Sunteți pe pagina 1din 6

R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E

Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006
2
Perioada de tranzitie, integrar Perioada de tranzitie, integrar Perioada de tranzitie, integrar Perioada de tranzitie, integrar Perioada de tranzitie, integrarea in ea in ea in ea in ea in
Uniunea Eur Uniunea Eur Uniunea Eur Uniunea Eur Uniunea Europeana si efectul opeana si efectul opeana si efectul opeana si efectul opeana si efectul
lor asupra pr lor asupra pr lor asupra pr lor asupra pr lor asupra profesiei de asistent ofesiei de asistent ofesiei de asistent ofesiei de asistent ofesiei de asistent
medical (2) medical (2) medical (2) medical (2) medical (2)
Numarul si rolul asistentilor medicali si moaselor
Dr. Victor Stefan Olsavszky OMS
D
omeniul asistentilor medicali se re-
gaseste practic in aproape toate
sectoarele si nivelurile unui sistem de
sanatate. Ingrijirile de sanatate acordate
populatiei prin intermediul asistentilor
medicali au evoluat in timp, au devenit
specifice si s-au profesionalizat astfel
incat, la ora actuala, profesia de asistent
medical este o profesie autonoma si
distincta in cadrul profesiilor medicale.
i in Romania, asistentii medicali se
regasesc in toate structurile sistemului
sanitar, insa gradul lor de autonomie
profesionala este limitat atat de sistem cat
si de efectele politicilor de sanatate din
ultimii 30 de ani.
NUMARUL ASISTENTILOR
MEDICALI
Conform datelor raportate in 1989
de catre Centrul National pentru Organi-
zarea si Asigurarea Sistemului Informa-
tional si Informatic in Domeniul Sanatatii
(cunoscut mai ales prin vechiul nume de
Centrul de Calcul si Statistica Sanitara)
la Organizatia Mondiala a Sanatatii,
numarul total de asistenti medicali era de
85.081. In aceasta categorie era practic
considerat tot personalul ce se
The article is the second of the series dedicated to nursing and midwifery. It
continues to describe the nursing and midwifery domain profile in Romanian health
care system. The development of the profession is described in relation with the
evolution of the number of nurses and midwifes. Actual role of nurses and midwifes is
compared with the role that emerges from the new laws and regulations. The article
underlines the effect of the introduction of the EU acquis in the field or nursing and
midwifery.
Keywords: nurses, medical education, legal framework, continuous education,
human resources
incadra sub titlul generic de cadre medii.
In 1999, el a crescut la 90.736, dupa o
perioada intensa de fluctuatii datorate in
special reformelor introduse in sistem
(Figura 1).
In 2004, numarul total al asistentilor
medicali era de 86.833, apropiat de nivelul
anului 1989, dar dupa o scadere impor-
tanta de peste 10.000 fata de 1996. Expli-
catia fluctuatiei acestui numar poate fi
pusa atat pe seama reformelor, dar si pe
dezvoltarea sectorului privat. Nu in ulti-
mul rand, abolirea vizelor pentru cetatenii
romani in statele membre ale Uniunii
Europene (UE) a contribuit intr-o masura
importanta la migrarea asistentilor
medicali, mai ales din sectorul public,
sursa cea mai importanta de personal cu
experienta pentru piata muncii din UE.
Numarul exact al asistentilor medi-
cali si moaselor din sistemul romanesc
de sanatate nu poate fi cunoscut in acest
moment, deoarece dezvoltarea sistemului
privat a absorbit un numar important de
personal atat din sistemul public cat si
din randul absolventilor scolilor de profil.
Sistemul privat nu avea obligatia raportarii
acestui aspect catre autoritatile de sana-
tate publica. Implementarea Legii 307/
2004 ce reglementeaza profesia de asis-
tent medical si moasa a atras dupa sine
aparitia registrului unic al asistentilor
medicali si moaselor aflat la autoritatea
judeteana de sanatate publica si autori-
zarea de libera practica a devenit obliga-
torie. Este de asteptat ca raportarile din
2005 si 2006 sa evidentieze o crestere a
numarului total de personal. Aceasta
crestere ar semnifica in termeni reali doar
o evidenta mai exacta a celor ce poseda
o autorizatie de libera practica, si nu
neaparat includerea tuturor celor activi
din acest domeniu.
Numarul de asistenti medicali la
100.000 de locuitori este de aproxi-
mativ 420. Acest numar este cu 200
mai putin decat media din Uniunea Eu-
ropeana atat inainte cat si dupa extin-
dere (Figura 2).
Referitor la moase, ele reprezinta un
numar de 25,6 la 100.000 de locuitori,
iar diferenta pana la media din UE inainte
de extindere (36,28/100.000) nu este asa
de mare comparativ cu situatia asistentilor
R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E
Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006
3
FIGURA 1 NUMAR TOTAL DE ASISTENTI
MEDICALI, ROMANIA
Sursa: OMS, HFA 2006
FIGURA 2 ASISTENTI MEDICALI LA 100.000 DE
LOCUITORI
Sursa: OMS, HFA 2006
medicali. Scaderea accentuata a acestui
numar se explica prin desfiintarea
pregatirii de moasa, incepand cu anul
1978. Functiile moasei au fost preluate
de catre asistentul medical specializat in
obstetrica-ginecologie. Astfel, raportarile
ulterioare cuprind sub numele de moasa
doar pe cei pregatiti pana in anul 1978
(Figura 3).
Printr-o centralizare a situatiei
avizelor de libera practica efectuata de
Ministerul Sanatatii Publice in septembrie
2006, s-a obtinut un numar total de
asistenti medicali si moase de 127.155.
Evidenta lor separata a inceput din 2005,
dar in raportarea de fata nu a fost
exprimata diferentiat.
NUMARUL ASISTENTILOR
MEDICALI PE SPECIALITATI
Distributia pe specialitati (Tabelul 1)
reflecta atat structura sistemului de
sanatate cat si evolutia pregatirii
profesionale. Este normal sa predomine
asistentii medicali generalisti, fiind activi
atat in ambulatoriu cat si in spitale. De
remarcat faptul ca specialitatile stomato-
logice sunt slab reprezentate, in pofida
numarului mare de cabinete de spe-
cialitate. Rezulta ca in aceste cabinete sunt
angajati cu preponderenta asistenti
medicali generalisti. Numarul relativ mare
de asistenti medicali cu profil pediatrie
(desi in scadere fata de anul 2003, cu
1.000) reflecta mai degraba o rutina a
sistemului de sanatate, decat un raspuns
la o mortalitate infantila ridicata.
PROPORTIA PE SEXE
Exista un numar limitat de asistenti
medicali de sex masculin. Din
FIGURA 3 NUMAR TOTAL DE MOASE, ROMANIA
Sursa: OMS, HFA 2006
FIGURA 4 NUMAR DE MOASE LA 100.000 DE
LOCUITORI
Sursa: OMS, HFA 2006
Romnia
UE nainte de mai 2004
UE dup mai 2004
5000
6000
7000
8000
9000
10000
11000
12000
13000
1980 1985 1990 1995 2000 2005
N
r
.

m
o
a

e

Romnia
UE nainte de mai 2004
UE dup mai 2004
2
3
4
5
6
1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010
N
r
.

m
o
a

e

ani
R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E
Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006
4
TABELUL 1 NUMARUL ASISTENTILOR MEDICALI PE
SPECIALITATI
datele oficiale, rezulta ca numarul de asistenti medicali barbati este de aproximativ
8.000, ceea ce corespunde unei proportii de sub 7%. Repartizarea pe specialitati a
barbatilor nu mai corespunde distributiei generale. Asistentii generalisti sunt intr-un
numar de aproximativ 1.860, urmati fiind de asistentii cu profil de igiena si sanatate
publica, 296, apoi tehnicienii dentari, 259, si balneo-fizioterapia, cu un numar de 227.
In rest, doar specialitatea laborator si farmacie, ocupand fiecare cate aproximativ
100 de asistenti de sex masculin.
TABELUL 2 DISTRIBUIA ASISTENTILOR SI POPULATIA PE
JUDETE
DISTRIBUTIA GEOGRAFICA
Exista informatii privind numarul de
personal pentru fiecare judet in parte, dar
numai in ceea ce priveste autorizatiile de
libera practica (Tabelul 2). Acesta variaza
de la judet la judet, dar se plaseaza in jurul
mediei de 450 la 100.000 de locuitori per
regiune de dezvoltare.
Din analiza pe judete si pe regiuni
de dezvoltare se poate concluziona ca
distributia asistentilor medicali pe regiuni
sau judete nu este strict corelata cu
numarul populatiei deservite sau cu nivelul
de dezvoltare economica (Figura 5). De
exemplu, judetul Calarasi are un numar
de locuitori apropiat de cel al judetului
Caras-Severin, si anume in jur de
320.000. Numarul de asistenti medicali
este de 507 la 100.000 de locuitori in
Calarasi, fata de 681 in Caras-Severin, in
timp ce veniturile lunare per persoana sunt
aproximativ aceleasi (340 RON). Daca o
explicatie ar consta in faptul ca populatia
judetului Calarasi are acces mai usor la
anumite servicii aflate in Bucu-resti,
atunci aceasta situatie confirma orientarea
si centrarea sistemului de sanatate pe
serviciile de spital in primul rand, si mai
putin pe asistenta primara unde aportul
asistentilor medicali ar putea fi mai
important.
ROLUL ASISTENTULUI
MEDICAL SI AL MOASEI
Inainte de 1978, profesia de asistent
medical era o profesie cu un oarecare
grad de autonomie, daca se tine cont de
evolutia numarul acestora in corelatie cu
evolutia numarului de medici. Incepand
cu 1978, numarul asistentilor medicali a
scazut de la 438 la 100.000 de locuitori
pana la 300 in a doua parte a deceniului
80. In paralel, numarul medicilor a
crescut cu o treime fata de numarul lor
in 1978. Ulterior, odata cu incetarea
pregatirii profesionale la nivel postliceal,
profesia de asistent medical a decazut la
cea de asistent al medicului. Nu exista
autonomie, lucru in echipa si nici o
intelegere a faptului ca ingrijirile
sanitare si medicina sunt complemen-
tare. O mare parte din ceea ce, in mod
normal, in alte tari, este considerat de
competenta asistentilor medicali, in
Romania continua si continua sa fie
Nr.
crt.
Specialitatea Numr
1. Asistent medical generalist 76.980
2. Asistent medical pediatrie 9.710
3. Asistent medical farmacie 7.349
4. Asistent medical obstetric-ginecologie (incl. moae) 5.462
5. Asistent medical laborator clinic 5.090
6. Asistent medical balneo-fizioterapie 2.951
7. Asistent medical radiologie i imagistic 2.389
8. Asistent medical igien i sntate public 2.306
9. Asistent medical de ocrotire 695
10. Asistent medical de nutriie i dietetic 350
11. Asistent pentru stomatologie asisten dentar 86
R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E
5
Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006
preluat de medici, care isi apara pozitia,
dirijand ingrijirile sanitare. Alte obligatii,
cum ar fi asistenta psihosociala, sunt
complet neglijate. Noile reglementari
creeaza cadrul legal pentru autonomia
profesiei.
Asistentul medical generalist
Conform noii legislatii, continutul si
caracteristicile activitatilor de asistent
medical generalist sunt:
a) determinarea nevoilor de ingrijiri
generale de sanatate si furnizarea
ingrijirilor generale de sanatate, de
natura preventiva, curativa si de
recuperare;
b) administrarea tratamentului, con-
form prescriptiilor medicului;
c) protejarea si ameliorarea sanatatii,
elaborarea de programe si desfa-
surarea de activitati de educatie
pentru sanatate si facilitarea acti-
unilor pentru protejarea sanatatii in
grupuri considerate cu risc;
d) participarea asistentilor medicali
generalisti abilitati ca formatori la
pregatirea teoretica si practica a
asistentilor medicali in cadrul
programelor de formare continua;
e) desfasurarea optionala a activitatilor
de cercetare, in domeniul ingrijirilor
generale de sanatate;
f) pregatirea personalului sanitar
auxiliar;
g) participarea la protejarea mediului
ambiant;
h) intocmirea de rapoarte scrise referi-
toare la activitatea specifica
desfasurata.
Moasa
Pana in prezent, rolul moasei este
asemanator cu cel al asistentului medical.
Exista multi obstetricieni si o necesitate
prea putin perceputa de a dezvolta rolul
moasei; in general, moasele nu se pot
ocupa de o nastere. Prin prisma rezulta-
telor, practica obstetricala poate fi consi-
derata depasita sau nu a fost demult
revizuita, iar ghidurile de conduita sunt
abia in stadiu de proiect.
Conform Legii 307/2004, continutul
si caracteristicile activitatilor de moasa
sunt mult mai apropiate de normele inter-
nationale si ofera premizele autonomiei
profesionale. Acestea pot fi enumerate
astfel:
a) constatarea existentei sarcinii si
efectuarea examenelor necesare, in
vederea monitorizarii evolutiei
sarcinii normale;
b) prescrierea sau recomandarea exa-
minarilor necesare, in vederea diag-
nosticarii timpurii a sarcinii cu risc;
c) asigurarea pregatirii complete a
mamei pentru nastere, desfasurarea
activitatilor de educatie pentru
sanatate, initierea si desfasurarea
programelor de pregatire a viitorilor
parinti;
d) acordarea sfaturilor de igiena si
nutritie;
e) administrarea tratamentului, con-
form prescriptiilor medicului;
f) ingrijirea si asistarea parturientei in
timpul desfasurarii travaliului si
urmarirea starii intrauterine a fatului,
prin mijloace clinice si tehnice
adecvate;
g) asistarea nasterii normale, la domi-
ciliu sau in unitati sanitare, daca este
vorba de prezentatie craniana,
efectuand, la nevoie, epiziotomia, iar
in caz de urgenta, asistarea nasterii
in prezentatie pelviana;
h) identificarea, la mama si la copil, a
semnelor care anunta anomalii si
care necesita interventia medicului,
pe care il asista in aceste situatii;
i) adoptarea masurilor de urgenta care
se impun, in absenta medicului,
pentru extractia manuala a placentei,
urmata, eventual, de control uterin
manual;
j) examinarea nou-nascutului, pe care
il preia in ingrijire, initierea masu-
rilor care se impun in caz de nevoie
si practica, daca este necesar,
reanimarea imediata;
k) preluarea in ingrijire a parturientei,
monitorizarea acesteia in perioada
postnatala si acordarea tuturor
recomandarilor necesare mamei cu
privire la ingrijirea nou-nascutului,
pentru asigurarea dezvoltarii
acestuia in cele mai bune conditii;
l) intocmirea rapoartelor scrise referi-
toare la activitatea desfasurata;
m) asigurarea informarii si consilierii in
materie de planificare familiala;
n) participarea la pregatirea teoretica
si practica a moaselor, precum si la
pregatirea personalului sanitar
auxiliar;
o) desfasurarea optionala a activitatilor
de cercetare de catre moasele
licentiate.
In practica actuala, putine din
obiectivele si activitatile mentionate de
lege sunt indeplinite sau efectuate de
asistentii medicali si moase. Dintre
activitatile si rolurile expuse mai sus doar
cele legate de administrarea
tratamentului prescris de medic
FIGURA 5 NUMAR ASISTENTI MEDICALI/1100.000 DE LOCUITORI
SI VENITURILE LUNARE TOTALE/PERSOANA/LUNA
R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E
Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006
6
sunt efectuate in mod constant, in rest,
obiectivele men-tionate se indeplinesc
sporadic si sunt in stransa legatura cu
motivatia indivi-duala, locul de munca
si nivelul de pregatire profesionala.
DOMENII I SPECIALITATI ALE
ASISTENTILOR MEDICALI CU
CERTA INFLUENTA IN ASIS-
TENTA PRIMARA
Asistentul medical comunitar
Sistemul de asistenta medicala
comunitara a fost considerat odata
excelent, asistentii medicali fiind
cunoscuti sub numele de asistenti de
ocrotire, dar, pe parcurs, in special
imediat dupa 1989, si-a pierdut din
pondere si importanta. In general,
asistentii medicali care lucreaza in
asistenta primara nu au o pregatire de
specialitate. Ei se ocupa in primul rand
de tratamentul medical si de proceduri.
Se fac, de asemenea, vizite la domiciliu,
evaluari ale dezvoltarii copilului, actiuni
de consiliere nutritionala si de promovare
a sanatatii, insa acest rol trebuie dez-
voltat. Incepand cu anul 2002, Ministerul
Sanatatii a reintrodus printr-un program,
asistentul comunitar. In prezent,
functioneaza aproximativ 500 de asistenti
comunitari in 24 de judete. Ei sunt angajati
direct de catre autoritatile de sanatate
publica si isi exercita profesia in mod
autonom, fara supervizarea unui medic.
Printre sarcinile specifice lor se numara
evaluarea populatiei la risc, in special a
celei defavorizate, urmarirea dezvoltarii
copilului din mediile cu probleme sociale,
asigurarea legaturii cu sistemul de
asistenta sociala, precum si ingrijiri
medicale in cazul in care se impune.
Obiectivul principal al activitatii lor este
legat mai mult de sanatatea publica si
protectia sociala, si mai putin de prestarea
de servicii de ingrijiri.
Asistentul medical din domeniul
sanatatii mintale
Nu exista o pregatire de specialitate,
ingrijirea sanitara fiind aproape in
intregime una de custodie. Totusi,
curriculum include educarea in asistenta
psihiatrica si de sanatate mintala. Sunt
foarte putini asistenti sociali sau
asistenti medicali pregatiti sa faca legatura
cu asistenta sociala.
In cadrul laboratoarelor de sanatate
mintala, personalul include psihiatri,
asistente (fara pregatire specifica) si
psihologi. In sectiile de psihiatrie nu exista
echipe terapeutice, modelul de personal
corespunzand celui din alte servicii
medicale (medic, asistenta, infirmiera).
Doar intr-un numar mic de unitati exista
ergoterapeuti si alti terapeuti, un numar
mic si cu o pregatire insuficienta.
Nu exista un program de formare
in sanatate mintala pentru asistentii
medicali atat din ingrijirile primare cat si
din cele secundare. Personalul din spitale
nu este pregatit adecvat in sanatatea
mintala, adesea avand prejudecati in
privinta persoanelor cu tulburari min/
tale. Cunostintele din domeniu se
dobandesc la locul de munca odata cu
experienta.
Implicarea in sanatatea mintala a
medicilor de familie si a asistentilor
medicali din acel tip de ambulatoriu este
inexistenta datorita cunostintelor psihi-
atrice insuficiente cauzate uneori si de o
atitudine negativa. Nu exista echipe multi-
disciplinare pentru pacientii din ambu-
latoriu, datorita numarului mic de profe-
sionisti disponibili.
Asistentii medicali de pediatrie
Exista o categorie speciala de
asistenti medicali de pediatrie care au fost
pregatiti pana in 1974 care se reflecta si
in numarul mare de asistenti medicali din
aceasta specialitate. In prezent, nu exista
nici o pregatire de specialitate pentru
asistentii medicali de pediatrie, desi
noua legislatie prevede acest domeniu
ca o specialitate. Ca si in celelalte spe-
cialitati, pregatirea se face la locul de
munca prin dobandirea de experienta,
si mai putin prin organizarea unor cur-
suri specifice.
In ceea ce priveste relatia ingrijirilor
medicale acordate de asistentii medicali
cu alte discipline, exista un sigur tip de
relatie profesionala, si anume cu asistenta
sociala. Aceasta relatie este exercitata doar
de catre asistentii comunitari. Relatiile cu
asistentii sociali care activeaza in cadrul
spitalelor (maternitati, spitale de psihiatrie,
pediatrie etc.) sunt doar conjuncturale si
nu interdisciplinare.
Statutul asistentilor medicali este
modest, comparabil cu cel al muncitorilor
manuali sau al celor ce presteaza munci
cu un nivel relativ scazut de calificare.
Salariul din sistemul public, dar si din cel
privat nu depaseste 1.000 de lei, indiferent
de specializare. In sistemul public se
aplica grila generala de salarizare unde
diferentierea este data de vechime si/sau
locul de munca, iar in sistemul privat
negocierea directa determina salariul.
Salarizarea din sistemul public reflecta
modul in care a fost privit rolul asisten-
tilor medicali in sistemul de sanatate de-
a lungul timpului, acestia fiind asi-milati
profesiilor cu o calificare medie. Nu
intamplator, titlul lor generic a fost de
cadre medii, prin aceasta intele-
gandu-se, in primul rand, o pregatire
medie. De aici, probabil si efectul
nedezvoltarii in timp a profesiei ca atare
si mentinerea rolului asistentilor medi-
cali la un nivel secundar, mai mult
adjuvant decat complementar. Conditiile
de munca sunt, in general, modeste, dar
nu difera semnificativ de cele ale restului
personalului medical din sistem si sunt
determinate in principal de preocuparea
institutiilor angajatoare fata de confortul
si sanatatea angajatilor.
Conform unor surse citate de un
raport TAIEX din 2003, exista o lipsa
acuta de personal instruit, combinata cu
un exces de personal pregatit in mod
neadecvat. Multi asistenti medicali isi
parasesc posturile din cauza salariilor
mici, a conditiilor proaste de munca si a
unui moral scazut. Nu exista un numerus
clausus, numarul absolventilor asistenti
medicali depasind cererea. In asistenta
primara, asistentii medicali au devenit
angajati ai medicilor de familie care au
libertatea de a pastra sau nu personalul.
Medicii de familie aflati in relatii contrac-
tuale cu casa de asigurari sunt obligati sa
angajeze un asistent medical la 1.500 de
asigurati inscrisi. Aceasta masura a fost
impusa prin presiuni facute de catre
sindicatul SANITAS al asistentilor
medicali.
Datorita ofertei mari pe piata muncii,
obtinerea unui post in sistemul public este
destul de dificila, existand si un anume
grad de coruptie.
R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E R E S U R S E U M A N E
Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006 Management n sntate 4/2006
7
PARTICIPAREA LA DECIZIE IN
SISTEMUL DE SANATATE
La nivel ministerial, exista o pozitie
de asistent medical sef si un serviciu
pentru asistentii medicali in cadrul
Directiei de Resurse Umane si Formare
Profesionala. Acest serviciu este
responsabil pentru asistentii medicali si
politicile Ministerului Sanatatii Publice din
acest domeniu. Pozitia de asistent sef a
fost destul de controversata de-a lungul
timpului. Aceasta pozitie nu putea fi
echivalata cu cea de director sau director
adjunct, deoarece ocupantul pozitiei
necesita studii superioare, iar asistentii
medicali erau doar absolventi de scoli
postliceale. Odata cu modificarea legii
invatamantului si infiintarea colegiilor
universitare, s-au creat conditiile aparitiei
de asistenti medicali cu studii superioare.
Cu toate acestea, pozitia de asistent
medical sef nu a fost ridicata la rang de
director sau serviciul respectiv la rang
de directie. Acest fapt reflecta pozitia
politica a Ministerului Sanatatii Publice din
ultimii ani fata de problematica asistentilor
medicali.
Participarea la luarea deciziilor nu a
fost considerata un rol potrivit pentru
asistentii medicali, desi ei cer o mai mare
participare la toate nivelurile. Functia de
asistent sef pe spital nu s-a mai regasit
peste tot dupa 1989. Abia noua lege a
spitalelor reinstitutionalizeaza aceasta
functie, cu titlul de director de ingrijiri.
In conformitate cu aceasta lege,
directorul de ingrijiri este un asistent
medical, indiferent de categoria spitalului.
Cu toate acestea, in prezent, respectiva
pozitie nu este una superioara: presupune
rareori implicarea in luarea deciziilor sau
controlul independent al fortei de munca/
bugetului de ingrijiri sanitare. Prin lege,
directorul de ingrijiri face parte din
comitetul director al spitalului. Textul de
lege este ambiguu si nu intareste aceasta
pozitie si, practic, nu rezulta o implicare
mare in procesul decizional. De fapt,
legea lasa la dispozitia conducerii spitalului
atragerea sau nu in luarea deciziilor a
asistentului medical: art.183 (1). In
cadrul spitalelor publice se organizeaza
si functioneaza un comitet director,
format din managerul spitalului, directorul
medical, directorul de cercetare si dezvol-
tare pentru spitalele clinice, directorul
financiar contabil si dupa caz directorul
de ingrijiri si alti directori, potrivit norme-
lor interne de organizare a spitalelor.
Totusi asistentii medicali si moasele
au influentat o serie de decizii la nivel
national prin intermediul asociatiei profe-
sionale Ordinul Asistentilor Medicali si
Moaselor din Romania, prin intermediul
sindicatului SANITAS. Desi legea nu
obliga asistentii medicali si moasele sa se
inscrie in asociatie, majoritatea asis-
tentilor medicali si moaselor s-au inscris,
datorita avizului dat de Ordin, pentru
obtinerea licentei de libera practica.
Activitatea acestor doua organizatii,
precum si intreaga activitate din ultimii
15 ani a "Asociatiei Romane de Nursing"
si a "Asociatei Moaselor" au contribuit
hotarator la modificarea legislatiei din do-
meniu si la facilitarea introducerii acquis-
ului comunitar. Cel mai mare obstacol il
constituia domeniul pregatirii profe-
sionale, unde scopul lucrativ al numarul
foarte mare de scoli era evident si dificil
de surmontat.
In lipsa unei strategii oficiale in
domeniu, se poate afirma ca prioritatea
de dezvoltare va continua sa se axeze pe
pregatirea profesionala datorita imple-
mentarii si efectului acquis-ului
comunitar.
Reformele si dezvoltarea unor
domenii specifice vor atrage dupa sine in
mod obligatoriu si domeniul asistentilor
medicali. Ingrijirile de obstetrica, de
pediatrie, de sanatate mintala precum si
cele din zona asistentului comunitar sunt
deja luate in considerare.

BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 307 din 28/06/2004 privind
exercitarea profesiei de asistent medical si a
profesiei de moasa, precum si organizarea
si functionarea Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania, Publicat
in Monitorul Oficial, Partea I nr. 578 din 30/
06/2004
2. Legea nr. 461 din 18/07/2001 privind
exercitarea profesiunii de asistent medical,
infiintarea, organizarea si functionarea
Ordinului Asistentilor Medicali din
Romania, Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 425 din 31/07/2001
3. Ordinul nr. 180 din 05/03/2003, privind
eliberarea autorizatiei de libera practica
medicala pentru personalul medical cu
pregatire superioara de scurta durata,
postliceala si medie. Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 166 din 17/03/2003
4. Hotararea nr. 1.477 din 11 decembrie
2003, pentru aprobarea criteriilor minime
obligatorii de autorizare si acreditare pentru
institutiile de invatamant superior din
domeniile: medicina, medicina dentara,
farmacie, asistenti medicali, moase,
medicina veterinara, arhitectura, precum si
pentru colegiile de asistenti medicali
generalisti, pentru formarea de baza. Publicat
in Monitorul Oficial, nr. 10 din 08/01/2004.
5. Ordonanta de urgenta nr. 123 din 11/
12/2003, privind cresterile salariale ce se vor
acorda personalului din sectorul bugetar.
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 919
din 22/12/2003
6. www.oamr.ro, pagina de web a
Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor
din Romania
7. www.insse.ro, pagina de web a
Institutului National de Statistica si Studii
Economice
8. Legea nr. 95/2006 privind reforma in
domeniul sanatatii, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 372, 28/04/2006.