centralizat
de alimentare cu ap i canalizare a apelor uzate precum i realizarea de staii de epurare.

131

132

133

134

135

ANEXA 1

Lucrri de regularizare, ndiguiri, etc. (vezi tabel)

Oltul este principala artera hidrografica ce traverseaza teritoriul judetului de la est la vest,
pe o distanta de circa 210 km i care joaca rolul unei artere colectoare de prim ordin, primind
toate raurile ce-si aduna apele de pe inaltimile muntoase din jur. Pe teritoriul judetului, Oltul curge
aproximativ intre confluenta cu Raul Negru si pana la confluenta cu Ucea. Intre aceste limite,
Oltul primeste numerosi afluenti, dintre care mai importanti pe partea dreapta sunt: Aita, Baraolt,
Varghi s, Homorod, Felmer, Rodbav etc., iar pe stanga: Tarlung, Ghimbav, Barsa, Sercai a,
Sebes, Vastea.
Raurile care vin din nord, dinspre Podisul Transilvaniei (Homorod, Felmer, Rodbav etc.),
sunt alimentate mai mult din ploi. Pe sesul depresionar, un aport mare in alimentarea retelei
hidrografice il au si apele subterane. Cele mai mari cresteri au loc in aprilie - iunie, cand se
suprapune maximul anual de precipitatii cu perioada de topire a zapezilor.
Debitul Oltului, prin contributia afluentilor sai, este in medie de 30 m
3
/s la postul Feldioara si
creste la 49 m
3
/s la postul Fagaras. Conditionat insa de o serie de factori locali, si in primul rand
de cei climatici, in anumite perioade ale anului (primavara) debitul raului poate atinge valori foarte
mari. Astfel, debitele maxime, care in cele mai multe cazuri sunt de natura pluviala, au atins, in
ultimii 30 de ani, pentru asigurarea de 0,1%, la postul hidrometric Feldioara 700 m
3
/s, iar la
Fagaras 1 350 m
3
/s.
Teritoriile supuse cel mai frecvent inundaiilor sunt : Braov, Scele, Budila, Poiana
Mrului, Raco, Trlungeni, Soar, Zrneti, Buneti, Teliu, Hoghiz, Ungra, Comana, Pru,
ercaia, Mndra, Vama Buzului, Predeal.Pentru remedierea lor s-au executat unele lucrri :
pentru combaterea revrsrilor de cursuri de ape baraje de retenie aluviuni, diguri; pentru
combaterea viiturilor ziduri de sprijin i praguri. Au fost executate ample lucrri de regularizare
i ndiguire la o serie de aflueni ai r. Olt : Ghimbel, Vulcnia, Hamaradia, Brsa, Homorodul
Mare, Valea Mare, Felmerul, etc. Aceste lucrri sunt corelate cu lucrri de desecare n luncile cu
exces de umiditate i cu lucrri antierozionale pe versani .Pentru viitor sunt necesare fonduri
pentru lucrrile prevzute (recalibrri de albii, regularizri, amenazri de albii, ndiguiri, etc) (vezi
tabel).

Zonele cu eroziune a solurilor

Categoriile de degradri care afecteaz solurile judeului sunt :
- Soluri erodate 38.000 ha, din care 27.000 ha afectate de alunecri;
- Soluri cu pericol de eroziune 282.000 ha din care 97.000 ha sunt tzerenuri agricole
- Soluri aluviale 56.000 ha;
- Soluri acide 94.000 ha.
Avnd n vedere c suprafaa arabil reprezint doar 22% din total suprafa funciar, pe teritoriul
judeului s-au executat lucrri de mbuntire a potenialului productiv , ca i alte tipuri de lucrri de
mbuntiri funciare. Marea majoritate a lucrrilor fiind executate n 1990, este necesar ntreinerea lor.
Cele mai importante sunt urmtoarele :

Tipul amenajrii Suprafaa (ha) Localizare
T.8. ANEXE I BIBLIOGRAFIE

136
1. Irigaii 2653
2. Desecri 81.298 Hrman Prejmer, Bod,
Crisbal, Brsa Vulcnia,
Vldeni Dumbrvia Feldioara, Olt Snpetru Apaa, Homorodu Mare, V
ercaia, ercaia Mndra, Terasa Fgra, Netotu
, Breaza Smbta, Smbta Vitea, Vitea - Ucea
3. Combaterea eroziun 50.040 Vrghi Augustin, Etalon Apaa, Snpetru
Apaa, Trlung, Hrtibaciu super., Lua Hreni,
Veneia ercaia, Sona Halmeag, ercaia Mndra, Ticu
Cobor, Cozd, Homorodul Mare,
Palas, Screafa Buneti, Homorodul Mic
TOTAL 133.990

Zonele cu alunecri de teren
Zonele cu alunecri de teren, nsumeaz cca. 400 ha, sunt determinate de configuraia
ternului, condiiile climatice (precipitaii), procesele geomorfologice i procesele antropice
(ncrcarea suplimentar a terenului cu construcii, realizarea de cariere pentru extragerea de
materiale de construcii) i necesit msuri de remediere (modificarea configuraiei
GEOMETRICE,DRENAJE,ETC. Zonele cele mai afectate de alunecri de teren sunt : Buneti
Cri Mesendorf Roade Viscri, Cincu Tei Toarcla, Comana de J os Comana de Sus
Crihalma, Dumbrava Vldeni, Fundata, Jibert Dacia Grnari Lovnic Vleni, Lisa
Breaza, Mieru Arini Rodbav Brcu, Trlungeni, Ticusu Ticusu Vechi, Ticusu Nou
Comana, Vama Buzului, Voila Criscior (vezi tabel).
Zonarea seismic
Teritoriul judeului Braov se situiaz ntr-o zon cu gradul 6 7 de seismicitate.

Radioactivitatea

Principala surs este Uzina R Feldioara situat la 20 Km distan de municipiul Braov.
Monitorizarea se face prin Staia de radioactivitate Braov care face parte din reeaua naional
de supraveghere a mediului. n staie se supravegheaz, prin msurtori zilnice i lunare,
valoarea radiaiilor n aer, apa potabil i apa pe Olt (amonte i aval de Feldioara). n anul 2001,
radioactivitatea factorilor de mediu studiai s-a situat n limitele fondului natural .

Zone cu risc climatic

Fiind amplasat ntr-o depresiune, municipiul Braov nu beneficiaz de conditii de dispersie a poluantilor
atmosferici. Acest fapt reclam ca modul de orientare / amplasare a construciilor i a spaiilor plantate s
favorizeze crearea de cureni de aer.

ANEXA 2.

137

Identificarea surselor de poluare
Aerul
Poluarea atmosferei in judetul Brasov se datoreaza activitatilor industriale, traficului auto si CF,
arderii combustibililor fosili in special in scopul incalzirii locuintelor pe timp de iarna (fie in sistem
centralizat orase, fie in sistem individual in orase si in localitatile rurale) si prepararii apei calde
menajere, prepararii hranei (la aragaz: arderea GN sau GPL), activitatilor din agricultura: raspandirea
ingrasamintelor si a pesticidelor, eroziunii solului datorit v\ntului de pe suprafete descoperite (in special
exploatari de materiale de constructii, cariere, drumuri, terenurile virane, etc) si, incinerarii deseurilor
(spitale, abatoare, gropi de gunoi).

Poluarea datorata activitatilor industriale
Industria extractiva: NITRAMONIA Fagaras (extracii gaze naturale) si o multitudine de
exploatari de materiale de constructie (Racos, Hoghiz, Codlea, Cristian, Rasnov,
Zarnesti, Fagaras, etc) . Principalii poluani : COV (compusi organici volatili), particule in
suspensie si sedimentabile (exploatarile de materiale de constructie, gaze arse din
motoarele agregatelor si vehiculelor care deservesc exploatarile). Acesti poluanti se
regasesc si in fabricile de prelucrare: in principal mun. Brasov, Hoghiz, Fagaras, Rasnov,
Cristian.
Industria alimentara: zahar (Bod, Brasov), dulciuri (Kraft Iacobs Brasov), alcool (Brasov),
lactate si carne (Brasov, Prejmer, Fagaras, Homorod) . Principalii poluani : COV si NH
3

(industria carnii) si metan (de la fermele de crestere a animalelor) si HAP (hidrocarburi
aromatice policiclice in mare parte cancerigeni) de la abatoarele de carne ( in special in
decursul incinerarii rebuturilor)
Industria textila: Brasov, Codlea, Prejmer. Principalii poluanti rezulta din activitatea de
vopsire si prelucrare a pieilor: COV, acizi, particule in suspensie (in special in industria
lanii).
Industria lemnului: Cele mai importante centre (187 in tot judetul) sunt la Zarnesti,
Codlea, Rasnov, Sacele, Brasov, Fagaras, Victoria. Principalii poluani : particule in
suspensie si sedimentabile (din operatiunile de taiere si debitare a lemnului) COV (din
operatiunile de finisare - lacuire, vopsire - si de la fabricarea aglomeratelor).
Fabricarea hartiei (ramura deosebit de poluanta daca nu exista sisteme eficiente de
retinere si neutralizare, atat in procesul de fabricare a hartiei cat si in industria poligrafica
): Zarnesti (Celohart SA), Ghimbav (AMCO) si Brasov (pentru tipografie). . Principalii
poluani : COV, acizi (sulfuric si clorhidric), particule in suspensie cu un continut ridicat de
metale grele.
Industria chimica: Fagaras (NITRAMONIA), Victoria (Viromet), Brasov (Europharm si
Farmacom), Rasnov, Codlea (COLOROM SA). Principalii poluanti: COV , HAP si
particule in suspensie (in special la fabricarea detergentilor).
Industria materialelor de constructie: mun. Brasov si Hoghiz (ROMCIM). Principalii
poluanti: particule in suspensie, noxe de la arderea combustibilului (NOx, CO, SOx, etc)
precum si Pb, COV, din operatiile de glazurare, vopsire.
Industria constructiilor de masini: cel mai puternic sector industrial din judetul Brasov,
concentrat in special in mun. Brasov (Roman SA, Tractorul SA, Metrom), Codlea
(ASCO), Sacele (Electroprecizia), Ghimbav (IAR), Zarnesti (Tofan). Principalii poluanti:
NOx, CO, SOx, particule in suspensie, COV, oxizi de crom, Mn, Zn, etc.

Poluarea datorata traficul ui (rutier si CF)
Poluarea datorata traficului auto constituie in momentul de fata cea mai grava problema a
poluarii aerului in zonele urbane ale judetului Brasov. J udetul Brasov este situat intr-o zona
centrala a tarii cu drumuri nationale care cuprind 4 trasee de drumuri europene, nu exista sosele
de centura in jurul localitatilor, strazile sunt subdimensionate neputand prelua traficul de tranzit.

138
Parcul auto national este in cea mai mare parte depasit moral (consumuri mari de carburanti si
emisii foarte mari de noxe in atmosfera) , n special pentru traficul greu. Emisiile rezultate din
traficul auto au loc la nivel respirator si sunt foarte periculoase pentru sanatatea populatiei din
apropiere.Cel mai afectat din acest punct de vedere este mun. Brasov punct de intalnire pentru
7 dintre cele 8 drumuri nationale care strabat judetul, care are si asa un trafic local foarte mare.
Masuratorile de trafic pe DN 1 la intrarea I mun. Brasov au inregistrat peste 40.000 de vehicule
pe zi.
Reteaua feroviara : desi emisiile rezultate din arderea motorinei in motoarele Diesel ale
locomotivelor sunt relativ mari , deoarece traseele retelelor feroviare nu strabat zone populate (cu
exceptia garilor), aceste noxe nu pun probleme imediate privind sanatatea populatiei, ci numai
pentru respectarea normelor referitoare la ecosistem si vegetatie. Principalele noxe emise in
atmosfera de esapamentul motoarelor sunt urmatoarele: NOx, CH4, COV, CO, NO2, SO2,
particule n suspensie i sedimentabile, Cd, Cu, Se, Zn, HAP, Pb, CO2.
Poluarea datorata arderii combustibililor
Fie ca exista un sistem centralizat de distributie a energiei termice, fie ca acest sistem
este individual (microcentrale proprii, sobe), incalzirea spatiilor de locuit si prepararea apei calde
menajere presupune arderea combustibililor fosili (GN, combustibili lichizi, lemne sau carbuni).
Prin cantitatile mari de noxe eliminate in atmosfera, aceasta sursa de poluare poate constitui (mai
ales in cazul utilizarii combustibililor inferiori carbune sau combustibil lichid de proasta calitate
pacura grea) , in special in anotimpul rece, principala sursa de impurificare a atmosferei din
zonele urbane.Principalii poluantii rezultati din arderea combustibililor fosili sunt urmatorii: TSP,
PM10, SO2, NOx, CO, CO2, COT, CH4, N2O, HCHO, HAP, As, Cr, Pb, Ni.
Din acest punct de vedere, se poate spune ca municipiul Brasov este cel mai poluat oras
din judet datorita mutitudinii surselor, a utilizarii carbunelui la CET Brasov si a combustibililor
lichizi la cazanele de la S.C. ROMAN ENERGETIC S.A.
n mediul rural arderea combustibililor fosili pentru prepararea apei calde menajere si
pentru prepararea hranei constituie surse de emisie de noxe in atmosfera continue pe toata
perioada anului si se regaseste sub forma unui fond de poluare constant in toate localitatile.
Poluarea datorata activitatilor din agricultura
Reprezinta emisii sezoniere de particule in suspensie (uneori incarcate cu diferite
substante chimice provenite de la utilizarea ingrasamintelor si a pesticidelor) si de NH
3
provenit
din fermentatia deseurilor de natura vegetala sau animala. O alta sursa de poluare in agricultura
este reprezentata de noxele provenite din arderea motorinei in motoarele tractoarelor sau a altor
agregate folosite in agricultura mecanizata. Se considera, totusi, ca aceste noxe au un impact
strict local datorita inaltimii mici la care au loc emisiile, necontribund la fondul general de
impurificare a atmosferei din zonele locuite, singurele reglementari aplicabile acestora fiind
normele sanitare pentru protectia vegetatiei.
Poluarea datorata eroziunii eoliene a solului
Reprezinta o sursa necontrolata de particule in suspensie si sedimentabile. In functie de
provenienta lor, aceste particule pot prezenta inarcari de metale, diversi oxizi sau substante
chimice (virusi si bacterii daca provin din zone contaminate). Cele mai expuse zone sunt cele ale
exploatarilor de materiale de constructii, zona fabricile de prelucrare a acestor materiale si zonele
urbane datorita traficului auto intens.
Poluarea datorata incinerarii deseurilor
Acest tip de poluare a luat amploare in ultimul timp si constituie o sursa majora de poluare cu
substante foarte periculoase (in special cancerigene), daca incineratoarele nu sunt construite conform
unor norme stricte. Sunt surse in general joase, cu impact in zona limitrofa amplasarii lor. Cele mai
expuse sunt zonele spitalelor, abatoarelor si gropilor de gunoi orasenesc in care se practica incinerarea
(de cele mai multe ori in incineratoare primitive fara sisteme de retinere a noxelor).

139
Apele

Apa de suprafa

Pentru cursurile de ap poluarea apelor este determinat de :
- Oltul evacurile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate din jd. Harghita, Covasna,
Braov (zona municipiului Braov, localitile Zrneti, Codlea, Hoghiz, Fgra, Victoria);
- Ghimbel evacurile de ape uzate neepurate din canalizarea Braov direct n canalul
Timi i Timiul Sec;
- Brsa evacurile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de pe platformele SC
CELOHART Zrneti, ROMARM Tohan Zrneti, Serviciul Public Zrneti, SC ROMACRIL
Rnov, halda de nmol a Companiei de Ap Braov. Zona critic tronson aval SC
CELOHARD;
- Homorod la Rupea Gar evacuarea de ape uzate din localitatea Rupea Homorod i de
pe teritoriul jd. Harghita;
- Canal Timi (amonte de confluena cu Ghimbel) apele evacuate de unitile industriale i
o parte din apele uzate menajere din Braov;
- Pnicel ( amonte de confluena cu Brsa) - platfprma SC ROMACRIL Rnov (calitatea s-a
mbuntit);
- Vulcnia evacurile de ape uzate de la SC CELOHARD Zrneti, ROMARM Tohan-
Zrneti, Serviciul Publi Zrneti, SC COLOROM Codlea, Seviciul Comunal Codlea;
- Hamaradia Vulcnia evacurile de ape uzate de la SC CELOHARD Zrneti, ROMARM
Tohan-Zrneti, Serviciul Publi Zrneti, SC COLOROM Codlea, Seviciul Comunal Codlea,
SC Luca SUINPROD Codlea, PROTAN Codlea, Avicola Codlea;
- Racovia (amonte confluena cu contracanal acumularea Voila ) evacurile de ape uzate
de la SC NITRAMONIA Fgra, ROCLIP Fgra;
- Corbul Ucei (amonte confluena Olt) calitatea apei s-a mbuntit datorit repunerii n
funciune a colectorului Virone Olt, ca i a trecerii n conservare a instalaiilor de fabricare a
acidului sulfuric i a nitrocelulozei SC VIROMET Victoria;
- Ucea (amonte confluena Olt) evacurile de ape uzate de la SC VIROMET Vicoria;
- Lacul Trlung Scele i Lacul de acumul are Dopca s-au ncadrat n categoria I-a de
calitate la toi indicatorii;
- Lacurile Veneia, Voila, Virtea producerea de energie electric.

Apa subteran
Din punct de vedere hidrogeologic, pe teritoriul judeului Braov se gsesc formaiuni
poros - permeabile constituite din nisip, pietri i bolovni care se dezvolt pn la adncimea
de peste 150 m ( a se vedea seciunile hidrogeologice). Acolo unde stratul permeabil nu are un
tavan acoperitor, apa este cu nivel liber, stabilindu-se ntre 2-4 m de la suprafaa terenului.
Din acest motiv se constat o scdere a calitii acesteia. Poluarea acestui strat este produs
att de unii ageni economici ct i de gospodriile individuale ale cresctorilor de animale care
deverseaz la suprafaa solului diferite substane nocive.
Zonele cele mai afectate sunt:
- Victori a Ucea - poluarea stratului acvifer freatic s-a produs prin descrcarea indirect a
apelor uzate de ctre SC Viromet Victoria. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat valori
critice la nitroderivai i CCO-Cr.
- Codlea - poluarea stratului acvifer freatic s-a produs prin descrcarea indirect a apelor
uzate de ctre SC Colorom Codlea. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat valori critice
la nitroderivai, CCO-Cr, amoniu, azotai, azotii.
- Fgra - poluarea stratului acvifer freatic s-a produs prin descrcarea indirect a apelor
uzate de ctre SC Nitramonia Fgra. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat valori
critice la nitroderivai, CCO-Cr, amoniu, azotai, azotii, fosfor.

140
- Rotbav - poluarea stratului acvifer freatic s-a produs prin descrcarea indirect a apelor
uzate de ctre CNU Sucursala Feldioara. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat valori
depite ale activitii globale la forajul F
3
i F
4
Rotbav.

Apele uzate
Principalele surse de ape uzate sunt :
1. SC Viromet SA Vi ctoria unitate cu profil chimic (rini fenolformaldehidice, rini
ureoformaldehidice, formoli, metanoli, etc.) . Apele uzate de pe platforma societii i de la
celelalte dou uniti SM Virolite Victoria i Rompiro Victoria ( ape organice +menajere,
ape acide) evacuate la reeaua de canalizare degradat ca i scurgerile de la halda de
cenu de pirit care este neimpermeabilizat duc la evacuri directe de ape uzate
neepurate n prul Corbul Ucei. Instalaia de epurare nu are treapt de nitrificare-
denitrificare i de aceea apele uzate organice nu sunt neutralizate. Apele uzate de pe
platforma societii polueaz Corbul Ucei, Ucea, Olt precum i pnza freatic din zona de
influen . n urma monitorizrilor efectuate s-au constatat depiri sporadice .
2. SC COLOROM SA Codl ea - unitate cu profil chimic ( coloranti, intermediari pentru industria
de colorani i medicamente, pigmeni, hrtie ozalid). Apele uzate sunt colectate printr-o reea
de canalizare comun pentru ape organice i ape acide. Unitatea are o staie de epurare cu
treapt mecanic chimic i biologic ntr-o stare avansat de degradare. Treapta biologic
nu funcioneaz. Staia de epurare nu are trepte de nitrificare-denitrificare. In urma
monitorizrii s-au constatat depiri sporadice la indicatorii fenoli, sulfuri, fier ionic total,
cupru, nitroderivai, amine, datorit reducerii activitii societii la 3 - 5 % din capacitate.
3. SC NITRAMONIA SA Fgra - unitate cu profil chimic (amoniac, acid azotic, ngraminte
cu azot, ngrminte cu fosfor, bachelite, novolacuri, aldehid formic, explozivi minieri,
anilin, hexametilentetraamin, nitroderivai, etc.) Pe platforma SC Nitramonia SA
funcioneaz i UPS Fgra care produce explozivi. Apele uzate sunt colectate prin reeaua
de canalizare degradat care duce la evacuri directe de ape uzate neepurate n praiele
Berivoi i Racovia, ape cu coninut ridicat de acizi anorganici (acid azotic, acid sulfuric), ape
amoniacale i ape cu coninut de nitroderivai . Apele uzate de pe platforma societii
polueaz cursurile naturale: Berivoi, Racovia, Contracanalul Acumulrii Voila, Olt, i pnza
freatic din zona de influen cu acizi anorganici i srurile lor, compui greu biodegradabili
i/sau nebiodegradabili. In uma analizelor efectuate s-au constatat depiri sporadice .
4. SC CELOHART SA ZRNETI -unitatea produce celuloz i hrtie. Apele uzate de pe
platforma SC Celohart SA Zrneti sunt colectate prin reeaua de
5. canalizare (ape acide, ape cu borhot lignosulfonic i ape tehnologice care necesit epurare)
care se evacueaz, fr a fi epurate. Apele uzate de pe platform polueaz prul Brsa i
pnza de ap freatic din zona de influen cu compui organici greu biodegradabili i/sau
nebiodegradabili. n urma analizelor efectuate s-au constatat depiri la indicatorii.
6. SC ROMACRIL SA Rnov unitate cu profil chimic ( polimeri i copolimeri acrilici i vinilici,
alcool polivinilic i vopsele acrilice). Apele uzate de pe platforma polueaz prul Pnicel,
Brsa precum i pnza de ap freatic din zona de influen cu compui organici greu
biodegradabili i/sau nebiodegradabili. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat depiri
sporadice .
7. SC SUINPROD SA CODLEA - unitate cu profil zootehnic.Apele uzate de pe platforam unitii
sunt epurate ntr-o staie compus din treapt mecanic i dou trepte biologice,
necorespunztoare. Staia de epurare nu are treapt de nitrificare denitrificare i treapt de
ndeprtare a fosforului. Instalaia de dezinfecie a apei nu funcioneaz. Apele uzate
polueaz prul Vulcnia, Hamaradia i pnza de ap freatic din zona de influen, cu
nutrieni i substane organice reprezentnd i o surs de contaminare bacterian a zonei de
influen mai sus amintite. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat depiri frecvente
8. SC SUINPROD SA ercaia unitate cu profil zootehnic. Disfuncionalitile staiei de
epurare sunt identice cu cele de la SC Suinprod Codlea. Apele uzate de pe platforma SC
Suinprod ercaia polueaz rul Olt i pnza de ap freatic din zona de influen cu nutrieni

141
i substane organice reprezentnd i o surs de contaminare bacterian a zonei de influen
mai sus amintite. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat depiri frecvente
9. COMPANIA AP Braov asigur tratarea, distribuia apei potabile, transportul i
evacuarea apelor uzate menajere i o parte a apelor industriale din localitile: Braov,
Scele, Cristian, Poiana Braov i Rnov. Canalizarea oraului Braov are deversoare prin
care se evacueaz cvasipermanent apele uzate neepurate n Canalul Timi i n prul
Timiul Sec. Epurarea apelor uzate se asigur prin staia de epurare Stupini, staie care a
fost modernizat i retehnologizat n perioada 1998-2000. Staia nu a fost prevzut cu
treapt teriar de epurare i nici cu treapt de dezinfecie. S-au constatat de acceea depiri
sporadice ale limitelor maxim admise la azotii, azotai, extractibile, fosfor, produse petroliere,
zinc, precum i la indicatorii bacteriologici. Apele uzate polueaz praiele Ghimbel, Timiul
Sec, Canal Timi, rul Olt i pnza de ap freatic din zona de influen cu substane
organice, metale, amoniu, reprezentnd n acelai timp i o surs de contaminare bacterian.
10. SERVICII COMUNALE Codlea - asigur tratarea, distribuia apei potabile, transportul i
evacuarea apelor uzate menajere i o parte a apelor industriale din localitatea Codlea.
Canalizarea oraului Codlea are dou tronsoane degradate . Apele uzate au valori mari la
indicatorii: amoniu, CCO-Cr, CBO5, azotii, fosfor, fenoli, detergeni, sulfuri, produse
petroliere.Apele uzate polueaz prul Vulcnia, rul Olt i pnza de ap freatic din zona
de influen cu substane organice, amoniu i sulfuri reprezentnd n acelai timp i o surs
de contaminare bacterian.
11. Spitalul TBC Snpetru, han Bran, spitalul Bran, UM Bran, coala ajuttoare Brdet - s-
au nregistrat depiri la toi indicatorii bacteriologici determinai, aceasta indicnd epurarea
i respectiv dezinfecia insuficient a apelor uzate evacuate n sursele de suprafa
12. Avicola Codlea, Suinprod Codlea, Suinprod ercaia, Agroindustriala Prejmer,
Compania Ap Braov St. epurare, RASC Fgra - valorile indicatorilor bacteriologici
au depiri ale limitelor admise conform NTPA 001.

SOLUL
Sursele de poluare a solului sunt aceleai ca i cele care polueaz aerul.

VEGETAIA
Avnd n vedere eforturile care se fac pe plan internaional pentru conservarea resurselor
genetice forestier pdurea avnd rol economic dar i de protecie, recreere, balneoclimateric, se
precizeaz c pe teritoriul judeului Braov, starea de sntate a pdurilor merit o atenie
deosebuit. Aceasta este parial afectat de : insecte i parazii vegetali, factori antropici
( manevrele greite din timpul exploatrii, defririle necontrolate), factorii climatici (seceta,
etc.), poluarea aerului.

DESEURI
Sursele de producere a deeurilor sunt :
- populaia
- agenii economici
- serviciile comunale care colecteaz deeuri stradale, din piee, din grdini, parcuri i spaii
verzi
- nmolul de la staiile de epurare
- agenii economici industriali ( o parte depun deeurile industriale n comun cu cele menajere,
alt parte au depozite proprii )

ANEXA 3

Zone protejate dup unitile de relief

142

UNITI MONTANE
Carpaii Meridionali :
- Parcul naional Piatra Craiului
- Rezervaia mixt Bucegi
- Rezervaia speologic Petera Liliecilor
- Rezervaia paleontologic Vama Strunga
Carpaii de curbur :
- Rezervaia speologic Petera Valea Cetii
- Rezervaia mixt Muntele Postvaru
- Rezervaia mixt Tmpa
Clbucetele ntorsurii
- Rezervaia paleontologic Purcreni
Munii Perani
- Rezervaia geologico-morfologic Piatra Cioplit
- Rezervaia geologico-morfologic Microcanion Hoghiz
- Rezervaia geologico-morfologic Coloanele de bazalt de la Raco
- Rezervaia carstic Cheile Dopca
- Rezervaia mixt Pdurea Bogata
- Rezervaia speologic Petera Brlogul Ursului
- Rezervaia paleontologic Ormeni
- Rezervaia paleontologic Carhaga
- Rezervaia zoologic Cotul Turzunului

UNITI COLINARE
Podiul Hrtibaciului
- Bazaltul de la Rupea
- Petera Comana
Subcarpaii Transilvneni
- Vulcanii noroioi de la Bile Homorod

UNITI DEPRESIONARE
Depresiunea Fgraului
- Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului
Depresiunea Braovului
- Stejeriul Mare
- Parcul dendrologic Braov
- Dealul Cetii Lempe
- Mlatina Hrman
- Pdurea i mlatina de la Prejmer.

BIBLIOGRAFIE

Managementul regional al deeurilor n judeul Braov, studiu de solutie elaborat de
S.C. E.P.C. Consultanta de mediu S.R.L. Bucuresti
Coridoare utilizate de speciile carnivore mari (urs, lup, rs) pentru deplasarea ntre
masivul Piatra Craiului i M. Bucegi, studiu elaborat de Institutul de Cercetri i
Amenajri Silvice n scopul implementrii n Romnia a Proiectului Managementului
Conservrii Biodiversitii , finanat de Guvernul Romniei i Banca Mondial, conform
O.U.G.nr. 236/2000 aprobat prin Legea nr. 462/2001.
Studiu prvivind inlaturarea poluari i in judetul Brasov etapa I B S.C. BRASOV
S.A.,1991.

143
P.A.T.J. BRASOV Studiu pentru amplasarea gropilor de gunoi S.C. BRASOV
S.A.,1998.
STUDIUL : Zonele naturale protejate din judetul Brasov faza pe 1999 ; studiu
sistemati c a 26 de rezervatii din judetul Brasov, Academia Romana Institutul de
Geografie.
Iancu, A., Mihai, Elena, Panaite, Ludmila, Dragu, Gh., Judetul Brasov, Ed. Academiei,
Bucuresti, 1971.
Cucu, Vasile, Orasele Romaniei, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1970.
LEGEA Nr.408 din 24.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national
sectiunea IV-a, Reteaua de localitati
Studiu privind dezvoltarea turismului si agroturismului in judetul Brasov etapa I, S.C.
BRASOV S.A.,1995 ; Studiu privind dezvoltarea turismului si agroturi smului in judetul
Brasov etapa II, S.C. BRASOV S.A.,1995.
P.A.T.J. BRASOV - Studiu de circulatie etapa I, S.C. BRASOV S.A.,1997.
P.A.T.J. BRASOV Secti unea Cai De Comuni catiei , S.C. BRASOV S.A.,1997.
Studiul privind probleme ale dezvoltarii urbane in teri toriu cazul zonelor periurbane
ale oraselor mari studiu de caz Brasov, Sursa : PR. Nr. 54/1994 , URBIS
Reabilitarea l iniei de cal e ferata Bucuresti Brasov, componenta a coridorului IV pan-
european, pentru circulatia trenurilor cu viteze maxime de 160 km/h., Studiu de fezabilitate,
Institutul de Studii si Proiectari Cai Ferate S.A.,1998
Baza de Date Locala (BDL) - serii de date anuale, la nivel de judet i localitate - Comisia
Naional pentru Statistic (CNS) i Direcia Judeean de Statistic (DJS)
Rolul educatiei i formrii profesionale n lupta impotriva excluderii sociale n
Romnia, raport- ETF European Training Foundation, februarie 2000
Romnia 2020 , Academia Romn - Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabil, de,
Editura CONSPRESS, Bucureti, 1998
Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil , februarie 1999, Programul Naiunilor
Unite pentru Dezvoltare (PNUD) / Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabil (CNDD)
Carta Verde a Dezvoltrii Regionale -Guvernul Romaniei & Comisia Europeana -
Programul PHARE

144

5

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

81

T. PROFIL TERITORIAL PATJ BRAOV 3

S-ar putea să vă placă și