Descoperirea electricitatii, cu aplicatiile ei, a revolutionat tehnica industriala si
viata oamenilor. Societatea de astazi nu poate fi conceputa fara energie electrica. Nu poate fi vorba de o activitate industriala fara energie electrica neexistand aproape nici un domeniu de activitate umana in care aceasta sa nu-si gaseasca aplicatii. Patrunderea electricitatii in toate sectoarele de activitate se datoreaza unor insusiri deosebite pe care aceasta forma de energie le are fata de celelalte forme de energie, si anume poate fi obtinuta din toate celelate forme de energie cunoscute, cum ar fi energia eoliana, hidraulica, a combustibililor, atomica, solara etc.; poate fi usor si repede transportata la distante mari, prin fire conductoare, cu cheltuieli relativ reduse; poate fi transformata si utilizata sub diverse forme, ca, de exemplu, sub forma mecanica pentru actionarea celor mai variate mecanisme, sub forma calorica pentru incalzire sau la diferite procese chimice, pentru iluminat, tratamente medicale, pentru transmiterea rapida a unor informatii si la o serie intreaga de operatii care necesita interventia procesului de gandire etc. alta proprietate a energiei electrice este ca se poate diviza usor, fiind rentabila in receptoare mici de ordinul !atilor, cat si in receptoare mari de mii si sute de mii de "ilo!ati si, in sfarsit, energia electrica prezinta avanta#ul fata de celelalte forme de energie ca se poate masura cu precizie, obtinandu-se un control exact al productiei industriale si a consumului. Producerea energiei electrice se realizeaz$ %n centrale electrice, prin transformarea unei alte forme de energie & energia chimic$ a combustibililor, energia poten'ial$ a apelor, energia atomic$ , energia eolian$ etc. (. De la centrale energia electric$ este transportat$ pe linii electrice pan$ %n apropierea marilor consumatori & ora)e, platforme industriale etc . ( ,de unde este distribuit$ la sta'ii de transformare, situate c*t mai aproape de centralele de greutate ale consumatorilor. De la aceste sta'ii se alimenteaz$ posturile de transformare, unde se g$sesc racordurile la tablourile de alimentare a receptoarelor . +n func'ie de rolul pe care %l %ndeplinesc %ntr-un sistem energetic, instala'iile electrice sunt , instala'ii de producere a energiei electrice; instala'ii de transport a energiei electrice; instala'ii de distribu'ie a energiei electrice; instala'ii electrice de utilizare &la consumator( . -aracteristicile de baz$ ale unei instala'ii electrice sunt , puterea instala'iei; sistemul de curent; tensiunea nominal$. Din punctul de vedere al nivelului de tensiune utilizat, instala'iile electrice se %mpart %n instala'ii de %nalt$ tensiune & peste ./// 0 ( ,)i instala'ii de #oas$ tensiune & sub ./// 0 (. Din cele de mai sus se constat$ c$ instala'iile electrice de utilizare a energiei electrice sunt instala'ii de #oas$ tensiune . +n functie de utilizarea energiei electrice, instala'iile se clasific$ in principal %n , instalatii electrice de for'$ ; instalatii electrice pentru iluminat ; instalatii electrice pentru curen'i slabi , cuprinz*nd instala'ii electrice de semnalizare acustic$, optic$ )i mixt$ , instalatii electrice fonice )i video ; P$r'ile componente principale ale instalatiilor electrice utilizate sunt , postul de transformare ; liniile electrice de #oas$ tensiune &aeriene sau subterane (; tablourile de distribu'ie ; aparatele electrice de conectare ; aparatele electrice de comand$ si protectie ; masinile electrice . SCOPUL 1ealizarea proiectului are ca scop activitatea specific$ realiz$rii, exploat$rii aparatelor de comuta'ie, a unit$'ilor de competen'$ tehnice generale, a unit$'ilor tehnice de competen'$ realizate %n cele cheie absolute necesare pentru demonstrarea %n situa'ia de examen, de certificare a dob*ndirii calific$rii de tehnician %n instala'ii electrice. Prin executarea proiectului )i prin sus'inerea lui oral$ %n situa'ia de examen sunt vizate competen'ele specifice calific$rii conform standardului de preg$tire profesional$. OBIECTIVE -on'inutul proiectului realizat demonstreaz$ c$ este capabil s$ prezinte )i s$ identifice lista unita'ilor de competen'$ care pot fi dob*ndite %n urma calific$rii 2 345N6-67N +N 6NS3787966 484-316-4: prin liceu, filiera tehnologic$& conform 7nexa nr.. la ;eD-3 nr. <=>< din /.....?//?(, comunicarea interactiv$ la locul de munc$ ; aplicarea formei de munc$ %n echip$ ; aplicarea normelor )i principiilor de protec'ia muncii, PS6 )i a celor de protec'ia mediului; aplicarea procedurilor de calitate ; verificarea st$rii de func'ionare a aparatelor , echipamentelor )i instala'iilor electrice ; executarea de lucr$ri de punere %n func'iune , exploatare , %ntretinere )i reparare a aparatelor )i instala'iilor electrice ; utilizarea schemelor func'ionale specifice instala'iilor electrice ; utilizarea documenta'iei tehnice pentru efectuarea activit$'ilor de m$surare )i verificare a instala'iilor electrice ; organizarea procesului de produc'ie )i a muncii. 1.PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE
1.1.Notiuni generale 4nergia electric$ reprezint$ capacitatea de ac'iune a unui sistem fizico- chimic.4nergia electrica se obtine din alte forme de energie in urma unor transformari, transformarea energiei chimice a combustibililor %n turbine cu aer, gaz, motoare cu ardere intern$; transformarea energiei poten'iale sau cinetice a apelor; transformarea energiei atomice; transformarea altor forme de energie, maree, solar$, eolian$ ; cu a#utorul generatoarelor, generatoare electrice - transforma energia mecanica in energie electrica. 4nergia mecanica necesara acestor generatoare se obtine prin transformarea energiei termice , hidraulice , eoliene. bateriile si acumulatoarele electrice - transforma energia chimica in energie electrica bateriile electrice solare-transforma energia solara in energie electrica. -el mai frecvent procedeu de obtinere a energiei electrice este procedeul de transformare a energiei termice in energie electrica. 4nergie termica necesara se obtine prin arderea diferitilor combustibili clasici& carbune,pacura , gaze naturale( sau nucleari. 4nergia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic. 4nergia electrica prezinta o serie de avanta#e in comparatie cu alte forme de energie, si anume, producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice avanta#oase; energia electrica poate fi transmisa la distante mari prin intermediul campului electromagnetic, fie direct prin mediul incon#urator, fie diri#at prin linii electrice; la locul de consum, energia electrica poate fi transformata in conditii economice in alte forme de energie; energia electrica poate fi divizata si utilizata in parti oricat de mici, dupa necesitati; Dezavanta#ul pe care il prezinta energia electrica in comparatie cu alte forme ale energiei consta in aceea ca nu poate fi inmagazinata. 4nergia electrica trebuie produsa in momentul cand este ceruta de consumatori. 4nergia electric$ este transportat$ la distan'$ printr-un sistem de re'ele electrice, la diverse tensiuni, ../ "0, ??/ "0, <// "0 )i chiar peste =// "0. 3ransportul energiei electrice se face fie prin linii aeriene, fie prin cabluri subterane. -ablurile subterane sunt folosite in localitatile urbane si acolo unde costul suplimentar este #ustificat de alte consideratii, cum ar fi cel estetic de pilda. @n cablu subteran de inalta tensiune necesita instalatii de racire si instalatii suplimentare pentru evitarea pierderilor in pamant. Din acest motiv el este mult mai scump decat o linie aeriana. 1.2.Prou!erea energiei ele!tri!e in !entrale ele!tri!e Producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice avanta#oase; -entrale electrice - 3ermocentrala de la 3urceni este una din cele mai mari termocentrale din 4uropa, ca putere instalatA &mai existA una asemAnAtoare %n -hina(. Bunc'ioneaz$ pe bazA de combustibil solid &cArbune extras din bazinul carbonifer al lteniei( )i are C grupuri de c*te DD/ ;E putere instalatA. 4nergia electricA se produce la scarA industrialA %n instala'ii numite centrale electrice. +n func'ie de tipul de energie transformatA %n energie electricA, cele mai importante pot fi, termocentrale hidrocentrale atomocentrale )i altele. Ter"o!entrale +n termocentrale se transformA energie termicA, rezultatA prin arderea combustibililor. +n 1om*nia, energie termicA este produsA %n propor'ie de cca. CCF de termocentrale, care folosesc licnit, petrol )i gaz. 3ermocentrala de la 3urceni este una din cele mai mari termocentrale din 4uropa, ca putere instalatA &mai existA una asemAnAtoare %n -hina(. Bunc'ioneaz$ pe bazA de combustibil solid &cArbune extras din bazinul carbonifer al lteniei( )i are C grupuri de c*te DD/ ;E putere instalatA. DupA anul .GG/ uzinele electrice 3urceni )i 1ovinari au fost retehnologizate, o importan'A deosebitA fiind acordatA protec'iei mediului %ncon#urAtor. #iro!entrale -ea mai mare hidrocentralA din 1om*nia este Por'ile de Bier 6, cu o putere instalatA de ./=/ ;E , Por'ile de Bier 66 av*nd o puterea instalatA de ?H/ ;E. 7mbele hidrocentrale sunt exploatate %n parteneriat cu partea 6ugoslav$, centralele rom*ne )i 6ugoslave de la Por'ile de Bier 6 )i Por'ile de Bier 66 cumuleazA ?.>/ ;E, respectiv H// ;E. -entralele Por'ile de Bier 6 )i 66 pot turbina un debit instalat de =C// mcIs. Ato"o!entrale -entrala nuclearoelectricA este un ansamblu de instala'ii )i construc'ii reunite %n scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare. b'inerea energiei nucleare se bazeazA pe reac'ia de fisiune &descompunere( nuclearA %n lan'. 6nstala'ia care asigurA condi'iile de ob'inere )i men'inere a reac'iei %n lan' este reactorul nuclear. +n principiu, reactorul se compune dintr-o parte centralA numitA zonA activA, %n care are loc reac'ia de fisiune )i se dezvoltA cAldura de reac'ie. +n 1om*nia, a intrat %n func'iune, pe ? decembrie .GG>, centrala nuclearA de la -ernavodA, care func'ioneazA cu apA grea ca moderator, folose)te uraniu %mbogA'it )i produce cu un singur reactor, aproximativ ./F din totalul energiei electrice produse %n 'arA. -entrala de la -ernavodA se bazeazA pe sistemul canadian -7ND@ )i are o putere instalatA de C/> ;E %n prezent. Structura unui reactor -7ND@ constA %ntr-un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil )i pentru lichidul de rAcire &apA grea( plasate orizontal. +n #urul acestor tuburi se aflA apA grea, care ac'ioneazA ca moderator. 7pa grea con'ine doi atomi de deuteriu &un izotop neradioactiv al hidrogenului( )i un atom de oxigen. 7pa grea este mult mai eficientA ca moderator dec*t apa obi)nuitA )i permite folosirea uraniului natural drept combustibil. 4a se ob'ine %n %ntreprinderi specializate, prin separarea sa din apa naturalA &existA o astfel de %ntreprindere la Drobeta 3urnu- Severin( 1.$ Linii ele!tri!e 8iniile aeriene sunt confec'ionate din conductoare de cupru, aluminiu cu miez de o'el )i cadmiu-cupru. -onductoarele din cupru sunt folosite la toate tensiunile; pentru deschideri mari se utilizeaz$ cele din cadmiu-cupru care au o mare rezisten'$ mecanic$. -onductoarele din aluminiu cu miez de o'el sunt folosite %n special %n cazul tensiunilor %nalte. 4xista tendin'a ca aluminiul s$ %nlocuiasc$ cuprul, datorit$ costului s$u mai sc$zut. -onductibilitatea electric$ variaz$ cu temperatura pentru cele mai multe dintre materiale. +n general pentru conductoare ea descre)te la cre)terea temperaturii. 4xcep'ie fac c$rbunele )i electroli'ii, pentru care, la fel ca la ma#oritatea nemetalelor, conductibilitatea cre)te la ridicarea temperaturii. +n cazul cablurilor subterane sunt necesare straturi de izola'ie )i protec'ie. Dintre materialele izolatoare remarc$m, h*rtia impregnat$ cu ulei, cauciucul natural )i sintetic, materialele plastice cum sunt policlorura de vinil sau polietilena &utilizat$ de obicei %n locul cauciucului(. -ablurile izolate cu h*rtie pot fi utilizate p*n$ la <// "0, %n timp ce cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice, numai p*n$ la .. "0. Protec'ia unui cablu cu izola'ie de h*rtie impregnat$ este mai %nt*i realizat$ cu un strat de plumb sau aluminiu pentru evitarea umezelii )i apoi cu un strat de bitum armat sau far$ armatur$ metalic$, pentru evitarea coroziunii )i a distrugerii mecanice. Pentru cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice protec'ia este determinat$ de necesit$'ile de serviciu. +n mod obi)nuit, trebuie s$ )tim dac$ izolatorul ales corespunde temperaturii la care va lucra. Se definesc %n acest scop urmatoarele clase de izola'ie, clasa J de izola'ie, satisf$c$toare p*n$ la G/ grade -. 5*rtia, bumbacul )i m$tasea netratate fac parte din aceast$ clas$; clasa 7 de izola'ie, utilizat$ p*n$ la ./H grade -. 7ici sunt incluse h*rtia, bumbacul )i m$tasea impregnate; clasa 4 de izola'ie corespunde temperaturilor p*n$ la .?/ grade -. 5*rtia )i 'es$turile impregnate fac parte din ea; clasa K de izola'ie, utilizat$ p*n$ la .D/ grade -. 4a corespunde materialelor folosite %n transformatoare )i motoare electrice )i din ea fac parte asbestul, mica )i por'elanul; clasa B de izola'ie corespunde temperaturilor p*n$ la .HH grade -, clasa 5 celor p*n$ la .=/ grade -, iar clasa - temperaturilor mai mari de .=/ grade -. +n toate aceste clase sunt incluse diverse varieta'i de sticl$, mic$ )i por'elan. 1.%. Moalitati e &rou!ere a energiei ele!tri!e -el mai rAsp*ndit procedeu de producere a energiei electrice necesitA o sursA de cAldurA care sA asigure %ncAlzirea apei %n scopul ob'inerii de vapori sub presiune. 7ce)ti vapori, destinz*ndu-se %ntr-o turbinA, antreneazA generatorul &de curent alternativ(, care produce energie electricA. DupA ce au efectuat lucrul mecanic necesar, vaporii sunt condensa'i cu a#utorul unei surse de frig, care este, %n general, o sursA de apA rece &apA curgAtoare, mare(, %n care se construiesc circuite de rAcire. +n figura . este reprezentat ciclul de producere clasicA a energiei electrice.
. Bigura .. -iclul clasic de producere a energiei electrice. 6n cazul %n care cAldura rezultatA la condensarea vaporilor, este recuperatA )i utilizatA pentru %ncAlzire, apare no'iunea de cogenerare. Sursa de cAldurA, este %n mod clasic, rezultatul arderii combustibililor fosili &petrol, gaz, cArbune(, sau rezultatul fisiunii nucleare, %n reactoare proiectate sA controleze amploarea acestei reac'ii. -ombustibilii fosili sau uraniul utilizate %n aceste cicluri, pot fi %nlocuite de surse regenerabile. Sursa de cAldurA poate fi astfel, arderea biomasei &lemn, biogaz, de)euri organice(; cAldura din interiorul planetei &geotermicA(, ce poate fi ob'inutA fie prin pomparea cAtre suprafa'A direct a apei calde, fie exploat*nd temperatura ridicatA a rocilor de ad*ncime, prin in#ectarea apei de la suprafa'A )i recuperare ei, dupA %ncAlzire; soarele, prin concentrarea razelor cu a#utorul unor oglinzi parabolice, sau prin exploatarea apei calde de la suprafa'a mArilor din zonele tropicale. +n cazul unor surse regenerabile de energie, nu este necesarA sursa de cAldurA pentru producerea energiei electrice. 4ste cazul energiei eoliene, hidraulice )i solare fotovoltaice. +n cazul energiilor eolianA )i hidraulicA, turbina ce antreneazA generatorul electric, este antrenatA la r*ndul ei de presiunea v*ntului sau a apei. +n figura ? este reprezentatA aceastA modalitate de conversie energeticA. Bigura ?. ;odalitatea eolianA sau hidraulicA de producere a energiei electrice. Presiunea v*ntului este rezultatul energiei sale cinetice. Presiunea apei este rezultatul energiei sale poten'iale )i cinetice. 4nergia electricA furnizatA de generator, poate fi in#ectatA direct %n re'eaua electricA, fArA utilizarea unui convertor static de putere, este indicat %n figura ?, dar %n acest caz, pentru a men'ine constantA frecven'a tensiunii &)i a curentului( la H/ sau >/ 5z, viteza generatorului trebuie men'inutA constantA, ac'ion*ndu-se pentru aceasta asupra orientArii palelor turbinelor eoliene, sau, %n cazul turbinelor hidraulice, prin reglarea debitului de apA. 7vanta#ul convertoarelor statice de putere constA, pe de o parte, %n posibilitatea func'ionArii alternatorului la vitezA variabilA )i, pe de altA parte, %n cre)terea randamentului conversiei energetice, prin reducerea complexitA'ii controlului mecanic al palelor turbinelor eoliene sau al debitului de apA %n cazul turbinelor hidraulice. 7cest tip de func'ionare cu vitezA variabilA se dezvoltA %n domeniul generArii hidraulice &mai ales pentru micA putere( )i tinde sA se generalizeze %n cazul generArii eoliene, unde acest tip de func'ionare apare %n mod natural, datoritA varia'iilor semnificative ale vitezei v*ntului. +n cazul generArii solare fotovoltaice, energia electricA este produsA direct, prin intermediul celulelor semiconductoare de siliciu, pe baza energiei con'inute de radia'ia solarA. -onvertoarele statice de putere sunt %n general utilizate pentru a asigura optimizarea conversiei energetice. +n figura D este reprezentatA aceastA modalitate de conversie energeticA. Bigura D. ;odalitatea solarA fotovoltaicA de producere a energiei electrice. 4nergia electricA mai poate fi produsA pornind de la un motor diesel sau o turbinA cu gaz &derivatA dintr-un motor cu reac'ie similar celor de avion(, ce antreneazA un generator electric. Sursa primarA de energie este, %n general, reprezentatA de combustibili fosili, dar se are %n vedere %nlocuirea acestora cu biocarburant. 2. TIPURI DE CENTRALE 2.1. Centrale ter"oele!tri!e centralA termoelectricA, sau termocentralA este o centralA electricA care produce curent electric pe baza conversiei energiei termice ob'inutA prin arderea combustibillilor. -urentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur, turbine cu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere internA.Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi &cArbune, de)euri sau biomasA(, lichizi &pAcurA( sau gazo)i &gaz natural(. @neori sunt considerate termocentrale )i cele care transformA energia termicA provenitA din alte surse, cum ar fi energia nuclearA, solarA sau geotermalA, %nsA construc'ia acestora diferA %ntruc*tva de cea a centralelor care se bazeazA pe ardere. Cla'i(i!are&dupA destina'ie(, termocentralele se clasificA %n: -entrale termoelectrice &-34(, care produc %n special curent electric, cAldura fiind un produs secundar. 7ceste centrale se caracterizeazA prin faptul cA sunt echipate %n special cu turbine cu abur cu condensa'ie sau cu turbine cu gaze. ;ai nou, aceste centrale se construiesc av*nd la bazA un ciclu combinat abur- gaz. -entrale electrice de termoficare &-43(, care produc %n cogenerare at*t curent electric, c*t )i cAldurA, care iarna predominA. 7ceste centrale se caracterizeazA prin faptul cA sunt echipate %n special cu turbine cu abur cu contrapresiune. )un!*ionare:De obicei termocentralele func'ioneazA pe baza unui !i!lu Clau'iu'+Ran,ine. Sursa termicA, !a-anul, %ncAlze)te )i vaporizeazA a&a. A.urul produs se destinde %ntr-o turbinA cu abur produc*nd lu!ru "e!ani!. 7poi, aburul este condensat %ntr-un !onen'ator. 7pa condensatA este &o"&at/ din nou %n cazan )i ciclul se reia. 3urbina antreneazA un generator de curent alternativ &alternator(, care transformA lucrul mecanic %n energie electricA, de obicei la tensiunea de >/// 0 )i frecven'a de H/ 5z %n 4uropa, respectiv >/ 5z %n 7merica de Nord )i mare parte din 7merica de Sud. 2.2. Centrale 0iroele!tri!e hidrocentralA este o centralA electricA folositA pentru a transforma energia mecanicA produsA de apA %n energie electricA. )un!*ionare,Printr-un bara# de acumulare a apei pe cursul unui r*u unde poate fi prezentA )i o cascadA se realizeazA acumularea unei energii poten'iale, trasformatA %n energie cineticA prin rotirea turbinei hidrocentralei. 7ceastA mi)care de rota'ie va fi transmisA mai departe printr-un angrena# de ro'i din'ate generatorului de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului %ntr-un c*mp magnetic, va transforma energia mecanicA %n energie electricA. Putere1Puterea notatA cu litera P este determinatA de debitul L M, de diferen'a de nivel L h )i de randamentul hidraulic )i cel al echipamentului L N. 5idrocentralele moderne au un randament ridicat prin intermediul turbinelor )i generatoarelor ce pot realiza un randament de p*nA la G/ F. Ti&uri e 0iro!entrale,Bolosirea cAderii de apA acest parametru este determinat de diferen'a de nivel dintre oglinda apei din lacul de acumulare &%n spatele bara#ului( )i oglinda apei de #os dupA ce apa a trecut prin turbinA. DupA acest criteriu sunt hidrocentrale, cu o cAdere micA de apA - O .H m, debit mare, cu turbine Paplan; cu o cAdere mi#locie - .HH/ m, cu debit mi#lociu, cu turbine Paplan sau Brancis; cu o cAdere mare H/?./// m, cu un debit mic de apA, turbinele utilizate sunt turbinele Brancis, Pelton 5idrocentralele mai pot fi clasificate dupA capacitate, sau dupA felul construc'iei, ca de exemplu hidrocentrale, a)ezate pe firul r*ului ¢rale fluviale(, produc*nd curent dupA debit ; cu un lac de acumulare; -547P - centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare; cu caverne, pentru acumularea apei A2anta3e1a vanta#ul economic , randament ridicat, pre' de cost redus, av*nd o via'A lungA ;a vanta#ul ecologic , nu polueazA mediul %ncon#urAtor, uneori pot genera conflicte c*nd sunt amplasate %n parcuri na'ionale sau c*nd nivelul apei bara#ului acoperA localitA'i. 2.$ Centrale eoliene -entralele eoliene sunt grupuri de turbine eoliene, plasate %n apropiere unele de altele cu scopul de a produce electricitate din energia eolian$. 3urbinele eoliene sunt conectate la un sistem de tensiune medie ce este apoi transformat %n curent de %nalt$ tensiune prin intermediul unui transformator, pentru a putea fi livrat %n sistemele de distribuire a electricit$'ii.Qonele prielnice instal$rii centralelor eoliene depind de viteza v*ntului &minim .H "mIh( %n regiune pe toat$ perioada anului, altitudine &o %nal'ime mai mare %nseamn$ o viteza mai mare a v*ntului, datorit$ v*scozit$'ii reduse a v*ntului(, relief )i temperatura &temperaturile scazute necesit$ lichide de lubrifiere cu punct de %nghe'are sc$zut, materiale mai rezistente )i chiar sisteme de %nc$lzire a turbinei eoliene(. +n func'ie de zona unde este instalat$ o central$ eolian$ exist$ trei tipuri de amplas$ri, Pe '$rm - centrale eoliene a)ezate la D sau mai mul'i "ilometri %n interiorul '$rmului. 7mplasarea 'ine cont de efectul de accelerare a unei mase de aer peste un obstacol &%n acest caz '$rmul(. Deoarece orice eroare de amplasare poate %nsemna o sc$dere masiv$ a cantit$'ii de electricitate generata se face studii pe perioade de cel pu'in un an pentru determinarea loca'iei propice pentru instalarea centralelor eoliene. +n apropierea '$rmului - centrale eoliene a)ezate la maxim D "ilometri %n interiorul '$rmului sau ./ "ilometri %n larg. 7ceste centrale eoliene fructific$ efectul de convec'ie al aerului datorit$ diferen'elor de temperatur$ %ntre ap$ )i p$m*nt. Printre probleme se num$r$ migra'ia p$s$rilor, habitatul acvatic, transportul i efectul vizual. +n larg - centrale eoliene plasate la peste ./ "ilometri %n larg. Nu p$timesc de pe urma efectului vizual, nu genereaz$ zgomot )i beneficiaz$ de o vitez$ medie a v*ntului mai mare. Printre dezavanta#e se numar$ cheltuielile mai mari de construire, amplasare, mentenan'$ &%n special cele plasate %n ap$ s$rat$, care are un efect puternic coroziv(. Dac$ distan'ele fa'$ de '$rm sunt suficient de mari, centralele eoliene plasate %n larg pot fi conectate direct la o instalatie de curent de %nalt$ tensiune. R4N417147 4N41R646 4864N4 turbina de v*nt folose)te mi)carea orizontalA a v*ntului deoarece aceastA mi)care este cel mai puternic tip de curent de aer care poate fi folosit pentru a roti o elice &un rotor %n cazul nostru(. -urentul de aer ascendent sau vertical se gAse)te doar %n regiuni mici )i este rar detectat sau nu prezintA destulA for'A.Bluxul orizontal de aer bate %n direc'ia sistemului rotativ al turbinei de v*nt cauz*nd rotirea %ntr-o anumitA direc'ie. Deoarece rotorul este o componentA de mari dimensiuni are nevoie de o anumitA putere a v*ntului pentru a putea fi pus %n mi)care &de obicei H mIs(. @nele modele de turbine de v*nt permit a#ustAri ale unghiului de atac al paletelor. +n acest caz paletele pot fi a#ustate la un nivel de eficientA maximA. BAc*nd aceasta, se permite rotorului sA se roteascA la un nivel optim. Nu tot timpul a#ustarea paletelor conduce la o performan'A optimA. Pentru a o atinge nacela trebuie sA se roteascA )i ea. 4ficien'a maximA este atinsA atunci c*nd direc'ia v*ntului este paralelA cu nacela )i paletele sunt configurate pentru viteza v*ntului la momentul respectiv A2anta3e1 Performan'$ mare la viteze mici ale v*ntului; perare silen'ioas$; ;ultiple func'ii electrice de control; Sistem de control al %nc$rc$rii; 6nstalare u)oar$ a pilonului. 2.%.Centrale 'olare centralA solarA este o centralA electricA func'ion*nd pe baza energiei termice rezultatA din absorb'ia energiei radia'iei solare. -entralele solare termice, %n func'ie de modul de construc'ie pot atinge randamente mai mari la costuri de investi'ii mai reduse dec*t instala'iile pe bazA de panouri solare fotovoltaice, necesitA %n schimb cheltuieli de %ntre'inere mai mari )i sunt realizabile doar pentru puteri instalate depA)ind un anumit prag minim. 3otodatatA sunt exploatabile economic doar %n zone cu foarte multe zile %nsorite pe an. )un!*ionare,Din punct de vedere tehnic,sunt experimentate %n prezent dou$ sisteme de conversie a energiei solare, sistemul termodinamic transform$ energia solar$ %n c$ldurS,utiliz*nd-o %ntr-o central$ electric$ clasic$.-entrala solar$ se amplaseaz$ %n zone geografice cu insoleere&radia'ie solar$ puternic$ pe durata mare a zilei( importanta. central$ solar$ se compune din,captatori solari,c*mpuri de oglinzi,conducte,instala'ii de %nc$lzire )i supra%nc$lzire. sistemul fotovoltaic transform$ energia solar$ %n curent continuu. -onversia fotovoltaic$ cu a#utorul fotocelulelor pe baz$ de siliciu a fost pus$ %n #urul anilor .G>/-.GC/.Procedeul este utilizat la producerea energiei electrice necesare func'ion$rii motoarelor, rachetelor spa'iale )i a aparatelor cu care sunt dota'i sateli'ii ce se rotesc %n #urul P$m*ntului. 1andamentul acestor centrale este slab&./F-.HF(. Cla'i(i!are1 -entrale solare termice cu concentrarea radia'iei solare directe; -entrale solare cu c*mpuri de colectoare; -entrale solare termice f$r$ concentrarea radia'iei solare; -entrale solare pe baz$ de panouri solare fotovoltaice. A2anta3e+De-a2anta3e: +mbl*nzirea uraganelor, prin %ncAlzirea cu c*teva grade -elsius a Tmiezului: uria)elor mase de aer aflate %n mi)care, pare sA fi fAcut primii pa)i spre a deveni realitate. @n grup de cercetAtori americani de la 7tmospheric 4nvironmental 1esearch &741( lucreazA, cu spri#inul N7S7, la un proiect %ndrAzne' care porne)te de la premisa cA atmosfera este sensibilA la influen'e mArunte, care ar putea afecta inclusiv furtunile ce se produc deasupra oceanelor tropicale )i %n regiunile de coastA, devast*nd teritorii %ntinse. -onversia razelor solare %n c$ldur$ sau electricitate se face cu o pierdere de =/- G/F )i acestea nu pot fi captate dec*t ziua,astfel energia trebuie stocat$ pentru a putea fi furnizat$ )i noaptea. 2.4. Centrale nu!leare5CNE6 )un!*ionare,-entrala nuclearoelectric$ este un ansamblu de instala'ii )i construc'ii reunite %n scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.b'inerea energiei nucleare se bazeaz$ pe reac'ia de fisiune &descompunere( nuclear$ %n lan'. 6nstala'ia care asigur$ condi'iile de ob'inere )i men'inere a reac'iei %n lan' este reactorul nuclear. +n principiu, reactorul se compune dintr-o parte central$ numit$ zon$ activ$, %n care are loc reac'ia de fisiune )i se dezvolt$ c$ldura de reac'ie.Qona activa contine combustibilul nuclear alcatuit din izotopi fisionabili &@?DH, Pu?DG( si materiale fertile &@?D=, @?D?(; moderatorul &apa grea(, care are rolul de a incetini viteza neutronilor rapizi, astfel ca reactia sa fie controlabila; barele de control capteaza neutronii rezultati din reactia de fisiune; agentul de racire, care preia caldura dezvoltata in zona activa si o cedeaza apei in schimbatorul de caldura. 6n schimbatorul de caldura, apa de vaporizeaza si devine agentul producator de lucru mecanic in turbina. 8ucrul mecanic este transformat de generator in energie electrica.-ombustibilul, moderatorul si agentul de racire formeaza asa numita filiera a reactorului termic care determina caracteristicile specifice centralelor nucleare.-ombustibilul introdus in reactor are forma unor pilule compactate sub forma de bare.6ntre barele de combustibil se gasesc barele de control. 7cestea contin cadmiu &element chimic ce absoarbe neutroni(. 4le au rolul de a regla numarul de neutroni ce pot produce noi reactii de fisiune, astfel incat puterea produsa de reactor sa ramana constanta in timp. -ontrolul reactoarelor nucleare se face computerizat &inclusiv al sistemelor utilizate pentru protectia reactorului si a mediului incon#urator(.-entralele nucleare au intre . si = reactoare &unitati(, fiecare cu o putere instalata de cel putin >// ;E. 6n 1omania, a intrat in functiune, pe ? decembrie .GG>, centrala nucleara de la -ernavoda, care functioneaza cu apa grea ca moderator, foloseste uraniu imbogatit si produce cu un singur reactor, aproximativ ./F din totalul energiei electrice produse in tara. Centrala e la Cerna2oa se bazeaza pe sistemul canadian -7ND@ si are o putere instalata de C/> ;E in prezent. Structura unui reactor -7ND@ consta intr-un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil si pentru lichidul de racire &apa grea( plasate orizontal. 6n #urul acestor tuburi se afla apa grea, care actioneaza ca moderator. 7pa grea contine doi atomi de deuteriu &un izotop neradioactiv al hidrogenului( si un atom de oxigen. 7pa grea este mult mai eficienta ca moderator decat apa obisnuita si permite folosirea uraniului natural drept combustibil. 4a se obtine in intreprinderi specializate, prin separarea sa din apa naturala &exista o astfel de intreprindere la Drobeta 3urnu-Severin(. Securitatea centralelor nuclearoelectrice, 6n regim de functionare normala, cantitatile de substante radioactive eliberate de centrala nucleara sunt nesemnificative. Pericolul specific, pentru populatie si mediul ambiant, consta in eliberarea necontrolata de substante radioactive. Sistemele tehnice de securitate sunt destinate sa limiteze distrugerile zonei active a reactorului. 6n pricipiu, nici un reactor nuclear nu poate exploda ca o bomba. Sunt insa posibile accidente in care reactoarele sa se supraincalzeasca, iar componentele lor, depinzand de materialele din care sunt realizate, sa se topeasca sau sa arda. -resterea presiunii agentului de racire poate deveni cauza unor explozii UmecaniceU care ar deteriora invelisul reactorului sau al sistemului de racire. 7stfel, pot fi imprastiate in spatiu materiale radioactive, care sa contamineze mediul incon#urator. -entralele nucleare actuale sunt proiectate astfel incat probabilitatea unor accidente de acest tip sa fie minima.3oate reactoarele nucleare moderne sunt inchise in containere extrem de sigure. 7cestea sunt proiectate astfel incat sa previna orice scurgeri radioactive care ar putea rezulta in urma unor accidente de operare. -entralele nucleare sunt astfel proiectate incat sa cuprinda sisteme care sa previna producerea accidentelor nucleare. 7cestea sunt dispuse Uin linieU, astfel incat, daca un sistem de protectie se defecteaza, un altul sa ii ia locul si asa mai departe. Desigur, este posibil ca toate sistemele din UliniaU de protectie sa cada unul dupa celalalt, dar probabilitatea producerii unui astfel de eveniment este extrem de mica. $.TRANSPORTUL ENERGIEI ELECTRICE Ali"entarea !u energie ele!tri!a. 4lectricitatea se obtine utilizand carbune, gaz sau cambustibili nucleari, sau captand energia soarelui, vantului sau a apelor. 6ar energia electrica se transforma usor in alte forme de energie. Prima alimentare publica cu energie electrica a aparut la sfarsitul anilor .=//. 4nergia electrica avea diferite tensiuni, fiind distribuita sub forma de curent continuu &cc( sau curent alternativ &ca(. 6n cazul curentului alternativ nu exista un standard pentru frecventa la care acesta isi schimba sensul. Pe masura ce utilizarea energiei electrice crestea, a devenit evient ca ar exista avanta#e de pe urma standardizarii tensiunilor electrice. Pe langa faptul ca transferul de energie dintr-o zona a tarii in alta, ar fi fost mai usor, si constructia instalatiilor electrice ar putea fi simplificata. data ce ma#oritatea organizatiilor generatoare a ales si adoptat un standard al electricitatii, s-au instalat retele de cabluri electrice, pentru ca electricitatea generata intr- o zona a tarii sa poata fi folosita in orice alt loc. 7ceasta retea nationala de cabluti a facut mai fiabila distribuirea energiei electrice. Daca un generator se defecta, curentul putea sa fie luat dintr-o alta regiune, iar daca cererea crestea, la retea puteau fi conectate generatoare. Stanare. 4nergia electrica este distribuita sub forma de curent alternativ, deoarece tensiunea acestuia poate fi schimbata usor cu un tranformator un dispozitiv simplu, fiabli si eficient. 6n forma sa elementara , un tranformator electric consta din doua bobine separate infasurate in #urul aceluiasi miez de fier. -and se aplica o tensiune alternativa la una dintre bobine, numita bobina primara, aceasta creeaza un camp magnetic variabil in miez. 7ceasta induce o tensiune alternativa in cealalta bobina, numita secundara. 3ensiunea din bobina depinde de raportul dintre numarul de spire din bobina secundara si bobina primara. Daca, de exemplu, in bobina secundara sunt #umatate atatea spire cate sunt in bobina primara, atunci tensiunea secundara va fi #umatate din tensiunea primara. @n transformator care reduce tensiunea electrica in acest fel se numeste tranformator caborator de tensiune. Tran'(or"atoare !o.oratoare e ten'iune. 3ranformatoarele coboratoare de tensiune se folosesc pentru a reduce tensiunea electrica la un nivel relativ scazut, pentru consumul mena#er. 6n ;area Kritanie, pentru locuinte se distribuie ?</ volti. 6n unele tari, distributia mena#era este de ../ volti. Brecventa curentului alternativ este de obicei de H/ sau >/ 5z. ;ulte aparate cu alimentare de la retea, inclusiv televizoarele, aparatele radio is calculatoarele, folosesc transformatoare coboratoare de tensiune pentru a reduce tensiunea de la retea la nivelul cerut de circuitele lor interne. Tran'(or"atoare rii!atoare e ten'iune. 3ranformatorul ridicator de tensiune are mai multe spire pe bobina secundara decat pe cea primara, astfel tensiunea secundara este mai mare decat tensiunea primara. 7cestea sunt folosite, de exemplu, pentru a transforma iesirea unui generator de centrala electrica din zeci de mii de volti in sute de mii de volti. Si'te"ul tri(a-at. Reneratoarele centralelor electrice au trei seturi de bobine in care se induce o tensiune alternativa. -and generatorul se afla in functiune, tensiunea atinge o valoare de varf in fiecare set de bobine pe rand. 7cest sistem se numeste trifazat. 6n ;area Kritanie, tensiunea intre cele doua capete ale unei infasurari este de ?</ 0, asa cum se distribuie la locuinte pentru uz casnic. Bazele sunt decalate cu .?/ de gradeproducand o diferenta de <.H 0 intre orice pereche de infasurari. -urentul trifazic este distribuit la consumatorii industriali, pentru punerea in functiune a motoarelor electrice puternice ce funtioneaza cu o tensiune de <.H0. $.1. In'talatii e tran'&ort 'i i'tri.utie a energiei ele!tri!e 4nergia electrica produsa %n centralele electrice este transmisa spre consumatori prin retelele electrice constituite din linii electrice, statii de transformare, statii de conexiuni si posturi de transformare. Data fiind importanta alimentarii cu energie electrica pentru economia nationala, retelele electrice trebuie sa satisfaca o serie de conditii tehnice si economice dintre care cele mai importante sunt, asigurarea continuitatii %n alimentarea cu energie electrica a consumatorilor &%n functie de natura efectelor produse de %ntreruperea alimentarii(, siguranta %n functionare, asigurarea parametrilor calitativi ai energiei electrice furnizate consumatorilor, eficienta economica a investitiilor. 3ransmiterea energiei electrice spre, consumatori se face la diferite nivele &trepte( de tensiune stabilite pe baza unor criterii tehnico-economice, tin*nd seama de pierderile de energie &direct proportionale cu patratul puterii vehiculate si cu lungimea liniei si invers proportionale cu patratul tensiunii( precum si de valoarea investitiilor &care, %n domeniul tensiunilor %nalte, creste proportional cu patratul tensiunii(. 3ensiunile nominale standardizate %n 1om*nia intre fazele retelelor de curent alternativ sunt, /,<; >; ./; ?/; DH; >/; ../; ??/; <// " 0. +n functie de tensiune, %n practica se delimiteaza urmatoarele categorii de retele, retele de #oasa tensiune &V3(, cu tensiuni sub . "0; retele de medie tensiune &;3(, pentru care se recomanda treptele de >; ./; ?/ "0; retele de %nalta tensiune &+3(, care cuprind treptele de ../ si ??/ "0; retele de foarte %nalta tensiune &B+3(, cu tensiuni peste ??/ "0. Din punctul de vedere al scopului pentru care au fost construite, se pot distinge doua categorii de linii electrice, linii de transport si linii de distributie. ale sistemului electroenergetic; 8iniile de transport sunt destinate sa asigure vehicularea unor puteri electrice importante &zeci sau sute de ;E( la distante relativ mari &zeci sau sute de "m(; acestea pot fi, linii de legatura sau de interconexiune intre doua zone sau noduri ; linii de transport a energiei electrice de la un nod al sistemului electroenergetic p*na la un centru &zona( de consum . 8iniile de distributie au o configuratie mai complexa si asigura vehicularea unor puteri relativ reduse pe distante mai scurte si la un ansamblu limitat de consumatori. Delimitarea liniilor de transport si de distributie dupa valoarea tensiunilor nominale nu este neta. 7stfel, tensiunile liniilor de transport sunt, de regula <// "E si ??/ "0 si mai rar ../ "0, %n timp ce retelele electrice de distributie au tensiunile nominale /,< "0, > "0,./ "0,?/ "0, merg*nd p*na la ../ "0 sau chiar ??/ "0 &in cazul marilor consumatori(. Din. punct de vedere constructiv, liniile electrice se realizeaza sub forma de, linii electrice aeriene &847(, montate pe st*lpi; linii electrice %n cablu &84-(, pozate subteran; datorita costului ridicat, acestea sunt indicate, deocamdata, pentru distante scurte si %n conditii speciale de traseu. $.2.Cerintele i"&u'e in'talatiilor e tran'&ort 'i i'tri.utie a energiei ele!tri!e Dintre aceste cerin'e, unele trebuie sA fie satisfAcute de S44 %n totalitatea lui, deci )i de re'elele electrice ca parte componentA a sistemului, iar altele se referA numai la re'elele electrice, %n mAsura %n care acestea constituie elemente mai mult sau mai pu'in independente de restul elementelor componente ale sistemului. Principalele cerin'e impuse re'elelor electrice sunt, continuitatea alimentArii cu energie electricA a consumatorilor; siguran'a %n func'ionare; calitatea energiei electrice furnizate consumatorilor; dezvoltarea ulterioarA a re'elei; eficien'a economicA a investi'iilor; cerin'e suplimentare impuse de impactul cu mediul %ncon#urAtor. -ontinuitatea alimentArii cu energie electricA a consumatorilor este o cerin'A esen'ialA pe care trebuie sA o %ndeplineascA o re'ea electricA. 7limentarea consumatorilor trebuie asiguratA practic fArA %ntrerupere &sau la un nivel de %ntrerupere admis, de valoare micA(, indiferent de regimul )i starea sistemului. 7cest deziderat se realizeazA %n primul r*nd prin alegerea unei configura'ii adecvate a re'elei dar depinde direct de siguran'a %n func'ionare a re'elei. +ntreruperea alimentArii cu energie electricA afecteazA consumatorii %n mod diferit. +n func'ie de natura efectelor produse de %ntreruperea alimentArii cu energie electricA, receptoarele se %ncadreazA %n urmAtoarele categorii, categoria zero, la care %ntreruperea %n alimentarea cu energie electricA poate duce la explozii, incendii, distrugeri de utila#e sau pierderi de vie'i omene)ti. +n aceastA categorie intrA, spre exemplu, calculatoarele de proces, instala'iile entru reluarea activitA'ii la parametrii cantitativi )i calitativi existen'i %n momentul %ntreruperii, sau la rebuturi importante de materii prime, materiale auxiliare etc., fArA a exista posibilitatea recuperArii produc'iei nerealizate. Se pot %ncadra %n aceastA categorie, podurile rulante de turnare %n o'elArii, de ventila'ie )i evacuare a gazelor nocive sau a amestecurilor explozive, instala'iile de rAcire la cuptoarele de induc'ie etc.; categoria 6, la care %ntreruperea alimentArii conduce la dereglarea proceselor tehnologice %n flux continuu, necesit*nd perioade lungi; categoria a 66-a cuprinde receptoarele la care %ntreruperea alimentArii conduce la nerealizAri de produc'ie, practic numai pe durata %ntreruperii, iar produc'ia nerealizatA poate fi, de regulA, recuperatA. +n aceastA categorie se pot %ncadra, cuptoarele pentru tratamente chimice, compresoarele de aer, instala'iile de extrac'ie, ma)inile prelucrAtoare pentru produc'ia de serie etc.; categoria a 666-a cuprinde receptoarele de micA importan'A care nu se %ncadreazA %n categoriile precedente, cum ar fi, receptoarele din ateliere, depozite, sec'ii auxiliare, cum )i cele apar'in*nd consumatorilor casnici )i rurali. +n func'ie de categoria din care fac parte, receptoarelor trebuie sA li se asigure rezerva necesarA %n alimentarea cu energie electricA, prin scheme de alimentare adecvate. 7stfel, existA consumatori, respectiv receptoare, cum sunt cele din categoria zero, care necesitA rezervA de .//F, cAile de alimentare fiind independente )i racordate %n puncte de alimentare distincte. Pentru ace)ti consumatori, dacA %n %ntreprindere nu existA o centralA electricA de termoficare, se prevede o sursA separatA de energie &grup electrogen(. %.DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE Di'tri.utie, 3ransmiterea energiei electrice sau termice in scopul vanzarii ei la consumatori.-ircuitele electrice care conduc curentul electric de #oasa tensiune de la centralele mici la tablourile de distributie ale consumatorilor sau de la statiile de transformare la astfel de tablouri se numesc linii de transport de #oasa tensiune. 7tat liniile de transport,cat si cele de distributie se construiesc subteran sau aerian. 8iniile subterane se construiesc acolo unde nu se pot construe linii aeriene din cauza ca ar fi periculoase sau ar impiedica circulatia, cum este cazul in interiorul oraselor,mai ales pe arterele de mare circulatie. 7ceste linii se contruiesc din conductoare speciale, numite cabluri subterane.7ceste cabluri conductoare sunt bine isolate si prote#ate contra umezelii.-ablurile se monteaza in canale subterane sau direct in pamant, la circa C/cm adancime. 8iniile aeriene se executa din conductoare de cupru,de aluminiu sau de otel, montate pe stalp de lemn, de otel sau de beton armat, prin intermediul izolatoarelor si suporturilor. Di'tri.utia energiei ele!tri!e la !on'u"atori,-onsumatorul reprezinta un grup de receptoare aflate intr-un ansamblu constructiv. instalatia electrica a unui consumator este formata din urmatoarele elemente , bransamentul electric -reprezinta legatura dintre linia de distributie si consumator si este reprezentat de cofret&locul de executie a legaturii electrice( si contor &este aparatul care inregistreaza consumul de energie electrica( tablourile electrice - reprezinta un ansamblu de aparate ce asigura distributia energiei electrice catre receptoare. 3ablourile electrice pot fi , 3R - tablou general ; 3P- tablou principal ;3S - tablou secundar coloane electrice - reprezinta legaturile electrice dintre doua tablouri electrice; circuitul electric - reprezinta legatura electrica dintre tabloul secundar si un receptor. Distributia energiei electrice la consumator se face atat in curent continuu, cat si in curent alternativ. 6n current continuu, distributia se face la tensiunea de ../ si ??/0. -ea mai utilizata distributie este aceea in curent alternativ trifazat, unde distributia se face, fie in stea, fie in triunghi. distributie in stea are avanta#ul ca are doua tensiuni, una pentru forta&D=/0( si una pentru lumina&??/0(.Distributia in triunghi are o singura tensiune. Distributie de energie electrica, 7ctivitate organizata pentru transmiterea energiei electrice prin retelele cu tensiunea de cel mult ../ "0 de la transportator sau producatori pana la instalatiile consumatorilor finali de energie electrica. Directia 3ehnica WD3X are responsabilitatea asigurarii exploatarii si functionalitatii instalatiilor de distributie a energiei electrice, a sistemelor de masura, protectie, automatizare si comanda-control aferente, precum si a infrastructuri de -omunicatii si 6nformatica. D3 coordoneaza si indruma tehnic, activitatatile din domeniile sale din cele = filiale organizate teritorial in 1om*nia. Procesele si activitatile domeniilor mentionate sunt abordate prin prisma obiectivelor stabilite prin programele strategice sau operationale, care-si propun indeplinirea misiunii societatii. -ontinutul si nivelul fizic si valoric al obiectivelor D3 sunt o consecinta a cerintelor ce rezida din indicatorii de performanta prevazuti %n licenta de distributie, cu scopul de a satisface conditiile de calitate a energiei electrice livrate furnizorului de energie electrica. Domeniul de activitate al Distributiei cuprinde activitati de exploatare, intretinere, dezvoltare a retelei electrice de distributie in scopul transmiterii energiei electrice de la producatoriIoperator de transportIalti distribuitori la consumatori, conform contractelor incheiate, in condi'ii corespunzatoare de siguranta si calitate. O.ie!ti2ele generale ale 'trategiei e e-2oltare a in'talatiilor e i'tri.utie1 -resterea sigurantei in alimentarea cu energie electrica a tuturor consumatorilor; 1educerea pierderilor de energie electrica; -resterea gradului de securitate in exploatarea instalatiilor electrice si a sigurantei in functionare; Scaderea numarului de defecte in instalatiile electrice si a timpilor de intrerupere in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor; 7sigurarea parametrilor de calitate a energiei electrice furnizate in conformitate cu reglementarile 7N14; 1educerea cantitatilor de energie electrica nelivrata consumatorilor ca urmare a intreruperilor accidentale; 1educerea cheltuielilor cu mentenanta si reparatiile. O.ie!ti2e '&e!i(i!e1 ;odernizarea si retehnologizarea statiilor de transformare de ../I;3; 3recerea instalatiilor de > "0 la tensiunea de ?/ "0; Dezvoltarea sistemului de automatizare a distributiei &S7D( prin montarea de reanclansatoare si separatoare telecomandate; 6ntegrarea in S-7D7 a tuturor statiilor de transformare; 6nlocuirea izolatiei de portelan din 847 ../"0 si 847 ?/ "0 cu izolatie tip compozit; ;odernizarea integrala a 847 V3 si a bransamentelor; 4xtinderea sistemului de telegestiune si monitorizare a parametrilor de calitate a energiei electrice; Binalizarea sistemului -788 -4N341; 6mplementarea unui sistem de gestiune si relatii cu clientii 6mplementarea sistemului R6S si 36S. 4. BRANSAMENTUL ELECTRIC Kran)amentul electric reprezintA instala'ia de #oasA tensiune destinatA alimentArii cu energie electricA a unui consumator, executatA de la linia electricA de distribu'ie p*na la contorul electric de la consumator. PAr'ile principale ale bran)amentului electric sunt, bran)amentul propriu-zis, care constituie legAtura de la linia electricA aerianA sau subteranA p*nA la firidA &ni)a de bran)ament(; firida &ni)a( de bran)ament, care reprezintA un gol paralelipipedic, amena#at %n zid sau construit special, %n care se monteazA echipamentul electric necesar prote#Arii coloanei electrice si distribuirii energiei electrice; coloana electricA, care constituie legAtura dintre echipamentul firide si contorul abonatului. Prin bran)ament se %n'eleg )i deriva'iile din bran)amentele existente, inclusiv coloanele respective, sau numai deriva'iile de coloane electrice din firide, existente. Specifica'iile acestui proiect se aplicA la executarea bran)amentelor electrice aeriene de #oasA tensiune, destinate alimentArii cu energie electricA a consumatorilor care solicitA puteri electrice mici &pana la H/ "E( pentru instala'iile de utilizare. 4le nu se aplicA bran)amentelor cu conductoare torsadate. +n ceea ce priveste bran)amentele aeriene, sunt tratate numai bran)amentele fArA siguran'A aerianA. Procesul tehnologic de execu'ie a bran)amentelor se referA numai la opera'iile executate fArA tensiune. Kran)amentele se proiecteazA )i se executA numai %n baza dosarelor preliminare depuse la %ntreprinderea furnizoare de energie electricA )i aprobate de aceasta. DupA efectuarea studiilor )i mAsurAtorilor pe teren, %ntreprinderea furnizoare %ntocme)te devizele )i notele de lucrAri %n vederea executArii bran)amentului. Kran)amentul aerian asigurA legAtura cu conductoare aeriene de la linia electricA aerianA de distribu%ie a %ntreprinderii furnizoare de energie si p*na la firida de bran)ament a abonatului. +n func'ie de pozi'ia consumatorilor fa'a de re'eaua aerianA de #oasA tensiune, se deosebesc douA tipuri de bran)amente, Kran)amente fArA traversare, c*nd re'eaua electricA se aflA pe aceea)i parte a drumului cu consumatorii; Kran)amente cu traversare, c*nd re'eaua electricA se aflA pe partea opusA a drumului, fa'A de consumatorii; 7ceste bran)amente se %mpart, la r*ndul lor, %n alte douA categorii, dupA modul %n care se face intrarea %n clAdire, Kran)amente cu suport pentru zid, c*nd clAdirea are o %nal'ime mai mare de < m de la strea)inA ; Kran)amente cu suport pe clAdire, c*nd aceasta are o o %nAl'ime sub < m la strea)inA ; Kran)amentele electrice aeriene pot fi considerate ca fiind compuse din douA pAr'i, partea de bran)ament din exteriorul clAdirii, formatA din legatura de la linia de distribu'ie de #oasA tensiune p*nA la clAdirea abonatului, realizatA cu conductoare aeriene. partea de bran)ament interioarA, montatA %n clAdire, cuprinz*nd echipamentul firidei de bran)ament, coloana de cobor*re de la suporturile pe clAdire )i firidA, coloanele interioare de la firidA la contorul de decontare. 7. ASIGURAREA CALITATII IDENTI)ICAREA CERINTELOR SI APLICAREA NORMELOR DE CALITATE +n domeniul calitA'ii, %n etapa actualA, se manifestA douA tendin'e definitorii - %mbunAtA'irea considerabilA a calitA'ii produselor )i reducerea substan'ialA a costurilor calitA'ii, ambele fiind impuse de preferin'ele consumatorilor )i intensificarea concuren'ei. +n cazul controlului calitA'ii este necesar sA se stabileascA obiectivele strategice ale calitA'ii. 7cestea, la r*ndul lor, depind de principalii factori ai calitA'ii , .( Pie'ele; ?( Personalul; D( 1esursele financiare; <( ;aterialele; H( @tila#ele )i tehnologiile folosite; >( ;anagementul firmei. Pie*ele. -lien'ii cer )i ob'in produse )i servicii tot mai bune pe mAsura cre)terii preten'iilor lor antrenate de progres. Pie'ele - ca locuri %n care se %nt*lne)te cererea )i oferta, devin tot mai exigente din ambele pAr'i )i se specializeazA func'ional. -a atare, un obiectiv determinant al controlului calitA'ii %n cadrul firmelor este de a asigura flexibilitate %n satisfacerea cererii care se specializeazA. 7ici este vorba de fixarea performan'elor produselor care se cer urmArite )i %mbunAtA'ite, cum ar fi productivitatea, fiabilitatea, disponibilitatea, randamentul, reducerea poluArii de orice fel. 7sociat acestora se cer create condi'ii tehnologice - echipamente )i metode de control apte sA identifice )i sA mAsoare performan'ele calitative ale produselor. Per'onalul. datA ce se schimbA produsele, iar pie'ele devin tot mai exigente, personalul de concep'ie )i cel executant necesitA noi cuno)tin'e )i deprinderi care se pot ob'ine prin educa'ie continuA la locul de muncA )i %n institu'iile de %nvA'Am*nt. -ercurile de calitate din practica firmelor #aponeze sunt o expresie elocventA a cerin'ei de acumulare de cuno)tin'e %n domeniu ca )i de stimulare a creativitA'ii oamenilor. Bolosirea sistemelor flexibile de produc'ie, a robo'ilor industriali )i a calculatoarelor, accentueazA sensibilitatea dependen'ei tehnicii de calitatea materiilor prime, a pieselor )i componentelor folosite. 7cestea impun intensificarea exigen'ei de control la locurile de muncA. Preten'iile fa'A de calitatea pe care o asigurA lucrAtorii la locurile de muncA sunt exprimate prin obiective cum ar fi cel preconizat de extinderea conceptului de control al calitA'ii produc'iei, av*nd ca impact Tzero defecte:. Re'ur'ele (inan!iare. +ntruc*t intensificarea concuren'ei reduce profiturile, se cautA mobilizarea tuturor rezervelor de reducere a costurilor de produc'ie. cale importantA pentru atingerea acestui scop este cre)terea productivitA'ii muncii prin automatizare, dar automatizarea necesitA investi'ii care la r*ndul lor genereazA noi costuri cu amortizarea, mentenan'a )i asigurArile pentru reducerea riscurilor, a)a %nc*t efectul automatizArii asupra reducerii costurilor apare diminuat. 1Am*ne sA se ac'ioneze asupra costurilor calitA'ii %nsA)i. Direc'iile de ac'ionare depind de condi'iile interne )i externe ale firmei. DacA, de exemplu, costul service-ului produsului %n garan'ie este mare, iar cel de prevenire a defectelor sau de exercitare a controlului %n uzina producAtoare este mic, %nseamnA cA este necesar sA se modifice orientarea uzinei, accentu*ndu-se preocupArile pentru prevenirea defectelor )i pentru execu'ia controlului calitA'ii pe fluxurile tehnologice. -azul invers se %nt*mplA mai rar. Materialele. SolicitArile produselor %n exploatare s-au intensificat. ;aterialele din care se fabricA produsele se schimbA )i se diversificA %n mod corespunzAtor. -a atare simpla inspec'ie vizualA )i testarea prin %ncercAri sumare a materialelor nu mai asigurA condi'iile cerute de calitatea produselor. Se impune folosirea probelor fizice )i chimice de laborator )i a unor echipamente de control adecvate. Utila3e 8i te0nologiile (olo'ite. -u c*t firmele mecanizeazA )i automatizeazA mai mult procesele de produc'ie %n vederea cre)terii productivitA'ii muncii )i %mbunAtA'irii folosirii materiilor prime )i materialelor, cu at*t mai mult se pune accentul pe cre)terea nivelului calitA'ii pieselor )i subansamblurilor )i pe stabilitatea calitA'ii acestora. 7)adar, dacA firma prevede sA mecanizeze )i sA automatizeze noi procese %n viitor, calitatea obiectelor muncii prelucrate %n aceste procese va trebui aliniatA la noile condi'ii. Manage"entul. 6mpactul asupra calitA'ii, determinat de ac'iunile asupra factorilor calitA'ii este maxim atunci c*nd ac'iunile respective sunt coordonate. 4ste indiscutabil cA managementul firmei este singurul %n mAsurA sA coreleze eforturile tuturor compartimentelor care au responsabilitA'i %n asigurarea calitA'ii produselor )i serviciilor livrate pe pia'A. DacA acest management nu este %n stare s-o facA, va avea de suferit calitatea, iar firmei nu-i va merge bine. CONCEPTUL DE CONTROL AL CALIT9:II Su&ra2eg0erea !alit/*ii reprezintA monitorizarea )i verificarea continuA a stArii unei entitA'i, %n scopul asigurArii cA cerin'ele specificate sunt satisfAcute. E2aluarea !alit/*ii reprezintA examinarea sistematicA, efectuatA pentru a determina %n ce mAsurA o entitate este capabilA sA satisfacA cerin'ele specificate. In'&e!*ia !alit/*ii reprezintA activitA'ile prin care se mAsoarA, examineazA, %ncearcA una sau mai multe caracteristici ale unei entitA'i )i se comparA rezultatul cu cerin'ele specificate, %n scopul determinArii conformitA'ii acestor caracteristici Veri(i!area !alit/*ii reprezintA confirmarea conformitA'ii cu cerin'ele specificate, prin examinarea )i aducerea de probe tangibile. ELEMENTE DE ASIGURARE A CALITATII IN PROCESELE DE PRODUCTIE Planificarea 'inerii sub control a proceselor presupune specificarea opera'iilor de produc'ie prin instruc'iuni de lucru documentate )i stabilirea tehnicilor de verificare a calitA'ii pe fluxul de fabrica'ie. 7sigurarea capabilitA'ii proceselor se face at*t din punct de vedere cantitativ, ceea ce presupune corelarea capacitA'ii de produc'ie a sec'iei, utila#ului sau %ntreprinderii cu produc'ia programatA, c*t )i calitativ, aceasta %nsemn*nd capacitatea de a realiza produse %n limitele de toleran'A stabilite prin documenta'ia tehnologicA de fabrica'ie. 7naliza cantitativA a capabilitA'ii se face prin elaborarea balan'ei de capacitate la %nceputul perioadei de plan. 7naliza calitativA se face prin studii statistice. 7sigurarea utilitA'ilor )i condi'iilor de mediu, presupune controlul )i verificarea periodicA a materialelor )i facilitA'ilor auxiliare cum ar fi apa, aerul comprimat, energia electricA )i produsele chimice utilizate %n produc'ie, pentru a se asigura uniformitatea efectului lor asupra proceselor de fabrica'ie. 6dentificarea )i trasabilitatea materialelor pe fluxul de fabrica'ie se face prin marca de identificare unicA care cuprinde, lotul de fabrica'ie sau de recep'ie; numArul sau seria de fabrica'ie; comanda internA de fabrica'ie sau contractul de livrare. 9inerea sub control a echipamentelor se referA la verificarea utila#elor de produc'ie, a dispozitivelor, sculelor, instrumentelor de mAsurare, %n ceea ce prive)te exactitatea )i fidelitatea. aten'ie deosebitA se acordA calculatoarelor utilizate pentru controlul proceselor )i mentenan'ei soft!are-ului asociat. Pentru a se asigura capabilitatea continuA a proceselor trebuie stabilit un program de mentenan'A preventivA a echipamentelor de produc'ie. 7sigurarea documenta'iei necesare presupune elaborarea procedurilor opera'ionale, a instruc'iunilor de lucru, a planurilor de calitate )i 'inerea sub control a difuzArii acestora %n cadrul %ntreprinderii. Stadiul verificArilor materialelor se identificA pe tot parcursul produc'iei. astfel de identificare poate lua forma de )tampile, etichete sau inspec'ii pe containerul de transport intern. 6dentificarea trebuie sA includA posibilitatea de a deosebi materialele verificate de cele neverificate )i indicarea acceptArii la punctul de verificare. 9inerea sub control a modificArilor presupune evaluarea produsului dupA orice modificare a sculelor, echipamentelor, materialelor sau procesului tehnologic. De asemenea, orice modificare trebuie documentatA prin proceduri )i comunicatA factorilor responsabili. 0erificarea produselor se face %nainte de prelucrare, pe fluxul de fabrica'ie )i la final, prin metode )i tehnologii de control adecvate, stabilite %n func'ie de caracterul produc'iei )i caracteristicile produselor fabricate. 7baterile de la calitate reprezintA neconformitA'i. 9inerea sub control a neconformitA'ilor presupune identificarea acestora pe fluxul de fabrica'ie, izolare, solu'ionare )i prevenirea repetArii. Solu'ionarea %nseamnA alegerea uneia din urmAtoarele ac'iuni posibile, repararea, reprelucrarea &retu)area(, declasarea &%ntr-o clasA inferioarA de calitate( sau rebutarea. +n prealabil, este necesar sA se evalueze efectele poten'iale ale neconformitA'ii constatate asupra caracteristicilor produsului, dar )i asupra continuitA'ii procesului de fabrica'ie. 7c'iunile corective au la bazA analiza de tip cauzA-efect, care implicA identificarea )i %nlAturarea factorilor care au determinat abateri de la calitate. 7ceste ac'iuni, care pot consta %n modificAri ale procesului tehnologic, ale materialelor sau echipamentelor de produc'ie au rol de a preveni repetarea pe viitor a unei neconformitA'i. ;. MASURI DE SANATATE SI SECURITATEA MUNCII MASURI DE PROTEC:IE <MPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE 7rt. D<H I NRP; , Pentru protec'ia %mpotriva electrocutArii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. ;asurile organizatorice le completeazA pe cele tehnice in realizarea protec'iei necesare. Ma'urile te0ni!e care pot fi folosite pentru protec'ia %mpotriva electrocutArii prin atingere directa sunt urmAtoarele , acoperiri cu materiale eiectroizolante ale p*rtilor active &izolarea de protec'ie( ale instala'iilor si echipamentelor electrice; %nchideri in carcase sau acoperiri cu %nveli)uri exterioare ; %ngrAdiri; protec'ia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate; scoaterea de sub tensiune a instala'iei sau 4.4. 6a care urmeazA a se efectua lucrAri si verificarea lipsei de tensiune; utilizarea de dispozitive speciale pentru legAri la pAm*nt si in scurtcircuit; folosirea mi#loacelor de protec'ie eiectroizolante. Ma'urile organi-atori!e care pot fi aplicate %mpotriva electrocutArii prin atingere directa sunt urmAtoarele , executarea interven'iilor la instala'iile electrice &depanAri, reparAri, racordAri etc( trebuie sa se facA numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv; executarea interven'iilor in baza uneia din formele de lucru urmAtoare , 7.8. - autoriza'ie de lucru 636-P; - instruc'iuni tehnice interne de protec'ie a muncii 7.S. - atribu'ii de serviciu D.0. - dispozi'ii verbale P.0. - procese verbale obliga'ii de serviciu P.1. - pe propria rAspundere delimitarea materiala a locului de munca &%ngrAdire(; e)alonarea operatiilor de interven'ie la instala'iile electrice; elaborarea unor instruc'iuni de lucru pentru fiecare interven'ie la instala'iile electrice; organizarea si executarea verificArilor periodice ale masurilor tehnice de protec'ie impotriva atingerilor directe. Pentru protec'ia impotriva electrocutArii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mi#loace de protec'ie tehnice. 4ste interzisa inlocuirea masurilor si mi#loacelor tehnice de protec'ie cu masuri de protec'ie organizatorice. Pentru evitarea electrocutArii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protec'ie , o mAsura de protec'ie principala, care sa asigure protec'ia in orice condi'ii, si o mAsura de protec'ie suplimentara, care sa asigure protec'ia in cazul deteriorArii protec'iei principale. -ele doua masuri trebuie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealaltA. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protec'ie pot fi urmAtoarele , folosirea tensiunilor foarte #oase de securitate 3BVS; legarea la pAm*nt; legarea la nul de protec'ie; izolarea suplimentara de protec'ie, aplicata utila#ului, in procesul de fabricare; izolarea amplasamentului; separarea de protec'ie; deconectarea automata in cazul apari'iei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase; folosirea mi#loacelor de protec'ie electroizolante. Bolosirea mi#loacelor de protec'ie izolante este obligatorie at*t la lucrAri %n instala'iile scoase de sub tensiune, cat si in cazul lucrArilor efectuate fArA scoatere de sub tensiune a instala'iilor si a 4.4. 7cestea din urma se efctueaza de cAtre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune. 8a instala'iile de #oasa tensiune folosirea mi#loacelor individuale de protec'ie electroizolante constituie singura mAsura tehnice de protec'ie si se folose)te cumulat cu masurile organizatorice. 6nstala'iile sau locurile unde exista sau se exploateazA 4.4. trebuie sa fie dotate r in func'ie de lucrArile si condi'iile de exploatare, cu urmAtoarele categorii de mi#loace de protec'ie , mi#loace de protec'ie care au drept scop prote#area omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pAm*nt; detectoare mobile de tensiune; garnituri mobile de legare la pAm*nt si in scurtcircuit; panouri, paravane, %mpre#muiri &%ngrAdiri(; panouri de semnalizare. Kibliografie ;ira, N., Negu), -., &.GG<(, YY6nstala'ii )i echipamente electriceYY, 4ditura DidacticA )i PedagogicA, Kucure)ti. . T6nstalatii de transport si de distributie a energiei electrice: 6oan 0ulcu, editura ;atrix 1om, Kucuresti-?//> T4lectrotehnica:, 6ng. 6. -orodeanu, 6ng. 7. -olin, editura Didactica si Pedagogica. 7drese utile internet, !!!.eximprod.ro, !!!.universulenergiei.com !!!.google.ro ,!!!.!i"ipedia.ro , !!!.electricaS7.ro .