Curiozitati despre romani

Soldaii rnii purtau pe rni pnze de pianjen. Materia lipicioas ajuta pielea s se regenreze.
ndesarea unor ierburi n bandaj era un alt truc ajuta la uciderea microbilor.
Romanii au inventat nclzirea central. Cetenii bogai beneiciau de astel de aciliti! cldura
provenind din ocuri care ardeau n subteran! ntreinute de sclavi.
Romanii au ost primii care au produs cimentul amestecnd cenu" vulcanic! calcar "i ap.
Singura problem este c cimentul trebuia olosit oarte repede pentru c se ntrea aproape instantaneu.
nclrile romane aveau inte# $sta pentru c soldaii aveau nevoie de nclaminte rezistent
pentru a rezista mar"ului. %lpile de piele erau prevzute cu inte care s previn uzarea rapid.
Cinii de paz ai romanilor erau din sticl "i piatr&Mozaicurile canine avertizau pe 'oi s
ac cale ntoars! iind acompaniate uneopri de e(presia )Cave canem* +,ze"te-te de cine..
Romanii purtau inele de cstorie. /ar miresele romane vluri "i lori. Cstoria avea valoare
contractual! la el ca azi.
nvtorii erau majoritatea sclavi greci oarte nelepi! deci nu vorbitori native de limb latin.
0(istau puine "coli! copiii din amiliile bogate beneiciind de nvtori privai. Scrisul se practica pe tblie
cerate care puteau i reolosite.
1oarecele rumenit cu miere reprezenta o delicates n Roma antic. 2uctarii obi"nuiau s in
"oarecii n borcane de teracot "i s-i ngra"e cteva sptmni! ca s le asigure un gust mai bun.
Romanii obi"nuiau s mearg la toalet mpreun. Se putea conversa u"or datorit apropierii
latrinelor. 3u e(ista 'rtie igienic! dar n sc'imb se oloseau burei pe un b&
Romanii nu ntrebuinau spun pentru igiena personal. n sc'imb recau pe piele ulei de
msline! pe care l ndeprtau apoi cu o bucat de metal. $stel curau praul "i celulele moarte.
Superstiiile nu se limitau doar la oamenii de rand. 4e pild mpratul $ugustus "i ncla mereu
piciorul drept primul! din credina c stnga aduce g'inion. Cuvntul latinesc pentru )stnga* este
)sinister*&
5ec'ii romani credeau c vederea unei bunie aducea g'inion! mirositul ciclamelor prevenea
apariia c'eliei! sunetul clopotelor nlesnea na"terea "i prezena albinelor nsemna c zeii sunt avorabili.
Curiozitati despre daci
/zvoarele literare ne vorbesc si despre alte )obiceiuriale tracilor sau ale geto dacilor*! dierite de
cele care se reer6 la nastere! moarte si c6s6torie! ajutndu-ne la conturarea izionomiei morale si a
modului de ntelegere aproblemelor majore.5orbind despre obiceiurile cele mai vrednice de luareaminte
ale tracilor! 7erodot ne spune c6 )n oc'ii lor!trnd6via trece drept cea mai mare cinste. $ munci
p6mntul e lucrul cel mai de rusine! iar cnd tr6iesti de pe urma r6zboiului si a pr6d6ciunilor - spun ei -
aci unlucru ct se poate de bun.* 8 asemenea descriere este clar c6 nu se reerea la masa tracilor si cu
att mai putin a geto-dacilor pe care 7erodot i caracterizeaz6 prin tr6s6turi de vitejie si dreptate care i-au
6cut celebri n lumea antic6. %abloul n6tisat de p6rintele istoriei se reer6 la o anumit6 categorie a
societ6tii tracice si anume cea a r6zboinicilor. $ceeasi situa9ie o ntlnim si la alte popoare!6r6 s6 ie
caracteristic6 pentru traci sau geto-daci.4e altel descoperirile ar'eologice atest6 prin variate unelte c6
geto-dacii lucrau p6mntul! prelucrau metalelesi practicau dierite meserii! asemenea oameni nu puteau
dispretui munca. :n e(eget al operei vergiliene! $uidius Modestus! din secolul / p.C'r. sustine c6 a citit
cum c6 dacii au obiceiulca atunci cnd pleac6 la r6zboi s6 bea din /stru o anumit6 cantitate de ap6! ca pe
un vin sacru! jurnd c6 nu se vorntoarce dect dup6 ce vor ucide pe dusmani.5ergiliu ne descrie alte
obiceiuri ale geto-dacilor n vremea severelor ierni; *8amenii si duc viata linistit6 si sigur6 n bordeie
s6pate adnc n p6mnt! adun6 trunc'iuri de stejar si ulmi ntregi! pe care i rostogolesc pe vatr6 si-i pun
pe oc. <ocuitorii petrec la joc lunga noapte de iarn6 si le ace pl6cere s6 prepare din orz ermentat si din
ructe acre de sorb o b6utur6 ce seam6n6 cu vinul.* 4espre un obicei al tracilor! practicat probabil si
degeto-daci! ne vorbeste ,liniu cel 26trn si ne spune c6 )niciun muritor nu este ntotdeauna ntelept. Ce
n-as das6 m6 nsel n aceast6 privint6 si ct mai multi s6 socoteasc6 cele spuse de mine ca iind o
prorocire neadev6rat6. 4esert6ciunea omeneasc6! mester6 s6 se nsele pe ea ns6si! socoteste n elul
tracilor! care pun n urn6 pietrede culori dierite! dup6 cum o zi este bun6 sau rea! iar nziua mortii le
num6r6 si astel i judec6 pe iecare.* Claudius $elianus! n opera sa cu evidente intentii moralizatoare! ne
spune; )4espre traci s-a dus vestea c6 sunt grozav de betivi. 3-au sc6pat nici ilirii de aceast6 nvinuire.
2a si-au mai atras si nvinuirea c6 la ospete! na9a oaspetilor! este ng6duit s6 se bea n s6n6tatea
emeilor! iecare pentru cine doreste! c'iar dac6 nu este emeia lui.* 4espre acest subiect ne inormeaz6
si ,laton cnd discut6 despre betie. )5orbesc nu de olosirea n general a vinului sau de abtinerea total6!
ci de betia propriu-zis6; dac6 trebuie s6 se bea asa cum beau scitii si persii si apoi cartaginezii! celtii!
iberii si tracii - toti acestia iind neamuri r6zboinice - sau ca voi. C6ci voi =macedonenii> dup6 cum spui!
sunteti oarte cump6tati! pe ct6 vreme scitii si tracii beau vin neamestecat deloc cu ap6! att emeile ct
si b6rba9ii! si l mpr6stie pe 'ainele lor! socotind c6 este o deprindere rumoas6 si aduc6toare de
ericire.* 4in te(tul marelui iloso atenian nu reiese c6 tracii s-ar caracteriza prin viciul betiei. 0l spune
doar c6 tracii! att b6rba9ii! ct si emeile! ca si multe alte popoare! beau vinul neamestecat cu ap6 si c6
au obiceiul s6-si mpr6stie vinul pe'aine! considernd c6 aduce ericire. <a popoarele anticea bea vin si a
ace e(ces de b6utur6 era o obisnuint6! 6r6 ca aceasta s6 ie o caracteristic6 proprie doar tracilor.
,omponius Mela! dup6 ce ne povesteste modul n carese nc'eiau c6s6toriile! ne spune; )<a unii traci
olosirea vinului este necunoscut6? dar la ospete se arunc6 n ocurile n jurul c6rora se sade seminte! al
c6ror miros provoac6 comesenilor o veselie asem6n6toare cu betia.* Semintele cu eect euoric si
narcotic aruncate n oc sunt!oarte probabil! cele de cnep6. 4espre 4romi'etes stim c6 l cinsteste pe
<isima' cu vin. 4ovada sigur6 ns6 ne-o oer6 Strabo care ne spune c6 una din m6surile pe care le-a luat
2urebista pentru asanarea moravurilor neamurilor s6u! la ndemnul marelui preot 4eceneu! si pe care
geto-dacii au ascultat-o! aost aceea de a t6ia vita-de-vie si a tr6i 6r6 vin. 8 asemenea m6sur6 se nscrie
n politica de sobrietate si cump6tare preconizat6 de marele rege. <uarea ei este urmarea ireasc6 a
e(ceselor de b6utur6 ale geto-dacilor din perioada anterioar6. Relatarea lui Strabo este totusi e(agerat6!
6r6 ndoial6! pentru c6 vita-de-vie n-a ost strpit6 deinitiv n 4acia. M6rturie n acest sens sunt
descoperirile ar'eologice. Cosoarele olosite la lucr6rile viticole! acele mici cutite curbe cu o tij6 scurt6 n
prelungirea lamei pentru a se i(a n mnerul de lemn! sunt aproape nelipsite n asez6rile dacice att
nainte! ct si dup6 venirea lui 2urebista. Cele mai vec'i cosoare pentru lucrat via cunoscute pn6 acum
sunt cele descoperite la 7usi si dateaz6 din secolul /5 - /// a.C'r. 3u poate i o simpl6 coinciden96 c6
zona 7usiului este pn6 ast6zi o renumit6 regiune viticol6. 4espre cultivarea vitei de vie si olosirea
vinului ne stau m6rturie si alte descoperiri. 8 runz6 s-a imprimatpe un v6l6tuc de lut din asezarea de la
,opesti! iar smburi de struguri s-au descoperit n asezarea de la 2rad si n cea de la @r6distea de
Munte. 4espre cunoasterea si larga olosire a vinului la geto-daci ne stau m6rturie si amorele att de
numeroase descoperite si n oarte multe asez6ri e(tracarpatice. Se pare c6 n cele mai multe amore se
transporta vin. ,roducerea de vinuri locale este dovedit6 si de amorele e(ecutate n ateliere dacice care
au stampile anepigraice. Aenoon! n numeroasele sale peripetii! va ajunge si la curtea regelui trac
Seut'es! unde a participat la un osp6t pe care l descrie n opera $nabasis. $stel! dup6 ce oaspetii s-au
asezat n cerc! le-au ost aduse tuturor m6sute cu trei picioare si le-au ost puse dinainte. ,e m6sute
seg6seau buc6ti de carne ript6 si pini mari dospite. 5inul era servit n cornuri de c6tre pa'arnici. )0(ista
urm6toarea datin6 de care Seut'es s-a slujit cel dinti; a luat pinile ce se alau n ata sa! le-a rupt n
buc6ti mici si le-a aruncat cui a socotit de cuviint6. $celasi lucru l-a 6cut si cu c6rnurile! oprindu-si numai
att ct s6 guste.* $ceste obiceiuri povestite de Aenoon au putut i practicate si dec6tre geto-daci.:n alt
obicei considerat str6vec'i era acela ca cei avuti s6 ac6 daruri regelui pentru a-l cinsti! iar regele! la
rndul s6u! s6 d6ruiasc6 lucruri celor ce nu au. <ui Seut'es! cu ocazia osp6tului la care a participat
Aenoon! i s-au d6ruit; un cal! un sclav tn6r! 'aine pentru sotie! o cup6 de argint si un covor de mare
pret. Boarte asem6n6tor trebuie s6 se i des6surat ospetele si la regii geto-daci. 8spetele nu erau proprii
doar regilor sau aristocratiei! ci ntregului popor! ireste la proportii dierite. $sa cum nespune 4ion
C'rCsostomos! )era nevoie s6 se bucure depl6cerile dragostei! ale mnc6rii si ale b6uturii! att ionianul!
ct si tesalianul si italiotul si getul si indul si spartanul.* Retorul din ,rusia cunostea bine popoarele
enumerate din numeroasele sale c6l6torii! ocazie cu care a ajuns si la geti. $sadar! geto-dacii nu erau
str6ini de pl6cerile vietii si nu irea r6zboinic6 sau viciile sunt cele care i caracterizeaz6. Cteva reeriri
ale autorilor antici ridic6 o problem6 si anume; practicau sau nu practicau geto-dacii tatuajul. Relatarea lui
Clear' din Soloi care a ost elevul lui $ristotel ne spune; )nevestele scitilor au tatuat trupurile emeilor
trace - ale acelor traci care locuiesc n vecin6tate la vest si nord - 6cnd un desen cu ace. 4e aceea!
dup6 multi ani! emeile care useser6 batjocorite au sters urma nenorocirii lor ntr-un el special! gravnd
desene si pe restul pielii! pentru ca semnul insultei si al rusinii ce se ala pe ele! iind socotit c6 intr6 n
desenul ornamental! s6 stearg6 ocara prin caliicativul de podoab6.* %racii care locuiesc n vecin6tatea de
nord a scitilorsunt geto-dacii! stiut iind aptul c6 autorii greci mai vec'i care se reer6 la str6mosii nostri i
numeau cu apelativul generic de traci. 4in relatarea discipolului lui $ristotel al6m c6 emeile sunt cele
care se tatueaz6 si c6 modelele ornamentale! socotite podoabe! se realizeaz6 cu ace. ,e de alt6 parte!
de la $ristoan al6m c6 si b6rbatii se tatuau! mai cu seam6 runtasii acestora. Relatnd despre datinile
tracilor! 7erodot ne spune;*%atuajul este socotit semnul neamului ales! cel netatuat iind considerat om de
rnd.* Strabo vorbind despre locuitorii de lng6 Marea $driatic6 ne relateaz6 c6 ei )se tatueaz6 ntocmai
ca si toate neamurile ilirice si trace.* 4e la 4ion C'rCsostomos al6m c6 n %racia e(ist6 )emei libere pline
de semne 6cute cu ierul rosu si care cu ct au mai multe semne si mai variate cu att se arat6 a i mai
nobile si din p6rinti mai de isprav6.* Marele retor din ,rusia spune c6 tatuajul se realiza cu ierul rosu! pe
cnd Clear' din Soloi scrie c6 el se 6cea cu ace. Se pare ns6 c6 este vorba de aceeasi te'nic6 olosit6
si n zilele noastre de mpuns6turi 6cute cu ac nrosit n oc si n-muiat n diversi coloranti. ,lutar'!
vorbind despre traci! ne spune c6 acestia )pn6 ast6zi si tatueaz6 emeile.* 4eci obiceiul emeilor trace
de a se tatua se va mentine pn6 n veacul al doilea! vreme n care a tr6it autorul celebrelor 5ieti
paralele. ,e baza te(telor scrise se poate conc'ide c6 tatuajul reprezenta un semn de noblete si c6 era
practicat doar de nobilime. n concluzie si la geto-daci se tatuau unii dintre oamenii de seam6! b6rbati!
emei sau copii! tatuajul constituind o podoab6 si un semn de noblete.