Sunteți pe pagina 1din 27

ARGUMENT

Descoperirea electricitatii, cu aplicatiile ei, a revolutionat tehnica industriala si


viata oamenilor. Societatea de astazi nu poate fi conceputa fara energie electrica. Nu
poate fi vorba de o activitate industriala fara energie electrica neexistand aproape nici
un domeniu de activitate umana in care aceasta sa nu-si gaseasca aplicatii.
Patrunderea electricitatii in toate sectoarele de activitate se datoreaza unor
insusiri deosebite pe care aceasta forma de energie le are fata de celelalte forme de
energie, si anume poate fi obtinuta din toate celelate forme de energie cunoscute, cum ar
fi energia eoliana, hidraulica, a combustibililor, atomica, solara etc.; poate fi usor si
repede transportata la distante mari, prin fire conductoare, cu cheltuieli relativ reduse;
poate fi transformata si utilizata sub diverse forme, ca, de exemplu, sub forma mecanica
pentru actionarea celor mai variate mecanisme, sub forma calorica pentru incalzire sau la
diferite procese chimice, pentru iluminat, tratamente medicale, pentru transmiterea rapida
a unor informatii si la o serie intreaga de operatii care necesita interventia procesului de
gandire etc. alta proprietate a energiei electrice este ca se poate diviza usor, fiind
rentabila in receptoare mici de ordinul !atilor, cat si in receptoare mari de mii si sute de
mii de "ilo!ati si, in sfarsit, energia electrica prezinta avanta#ul fata de celelalte forme de
energie ca se poate masura cu precizie, obtinandu-se un control exact al productiei
industriale si a consumului.
Producerea energiei electrice se realizeaz$ %n centrale electrice, prin
transformarea unei alte forme de energie & energia chimic$ a combustibililor, energia
poten'ial$ a apelor, energia atomic$ , energia eolian$ etc. (. De la centrale energia
electric$ este transportat$ pe linii electrice pan$ %n apropierea marilor consumatori
& ora)e, platforme industriale etc . ( ,de unde este distribuit$ la sta'ii de transformare,
situate c*t mai aproape de centralele de greutate ale consumatorilor. De la aceste sta'ii se
alimenteaz$ posturile de transformare, unde se g$sesc racordurile la tablourile de
alimentare a receptoarelor .
+n func'ie de rolul pe care %l %ndeplinesc %ntr-un sistem energetic, instala'iile electrice sunt
,
instala'ii de producere a energiei electrice;
instala'ii de transport a energiei electrice;
instala'ii de distribu'ie a energiei electrice;
instala'ii electrice de utilizare &la consumator( .
-aracteristicile de baz$ ale unei instala'ii electrice sunt ,
puterea instala'iei;
sistemul de curent;
tensiunea nominal$.
Din punctul de vedere al nivelului de tensiune utilizat, instala'iile electrice se
%mpart %n instala'ii de %nalt$ tensiune & peste ./// 0 ( ,)i instala'ii de #oas$ tensiune & sub
./// 0 (. Din cele de mai sus se constat$ c$ instala'iile electrice de utilizare a energiei
electrice sunt instala'ii de #oas$ tensiune .
+n functie de utilizarea energiei electrice, instala'iile se clasific$ in principal %n ,
instalatii electrice de for'$ ;
instalatii electrice pentru iluminat ;
instalatii electrice pentru curen'i slabi , cuprinz*nd instala'ii electrice de
semnalizare acustic$, optic$ )i mixt$ , instalatii electrice fonice )i video ;
P$r'ile componente principale ale instalatiilor electrice utilizate sunt ,
postul de transformare ;
liniile electrice de #oas$ tensiune &aeriene sau subterane (;
tablourile de distribu'ie ;
aparatele electrice de conectare ;
aparatele electrice de comand$ si protectie ;
masinile electrice .
SCOPUL
1ealizarea proiectului are ca scop activitatea specific$ realiz$rii, exploat$rii
aparatelor de comuta'ie, a unit$'ilor de competen'$ tehnice generale, a unit$'ilor tehnice
de competen'$ realizate %n cele cheie absolute necesare pentru demonstrarea %n situa'ia de
examen, de certificare a dob*ndirii calific$rii de tehnician %n instala'ii electrice.
Prin executarea proiectului )i prin sus'inerea lui oral$ %n situa'ia de examen sunt
vizate competen'ele specifice calific$rii conform standardului de preg$tire profesional$.
OBIECTIVE
-on'inutul proiectului realizat demonstreaz$ c$ este capabil s$ prezinte )i s$
identifice lista unita'ilor de competen'$ care pot fi dob*ndite %n urma calific$rii
2 345N6-67N +N 6NS3787966 484-316-4: prin liceu, filiera tehnologic$& conform
7nexa nr.. la ;eD-3 nr. <=>< din /.....?//?(,
comunicarea interactiv$ la locul de munc$ ;
aplicarea formei de munc$ %n echip$ ;
aplicarea normelor )i principiilor de protec'ia muncii, PS6 )i a celor de protec'ia
mediului;
aplicarea procedurilor de calitate ;
verificarea st$rii de func'ionare a aparatelor , echipamentelor )i instala'iilor
electrice ;
executarea de lucr$ri de punere %n func'iune , exploatare , %ntretinere )i reparare a
aparatelor )i instala'iilor electrice ;
utilizarea schemelor func'ionale specifice instala'iilor electrice ;
utilizarea documenta'iei tehnice pentru efectuarea activit$'ilor de m$surare )i
verificare a instala'iilor electrice ;
organizarea procesului de produc'ie )i a muncii.
1.PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE

1.1.Notiuni generale
4nergia electric$ reprezint$ capacitatea de ac'iune a unui sistem fizico-
chimic.4nergia electrica se obtine din alte forme de energie in urma unor transformari,
transformarea energiei chimice a combustibililor %n turbine cu aer, gaz, motoare
cu ardere intern$;
transformarea energiei poten'iale sau cinetice a apelor;
transformarea energiei atomice;
transformarea altor forme de energie, maree, solar$, eolian$ ;
cu a#utorul generatoarelor,
generatoare electrice - transforma energia mecanica in energie electrica. 4nergia
mecanica necesara acestor generatoare se obtine prin transformarea
energiei termice , hidraulice , eoliene.
bateriile si acumulatoarele electrice - transforma energia chimica in energie
electrica
bateriile electrice solare-transforma energia solara in energie electrica.
-el mai frecvent procedeu de obtinere a energiei electrice este procedeul de
transformare a energiei termice in energie electrica. 4nergie termica necesara se obtine
prin arderea diferitilor combustibili clasici& carbune,pacura , gaze naturale( sau nucleari.
4nergia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic.
4nergia electrica prezinta o serie de avanta#e in comparatie cu alte forme de energie, si
anume,
producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice
avanta#oase;
energia electrica poate fi transmisa la distante mari prin intermediul campului
electromagnetic, fie direct prin mediul incon#urator, fie diri#at prin linii electrice;
la locul de consum, energia electrica poate fi transformata in conditii economice
in alte forme de energie;
energia electrica poate fi divizata si utilizata in parti oricat de mici, dupa
necesitati;
Dezavanta#ul pe care il prezinta energia electrica in comparatie cu alte
forme ale energiei consta in aceea ca nu poate fi inmagazinata. 4nergia electrica trebuie
produsa in momentul cand este ceruta de consumatori.
4nergia electric$ este transportat$ la distan'$ printr-un sistem de re'ele electrice, la
diverse tensiuni, ../ "0, ??/ "0, <// "0 )i chiar peste =// "0. 3ransportul energiei
electrice se face fie prin linii aeriene, fie prin cabluri subterane. -ablurile subterane sunt
folosite in localitatile urbane si acolo unde costul suplimentar este #ustificat de alte
consideratii, cum ar fi cel estetic de pilda. @n cablu subteran de inalta tensiune necesita
instalatii de racire si instalatii suplimentare pentru evitarea pierderilor in pamant. Din
acest motiv el este mult mai scump decat o linie aeriana.
1.2.Prou!erea energiei ele!tri!e in !entrale ele!tri!e
Producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice
avanta#oase;
-entrale electrice - 3ermocentrala de la 3urceni este una din cele mai mari
termocentrale din 4uropa, ca putere instalatA &mai existA una asemAnAtoare %n -hina(.
Bunc'ioneaz$ pe bazA de combustibil solid &cArbune extras din bazinul carbonifer al
lteniei( )i are C grupuri de c*te DD/ ;E putere instalatA.
4nergia electricA se produce la scarA industrialA %n instala'ii numite centrale
electrice. +n func'ie de tipul de energie transformatA %n energie electricA, cele mai
importante pot fi,
termocentrale
hidrocentrale
atomocentrale )i altele.
Ter"o!entrale
+n termocentrale se transformA energie termicA, rezultatA prin arderea
combustibililor. +n 1om*nia, energie termicA este produsA %n propor'ie de cca. CCF de
termocentrale, care folosesc licnit, petrol )i gaz. 3ermocentrala de la 3urceni este una din
cele mai mari termocentrale din 4uropa, ca putere instalatA &mai existA una asemAnAtoare
%n -hina(. Bunc'ioneaz$ pe bazA de combustibil solid &cArbune extras din bazinul
carbonifer al lteniei( )i are C grupuri de c*te DD/ ;E putere instalatA.
DupA anul .GG/ uzinele electrice 3urceni )i 1ovinari au fost retehnologizate, o
importan'A deosebitA fiind acordatA protec'iei mediului %ncon#urAtor.
#iro!entrale
-ea mai mare hidrocentralA din 1om*nia este Por'ile de Bier 6, cu o putere
instalatA de ./=/ ;E , Por'ile de Bier 66 av*nd o puterea instalatA de ?H/ ;E.
7mbele hidrocentrale sunt exploatate %n parteneriat cu partea 6ugoslav$, centralele
rom*ne )i 6ugoslave de la Por'ile de Bier 6 )i Por'ile de Bier 66 cumuleazA ?.>/ ;E,
respectiv H// ;E.
-entralele Por'ile de Bier 6 )i 66 pot turbina un debit instalat de =C// mcIs.
Ato"o!entrale
-entrala nuclearoelectricA este un ansamblu de instala'ii )i construc'ii reunite %n
scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.
b'inerea energiei nucleare se bazeazA pe reac'ia de fisiune &descompunere(
nuclearA %n lan'. 6nstala'ia care asigurA condi'iile de ob'inere )i men'inere a reac'iei %n lan'
este reactorul nuclear. +n principiu, reactorul se compune dintr-o parte centralA numitA
zonA activA, %n care are loc reac'ia de fisiune )i se dezvoltA cAldura de reac'ie.
+n 1om*nia, a intrat %n func'iune, pe ? decembrie .GG>, centrala nuclearA de la
-ernavodA, care func'ioneazA cu apA grea ca moderator, folose)te uraniu %mbogA'it )i
produce cu un singur reactor, aproximativ ./F din totalul energiei electrice produse %n
'arA.
-entrala de la -ernavodA se bazeazA pe sistemul canadian -7ND@ )i are o putere
instalatA de C/> ;E %n prezent. Structura unui reactor -7ND@ constA %ntr-un recipient
cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil )i pentru lichidul de rAcire &apA
grea( plasate orizontal.
+n #urul acestor tuburi se aflA apA grea, care ac'ioneazA ca moderator. 7pa grea
con'ine doi atomi de deuteriu &un izotop neradioactiv al hidrogenului( )i un atom de
oxigen. 7pa grea este mult mai eficientA ca moderator dec*t apa obi)nuitA )i permite
folosirea uraniului natural drept combustibil. 4a se ob'ine %n %ntreprinderi specializate,
prin separarea sa din apa naturalA &existA o astfel de %ntreprindere la Drobeta 3urnu-
Severin(
1.$ Linii ele!tri!e
8iniile aeriene sunt confec'ionate din conductoare de cupru, aluminiu cu miez de
o'el )i cadmiu-cupru. -onductoarele din cupru sunt folosite la toate tensiunile; pentru
deschideri mari se utilizeaz$ cele din cadmiu-cupru care au o mare rezisten'$ mecanic$.
-onductoarele din aluminiu cu miez de o'el sunt folosite %n special %n cazul tensiunilor
%nalte. 4xista tendin'a ca aluminiul s$ %nlocuiasc$ cuprul, datorit$ costului s$u mai sc$zut.
-onductibilitatea electric$ variaz$ cu temperatura pentru cele mai multe dintre
materiale. +n general pentru conductoare ea descre)te la cre)terea temperaturii. 4xcep'ie
fac c$rbunele )i electroli'ii, pentru care, la fel ca la ma#oritatea nemetalelor,
conductibilitatea cre)te la ridicarea temperaturii.
+n cazul cablurilor subterane sunt necesare straturi de izola'ie )i protec'ie. Dintre
materialele izolatoare remarc$m, h*rtia impregnat$ cu ulei, cauciucul natural )i sintetic,
materialele plastice cum sunt policlorura de vinil sau polietilena &utilizat$ de obicei %n
locul cauciucului(. -ablurile izolate cu h*rtie pot fi utilizate p*n$ la <// "0, %n timp ce
cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice, numai p*n$ la .. "0.
Protec'ia unui cablu cu izola'ie de h*rtie impregnat$ este mai %nt*i realizat$ cu un
strat de plumb sau aluminiu pentru evitarea umezelii )i apoi cu un strat de bitum armat
sau far$ armatur$ metalic$, pentru evitarea coroziunii )i a distrugerii mecanice. Pentru
cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice protec'ia este determinat$ de
necesit$'ile de serviciu.
+n mod obi)nuit, trebuie s$ )tim dac$ izolatorul ales corespunde temperaturii la
care va lucra. Se definesc %n acest scop urmatoarele clase de izola'ie,
clasa J de izola'ie, satisf$c$toare p*n$ la G/ grade -. 5*rtia, bumbacul )i m$tasea
netratate fac parte din aceast$ clas$;
clasa 7 de izola'ie, utilizat$ p*n$ la ./H grade -. 7ici sunt incluse h*rtia,
bumbacul )i m$tasea impregnate;
clasa 4 de izola'ie corespunde temperaturilor p*n$ la .?/ grade -. 5*rtia )i
'es$turile impregnate fac parte din ea;
clasa K de izola'ie, utilizat$ p*n$ la .D/ grade -. 4a corespunde materialelor
folosite %n transformatoare )i motoare electrice )i din ea fac parte asbestul, mica )i
por'elanul;
clasa B de izola'ie corespunde temperaturilor p*n$ la .HH grade -, clasa 5 celor
p*n$ la .=/ grade -, iar clasa - temperaturilor mai mari de .=/ grade -. +n toate
aceste clase sunt incluse diverse varieta'i de sticl$, mic$ )i por'elan.
1.%. Moalitati e &rou!ere a energiei ele!tri!e
-el mai rAsp*ndit procedeu de producere a energiei electrice necesitA o sursA de
cAldurA care sA asigure %ncAlzirea apei %n scopul ob'inerii de vapori sub presiune. 7ce)ti
vapori, destinz*ndu-se %ntr-o turbinA, antreneazA generatorul &de curent alternativ(, care
produce energie electricA.
DupA ce au efectuat lucrul mecanic necesar, vaporii sunt condensa'i cu a#utorul
unei surse de frig, care este, %n general, o sursA de apA rece &apA curgAtoare, mare(, %n care
se construiesc circuite de rAcire.
+n figura . este reprezentat ciclul de producere clasicA a energiei electrice.

.
Bigura .. -iclul clasic de producere a energiei electrice.
6n cazul %n care cAldura rezultatA la condensarea vaporilor, este recuperatA )i utilizatA
pentru %ncAlzire, apare no'iunea de cogenerare.
Sursa de cAldurA, este %n mod clasic, rezultatul arderii combustibililor fosili &petrol, gaz,
cArbune(, sau rezultatul fisiunii nucleare, %n reactoare proiectate sA controleze amploarea
acestei reac'ii.
-ombustibilii fosili sau uraniul utilizate %n aceste cicluri, pot fi %nlocuite de surse
regenerabile. Sursa de cAldurA poate fi astfel,
arderea biomasei &lemn, biogaz, de)euri organice(;
cAldura din interiorul planetei &geotermicA(, ce poate fi ob'inutA fie prin pomparea cAtre
suprafa'A direct a apei calde, fie exploat*nd temperatura ridicatA a rocilor de ad*ncime,
prin in#ectarea apei de la suprafa'A )i recuperare ei, dupA %ncAlzire;
soarele, prin concentrarea razelor cu a#utorul unor oglinzi parabolice, sau prin exploatarea
apei calde de la suprafa'a mArilor din zonele tropicale.
+n cazul unor surse regenerabile de energie, nu este necesarA sursa de cAldurA pentru
producerea energiei electrice. 4ste cazul energiei eoliene, hidraulice )i solare
fotovoltaice.
+n cazul energiilor eolianA )i hidraulicA, turbina ce antreneazA generatorul electric, este
antrenatA la r*ndul ei de presiunea v*ntului sau a apei.
+n figura ? este reprezentatA aceastA modalitate de conversie energeticA.
Bigura ?. ;odalitatea eolianA sau hidraulicA de producere a energiei electrice.
Presiunea v*ntului este rezultatul energiei sale cinetice. Presiunea apei este rezultatul
energiei sale poten'iale )i cinetice.
4nergia electricA furnizatA de generator, poate fi in#ectatA direct %n re'eaua electricA, fArA
utilizarea unui convertor static de putere, este indicat %n figura ?, dar %n acest caz, pentru a
men'ine constantA frecven'a tensiunii &)i a curentului( la H/ sau >/ 5z, viteza
generatorului trebuie men'inutA constantA, ac'ion*ndu-se pentru aceasta asupra orientArii
palelor turbinelor eoliene, sau, %n cazul turbinelor hidraulice, prin reglarea debitului de
apA.
7vanta#ul convertoarelor statice de putere constA, pe de o parte, %n posibilitatea
func'ionArii alternatorului la vitezA variabilA )i, pe de altA parte, %n cre)terea
randamentului conversiei energetice, prin reducerea complexitA'ii controlului mecanic al
palelor turbinelor eoliene sau al debitului de apA %n cazul turbinelor hidraulice. 7cest tip
de func'ionare cu vitezA variabilA se dezvoltA %n domeniul generArii hidraulice &mai ales
pentru micA putere( )i tinde sA se generalizeze %n cazul generArii eoliene, unde acest tip de
func'ionare apare %n mod natural, datoritA varia'iilor semnificative ale vitezei v*ntului.
+n cazul generArii solare fotovoltaice, energia electricA este produsA direct, prin
intermediul celulelor semiconductoare de siliciu, pe baza energiei con'inute de radia'ia
solarA. -onvertoarele statice de putere sunt %n general utilizate pentru a asigura
optimizarea conversiei energetice.
+n figura D este reprezentatA aceastA modalitate de conversie energeticA.
Bigura D. ;odalitatea solarA fotovoltaicA de producere a energiei electrice.
4nergia electricA mai poate fi produsA pornind de la un motor diesel sau o turbinA cu gaz
&derivatA dintr-un motor cu reac'ie similar celor de avion(, ce antreneazA un generator
electric. Sursa primarA de energie este, %n general, reprezentatA de combustibili fosili, dar
se are %n vedere %nlocuirea acestora cu biocarburant.
2. TIPURI DE CENTRALE
2.1. Centrale ter"oele!tri!e
centralA termoelectricA, sau termocentralA este o centralA electricA care produce
curent electric pe baza conversiei energiei termice ob'inutA prin arderea combustibillilor.
-urentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur, turbine
cu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere internA.Drept combustibili se folosesc
combustibilii solizi &cArbune, de)euri sau biomasA(, lichizi &pAcurA( sau gazo)i &gaz
natural(.
@neori sunt considerate termocentrale )i cele care transformA energia termicA
provenitA din alte surse, cum ar fi energia nuclearA, solarA sau geotermalA, %nsA
construc'ia acestora diferA %ntruc*tva de cea a centralelor care se bazeazA pe ardere.
Cla'i(i!are&dupA destina'ie(, termocentralele se clasificA %n:
-entrale termoelectrice &-34(, care produc %n special curent electric, cAldura
fiind un produs secundar. 7ceste centrale se caracterizeazA prin faptul cA sunt
echipate %n special cu turbine cu abur cu condensa'ie sau cu turbine cu gaze.
;ai nou, aceste centrale se construiesc av*nd la bazA un ciclu combinat abur-
gaz.
-entrale electrice de termoficare &-43(, care produc %n cogenerare at*t curent
electric, c*t )i cAldurA, care iarna predominA. 7ceste centrale se caracterizeazA
prin faptul cA sunt echipate %n special cu turbine cu abur cu contrapresiune.
)un!*ionare:De obicei termocentralele func'ioneazA pe baza unui !i!lu
Clau'iu'+Ran,ine. Sursa termicA, !a-anul, %ncAlze)te )i vaporizeazA a&a. A.urul
produs se destinde %ntr-o turbinA cu abur produc*nd lu!ru "e!ani!. 7poi, aburul este
condensat %ntr-un !onen'ator. 7pa condensatA este &o"&at/ din nou %n cazan )i ciclul
se reia.
3urbina antreneazA un generator de curent alternativ &alternator(, care transformA
lucrul mecanic %n energie electricA, de obicei la tensiunea de >/// 0 )i frecven'a de
H/ 5z %n 4uropa, respectiv >/ 5z %n 7merica de Nord )i mare parte din 7merica de Sud.
2.2. Centrale 0iroele!tri!e
hidrocentralA este o centralA electricA folositA pentru a transforma energia mecanicA
produsA de apA %n energie electricA.
)un!*ionare,Printr-un bara# de acumulare a apei pe cursul unui r*u unde poate fi
prezentA )i o cascadA se realizeazA acumularea unei energii poten'iale, trasformatA %n
energie cineticA prin rotirea turbinei hidrocentralei. 7ceastA mi)care de rota'ie va fi
transmisA mai departe printr-un angrena# de ro'i din'ate generatorului de curent electric,
care prin rotirea rotorului generatorului %ntr-un c*mp magnetic, va transforma energia
mecanicA %n energie electricA.
Putere1Puterea notatA cu litera P este determinatA de debitul L M, de diferen'a de
nivel L h )i de randamentul hidraulic )i cel al echipamentului L N.
5idrocentralele moderne au un randament ridicat prin intermediul turbinelor )i
generatoarelor ce pot realiza un randament de p*nA la G/ F.
Ti&uri e 0iro!entrale,Bolosirea cAderii de apA acest parametru este determinat
de diferen'a de nivel dintre oglinda apei din lacul de acumulare &%n spatele bara#ului( )i
oglinda apei de #os dupA ce apa a trecut prin turbinA. DupA acest criteriu sunt
hidrocentrale,
cu o cAdere micA de apA - O .H m, debit mare, cu turbine Paplan;
cu o cAdere mi#locie - .HH/ m, cu debit mi#lociu, cu turbine Paplan sau
Brancis;
cu o cAdere mare H/?./// m, cu un debit mic de apA, turbinele utilizate sunt
turbinele Brancis, Pelton
5idrocentralele mai pot fi clasificate dupA capacitate, sau dupA felul construc'iei, ca de
exemplu hidrocentrale,
a)ezate pe firul r*ului &centrale fluviale(, produc*nd curent dupA debit ;
cu un lac de acumulare;
-547P - centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare;
cu caverne, pentru acumularea apei
A2anta3e1a vanta#ul economic , randament ridicat, pre' de cost redus, av*nd o via'A
lungA ;a vanta#ul ecologic , nu polueazA mediul %ncon#urAtor, uneori pot genera
conflicte c*nd sunt amplasate %n parcuri na'ionale sau c*nd nivelul apei bara#ului
acoperA localitA'i.
2.$ Centrale eoliene
-entralele eoliene sunt grupuri de turbine eoliene, plasate %n apropiere unele de altele cu
scopul de a produce electricitate din energia eolian$. 3urbinele eoliene sunt conectate la
un sistem de tensiune medie ce este apoi transformat %n curent de %nalt$ tensiune prin
intermediul unui transformator, pentru a putea fi livrat %n sistemele de distribuire a
electricit$'ii.Qonele prielnice instal$rii centralelor eoliene depind de viteza v*ntului
&minim .H "mIh( %n regiune pe toat$ perioada anului, altitudine &o %nal'ime mai mare
%nseamn$ o viteza mai mare a v*ntului, datorit$ v*scozit$'ii reduse a v*ntului(, relief )i
temperatura &temperaturile scazute necesit$ lichide de lubrifiere cu punct de %nghe'are
sc$zut, materiale mai rezistente )i chiar sisteme de %nc$lzire a turbinei eoliene(.
+n func'ie de zona unde este instalat$ o central$ eolian$ exist$ trei tipuri de amplas$ri,
Pe '$rm - centrale eoliene a)ezate la D sau mai mul'i "ilometri %n interiorul
'$rmului. 7mplasarea 'ine cont de efectul de accelerare a unei mase de aer peste
un obstacol &%n acest caz '$rmul(. Deoarece orice eroare de amplasare poate
%nsemna o sc$dere masiv$ a cantit$'ii de electricitate generata se face studii pe
perioade de cel pu'in un an pentru determinarea loca'iei propice pentru instalarea
centralelor eoliene.
+n apropierea '$rmului - centrale eoliene a)ezate la maxim D "ilometri %n interiorul
'$rmului sau ./ "ilometri %n larg. 7ceste centrale eoliene fructific$ efectul de
convec'ie al aerului datorit$ diferen'elor de temperatur$ %ntre ap$ )i p$m*nt.
Printre probleme se num$r$ migra'ia p$s$rilor, habitatul acvatic, transportul i
efectul vizual.
+n larg - centrale eoliene plasate la peste ./ "ilometri %n larg. Nu p$timesc de pe
urma efectului vizual, nu genereaz$ zgomot )i beneficiaz$ de o vitez$ medie a
v*ntului mai mare. Printre dezavanta#e se numar$ cheltuielile mai mari de
construire, amplasare, mentenan'$ &%n special cele plasate %n ap$ s$rat$, care are
un efect puternic coroziv(. Dac$ distan'ele fa'$ de '$rm sunt suficient de mari,
centralele eoliene plasate %n larg pot fi conectate direct la o instalatie de curent de
%nalt$ tensiune.
R4N417147 4N41R646 4864N4
turbina de v*nt folose)te mi)carea orizontalA a v*ntului deoarece aceastA
mi)care este cel mai puternic tip de curent de aer care poate fi folosit pentru a roti o elice
&un rotor %n cazul nostru(. -urentul de aer ascendent sau vertical se gAse)te doar %n
regiuni mici )i este rar detectat sau nu prezintA destulA for'A.Bluxul orizontal de aer bate
%n direc'ia sistemului rotativ al turbinei de v*nt cauz*nd rotirea %ntr-o anumitA direc'ie.
Deoarece rotorul este o componentA de mari dimensiuni are nevoie de o anumitA putere a
v*ntului pentru a putea fi pus %n mi)care &de obicei H mIs(. @nele modele de turbine de
v*nt permit a#ustAri ale unghiului de atac al paletelor. +n acest caz paletele pot fi a#ustate
la un nivel de eficientA maximA. BAc*nd aceasta, se permite rotorului sA se roteascA la un
nivel optim. Nu tot timpul a#ustarea paletelor conduce la o performan'A optimA. Pentru a
o atinge nacela trebuie sA se roteascA )i ea. 4ficien'a maximA este atinsA atunci c*nd
direc'ia v*ntului este paralelA cu nacela )i paletele sunt configurate pentru viteza v*ntului
la momentul respectiv
A2anta3e1
Performan'$ mare la viteze mici ale v*ntului;
perare silen'ioas$;
;ultiple func'ii electrice de control;
Sistem de control al %nc$rc$rii;
6nstalare u)oar$ a pilonului.
2.%.Centrale 'olare
centralA solarA este o centralA electricA func'ion*nd pe baza energiei termice rezultatA
din absorb'ia energiei radia'iei solare. -entralele solare termice, %n func'ie de modul de
construc'ie pot atinge randamente mai mari la costuri de investi'ii mai reduse dec*t
instala'iile pe bazA de panouri solare fotovoltaice, necesitA %n schimb cheltuieli de
%ntre'inere mai mari )i sunt realizabile doar pentru puteri instalate depA)ind un anumit
prag minim. 3otodatatA sunt exploatabile economic doar %n zone cu foarte multe zile
%nsorite pe an.
)un!*ionare,Din punct de vedere tehnic,sunt experimentate %n prezent dou$
sisteme de conversie a energiei solare,
sistemul termodinamic transform$ energia solar$ %n c$ldurS,utiliz*nd-o %ntr-o
central$ electric$ clasic$.-entrala solar$ se amplaseaz$ %n zone geografice cu
insoleere&radia'ie solar$ puternic$ pe durata mare a zilei( importanta. central$
solar$ se compune din,captatori solari,c*mpuri de oglinzi,conducte,instala'ii de
%nc$lzire )i supra%nc$lzire.
sistemul fotovoltaic transform$ energia solar$ %n curent continuu.
-onversia fotovoltaic$ cu a#utorul fotocelulelor pe baz$ de siliciu a fost pus$ %n #urul
anilor .G>/-.GC/.Procedeul este utilizat la producerea energiei electrice necesare
func'ion$rii motoarelor, rachetelor spa'iale )i a aparatelor cu care sunt dota'i sateli'ii ce se
rotesc %n #urul P$m*ntului.
1andamentul acestor centrale este slab&./F-.HF(.
Cla'i(i!are1
-entrale solare termice cu concentrarea radia'iei solare directe;
-entrale solare cu c*mpuri de colectoare;
-entrale solare termice f$r$ concentrarea radia'iei solare;
-entrale solare pe baz$ de panouri solare fotovoltaice.
A2anta3e+De-a2anta3e:
+mbl*nzirea uraganelor, prin %ncAlzirea cu c*teva grade -elsius a Tmiezului:
uria)elor mase de aer aflate %n mi)care, pare sA fi fAcut primii pa)i spre a deveni
realitate. @n grup de cercetAtori americani de la 7tmospheric 4nvironmental
1esearch &741( lucreazA, cu spri#inul N7S7, la un proiect %ndrAzne' care
porne)te de la premisa cA atmosfera este sensibilA la influen'e mArunte, care ar
putea afecta inclusiv furtunile ce se produc deasupra oceanelor tropicale )i %n
regiunile de coastA, devast*nd teritorii %ntinse.
-onversia razelor solare %n c$ldur$ sau electricitate se face cu o pierdere de =/-
G/F )i acestea nu pot fi captate dec*t ziua,astfel energia trebuie stocat$ pentru a
putea fi furnizat$ )i noaptea.
2.4. Centrale nu!leare5CNE6
)un!*ionare,-entrala nuclearoelectric$ este un ansamblu de instala'ii )i construc'ii
reunite %n scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei
nucleare.b'inerea energiei nucleare se bazeaz$ pe reac'ia de fisiune &descompunere(
nuclear$ %n lan'. 6nstala'ia care asigur$ condi'iile de ob'inere )i men'inere a reac'iei %n lan'
este reactorul nuclear. +n principiu, reactorul se compune dintr-o parte central$ numit$
zon$ activ$, %n care are loc reac'ia de fisiune )i se dezvolt$ c$ldura de reac'ie.Qona activa
contine combustibilul nuclear alcatuit din izotopi fisionabili &@?DH, Pu?DG( si materiale
fertile &@?D=, @?D?(; moderatorul &apa grea(, care are rolul de a incetini viteza
neutronilor rapizi, astfel ca reactia sa fie controlabila; barele de control capteaza neutronii
rezultati din reactia de fisiune; agentul de racire, care preia caldura dezvoltata in zona
activa si o cedeaza apei in schimbatorul de caldura. 6n schimbatorul de caldura, apa de
vaporizeaza si devine agentul producator de lucru mecanic in turbina. 8ucrul mecanic
este transformat de generator in energie electrica.-ombustibilul, moderatorul si agentul
de racire formeaza asa numita filiera a reactorului termic care determina caracteristicile
specifice centralelor nucleare.-ombustibilul introdus in reactor are forma unor pilule
compactate sub forma de bare.6ntre barele de combustibil se gasesc barele de control.
7cestea contin cadmiu &element chimic ce absoarbe neutroni(. 4le au rolul de a regla
numarul de neutroni ce pot produce noi reactii de fisiune, astfel incat puterea produsa de
reactor sa ramana constanta in timp.
-ontrolul reactoarelor nucleare se face computerizat &inclusiv al sistemelor
utilizate pentru protectia reactorului si a mediului incon#urator(.-entralele nucleare au
intre . si = reactoare &unitati(, fiecare cu o putere instalata de cel putin >// ;E.
6n 1omania, a intrat in functiune, pe ? decembrie .GG>, centrala nucleara de la
-ernavoda, care functioneaza cu apa grea ca moderator, foloseste uraniu imbogatit si
produce cu un singur reactor, aproximativ ./F din totalul energiei electrice produse in
tara.
Centrala e la Cerna2oa se bazeaza pe sistemul canadian -7ND@ si are o putere
instalata de C/> ;E in prezent. Structura unui reactor -7ND@ consta intr-un recipient
cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil si pentru lichidul de racire &apa
grea( plasate orizontal. 6n #urul acestor tuburi se afla apa grea, care actioneaza ca
moderator. 7pa grea contine doi atomi de deuteriu &un izotop neradioactiv al
hidrogenului( si un atom de oxigen. 7pa grea este mult mai eficienta ca moderator decat
apa obisnuita si permite folosirea uraniului natural drept combustibil. 4a se obtine in
intreprinderi specializate, prin separarea sa din apa naturala &exista o astfel de
intreprindere la Drobeta 3urnu-Severin(.
Securitatea centralelor nuclearoelectrice,
6n regim de functionare normala, cantitatile de substante radioactive eliberate de
centrala nucleara sunt nesemnificative. Pericolul specific, pentru populatie si
mediul ambiant, consta in eliberarea necontrolata de substante radioactive.
Sistemele tehnice de securitate sunt destinate sa limiteze distrugerile zonei active
a reactorului.
6n pricipiu, nici un reactor nuclear nu poate exploda ca o bomba. Sunt insa
posibile accidente in care reactoarele sa se supraincalzeasca, iar componentele lor,
depinzand de materialele din care sunt realizate, sa se topeasca sau sa arda.
-resterea presiunii agentului de racire poate deveni cauza unor explozii
UmecaniceU care ar deteriora invelisul reactorului sau al sistemului de racire.
7stfel, pot fi imprastiate in spatiu materiale radioactive, care sa contamineze
mediul incon#urator. -entralele nucleare actuale sunt proiectate astfel incat
probabilitatea unor accidente de acest tip sa fie minima.3oate reactoarele nucleare
moderne sunt inchise in containere extrem de sigure. 7cestea sunt proiectate
astfel incat sa previna orice scurgeri radioactive care ar putea rezulta in urma unor
accidente de operare.
-entralele nucleare sunt astfel proiectate incat sa cuprinda sisteme care sa previna
producerea accidentelor nucleare. 7cestea sunt dispuse Uin linieU, astfel incat,
daca un sistem de protectie se defecteaza, un altul sa ii ia locul si asa mai departe.
Desigur, este posibil ca toate sistemele din UliniaU de protectie sa cada unul dupa
celalalt, dar probabilitatea producerii unui astfel de eveniment este extrem de
mica.
$.TRANSPORTUL ENERGIEI ELECTRICE
Ali"entarea !u energie ele!tri!a.
4lectricitatea se obtine utilizand carbune, gaz sau cambustibili nucleari, sau captand
energia soarelui, vantului sau a apelor. 6ar energia electrica se transforma usor in alte
forme de energie.
Prima alimentare publica cu energie electrica a aparut la sfarsitul anilor .=//.
4nergia electrica avea diferite tensiuni, fiind distribuita sub forma de curent continuu &cc(
sau curent alternativ &ca(. 6n cazul curentului alternativ nu exista un standard pentru
frecventa la care acesta isi schimba sensul. Pe masura ce utilizarea energiei electrice
crestea, a devenit evient ca ar exista avanta#e de pe urma standardizarii tensiunilor
electrice. Pe langa faptul ca transferul de energie dintr-o zona a tarii in alta, ar fi fost mai
usor, si constructia instalatiilor electrice ar putea fi simplificata.
data ce ma#oritatea organizatiilor generatoare a ales si adoptat un standard al
electricitatii, s-au instalat retele de cabluri electrice, pentru ca electricitatea generata intr-
o zona a tarii sa poata fi folosita in orice alt loc. 7ceasta retea nationala de cabluti a facut
mai fiabila distribuirea energiei electrice. Daca un generator se defecta, curentul putea sa
fie luat dintr-o alta regiune, iar daca cererea crestea, la retea puteau fi conectate
generatoare.
Stanare.
4nergia electrica este distribuita sub forma de curent alternativ, deoarece tensiunea
acestuia poate fi schimbata usor cu un tranformator un dispozitiv simplu, fiabli si
eficient.
6n forma sa elementara , un tranformator electric consta din doua bobine separate
infasurate in #urul aceluiasi miez de fier. -and se aplica o tensiune alternativa la una
dintre bobine, numita bobina primara, aceasta creeaza un camp magnetic variabil in miez.
7ceasta induce o tensiune alternativa in cealalta bobina, numita secundara.
3ensiunea din bobina depinde de raportul dintre numarul de spire din bobina secundara si
bobina primara. Daca, de exemplu, in bobina secundara sunt #umatate atatea spire cate
sunt in bobina primara, atunci tensiunea secundara va fi #umatate din tensiunea primara.
@n transformator care reduce tensiunea electrica in acest fel se numeste tranformator
caborator de tensiune.
Tran'(or"atoare !o.oratoare e ten'iune.
3ranformatoarele coboratoare de tensiune se folosesc pentru a reduce tensiunea
electrica la un nivel relativ scazut, pentru consumul mena#er. 6n ;area Kritanie, pentru
locuinte se distribuie ?</ volti. 6n unele tari, distributia mena#era este de ../ volti.
Brecventa curentului alternativ este de obicei de H/ sau >/ 5z. ;ulte aparate cu
alimentare de la retea, inclusiv televizoarele, aparatele radio is calculatoarele, folosesc
transformatoare coboratoare de tensiune pentru a reduce tensiunea de la retea la nivelul
cerut de circuitele lor interne.
Tran'(or"atoare rii!atoare e ten'iune.
3ranformatorul ridicator de tensiune are mai multe spire pe bobina secundara
decat pe cea primara, astfel tensiunea secundara este mai mare decat tensiunea primara.
7cestea sunt folosite, de exemplu, pentru a transforma iesirea unui generator de centrala
electrica din zeci de mii de volti in sute de mii de volti.
Si'te"ul tri(a-at.
Reneratoarele centralelor electrice au trei seturi de bobine in care se induce o
tensiune alternativa. -and generatorul se afla in functiune, tensiunea atinge o valoare de
varf in fiecare set de bobine pe rand. 7cest sistem se numeste trifazat. 6n ;area Kritanie,
tensiunea intre cele doua capete ale unei infasurari este de ?</ 0, asa cum se distribuie la
locuinte pentru uz casnic.
Bazele sunt decalate cu .?/ de gradeproducand o diferenta de <.H 0 intre orice pereche
de infasurari. -urentul trifazic este distribuit la consumatorii industriali, pentru punerea
in functiune a motoarelor electrice puternice ce funtioneaza cu o tensiune de <.H0.
$.1. In'talatii e tran'&ort 'i i'tri.utie a energiei ele!tri!e
4nergia electrica produsa %n centralele electrice este transmisa spre consumatori
prin retelele electrice constituite din linii electrice, statii de transformare, statii de
conexiuni si posturi de transformare.
Data fiind importanta alimentarii cu energie electrica pentru economia nationala, retelele
electrice trebuie sa satisfaca o serie de conditii tehnice si economice dintre care cele mai
importante sunt, asigurarea continuitatii %n alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor &%n functie de natura efectelor produse de %ntreruperea alimentarii(,
siguranta %n functionare, asigurarea parametrilor calitativi ai energiei electrice furnizate
consumatorilor, eficienta economica a investitiilor.
3ransmiterea energiei electrice spre, consumatori se face la diferite nivele &trepte(
de tensiune stabilite pe baza unor criterii tehnico-economice, tin*nd seama de pierderile
de energie &direct proportionale cu patratul puterii vehiculate si cu lungimea liniei si
invers proportionale cu patratul tensiunii( precum si de valoarea investitiilor &care, %n
domeniul tensiunilor %nalte, creste proportional cu patratul tensiunii(.
3ensiunile nominale standardizate %n 1om*nia intre fazele retelelor de curent
alternativ sunt, /,<; >; ./; ?/; DH; >/; ../; ??/; <// " 0.
+n functie de tensiune, %n practica se delimiteaza urmatoarele categorii de retele,
retele de #oasa tensiune &V3(, cu tensiuni sub . "0;
retele de medie tensiune &;3(, pentru care se recomanda treptele de >;
./; ?/ "0;
retele de %nalta tensiune &+3(, care cuprind treptele de ../ si ??/ "0;
retele de foarte %nalta tensiune &B+3(, cu tensiuni peste ??/ "0.
Din punctul de vedere al scopului pentru care au fost construite, se pot distinge doua
categorii de linii electrice, linii de transport si linii de distributie.
ale sistemului electroenergetic;
8iniile de transport sunt destinate sa asigure vehicularea unor puteri electrice
importante &zeci sau sute de ;E( la distante relativ mari &zeci sau sute de "m(; acestea
pot fi,
linii de legatura sau de interconexiune intre doua zone sau noduri ;
linii de transport a energiei electrice de la un nod al sistemului
electroenergetic p*na la un centru &zona( de consum .
8iniile de distributie au o configuratie mai complexa si asigura vehicularea unor puteri
relativ reduse pe distante mai scurte si la un ansamblu limitat de consumatori.
Delimitarea liniilor de transport si de distributie dupa valoarea tensiunilor nominale nu
este neta. 7stfel, tensiunile liniilor de transport sunt, de regula <// "E si ??/ "0 si mai
rar ../ "0, %n timp ce retelele electrice de distributie au tensiunile nominale /,< "0, >
"0,./ "0,?/ "0, merg*nd p*na la ../ "0 sau chiar ??/ "0 &in cazul marilor
consumatori(.
Din. punct de vedere constructiv, liniile electrice se realizeaza sub forma de,
linii electrice aeriene &847(, montate pe st*lpi;
linii electrice %n cablu &84-(, pozate subteran; datorita costului ridicat,
acestea sunt indicate, deocamdata, pentru distante scurte si %n conditii
speciale de traseu.
$.2.Cerintele i"&u'e in'talatiilor e tran'&ort 'i i'tri.utie a energiei
ele!tri!e
Dintre aceste cerin'e, unele trebuie sA fie satisfAcute de S44 %n totalitatea lui, deci )i de
re'elele electrice ca parte componentA a sistemului, iar altele se referA numai la re'elele
electrice, %n mAsura %n care acestea constituie elemente mai mult sau mai pu'in
independente de restul elementelor componente ale sistemului. Principalele cerin'e
impuse re'elelor electrice sunt,
continuitatea alimentArii cu energie electricA a consumatorilor;
siguran'a %n func'ionare;
calitatea energiei electrice furnizate consumatorilor;
dezvoltarea ulterioarA a re'elei;
eficien'a economicA a investi'iilor;
cerin'e suplimentare impuse de impactul cu mediul %ncon#urAtor.
-ontinuitatea alimentArii cu energie electricA a consumatorilor este o cerin'A esen'ialA pe
care trebuie sA o %ndeplineascA o re'ea electricA. 7limentarea consumatorilor trebuie
asiguratA practic fArA %ntrerupere &sau la un nivel de %ntrerupere admis, de valoare micA(,
indiferent de regimul )i starea sistemului. 7cest deziderat se realizeazA %n primul r*nd
prin alegerea unei configura'ii adecvate a re'elei dar depinde direct de siguran'a %n
func'ionare a re'elei.
+ntreruperea alimentArii cu energie electricA afecteazA consumatorii %n mod diferit.
+n func'ie de natura efectelor produse de %ntreruperea alimentArii cu energie electricA,
receptoarele se %ncadreazA %n urmAtoarele categorii,
categoria zero, la care %ntreruperea %n alimentarea cu energie electricA poate duce
la explozii, incendii, distrugeri de utila#e sau pierderi de vie'i omene)ti. +n aceastA
categorie intrA, spre exemplu, calculatoarele de proces, instala'iile entru reluarea
activitA'ii la parametrii cantitativi )i calitativi existen'i %n momentul %ntreruperii,
sau la rebuturi importante de materii prime, materiale auxiliare etc., fArA a exista
posibilitatea recuperArii produc'iei nerealizate. Se pot %ncadra %n aceastA categorie,
podurile rulante de turnare %n o'elArii, de ventila'ie )i evacuare a gazelor nocive
sau a amestecurilor explozive, instala'iile de rAcire la cuptoarele de induc'ie etc.;
categoria 6, la care %ntreruperea alimentArii conduce la dereglarea proceselor
tehnologice %n flux continuu, necesit*nd perioade lungi;
categoria a 66-a cuprinde receptoarele la care %ntreruperea alimentArii conduce la
nerealizAri de produc'ie, practic numai pe durata %ntreruperii, iar produc'ia
nerealizatA poate fi, de regulA, recuperatA. +n aceastA categorie se pot %ncadra,
cuptoarele pentru tratamente chimice, compresoarele de aer, instala'iile de
extrac'ie, ma)inile prelucrAtoare pentru produc'ia de serie etc.;
categoria a 666-a cuprinde receptoarele de micA importan'A care nu se %ncadreazA
%n categoriile precedente, cum ar fi, receptoarele din ateliere, depozite, sec'ii
auxiliare, cum )i cele apar'in*nd consumatorilor casnici )i rurali.
+n func'ie de categoria din care fac parte, receptoarelor trebuie sA li se asigure
rezerva necesarA %n alimentarea cu energie electricA, prin scheme de alimentare adecvate.
7stfel, existA consumatori, respectiv receptoare, cum sunt cele din categoria zero, care
necesitA rezervA de .//F, cAile de alimentare fiind independente )i racordate %n puncte de
alimentare distincte. Pentru ace)ti consumatori, dacA %n %ntreprindere nu existA o centralA
electricA de termoficare, se prevede o sursA separatA de energie &grup electrogen(.
%.DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE
Di'tri.utie, 3ransmiterea energiei electrice sau termice in scopul vanzarii ei la
consumatori.-ircuitele electrice care conduc curentul electric de #oasa tensiune de la
centralele mici la tablourile de distributie ale consumatorilor sau de la statiile de
transformare la astfel de tablouri se numesc linii de transport de #oasa tensiune. 7tat
liniile de transport,cat si cele de distributie se construiesc subteran sau aerian.
8iniile subterane se construiesc acolo unde nu se pot construe linii aeriene din
cauza ca ar fi periculoase sau ar impiedica circulatia, cum este cazul in interiorul
oraselor,mai ales pe arterele de mare circulatie. 7ceste linii se contruiesc din conductoare
speciale, numite cabluri subterane.7ceste cabluri conductoare sunt bine isolate si
prote#ate contra umezelii.-ablurile se monteaza in canale subterane sau direct in pamant,
la circa C/cm adancime. 8iniile aeriene se executa din conductoare de cupru,de aluminiu
sau de otel, montate pe stalp de lemn, de otel sau de beton armat, prin intermediul
izolatoarelor si suporturilor.
Di'tri.utia energiei ele!tri!e la !on'u"atori,-onsumatorul reprezinta un grup
de receptoare aflate intr-un ansamblu constructiv. instalatia electrica a unui consumator
este formata din urmatoarele elemente ,
bransamentul electric -reprezinta legatura dintre linia de distributie si
consumator si este reprezentat de cofret&locul de executie a legaturii
electrice( si contor &este aparatul care inregistreaza consumul de
energie electrica(
tablourile electrice - reprezinta un ansamblu de aparate ce asigura
distributia energiei electrice catre receptoare. 3ablourile electrice pot fi
, 3R - tablou general ; 3P- tablou principal ;3S - tablou secundar
coloane electrice - reprezinta legaturile electrice dintre doua tablouri
electrice;
circuitul electric - reprezinta legatura electrica dintre tabloul secundar
si un receptor.
Distributia energiei electrice la consumator se face atat in curent continuu, cat si
in curent alternativ. 6n current continuu, distributia se face la tensiunea de ../ si ??/0.
-ea mai utilizata distributie este aceea in curent alternativ trifazat, unde distributia se
face, fie in stea, fie in triunghi. distributie in stea are avanta#ul ca are doua tensiuni, una
pentru forta&D=/0( si una pentru lumina&??/0(.Distributia in triunghi are o singura
tensiune.
Distributie de energie electrica, 7ctivitate organizata pentru transmiterea energiei
electrice prin retelele cu tensiunea de cel mult ../ "0 de la transportator sau producatori
pana la instalatiile consumatorilor finali de energie electrica.
Directia 3ehnica WD3X are responsabilitatea asigurarii exploatarii si functionalitatii
instalatiilor de distributie a energiei electrice, a sistemelor de masura, protectie,
automatizare si comanda-control aferente, precum si a infrastructuri de -omunicatii si
6nformatica. D3 coordoneaza si indruma tehnic, activitatatile din domeniile sale din cele
= filiale organizate teritorial in 1om*nia. Procesele si activitatile domeniilor mentionate
sunt abordate prin prisma obiectivelor stabilite prin programele strategice sau
operationale, care-si propun indeplinirea misiunii societatii. -ontinutul si nivelul fizic si
valoric al obiectivelor D3 sunt o consecinta a cerintelor ce rezida din indicatorii de
performanta prevazuti %n licenta de distributie, cu scopul de a satisface conditiile de
calitate a energiei electrice livrate furnizorului de energie electrica.
Domeniul de activitate al Distributiei cuprinde activitati de exploatare, intretinere,
dezvoltare a retelei electrice de distributie in scopul transmiterii energiei electrice de la
producatoriIoperator de transportIalti distribuitori la consumatori, conform contractelor
incheiate, in condi'ii corespunzatoare de siguranta si calitate.
O.ie!ti2ele generale ale 'trategiei e e-2oltare a in'talatiilor e i'tri.utie1
-resterea sigurantei in alimentarea cu energie electrica a tuturor consumatorilor;
1educerea pierderilor de energie electrica;
-resterea gradului de securitate in exploatarea instalatiilor electrice si a sigurantei
in functionare;
Scaderea numarului de defecte in instalatiile electrice si a timpilor de intrerupere
in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor;
7sigurarea parametrilor de calitate a energiei electrice furnizate in conformitate
cu reglementarile 7N14;
1educerea cantitatilor de energie electrica nelivrata consumatorilor ca urmare a
intreruperilor accidentale;
1educerea cheltuielilor cu mentenanta si reparatiile.
O.ie!ti2e '&e!i(i!e1
;odernizarea si retehnologizarea statiilor de transformare de ../I;3;
3recerea instalatiilor de > "0 la tensiunea de ?/ "0;
Dezvoltarea sistemului de automatizare a distributiei &S7D( prin montarea de
reanclansatoare si separatoare telecomandate;
6ntegrarea in S-7D7 a tuturor statiilor de transformare;
6nlocuirea izolatiei de portelan din 847 ../"0 si 847 ?/ "0 cu izolatie tip
compozit;
;odernizarea integrala a 847 V3 si a bransamentelor;
4xtinderea sistemului de telegestiune si monitorizare a parametrilor de calitate a
energiei electrice;
Binalizarea sistemului -788 -4N341;
6mplementarea unui sistem de gestiune si relatii cu clientii
6mplementarea sistemului R6S si 36S.
4. BRANSAMENTUL ELECTRIC
Kran)amentul electric reprezintA instala'ia de #oasA tensiune destinatA alimentArii
cu energie electricA a unui consumator, executatA de la linia electricA de distribu'ie p*na
la contorul electric de la consumator.
PAr'ile principale ale bran)amentului electric sunt,
bran)amentul propriu-zis, care constituie legAtura de la linia electricA
aerianA sau subteranA p*nA la firidA &ni)a de bran)ament(;
firida &ni)a( de bran)ament, care reprezintA un gol paralelipipedic,
amena#at %n zid sau construit special, %n care se monteazA echipamentul
electric necesar prote#Arii coloanei electrice si distribuirii energiei
electrice;
coloana electricA, care constituie legAtura dintre echipamentul firide si
contorul abonatului.
Prin bran)ament se %n'eleg )i deriva'iile din bran)amentele existente, inclusiv
coloanele respective, sau numai deriva'iile de coloane electrice din firide, existente.
Specifica'iile acestui proiect se aplicA la executarea bran)amentelor electrice
aeriene de #oasA tensiune, destinate alimentArii cu energie electricA a consumatorilor care
solicitA puteri electrice mici &pana la H/ "E( pentru instala'iile de utilizare. 4le nu se
aplicA bran)amentelor cu conductoare torsadate. +n ceea ce priveste bran)amentele
aeriene, sunt tratate numai bran)amentele fArA siguran'A aerianA.
Procesul tehnologic de execu'ie a bran)amentelor se referA numai la opera'iile
executate fArA tensiune.
Kran)amentele se proiecteazA )i se executA numai %n baza dosarelor preliminare
depuse la %ntreprinderea furnizoare de energie electricA )i aprobate de aceasta.
DupA efectuarea studiilor )i mAsurAtorilor pe teren, %ntreprinderea furnizoare
%ntocme)te devizele )i notele de lucrAri %n vederea executArii bran)amentului.
Kran)amentul aerian asigurA legAtura cu conductoare aeriene de la linia electricA
aerianA de distribu%ie a %ntreprinderii furnizoare de energie si p*na la firida de
bran)ament a abonatului.
+n func'ie de pozi'ia consumatorilor fa'a de re'eaua aerianA de #oasA tensiune, se
deosebesc douA tipuri de bran)amente,
Kran)amente fArA traversare, c*nd re'eaua electricA se aflA pe aceea)i parte a drumului cu
consumatorii;
Kran)amente cu traversare, c*nd re'eaua electricA se aflA pe partea opusA a drumului, fa'A
de consumatorii;
7ceste bran)amente se %mpart, la r*ndul lor, %n alte douA categorii, dupA modul %n care se
face intrarea %n clAdire,
Kran)amente cu suport pentru zid, c*nd clAdirea are o %nal'ime mai mare de < m de la
strea)inA ;
Kran)amente cu suport pe clAdire, c*nd aceasta are o o %nAl'ime sub < m la strea)inA ;
Kran)amentele electrice aeriene pot fi considerate ca fiind compuse din douA pAr'i,
partea de bran)ament din exteriorul clAdirii, formatA din legatura de la
linia de distribu'ie de #oasA tensiune p*nA la clAdirea abonatului,
realizatA cu conductoare aeriene.
partea de bran)ament interioarA, montatA %n clAdire, cuprinz*nd
echipamentul firidei de bran)ament, coloana de cobor*re de la
suporturile pe clAdire )i firidA, coloanele interioare de la firidA la
contorul de decontare.
7. ASIGURAREA CALITATII
IDENTI)ICAREA CERINTELOR SI APLICAREA NORMELOR DE
CALITATE
+n domeniul calitA'ii, %n etapa actualA, se manifestA douA tendin'e definitorii -
%mbunAtA'irea considerabilA a calitA'ii produselor )i reducerea substan'ialA a costurilor
calitA'ii, ambele fiind impuse de preferin'ele consumatorilor )i intensificarea concuren'ei.
+n cazul controlului calitA'ii este necesar sA se stabileascA obiectivele strategice ale
calitA'ii. 7cestea, la r*ndul lor, depind de principalii factori ai calitA'ii , .( Pie'ele; ?(
Personalul; D( 1esursele financiare; <( ;aterialele; H( @tila#ele )i tehnologiile folosite; >(
;anagementul firmei.
Pie*ele. -lien'ii cer )i ob'in produse )i servicii tot mai bune pe mAsura cre)terii
preten'iilor lor antrenate de progres. Pie'ele - ca locuri %n care se %nt*lne)te cererea )i
oferta, devin tot mai exigente din ambele pAr'i )i se specializeazA func'ional. -a atare, un
obiectiv determinant al controlului calitA'ii %n cadrul firmelor este de a asigura
flexibilitate %n satisfacerea cererii care se specializeazA. 7ici este vorba de fixarea
performan'elor produselor care se cer urmArite )i %mbunAtA'ite, cum ar fi productivitatea,
fiabilitatea, disponibilitatea, randamentul, reducerea poluArii de orice fel. 7sociat
acestora se cer create condi'ii tehnologice - echipamente )i metode de control apte sA
identifice )i sA mAsoare performan'ele calitative ale produselor.
Per'onalul. datA ce se schimbA produsele, iar pie'ele devin tot mai exigente,
personalul de concep'ie )i cel executant necesitA noi cuno)tin'e )i deprinderi care se pot
ob'ine prin educa'ie continuA la locul de muncA )i %n institu'iile de %nvA'Am*nt. -ercurile
de calitate din practica firmelor #aponeze sunt o expresie elocventA a cerin'ei de
acumulare de cuno)tin'e %n domeniu ca )i de stimulare a creativitA'ii oamenilor.
Bolosirea sistemelor flexibile de produc'ie, a robo'ilor industriali )i a
calculatoarelor, accentueazA sensibilitatea dependen'ei tehnicii de calitatea materiilor
prime, a pieselor )i componentelor folosite. 7cestea impun intensificarea exigen'ei de
control la locurile de muncA. Preten'iile fa'A de calitatea pe care o asigurA lucrAtorii la
locurile de muncA sunt exprimate prin obiective cum ar fi cel preconizat de extinderea
conceptului de control al calitA'ii produc'iei, av*nd ca impact Tzero defecte:.
Re'ur'ele (inan!iare. +ntruc*t intensificarea concuren'ei reduce profiturile, se
cautA mobilizarea tuturor rezervelor de reducere a costurilor de produc'ie. cale
importantA pentru atingerea acestui scop este cre)terea productivitA'ii muncii prin
automatizare, dar automatizarea necesitA investi'ii care la r*ndul lor genereazA noi costuri
cu amortizarea, mentenan'a )i asigurArile pentru reducerea riscurilor, a)a %nc*t efectul
automatizArii asupra reducerii costurilor apare diminuat. 1Am*ne sA se ac'ioneze asupra
costurilor calitA'ii %nsA)i. Direc'iile de ac'ionare depind de condi'iile interne )i externe ale
firmei. DacA, de exemplu, costul service-ului produsului %n garan'ie este mare, iar cel de
prevenire a defectelor sau de exercitare a controlului %n uzina producAtoare este mic,
%nseamnA cA este necesar sA se modifice orientarea uzinei, accentu*ndu-se preocupArile
pentru prevenirea defectelor )i pentru execu'ia controlului calitA'ii pe fluxurile
tehnologice. -azul invers se %nt*mplA mai rar.
Materialele. SolicitArile produselor %n exploatare s-au intensificat. ;aterialele din
care se fabricA produsele se schimbA )i se diversificA %n mod corespunzAtor. -a atare
simpla inspec'ie vizualA )i testarea prin %ncercAri sumare a materialelor nu mai asigurA
condi'iile cerute de calitatea produselor. Se impune folosirea probelor fizice )i chimice de
laborator )i a unor echipamente de control adecvate.
Utila3e 8i te0nologiile (olo'ite. -u c*t firmele mecanizeazA )i automatizeazA mai
mult procesele de produc'ie %n vederea cre)terii productivitA'ii muncii )i %mbunAtA'irii
folosirii materiilor prime )i materialelor, cu at*t mai mult se pune accentul pe cre)terea
nivelului calitA'ii pieselor )i subansamblurilor )i pe stabilitatea calitA'ii acestora. 7)adar,
dacA firma prevede sA mecanizeze )i sA automatizeze noi procese %n viitor, calitatea
obiectelor muncii prelucrate %n aceste procese va trebui aliniatA la noile condi'ii.
Manage"entul. 6mpactul asupra calitA'ii, determinat de ac'iunile asupra
factorilor calitA'ii este maxim atunci c*nd ac'iunile respective sunt coordonate. 4ste
indiscutabil cA managementul firmei este singurul %n mAsurA sA coreleze eforturile tuturor
compartimentelor care au responsabilitA'i %n asigurarea calitA'ii produselor )i serviciilor
livrate pe pia'A. DacA acest management nu este %n stare s-o facA, va avea de suferit
calitatea, iar firmei nu-i va merge bine.
CONCEPTUL DE CONTROL AL CALIT9:II
Su&ra2eg0erea !alit/*ii reprezintA monitorizarea )i verificarea continuA a stArii unei
entitA'i, %n scopul asigurArii cA cerin'ele specificate sunt satisfAcute.
E2aluarea !alit/*ii reprezintA examinarea sistematicA, efectuatA pentru a determina %n ce
mAsurA o entitate este capabilA sA satisfacA cerin'ele specificate.
In'&e!*ia !alit/*ii reprezintA activitA'ile prin care se mAsoarA, examineazA, %ncearcA
una sau mai multe caracteristici ale unei entitA'i )i se comparA rezultatul cu cerin'ele
specificate, %n scopul determinArii conformitA'ii acestor caracteristici
Veri(i!area !alit/*ii reprezintA confirmarea conformitA'ii cu cerin'ele specificate, prin
examinarea )i aducerea de probe tangibile.
ELEMENTE DE ASIGURARE A CALITATII IN PROCESELE DE PRODUCTIE
Planificarea 'inerii sub control a proceselor presupune specificarea opera'iilor de
produc'ie prin instruc'iuni de lucru documentate )i stabilirea tehnicilor de verificare a
calitA'ii pe fluxul de fabrica'ie.
7sigurarea capabilitA'ii proceselor se face at*t din punct de vedere cantitativ, ceea
ce presupune corelarea capacitA'ii de produc'ie a sec'iei, utila#ului sau %ntreprinderii cu
produc'ia programatA, c*t )i calitativ, aceasta %nsemn*nd capacitatea de a realiza produse
%n limitele de toleran'A stabilite prin documenta'ia tehnologicA de fabrica'ie. 7naliza
cantitativA a capabilitA'ii se face prin elaborarea balan'ei de capacitate la %nceputul
perioadei de plan. 7naliza calitativA se face prin studii statistice.
7sigurarea utilitA'ilor )i condi'iilor de mediu, presupune controlul )i verificarea
periodicA a materialelor )i facilitA'ilor auxiliare cum ar fi apa, aerul comprimat, energia
electricA )i produsele chimice utilizate %n produc'ie, pentru a se asigura uniformitatea
efectului lor asupra proceselor de fabrica'ie.
6dentificarea )i trasabilitatea materialelor pe fluxul de fabrica'ie se face prin marca de
identificare unicA care cuprinde, lotul de fabrica'ie sau de recep'ie; numArul sau seria de
fabrica'ie; comanda internA de fabrica'ie sau contractul de livrare.
9inerea sub control a echipamentelor se referA la verificarea utila#elor de
produc'ie, a dispozitivelor, sculelor, instrumentelor de mAsurare, %n ceea ce prive)te
exactitatea )i fidelitatea. aten'ie deosebitA se acordA calculatoarelor utilizate pentru
controlul proceselor )i mentenan'ei soft!are-ului asociat. Pentru a se asigura
capabilitatea continuA a proceselor trebuie stabilit un program de mentenan'A preventivA a
echipamentelor de produc'ie.
7sigurarea documenta'iei necesare presupune elaborarea procedurilor
opera'ionale, a instruc'iunilor de lucru, a planurilor de calitate )i 'inerea sub control a
difuzArii acestora %n cadrul %ntreprinderii.
Stadiul verificArilor materialelor se identificA pe tot parcursul produc'iei. astfel
de identificare poate lua forma de )tampile, etichete sau inspec'ii pe containerul de
transport intern. 6dentificarea trebuie sA includA posibilitatea de a deosebi materialele
verificate de cele neverificate )i indicarea acceptArii la punctul de verificare.
9inerea sub control a modificArilor presupune evaluarea produsului dupA orice
modificare a sculelor, echipamentelor, materialelor sau procesului tehnologic. De
asemenea, orice modificare trebuie documentatA prin proceduri )i comunicatA factorilor
responsabili.
0erificarea produselor se face %nainte de prelucrare, pe fluxul de fabrica'ie )i la
final, prin metode )i tehnologii de control adecvate, stabilite %n func'ie de caracterul
produc'iei )i caracteristicile produselor fabricate.
7baterile de la calitate reprezintA neconformitA'i. 9inerea sub control a
neconformitA'ilor presupune identificarea acestora pe fluxul de fabrica'ie, izolare,
solu'ionare )i prevenirea repetArii. Solu'ionarea %nseamnA alegerea uneia din urmAtoarele
ac'iuni posibile, repararea, reprelucrarea &retu)area(, declasarea &%ntr-o clasA inferioarA
de calitate( sau rebutarea. +n prealabil, este necesar sA se evalueze efectele poten'iale ale
neconformitA'ii constatate asupra caracteristicilor produsului, dar )i asupra continuitA'ii
procesului de fabrica'ie.
7c'iunile corective au la bazA analiza de tip cauzA-efect, care implicA identificarea
)i %nlAturarea factorilor care au determinat abateri de la calitate. 7ceste ac'iuni, care pot
consta %n modificAri ale procesului tehnologic, ale materialelor sau echipamentelor de
produc'ie au rol de a preveni repetarea pe viitor a unei neconformitA'i.
;. MASURI DE SANATATE SI SECURITATEA MUNCII
MASURI DE PROTEC:IE <MPOTRIVA PERICOLULUI DE
ELECTROCUTARE
7rt. D<H I NRP; , Pentru protec'ia %mpotriva electrocutArii prin atingere directa
trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. ;asurile organizatorice le
completeazA pe cele tehnice in realizarea protec'iei necesare.
Ma'urile te0ni!e care pot fi folosite pentru protec'ia %mpotriva electrocutArii prin
atingere directa sunt urmAtoarele ,
acoperiri cu materiale eiectroizolante ale p*rtilor active &izolarea de protec'ie( ale
instala'iilor si echipamentelor electrice;
%nchideri in carcase sau acoperiri cu %nveli)uri exterioare ;
%ngrAdiri;
protec'ia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante
minime de
securitate;
scoaterea de sub tensiune a instala'iei sau 4.4. 6a care urmeazA a se efectua lucrAri
si
verificarea lipsei de tensiune;
utilizarea de dispozitive speciale pentru legAri la pAm*nt si in scurtcircuit;
folosirea mi#loacelor de protec'ie eiectroizolante.
Ma'urile organi-atori!e care pot fi aplicate %mpotriva electrocutArii prin atingere
directa sunt urmAtoarele ,
executarea interven'iilor la instala'iile electrice &depanAri, reparAri, racordAri etc(
trebuie sa se facA numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si
instruit pentru lucrul respectiv;
executarea interven'iilor in baza uneia din formele de lucru urmAtoare ,
7.8. - autoriza'ie de lucru
636-P; - instruc'iuni tehnice interne de protec'ie a muncii
7.S. - atribu'ii de serviciu
D.0. - dispozi'ii verbale
P.0. - procese verbale
obliga'ii de serviciu
P.1. - pe propria rAspundere
delimitarea materiala a locului de munca &%ngrAdire(;
e)alonarea operatiilor de interven'ie la instala'iile electrice;
elaborarea unor instruc'iuni de lucru pentru fiecare interven'ie la instala'iile
electrice;
organizarea si executarea verificArilor periodice ale masurilor tehnice de protec'ie
impotriva atingerilor directe.
Pentru protec'ia impotriva electrocutArii prin atingere indirecta trebuie sa se
realizeze si sa se aplice numai masuri si mi#loace de protec'ie tehnice. 4ste interzisa
inlocuirea masurilor si mi#loacelor tehnice de protec'ie cu masuri de protec'ie
organizatorice.
Pentru evitarea electrocutArii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua
masuri de protec'ie , o mAsura de protec'ie principala, care sa asigure protec'ia in orice
condi'ii, si o mAsura de protec'ie suplimentara, care sa asigure protec'ia in cazul
deteriorArii protec'iei principale.
-ele doua masuri trebuie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealaltA.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protec'ie pot fi urmAtoarele ,
folosirea tensiunilor foarte #oase de securitate 3BVS;
legarea la pAm*nt;
legarea la nul de protec'ie;
izolarea suplimentara de protec'ie, aplicata utila#ului, in procesul de
fabricare;
izolarea amplasamentului;
separarea de protec'ie;
deconectarea automata in cazul apari'iei unei tensiuni sau a unui curent
de
defect periculoase;
folosirea mi#loacelor de protec'ie electroizolante.
Bolosirea mi#loacelor de protec'ie izolante este obligatorie at*t la lucrAri %n
instala'iile scoase de sub tensiune, cat si in cazul lucrArilor efectuate fArA scoatere de sub
tensiune a instala'iilor si a 4.4. 7cestea din urma se efctueaza de cAtre personal autorizat
pentru lucrul sub tensiune.
8a instala'iile de #oasa tensiune folosirea mi#loacelor individuale de protec'ie
electroizolante constituie singura mAsura tehnice de protec'ie si se folose)te cumulat cu
masurile organizatorice.
6nstala'iile sau locurile unde exista sau se exploateazA 4.4. trebuie sa fie dotate r
in func'ie de lucrArile si condi'iile de exploatare, cu urmAtoarele categorii de mi#loace de
protec'ie ,
mi#loace de protec'ie care au drept scop prote#area omului prin izolarea acestuia
fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pAm*nt;
detectoare mobile de tensiune;
garnituri mobile de legare la pAm*nt si in scurtcircuit;
panouri, paravane, %mpre#muiri &%ngrAdiri(;
panouri de semnalizare.
Kibliografie
;ira, N., Negu), -., &.GG<(, YY6nstala'ii )i echipamente electriceYY,
4ditura DidacticA )i PedagogicA, Kucure)ti.
. T6nstalatii de transport si de distributie a energiei electrice: 6oan
0ulcu, editura ;atrix 1om, Kucuresti-?//>
T4lectrotehnica:, 6ng. 6. -orodeanu, 6ng. 7. -olin, editura Didactica si
Pedagogica.
7drese utile internet, !!!.eximprod.ro, !!!.universulenergiei.com
!!!.google.ro ,!!!.!i"ipedia.ro , !!!.electricaS7.ro .

S-ar putea să vă placă și