Prof. Dr. Ing.

Angela REPANOVICI
MARKETINGUL STRUCTURILOR
INFODOCUMENTARE
Curs pentru nvmnt la Distan
Facultatea:
Specializarea:
LITERE
ILIOTECONO!IE I TIINA
INFOR!RII
ANUL III SEMESTRUL !
"##$%"##&
2
Cuprins
Cercetarea de marketing ................................................................................ 3
Clasificarea cercetrilor de marketing .......................................................... 4
Cercetri calitative ........................................................................................ 4
Economia i piaa informaiilor ................................................................... 21
e la !i!lioteconomie la marketing de !i!liotec" o alt #atit$dine%
&n raport c$ $tili'atorii ............................................................................ 2(
)nstr$mente i te*nici de marketing &n practica !i!liotecilor.
+roiecte, strategii, e-periene.................................................................. 3.
/arketing aplicat &n !i!lioteci..................................................................... 40
+rod$se de !i!liotec. efinire. Caracteristici............................................. 42
1ervicii de !i!liotec ................................................................................... 44
1t$di$ de ca' ............................................................................................... .2
3
Cercetarea de Marketing
Cercetarea de Marketing este funcia care leag cumprtorul, consumatorul i publicul
larg cu specialistul de marketing prin intermediul informaiilor informaii prin care:
3 se identific i se definesc oport$nitile i pro!lemele4
3 se generea', clarific i eval$ea' aci$nile de marketing4
3 se monitori'ea' performanele de marketing4
3 se asig$r &nelegerea marketing$l$i ca $n proces.
Cercetrile de Marketing:
o sta!ilesc informaiile cer$te de investigarea aspectelor legate de pro!lema
cercetat4
o sta!ilesc metodele de o!inere a informaiilor4
o diri5ea' i asig$r reali'area proces$l$i de colectare a datelor4
o anali'ea' re'$ltatele4
o com$nic re'$ltatele o!in$te i implicaiile lor.
Definiii recente date cercetrii de marketing
1. Profesorul american Naresh Malhotra:
Cercetarea de marketing este proces$l sistematic i o!iectiv de identificare, colectare, anali',
diseminare i folosire a informaiilor c$ scop$l de a &m!$nti deci'iile de marketing legate
de identificarea i sol$ionarea pro!lemelor i oport$nitilor de marketing. 6/al*otra,
7ares*" /arketing 8esearc*. 9n 9pplied :rientation. )nternational Edition.+earson
Ed$cation )nternational, 2004, p.;<
2. Dicionarul !plicati" de Marketing:
Cercetarea de marketing repre'int activitatea formal prin intermedi$l creia, c$ a5$tor$l
$nor concepte, metode i te*nici tiinifice de investigare, se reali'ea' &n mod sistematic
specificarea, ms$rarea, c$legerea, anali'a i interpretarea o!iectiv a informaiilor de
marketing, destinate cond$cerii $nitilor economice pentr$ c$noaterea medi$l$i &n care
f$ncionea', identificarea oport$nitilor, eval$area alternativelor aci$nilor de marketing i a
efectelor acestora. 6=loresc$ C., />lcomete +., +op 9l. 7. 6coordonatori<" /arketing.
icionar E-plicativ. Edit$ra Economic, 2003, p.112 <
#chema general a e"oluiei cercetrilor de marketing
3 debutul cercetrii de marketing: se sit$ea' &nainte de 1?104
3 de$"oltarea timpurie: se manifest &n perioada 1?10@1?20, c>nd cercetrile de
marketing &ncep s devin o preoc$pare a $nor compartimente din str$ct$ra
organi'atoric a firmelor4
3 creterea importanei cercetrii de marketing: acoper perioada 1?20@1?40, c>nd
se face tran'iia de la orientarea ctre prod$cie la orientarea ctre v>n'ri4
3 redefinirea coninutului cercetrii de marketing: interval$l 1?40@1?20, odat c$
afirmarea no$l$i concept de marketing i c$ e-tinderea domeni$l$i de cercetare
dincolo de aria pieei4
4
3 maturi$area cercetrii de marketing: d$p 1?20, odat c$ noile inovaii
metodologice i te*nologice care, &n pre'ent, se concreti'ea' &n de'voltarea p$ternic
a industriei cercetrii de marketing
Clasificarea Cercetrilor de Marketing
1. dup direciile de baz ale cercetrii:
3 cercetri f$ndamentale
3 cercetri aplicative
2. dup natura problemei decizionale:
3 cercetri e-ploratorii
3 cercetri descriptive
3 cercetri ca$'ale sa$ e-plicative
3 cercetri instr$mentale
%. dup tipul informaiilor generate de cercetare:
3 cercetri calitative
3 cercetri cantitative
&ipologia cercetarilor calitati"e de marketing
1. Cercetri calitati"e
Cercetrile calitative ca$t rsp$ns$ri la &ntre!ri de gen$l: de ce? i cum? ele
$rmrind c$noaterea ca$'elor prof$nde ale atit$dinilor, comportamentelor, preferinelor i
opiniilor cons$matorilor prec$m i elementele s$!iective, emoionale sa$ incontiente care
sta$ la !a'a lor.
Cercetrile calitative posed trst$ri specifice prec$m"
o cercettor$l are &n vedere &nelegerea i e-plicarea fenomenelor st$diate4
o s$nt $tili'ate metode i te*nici folosite c$ precdere &n investigaiile psi*ologice i
sociologice4
o s$nt folosite eantioane de mici dimensi$ni, rig$ros sta!ilite, deoarece &n
cercetarea calitativ repre'entativitatea statistic a eantion$l$i n$ mai pre'int
importan4
o cercettor$l are $n rol activ &n proces$l cercetrii, al o!inerii informaiilor de
nat$r calitativ, ms$rate, de o!icei, c$ scala nominal.
'. Cercetri e!ploratorii.
Cercetrile e-ploratorii pot servi la atingerea $nor scop$ri prec$m"
familiari'area c$ o pro!lem, pe care o cont$rea' i@i sta!ilete componentele
pentr$ a do!>ndi o vi'i$ne c>t mai complet as$pra acesteia4
identificarea pro!lemelor, oport$nitilor i altor aspecte &n vederea definirii
lor corecte i precise4
identificarea ipote'elor cercetrii4
identificarea varia!ilelor relevante pentr$ tema de cercetare &n ca$'4
e-plorarea opiniilor, motivelor, atit$dinilor i valorilor4
.
clasificri ale fenomenelor, indivi'ilor i o!iectelor, &n vederea c$noaterii
esenei i nat$rii lor4
c$noaterea comple-itii fenomenelor i proceselor care fac o!iect$l
cercetrii.
Cercetrile e-ploratorii, de o!icei, &ncep c$ o activitate de documentare, $tili'>nd
date sec$ndare &n vederea familiari'rii c$ aspectele care fac o!iect$l cercetrii. e cele mai
m$lte ori cercetrile e-ploratorii, prin re'$ltatele lor, se constit$ie ca cercetri de sine
stttoare. )n alte sit$aii, ele formea' o !a' de pornire pentr$ cercetrile descriptive sa$
ca$'ale fiind &n acest mod o fa' iniial a cercetrilor comple-e.
Cele mai importante metode $tili'ate &n cercetrile e-ploratorii s$nt"
a. anc*etele e-ploratorii &n r>nd$l cons$matorilor poteniali4
!. anc*etele e-ploratorii &n r>nd$l e-perilor4
c. $tili'area datelor sec$ndare4
d. st$diile de ca'.
(. Cercetri calitati"e de in"estigare a atitudinilor, moti"elor i
comportamentelor.
Cercetrile calitative de investigare a atit$dinilor, motivelor i comportamentelor a$ la
!a' at>t te*nici de com$nicare directe, care pot fi nestr$ct$rate, semistr$ct$rate sa$
str$ct$rate c>t i te*nici indirecte, den$mite te*nici proiective. 9ceste metode calitative de
investigare pot fi te*nici individ$ale, te*nici de gr$p sa$ te*nici proiective.
3 Metode calitati"e ba$ate pe tehnici indi"iduale
An cadr$l tehnicilor indi"iduale de comunicare directe, nestructurate, se incl$d"
disc$iile neformale, metoda intervi$l$i de prof$n'ime, metoda gr$pelor de disc$ii, metoda
protocol$l$i ver!al.
discuiile neformale4 acestea pres$p$n o!inerea de ctre cercettor sa$ c*iar
de ctre director$l de marketing, a $nor informaii $tile, din disc$ii p$rtate c$ prieteni, colegi,
vecini, sa$ asc$lt>nd, c$ diferite oca'ii, comentariile sa$ pl>ngerile cons$matorilor.
9semenea informaii, p$tem sp$ne de fact$r cotidian, pot e-plica sa$ facilita &nelegerea
$nor fenomene sa$ procese care fac o!iect$l cercetrii respective.
metoda inter"iului de profun$ime4 aceast metod, &n f$ncie de nivel$l de
str$ct$rare, o p$tem regsi s$! trei forme" intervi$l de prof$n'ime nondirectiv 6nestr$ct$rat<,
intervi$l de prof$n'ime semi@directiv 6semistr$ct$rat< i intervi$l creion plus hrtie ce
pres$p$ne $n nivel &nalt de str$ct$rare.
Metoda inter"iului de profun$ime nondirecti", repre'int o com$nicare
nestr$ct$rat care pres$p$ne a afla de la s$!iect, &n detali$, credinele i simmintele sale &n
legt$r c$ tot ce se leag de tema av$t &n vedere, c$ scop$l de a descoperi motivele de !a'
ale comportament$l$i s$. Ca $rmare, $tili'area acestei metode se recomand a fi folosit
at$nci c>nd se dorete e-aminarea detaliat a comportamentelor de c$mprare i cons$m a
$nor prod$se sa$ servicii, incl$siv a $nora de mare valoare, c>nd informaiile ce se doresc a fi
o!in$te s$nt legate de aspecte deose!it de sensi!ile 6investiii personale, !oli inc$ra!ile,
igien personal<, c>nd se anali'ea' specific$l m$ncii $nor specialiti etc.
2
An cadr$l conversaiei se imp$n a fi respectate do$ principii de ba$ ale
com$nicrii non@directive, i an$me"
o operator$l de intervi$ tre!$ie s manifeste $n interes ma-im fa de s$!iect$l
intervievat, &n sens$l afirmrii $nei stri de spirit care s denote c tot ce dorete s
sp$n i tot ce sp$ne acesta este important4
o operator$l de intervi$ tre!$ie s intre &n Bre'onan% c$ starea emoional i c$
simmintele s$!iect$l$i, s adopte deci o atit$dine empatic.
+ornind de la aceste principii pot fi en$merate c>teva reguli de ba$, de cond$it, &n
ca'$l $n$i inter"iu de profun$ime nondirecti". An acest sens, se inter$ice operator$l$i sa$
cercettor$l$i" de a interveni &n sens$l direcionrii i orientrii disc$iei i de a a!orda
aspecte care n$ a$ legt$r c$ tema prop$s4 de a prefig$ra rsp$ns$rile4 de a interpreta4 de a@
i e-prima acord$l4 de a face 5$deci de valoare4 de a@l &ntrer$pe pe s$!iect.
:perator$l$i de intervi$ i se permite, &n sc*im!, s procede'e astfel" de a interveni n$mai
pentr$ a $$ra e-p$nerea i de a aprof$nda aspectele legate de tema dialog$l$i4 de a
demonstra atenia pe care o acord interloc$tor$l$i 6da, a*a, v asc$lt<4 de a reform$la $ltim$l
c$v>nt sa$ $ltima fra' c>nd s$!iect$l se oprete, c$ scop$l de a relansa disc$ia4 de a dovedi
c@l &nelege pe s$!iect4 de a sinteti'a ce a sp$s s$!iect$l folosind propriile l$i c$vinte i
propria l$i logic4 de a aprof$nda $n aspect a!ordat anterior.
inter"iul creion plus hrtie este o form de com$nicare p$ternic str$ct$rat ce
pres$p$ne e-istena $nei liste cu teme c*eie, fiecare tem fiind detaliat s$! forma $nor
&ntre!ri. :perator$l parc$rge temele i &ntre!rile coresp$n'toare i notea' rsp$ns$rile
s$!iect$l$i pe ms$ra der$lrii lor.
metoda protocolului "erbal) $n asemenea st$di$ calitativ, care servete la
f$ndamentarea deci'iilor de marketing, are &n vedere c$noaterea proces$l$i de g>ndire al
cons$mator$l$i implicat &ntr@$n act de c$mprare. +ractic, cercettor$l, &i cere c$mprtor$l$i
s g*ndeasc cu "oce tare.
/etoda protocol$l$i ver!al, sa$ c$m i se mai sp$ne metoda o!servrii pe !a' de
proces ver!al, este o metod de cercetare direct care combin procedeul obser"rii cu
procedeul inter"iului de profun$ime. 9ceast metod se poate aplica pe teren, la p$nctele
de v>n'are, sa$ &n la!orator. 1e poate reali'a sim$ltan c$ desf$rarea proces$l$i de
c$mprare, sa$ d$p efect$area proces$l$i de c$mprare. An aceast $ltim sit$aie, proces$l
de c$mprare se &nregistrea' video i c$mprtor$l va reda mod$l s$ de g>ndire pe ms$ra
vi'ionrii propri$l$i s$ comportament.
3 Metode calitati"e de grup
: imagine de ansam!l$ a metodelor calitative de gr$p este $rmtoarea"
"rupul #e #i$cuii
Inter%iul #e grup
&%ariant'
;
"rupul #e reflecie $au
Focu$ "roup
!ETODE
CALITATIVE
DE "R(P
!inigrupul #e reflecie
&%ariant'
Grupul 'e (reativitate
&%ariant'
"rupul no)inal
Grupul Delp)i
=ig. 1 Metode calitative de grup
Metoda grupului de discuii, &n f$ncie de principiile teoretice av$te &n vedere i
o!iectivele $rmrite, poate fi regsit s$! $rmtoarele forme i variante"
grupul de discuii format din 4@( mem!ri, ce pres$p$ne o investigaie
nonstr$ct$rat, c$ o intervenie nondirectiv din partea $n$i moderator. 1e are &n vedere o
e-p$nere a opiniilor i simmintelor participanilor, a motivelor i factorilor restrictivi, pe
marginea $nei teme presta!ilite. : variant a acestei metode este inter"iul de grup care
implic nondirectivitatea moderator$l$i &n condiiile &n care s$nt av$te &n vedere mai m$lte
teme. 1e $tili'ea' pentr$ form$larea de ipote'e sa$ pentr$ c$noaterea $n$i vocabular ce se
va regsi &n cadr$l c*estionar$l$i.
grupul de reflecie are la !a' teoria dinamicilor gr$p$l$i a l$i C$rt DeEin. 1e
consider c $n gr$p mic repre'int $n ansam!l$ de indivi'i interdependeni &ntre care e-ist
interaci$ni p$ternice.
9ceast form de investigare se regsete &n metoda discuiei +orientat sau
focali$at, de grup sa$, &n den$mirea ei anglo@sa-on, focus group) aceast metod,
repre'entativ pentr$ te*nicile calitative de gr$p, pres$p$ne o disc$ie ampl c$ $n gr$p,
relativ omogen, comp$s din 2 @ 12 persoane. Este o form de investigare semi-structurat ce
are &n vedere a!ordarea $nei teme care este familiar mem!rilor gr$p$l$i respectiv. An
practic aceast metod se $tili'ea' pentr$"
o generarea de idei i de ipote'e4
o identificarea opiniilor, atit$dinilor, imaginilor, percepiilor i repre'entrilor
cons$matorilor4
o gsirea $nor idei de prod$se noi4
o st$dierea comportamentelor de c$mprare i cons$m4
o testarea conceptelor de prod$se noi i a den$mirii lor4
o po'iionarea $n$i prod$s &n cadr$l pieei4
o pretestarea $n$i mod de com$nicare p$!licitar4
o sta!ilirea dimensi$nilor i conin$t$l$i $n$i c*estionar.
: alt te*nic calitativ de gr$p este n$mit .rupul nominal. Femele care pot
face o!iect$l investigrii s$nt"
cercetarea i eval$area $nor idei noi de prod$se sa$ servicii4
c$noaterea informaiilor de care are nevoie $n c$mprtor &nainte de a
c$mpra ceva4
generarea i identificarea criteriilor de alegere a $n$i prod$s sa$ servici$4
anali'a grad$l$i de dotare c$ prod$se sa$ servicii4
.rupul Delphi sa$ metoda elp*i re$nete $n gr$p de (@10 e-peri, care, &n
final, cond$ce la $n an$mit consens av>nd &n vedere previ'i$ni pe termen medi$ sa$ l$ng &n
domeniile te*nologiei, evol$iei cererii, accepta!ilitii prod$selor noi etc. )nvestigaia are $n
caracter foarte str$ct$rat i necesit parc$rgerea mai m$ltor etape.
C. Metode proiecti"e
/etodele proiective s$nt te*nici de com$nicare indirecte, str$ct$rate sa$ nestr$ct$rate.
Ele s$nt mi5loace de investigare a personalitii.
Metodele proiecti"e repre'int modaliti indirecte de o!inere a informaiilor, prin
proiectarea credinelor, dorinelor i simmintelor $nei persoane, ctre o alt persoan.
1$!iect$l atri!$ie altora propriile dorine i credine care, &n mod direct, n$ s$nt acceptate sa$
rec$nosc$te ca fiind ale sale. eci, s$!iecii s$nt p$i &n sit$aia s interprete'e
comportament$l altora i, &n acest fel, ei &i proiectea' indirect propriile lor credine i
sentimente.
Gnele metode proiective se caracteri'ea' prin am!ig$itatea material$l$i prop$s
6desene, !en'i desenate, fotografii< i prin li!ertatea rsp$ns$l$i i interpretrii acest$ia de
ctre s$!ieci.
/etodele proiective a$ la !a' te*nici de asociere, te*nici de completare, te*nici de
construcie i te*nici de e!primare.
Cele mai importante metode proiective care in de te*nicile menionate mai s$s s$nt"
a, test$l de asociere a c$vintelor4
b, test$l completrii propo'iiilor4
c, test$l contin$rii povestirii4
d, test$l apercepiei tematice
e, te*nica !en'ilor desenate4
f, te*nica a$toportret$l$i fotografic
g, te*nica persoanei a treia
h, te*nica portret$l$i c*ine'esc
i, te*nica interpretrii $n$i rol4
a, testele de asociere 6li!er< a cu"intelor4 s$!iect$l$i i se pre'int o list de c$vinte
i i se cere s gseasc prompt c>te $n c$v>nt pe care s@l asocie'e fiecr$i c$v>nt aflat pe
list. 1e $tili'ea' pentr$ a testa potenial$l n$melor de marc pentr$ diferite prod$se, pentr$
a pretesta c$vinte c*eie sa$ pentr$ a identifica criteriile de alegere a $n$i prod$s de ctre $n
segment de c$mprtori.
b, testul completrii propo$iiilor. i aceast metod se !a'ea' pe principi$l
asocierii li!ere. 1$!iect$l$i i se cere s complete'e $n n$mr de propo'iii neterminate, c$
prim$l c$v>nt sa$ propo'ii$ne care &i vine &n minte. 1e $tili'ea' c$ precdere pentr$ a p$ne
&n eviden caracteristicile legate de personalitatea i stat$t$l social al $n$i gr$p de persoane.
c, testul continurii po"estirii) s$!iect$l$i i se ofer posi!ilitatea de a contin$a o
povestire care are $n &ncep$t. 1pre e-empl$, o sit$aie care se manifest &ntr@$n an$me
conte-t, c$m ar fi l$area $nei deci'ii de c$mprare a $n$i !$n de folosin &ndel$ngat, de
ctre so i soie, $rm>nd ca s$!iecii s cont$re'e care va fi evol$ia, ce se poate &nt>mpla.
: categorie distinct a metodelor proiective are &n vedere posi!ilitatea ca s$!iect$l s
construiasc $n dialog, $n scenari$, o descriere, pornind de la $n an$mit stim$l.
Ca tehnici de construcie, acestea s$nt" test$l apercepiei tematice, te*nica !en'ilor
desenate, a$toportret$l fotografic, te*nica persoanei a treia, te*nica portret$l$i c*ine'esc.
d, testul apercepiei tematice. 8epre'int acea te*nic proiectiv care se !a'ea' pe
pre'entarea $nor desene sa$ imagini c$ prod$se sa$ cons$matori, s$!iecilor, pentr$ ca
acetia s le descrie sa$ s relate'e despre ce se &nt>mpl &n desen$l pre'entat, sa$ ce an$me
$rmea' s fac persona5ele respective. 1emnificaia imaginilor este am!ig$. An ca'$l
st$diilor de pia se $rmrete c$noaterea opiniilor s$!iecilor privind motivele sa$
restriciile legate de cons$m$l $nor prod$se alimentare sa$ relaia calitate@pre &n ca'$l
c$mprrii $n$i prod$s cosmetic etc.
e, tehnica ben$ilor desenate) &n acest ca' s$!iect$l$i i se pre'int fie $n desen, fie $n
n$mr mic de desene 6imagini< $rm>nd ca el s relate'e o sit$aie care se manifest sa$ se
poate &nt>mpla. +rin aceast metod se pot c$noate, spre e-empl$, atit$dini legate de marc,
comportamente de cons$m sa$ $tili'are.
f, autoportretul fotografic4 este o metod care &i p$ne pe s$!ieci &n sit$aia de a se
a$todescrie av>nd &n vedere set$ri de fotografii care, fiecare &n parte, e-prim o an$mit
activitate" odi*n, sport, o &ndeletnicire favorit etc. 1$!iecilor li se cere" spunei-mi tot ce v
vine n minte privind fiecare fotografie.Fot ce se sp$ne se &nregistrea' i apoi se reali'ea'
anali'a de conin$t.
g, tehnica persoanei a treia repre'int o te*nic proiectiv care pres$p$ne &ntre!area
s$!iecilor i aflarea rsp$ns$l$i lor &n legt$r c$ ce crede o a treia persoan despre $n
prod$s sa$ servici$ sa$ de ce aceasta face ceea ce face. An acest fel se consider c s$!iecii
&i vor transfera, &i vor proiecta propriile lor opinii, convingeri i atit$dini as$pra celei de@a
treia persoane.
h, tehnica portretului chine$esc) &n acest ca' se face apel la imaginaia s$!iect$l$i
s$ger>nd transp$nerea aspect$l$i cercetat, de fiecare dat, &ntr@o alt l$me. 1pre e-empl$,
dac se dorete o cercetare a imaginii $nei regii a$tonome, acesteia i se atri!$ie diferite
&nfiri iar s$!iect$l tre!$ie s indice $n rsp$ns la afirmaia respectiv pent$ ca aceasta s
fie complet. +ot fi concep$te afirmaii de gen$l"
dac regia autonom X ar fi un om celebru, acesta ar fi .
dac regia autonom X ar fi un animal acesta ar fi ..
dac regia autonom X ar fi o culoare aceasta ar fi
dac regia autonom X ar fi o plant aceasta ar fi..
i, tehnica interpretrii unui rol4 face parte din categoria te*nicilor de e-primare. Ea
pres$p$ne ca $n s$!iect s interprete'e $n rol sa$ s acione'e &n f$ncie de comportament$l
$nei alte persoane privind o an$me sit$aie dat. +rin aceast metod se pot c$noate prerile
reale ale s$!iecilor &n legt$r c$ $n prod$s, am!ala5, reclam etc.
D. 'nali$a de coninut
/etodele calitative ca cele menionate mai s$s, necesit efect$area $nei anali'e de
conin$t, ca o metod specific de anali'.
Analiza de coninut reprezint un ansamblu de tehnici de cercetare a modalitii de
comunicare avute n vedere, care prin procedee sistematice i obiective de descriere a
mesaelor conduce la obinerea de indicatori !cantitativi sau calitativi" ce permit inferena de
cunotine avnd n vedere condiiile de producere - receptare a acestor mesae.
'nali$a de coninut are /n "edere utili$area a trei tip$ri de anali':
anali'a sintactic, reflectat prin indicatori care arat str$ct$ra sintactic a
disc$rs$l$i 6 mod$rile i timpii ver!elor<4
anali'a le-ical care e-prim nat$ra i !ogia voca!$lar$l$i 6frecvena apariiei
c$vintelor, frecvena asocierii c$vintelor, n$mr medi$ de c$vinte pe fra'<4
anali'a tematic ce pres$p$ne identificarea temelor, sta!ilirea frecvenelor lor de
apariie, frecvena asocierii temelor etc. 9cest tip de anali' se $tili'ea' c$
precdere &n cercetrile de marketing.
in anali'a s$rselor !i!liografice din Hi!lioteca Gniversitii #ransilvania din Hraov,
referitor la cercetrile calitative s@a$ constatat $rmtoarele"
omn$l profesor Constantin DE=FE8 &n BCercetarea de marketing I Feorie i aplicaii% J22K
ne pre'int cercetrile calitative.
Coninutul i scopurile cercetrilor calitati"e
Cercetarea calitati" repre'int o investigaie c$ nivele diferite de comple-itate,
menit s identifice, clarifice i s defineasc ceea ce este relevant, semnificativ i important
pentr$ o pro!lem, oport$nitate sa$ $n conte-t de marketing. Ea permite o mai prof$nd
&nelegere a conceptelor i esenei fenomenelor i proceselor av$te &n vedere.
Cercetrile calitative ca$t rsp$ns$ri la &ntre!ri de gen$l" de ce? i cum?, ele
$rmrind c$noaterea ca$'elor prof$nde ale atit$dinilor, comportamentelor, preferinelor i
opiniilor cons$matorilor prec$m i elemente s$!iective, emoionale sa$ incontiente care sta$
la !a'a lor.
Cercetrile calitative posed trst$ri specifice prec$m"
o Cercettor$l are &n vedere &nelegerea i e-plicarea fenomenelor st$diate4
o 1$nt $tili'ate metode i te*nici folosite c$ precdere &n investigaii psi*ologice i
sociologice4
o 1$nt folosite eantioane de mici dimensi$ni, rig$ros sta!ilite, deoarece &n
cercetarea calitativ repre'entativitatea statistic a eantion$l$i n$mai pre'int
importan4
o Cercettor$l are $n rol &n proces$l cercetrii, al o!inerii informaiilor de nat$r
calitativ, ms$rate, de o!icei, c$ scala nominal.
+lec>nd de la mod$l &n care este str$ct$rat psi*ic$l $man cercetrile calitative a$ &n
vedere an$mite nivel$ri psi*ologice crora le coresp$nd nivel$ri specifice de rsp$ns i tip$ri
coresp$n'toare de lim!a5.
1e c$noate din psi*ologie c psi*ic$l $man este str$ct$rate trei nivel$ri psi*ologice
s$ccesive i pe trei nivel$ri de rsp$ns care e-prim reacia individ$l$i la diferii stim$li
e-terni.
9stfel, e-ist $n ni"el cogniti", ce implic posi!ilitatea c$noaterii pe !a'a
informaiilor provenite din medi$ i stocate &n memorie, $n ni"el afecti", ce e-prim ceea ce
simte individ$l &n raport c$ elementele medi$l$i &ncon5$rtor 6plcerea spre e-empl$<, i $n
ni"el conati" care arat $n mod de a aciona ce are la !a' factori incontieni.
Cele trei nivel$ri de str$ct$r psi*ologic se regsesc &n rspunsul cogniti", ce
reflect informaiile do!>ndite ca $rmare a manifestrii $n$i stim$l 6s$!iect$l afl dintr@o
reclam c s@a lansat o no$ marc de prod$s<, &n rspunsul afecti", ce se regsete &n
apariia i formarea $nor sentimente, preferine, 5$deci de valoare, i &n rspunsul conati"
care se manifest prin l$area de deci'ii, prec$m deci'ia de a c$mpra, spre e-empl$.
=iecr$ia din cele trei tip$ri de rsp$ns &i coresp$nde i $n an$mit tip de lim!a5.
9stfel, rsp$ns$l$i cognitiv &i coresp$nde $n limba0 raional, care este controlat i infl$enat
de normele sociale, rsp$ns$l$i afectiv &i coresp$nde $n limba0 imaginar ce implic asocieri,
analogii, an$mite te*nici de e-primare, iar rsp$ns$l$i conativ &i coresp$nde $n limba0
spontan care se o!ine c$ a5$tor$l st$diilor de motivaie sa$ al metodelor proiective.
+ornind de la cele menionate mai s$s tre!$ie preci'at c cercetrile calitati"e au /n
"edere ni"elul afecti" i conati", respecti" rspunsul afecti" i rspunsul conati" crora
le corespund limba0ul imaginar i limba0ul spontan.
An sc*im!, cercetrile cantitati"e vi'ea' preponderent ni"elul cogniti", respectiv
rspunsul cogniti" i limba0ul raional.
+entr$ a c$noate rsp$ns$rile de nat$r afectiv i conativ tre!$ie folosite metode i
te*nici psi*ologice deoarece permit investigaii &n prof$n'imea psi*ic$l$i indivi'ilor.
E-periena cercetrii de marketing demonstrea' c s$!iecii, &n general, s$nt
contieni i disp$i s fac declaraii &n ca'$l nivel$l$i cognitiv, s$nt adesea contieni &n
ca'$l rsp$ns$l$i afectiv dar manifest reineri &n legt$r c$ eval$rile lor afective i, &n
ca'$l rsp$ns$l$i conativ, n$ pot e-ercita nici $n control as$pra elementelor care &n mod
incontient le determin comportament$l i, ca atare, n$ pot oferi informaii despre acestea,
c*iar dac acel comportament repre'int o deci'ie de c$mprare sa$ cons$m.
/etodele calitative de cercetare pot avea &n vedere fie o e!plorarea $n$i fenomen sa$
proces ins$ficient de !ine c$nosc$t, fie o /nelegere prof$nd, detaliat a acestora. An prim$l
ca' p$tem vor!i de cercetri e!ploratorii care, de cele mai m$lte ori, preced cercetri
cantitative comple-e, de anverg$r. An al doilea ca', c>nd cercetarea de marketing are ca scop
&nelegerea prof$nd a fenomenelor, metodele respective de investigaie reflect cercetri
calitati"e de sine stttoare care au /n "edere in"estigarea atitudinilor, moti"elor i
comportamentelor oamenilor i organi$aiilor. 8e'$ltatele respective se $tili'ea' ca atare
&n proces$l deci'ional sa$ se pot folosi &n cadr$l altor cercetri calitative sa$ cantitative.
8eali'area $nei cercetri calitative pres$p$ne parc$rgerea $nor fa$e similare c$ fa'ele
generale ale $nei cercetri de marketing" descoperirea i definirea temei de cercetat4 sta!ilirea
ipote'elor i o!iectivelor cercetrii4 alegerea modalitilor de c$legere a informaiilor care
poate avea &n vedere individ$l sa$ gr$p$l de persoane4 alct$irea eantion$l$i i recr$tarea
participanilor4 pregtirea condiiilor de reali'are a activitii de o!inere a informaiilor
primare4 c$legerea informaiilor4 prel$crarea, anali'a i interpretarea informaiilor, redactarea
raport$l$i final.
Cercetri calitati"e e!ploratorii
Cercetrile e-ploratorii pot servi la atingerea $nor scopuri prec$m"
familiari'area c$ o pro!lem, pe care o cont$rea' i@i sta!ilete componentele
pentr$ a do!>ndi o vi'i$ne c>t mai complet as$pra acesteia4
identificarea pro!lemelor, oport$nitilor i altor aspecte &n vederea definirii lor
corecte i precise4
identificarea ipote'elor cercetrii4
identificarea varia!ilelor relevante pentr$ tema de cercetare &n ca$'4
e-plorarea opiniilor, motivelor, atit$dinilor i valorilor4
clasificri ale fenomenelor, indivi'ilor i o!iectelor, &n vederea c$noaterii esenei
i nat$rii lor4
c$noaterea comple-itii fenomenelor i proceselor care fac o!iect$l cercetrii.
Cercetrile e-ploratorii, de o!icei, &ncep c$ o activitate de documentare $tili'>nd date
sec$ndare, &n vederea familiari'rii c$ aspectele care fac o!iect$l cercetrii. e cele mai
m$lte ori cercetrile e-ploratorii, prin re'$ltatele lor, se constit$ie ca cercetri de sine
stttoare. An alte sit$aii, ele formea' o !a' de pornire pentr$ cercetrile descriptive sa$
ca$'ale fiind &n acest mod o fa' iniial a cercetrilor comple-e.
Metode utili$ate /n cercetrile e!ploratorii
Cele mai importante metode $tili'ate &n cercetrile e-ploratorii s$nt"
a< anc*etele e-ploratorii &n r>nd$l cons$matorilor poteniali4
!< anc*etele e-ploratorii &n r>nd$l e-perilor4
c< st$diile de ca'4
a, 'nchetele e!ploratorii /n r*ndul consumatorilor poteniali
1$nt sit$aii c>nd $nii prod$ctori se orientea' &n direcia introd$cerii pe pia a $nor
prod$se noi sa$ servicii. )nteres$l lor este acela de a c$noate reaciile posi!ile ale
cons$matorilor poteniali la no$a ofert. An acest sens, devin e-trem de $tile anc*etele
e-ploratorii &n r>nd$l cons$matorilor poteniali.
1$nt i alte tip$ri de anc*ete e-ploratorii &n r>nd$rile cons$matorilor, c$m ar fi, spre
e-empl$, cele care &i prop$n o diagnosticare a sit$aiei e-istente &n cadr$l pieei $n$i prod$s
sa$ servici$, sa$ testarea $n$i concept de prod$s sa$ servici$ no$.
Diagnosticarea situaiei repre'int o anali' a $n$i conte-t de marketing dat, c$
scop$l de a evidenia dimensi$nile pro!lemelor i prioritile $n$i proiect de cercetare viitor,
destinat f$ndamentrii $nor noi aci$ni de marketing. 1pre e-empl$, o firm prestatoare de
servicii este interesat &n introd$cerea i e-tinderea $n$i no$ servici$4 cel de s$praveg*ere
temporar a copiilor mici la domicili$, pe perioada a!senei prinilor, servici$ n$mit i #!a!L
@ sitter%. Anainte de a se anga5a &ntr@o asemenea activitate, firma a iniiat o diagnosticare a
sit$aiei e-istente pe !a'a $nei anc*ete e-ploratorii, de $nde a re'$ltat c ma5oritatea
familiilor potenial interesate n$ a$ a$'it sa$ n$ c$nosc &n ce const acest tip de servici$.
8e'$ltat$l $nei asemenea anali$e diagnostic, pornind de la c$noaterea sit$aiei e-istente, a
cond$s factorii de deci'ie la form$larea ipote'ei c afirmarea cererii pentr$ acest no$ tip de
servici$ imp$ne, iniial, o p$!licitate adecvat, a-at pe evidenierea !eneficiilor pe care le
pot o!ine cons$matorii poteniali.
1$nt sit$aii c>nd $n conte-t favora!il de pia &i poate oferi $n$i prod$ctor mai
multe alternati"e de aciune. 1pre e-empl$, pornind de la ca'$l anterior, &ntreprinderea de
servicii poate avea trei alternative de aci$ne viitoare"
@ s de'volte servici$l #!a!L @ sitter%4
@ s cree'e ana sa$ mai m$lte grdinie c$ servicii speciale4
@ s mearg pe am!ele variante menionate mai s$s.
An ipote'a &n care res$rsele firmei s$nt limitate i n$ poate merge pe scar larg pe
am!ele variante, se imp$ne o cercetare e-ploratorie pentr$ a testa reacia cons$matorilor
poteniali ai acestor servicii li, &n f$ncie de re'$ltate, alegerea $neia sa$ alteia din primele
do$ alternative sa$, poate, o com!inaie &n an$mite proporii a acestora.
An activitatea de cercetare e-ploratorie, $n rol e-trem de important din perspectiva
deci'iilor de marketing revine testrii conceptului sa$ conceptelor av$te &n vedere.
&estarea conceptului repre'int o den$mire de ordin general care se aplic diferitelor
procedee de cercetare at$nci c>nd se $rmrete $n scop !ine definit, i an$me, c>nd
cons$matorii poteniali s$nt p$i &n sit$aia de a@i e-prima atit$dinea, preferina i intenia de
c$mprare fa de o idee de produs nou sa$ ser"iciu nou, sa$ fa de o idee de re"i$uire sa$
repo$iionarea $n$i !$n sa$ a $n$i servici$.
Festarea conceptelor este modalitatea prin care se pot eval$a ideile noi pornind de la
mod$l c$m s$nt apreciate !eneficiile pe care acestea le pot oferi cons$matorilor poteniali. An
f$ncie de re'$ltatele o!in$te se adopt deci'ia de respingere sa$ de acceptare a ideilor noi.
An mod concret, prod$ctor$l de servicii la care ne@am referit mai &nainte va tre!$i s teste'e
at>t concept$l de #!a!L @ sitter% c>t i concept$l de #grdini partic$lar c$ servicii speciale%.
An acest sens, el va tre!$i s c$noasc opiniile, preferinele i atit$dinea cons$matorilor c$
privire la !eneficiile i facilitile pe care le ofer serviciile prop$se av>nd &n vedere
variantele de servicii oferite, calitatea i pre$l lor.
1$nt sit$aii c>nd specialitii &n marketing iniia' cercetri e-ploratorii c$ scop$l
identificrii unor idei de produse sau ser"icii. 7evoile cons$matorilor, dorinele i
preferinele lor s$nt o permanent s$rs generatoare de idei de prod$se sa$ servicii noi sa$
&m!$ntite.
b, 'nchetele e!ploratorii /n r*ndul e!perilor
9cest tip de anc*et repre'int o te*nic !a'at pe c*estionarea persoanelor
competente, &nalt calificate, care disp$n de e-perien &n domeni$l legat de tema care face
o!iect$l cercetrii.
9t$nci c>nd cond$cerea &ntreprinderii a5$nge la concl$'ia c o idee no$ merit a fi l$at &n
considerare, cercettor$l de marketing poate reali'a, ca $n prim pas, o anc*et !a'at pe
intervi$ri personale directe, neformale, &n r>nd$l $nor e-peri, specialiti, sa$ !$ni c$nosctori
ai pro!lemei av$te &n vedere. )ntervi$rile s$nt l$ate, de o!icei, de ctre director$l de
marketing. Ele pres$p$n at>t rsp$ns$ri la $nele &ntre!ri comple-e, c>t i o disc$ie li!er
care ofer posi!ilitatea specialitilor &n ca$' de a@i e-prima p$nct$l lor de vedere. 1cop$l
acestei anc*ete de e-plorare este m$ltipl$" de clarificare concept$al, de form$lare corect i
precis a pro!lemei &n ca$' de sta!ilire a ipote'elor de cercetare.
An practic, &n mod frecvent, se rec$rge la metoda anc*etei &n r>nd$l e-perilor at$nci
c>nd domeni$l de cercetare este no$ i comple-, c>nd informaiile disponi!ile s$nt e-trem de
p$ine, &n special datorit pstrrii secret$l$i, sa$ &n a!sena $nei teorii.
1$nt i alte metode de investigare a e-perilor, $nele din ele p$ternic formali'ate,
prec$m metoda ED+M).
c, 1tili$area datelor secundare
Gtili'area datelor sec$ndare repre'int o alt metod operativ i economic de a
o!ine informaii $tile menite s clarifice diferite aspecte privind pro!lema care face o!iect$l
cercetrii.
1pre deose!ire de datele primare, datele secundare, reamintim, repre'int date
e-istente, stocate s$! diferite forme. 9ceste date pot fi gsite &n diferite reviste i cri, &n
p$!licaii, rapoarte, com$nicri tiinifice etc.
An cercetrile de marketing, deose!it de importante s$nt datele statistice care a$ &n
vedere prod$cia i v>n'rile de !$n$ri i servicii, nivel$rile i evol$ia pre$rilor, nivel$l i
evol$ia salariilor, ta-elor i impo'itelor, nivel$l do!>n'ilor, vol$m$l i evol$ia tran'aciilor
internaionale, evol$iile demografice etc.
Cele mai importante s$rse interne de date sec$ndare se refer la v>n'ri, cost$ri,
aci$nile de marketing &n der$lare, informaii privind distri!$ia i c$mprtorii. 1$rsele
e-terne a$ &n vedere datele sec$ndare f$rni'ate de organi'aii, asociaii, instit$ii etc. :
importan special o a$ datele standardi'ate de marketing, adic informaiile o!in$te de la
panel$rile constit$ite din cons$matori, din comerciani sa$ din am!ele categorii.
d, #tudiile de ca$
1t$diile de ca' repre'int o alt te*nic e-ploratorie care &i prop$ne s anali'e'e &n
prof$n'ime $na sa$ mai m$lte sit$aii similare c$ pro!lema av$t &n vedere. Gna din definiii
este $rmtoarea" un studiu de caz reprezint o descriere a unui comportament ce a rezultat
direct dintr-o situaie managerial, avnd la baz interviuri, date de arhiv, observri sau
alte surse de informare, realizat cu scopul de a evidenia conte$tul n care se manifest
comportamentul respectiv.
: cercetare e-ploratorie pe !a'a st$di$l$i de ca' pres$p$ne desf$rarea mai m$ltor
activiti prec$m"
@ clarificarea nat$rii pro!lemei li a aspectelor ei caracteristice4
@ definirea ipote'elor i a informaiilor necesare legate de acestea4
@ reali'area $nor generali'ri i testarea acestora &ntr@$n conte-t no$4
@ determinarea limitelor pe care le are generali'area fenomenelor identificate.
esig$r, generali'area $nei an$mite e-periene n$ se poate face &n orice condiii.
Cercettor$l i managerii tre!$ie s aprecie'e dac s$nt sa$ n$ s$nt &ndeplinite o serie de
condiii care a$ generat e-periena anali'ate. Evident, s$nt n$meroase sit$aiile c>nd.
9nali'>nd c$m procedea' $n conc$rent, re'$ltatele n$ pot fi concl$dente din motive care in
de prote5area secret$l$i de prod$cie, de distri!$ie, de cond$cere, de organi'are etc.
An domeni$l marketing$l$i se poate face apel la metoda st$di$l$i de ca', &ndeose!i
c>nd s$nt anali'ate relaii de tip$l prod$ctori I distri!$itori, management$l forelor de
v>n'are, st$di$l performanelor &n cadr$l mi-@$l$i de marketing etc.
in anali'a s$rselor !i!liografice din !a'e de date strine s@a$ constatat $rmtoarele"
'chenreiner, .2en &n Mar%et research in the &real& 'orld : are 'e teaching students 'hat
the( need to %no'? face referire la $n st$di$ efect$at &n vederea o!inerii de date privind
ateptrile a!solvenilor de colegii i fac$lti. 1@a$ folosit $rmtoarele metode de cercetare"
intervi$l @ at>t individ$al, c>t i la nivel$l $nor gr$p$ri, c*estionarele adresate $nor gr$p$ri@
tint 6foc$s<, pac*etele statistice. An $rma st$di$l$i, s@a a5$ns la concl$'ia c a!solvenilor e
necesar li se cear s@i de'volte a!ilitatile de com$nicare, implicarea &n ceea ce fac i
g>ndirea strategic.
(arnes, . 3. ) (4rne, 3. &n )n integrated teaching * learning e$ercise around a mar%et
research proect anali'ea' practica integrat de predareN&nvare pe !a'a $n$i proiect de
sondare a pieei, prin $tili'area metodelor cantitative i calitative ale de'voltrii
management$l$i, a!ilitilor academice i personale ale cadrelor didactice i st$denilor.
(ush2eller, 5e"in &n Mone( for technolog( pre'int $n st$di$ c$ privire la s$mele alocate &n
vederea dotrii te*nologice a colilor c$ O@drivere, laptop@$ri, reele fr fir i internet de
mare vite'.
6aranda, 7illiam &. ) Clarke 888, 8r"ine &n +tudent ,bservations of ,utstanding #eaching:
-mplications for mar%eting educators descrie metoda de atingere a o!iectivelor de marketing
ed$caional. 1t$di$l relev . teme predominante pentr$ a e-cela &n activitatea didactic.
.ranit$, Neil &n )ctive learning and moralit( : incorporating greater meaning into mar%eting
education pre'int !eneficiile &m!inrii dintre teoria sociologic clasic i metodele &invrii
active, &n vederea o!inerii $nei creteri a interes$l$i st$denilor fa de proces$l ed$caional.
.remler, D2a4ne ) McCollough, Michael &n +tudent satisfaction guarantees : an empirical
e$amination of attitudes, antecedents, and conse.uences apr$t &n Journal of Marketing
Education4 a$g.2002, vol.24, p.1.0@121 pre'int o cercetare c$ privire la maniera de predare
a c$rs$rilor &n vederea atingerii model$l$i de satisfacie garantat a st$denilor.
9anson, . Mark ) 9enr4, 7alter &n +trategic mar%eting for educational s(stems. @
pledea' &n favoarea $tili'rii proceselor de marketing strategic &n asociere c$ sistem$l privat
&n cadr$l sistemelor colare pre'int diferenele dintre marketing$l ed$caional i relaiile
p$!lice, prec$m i elementele marketing$l$i strategic.
9anson, . Mark ) 9enr4, 7alter &n +trategic mar%eting for educational s(stems: a guide
for implementation apr$t &n NASSP ulletin4 nov?3, vol.;;, p.;? pre'int legat$ra dintre
marketing$l ed$caional i sistem$l colar, &n vederea creterii &ncrederii p$!lice i spri5in$l$i
financiar acordat.
9enderson, Naomi : &n /no( the 0ie' n Marketing !esarch4 1pring 2003, 7r.1, vol. 1.,
p.3(@3? pre'int reg$lile de !a' &n cercetarea de marketing calitativ, prec$m i scop$l
cercetrii calitative" focali'area, fle-i!ilitatea, atenia, evitarea 5$decrii respondenilor,
$rmrirea comportament$l$i non@ver!al, sta!ilirea &n avans a &nelegerilor i proced$rilor,
tr$c$ri pentr$ memorare.
Palmer, :oger &n 1no'ledgeable uncertaint( : parado$ or paradigm? apr$t &n
"nternational Journal of Market !esearch2 3445, vol.67, p.577-585, face referiri la criteriile
prin care datele calitative pot fi considerate via!ile si pledea'a pentr$ o intelegere a relatiei
dintre pro!lematica cercetarii si metodele $tili'ate.
:ussel, Maril4n &n Mar%eting education: ) revie' of service .ualit( perceptions among
international students, apr$t &n "nternational Journal of #ontemporar$ %ospitalit$
Management4 200., vol.1;, p.2.@;; face referire la cerinele $niversitilor &n ceea ce
privete adoptarea $nei strategii de marketing care sa cond$c la creterea n$mr$l$i de
st$deni i la o!inerea de venit$ri s$plimentare. 1@a $tili'at pentr$ cercetare te*nic
intervi$l$i adresat $n$i gr$p de st$deni i cadre didactice.
#hukla, P.5.) (runo, 3. &n 9se of conoint anal(sis and mar%eting approaches in education
surve(s. apr$t &n Education4 1pring ?2, 7r. 3, vol.112, p4.1 pre'int o metodologie derivat
din cercetrile de marketing, n$mit anali'a con5$gat, &n vederea detectrii preferinelor $nor
gr$p$ri variate de st$deni, pentr$ o mai !$n plasare pe piaa a serviciilor instit$tiilor
ed$caionale.
;losk4, :ichard P.) 7ilson, Da"id &. #echnolog( in the :lassroom: #eaching ;usnees
Mar%eting in the 3<st :entur(: ) =epl( to :arlos M. =odriguez, apr$t &n Journal of
usinees&to&usinees Marketing4 1??(, vol.., 7r.1N2, 1??(, p.121 pre'int importana
identificarii stil$rilor de &nvare ale st$denilor pentr$ o!inerea $nei strategii ed$caionale de
s$cces, fc>nd$@se referiri la impact$l prod$s de te*nologia ed$caional as$pra profesor$l$i,
st$dent$l$i, programei i medi$l$i de &nvare.
6ocus grup. Gn foc$s gr$p n$ este o simpl re$ni$ne a $nor persoane care se
&nt>lnesc s stea de vor!. =oc$s gr$p$l este $n tip special de gr$p, &n ceea ce privete scop$l,
mrimea, alct$irea i procedeele folosite. 1cop$l $n$i foc$s gr$p este acela de a asc$lta i de
a ad$na informaii. Este o modalitate de a &nelege mai !ine c$m se simt oamenii sa$ ce prere
a$ fa de o an$mit pro!lem.
+articipanii s$nt alei pentr$ c a$ an$mite caracteristici com$ne care a$ legt$r c$
tema foc$s gr$p$l$i. Cercettor$l creea' $n medi$ primitor &n cadr$l foc$s gr$p$l$i, care &i
&nc$ra5ea' pe participani s &i &mprteasc prerile i p$nctele de vedere, fr a se simi
presai s a5$ng la consens. 7$ se organi'ea' $n sing$r foc$s gr$p. isc$ia de gr$p are loc
de mai m$lte ori c$ tip$ri similare de participani, pentr$ a@i da cercettor$l$i posi!ilitatea s
semnale'e reg$li i c$rente de opinii.
Gn st$di$ reali'at prin metoda foc$s gr$p pres$p$ne o serie de disc$ii planificate c$
mare atenie, menite s ad$ne preri &n legt$r c$ o arie de interes !ine definit, &ntr@$n
medi$ primitor, neamenintor. =iecare gr$p este organi'at c$ ase p>n la opt persoane, fiind
moderat de o persoan !ine pregtit. isc$iile s$nt rela-ante i, de cele mai m$lte ori,
participanilor le face plcere s &i &mprteasc ideile i prerile. /em!rii gr$p$l$i se
infl$enea' $nii pe alii, reacion>nd la ideile i comentariile celorlali.
)ntervi$rile de tip foc$s gr$p a$ de o!icei cinci caracteristici sa$ trst$ri. 9ceste
caracteristici se refer la componentele $n$i foc$s gr$p" 1< persoane care 2< a$ an$mite
caracteristici i care 3< f$rni'ea' informaii de calitate 4< &ntr@o disc$ie g*idat .< pentr$ a
a5$ta la &nelegerea temei de disc$ii.
C>nd dorim s reali'm o disc$ie de gen$l foc$s gr$p@$l$i se imp$ne, &n preala!il, o
planificare. +lanificarea este o sarcin menit s &i determine pe toi mem!rii ec*ipei de
gestionare a proiect$l$i s se p$n de acord as$pra scop$l$i i re'$ltatelor ateptate ale
st$di$l$i, pentr$ ca apoi s ec*ili!re'e ceea ce ar fi !ine de fc$t c$ ceea ce se poate face &n
limita res$selor disponi!ile. +lanificarea &nc$n$nat de s$cces menine promisi$nile la $n
nivel re'ona!il, limitele de timp eficiente, dar reali'a!ile i !$get$l ec*ili!rat. An proces$l de
planificare se $rmrete "
1. >eterminarea scopului. Fot$l &ncepe c$ o &nt>lnire c$ persoana care solicit
efect$area st$di$l$i i aceast persoan este &nc$ra5at s vin &nsoit de c>iva
colegi. An cadr$l acestei &nt>lniri se ca$t s se dea rsp$ns$ri la $rmtoarele
&ntre!ri"
Care este pro!lema ce tre!$ie tratat prin acest st$di$P
Care a$ fost factorii ce a$ d$s la deci'ia de a efect$a acest st$di$P
Care este scop$l acest$i st$di$P
Ce fel de informaii se doresc a se o!ineP
Ce fel de informaii a$ o importan deose!itP
Cine dorete s ai! aceste informaiiP
Ce se $rmrete prin folosirea acestor informaiiP
2. ?uarea deciziei dac metoda intervi$l$i de tip foc$s gr$p este cea mai potrivit.
:dat determinat scop$l st$di$l$i p$tem s sta!ilim ce metod 6te*nic< se
potrivete mai !ine. 7$ &ntotdea$na metoda foc$s gr$p$l$i este cea mai
avanta5oas te*nic. Ea este $til at$nci c>nd" c$tm s categorisim ce simt sa$ ce
preri a$ oamenii &n legt$r c$ o an$mit c*esti$ne4 scop$l este acela de a afla
care s$nt factorii ce infl$enea' opiniile, comportament$l sa$ motivaia4 dorim s
apar noi idei din cadr$l gr$p$l$i4 cercettor$l are nevoie de informaii pentr$ a
proiecta $n st$di$ cantitativ pe scar larg4 cercettor$l are nevoie de informaii
care s@l a5$te s clarifice informaiile cantitative de5a ac$m$late.
3. -dentificarea participanilor care pot furniza mai multe informaii. C$ alte c$vinte
se $rmrete s se rsp$nd la &ntre!area" Care s$nt categoriile de p$!lic intP An
acest moment n$ ne g>ndim la n$me de persoane, ci la caracteristicile pe care ar
tre!$i s la ai! acele persoane.
4. >eterminarea numrului de grupuri necesare. Ca reg$l general, se recomand
planificarea a trei sa$ patr$ foc$s gr$p$ri c$ fiecare categorie de participani.
:dat ce a$ fost organi'ate acestea, este moment$l de a *otr& dac s@a a5$ns la
sat$raie. 1at$raia este $n termen folosit pantr$ a descrie p$nct$l &n care de5a s@a$
emis gama de opinii e-istent i n$ se mai primesc noi informaii.
.. /chilibrarea proiectului cu resursele disponibile. 8es$rsele incl$d" timp$l
disponi!il pentr$ proiect, res$rsele financiare disponi!ile i talent$l i creativitatea
persoanelor din ec*ipa de cercetare. ac res$rsele s$nt limitate, se pot organi'a
mai p$ine gr$p$ri. 1e recomand gsirea $n$i ec*ili!r$ &ntre res$rsele disponi!ile
i deci'ia care tre!$ie l$at. e o!icei, se pot organi'a mai p$ine gr$p$ri at$nci
c>nd deci'ia care tre!$ie l$at n$ implic risc$ri. ac deci'ia respectiv implic
risc$ri importante, n$mr$l de foc$s gr$p$ri tre!$ie mrit i st$di$l tre!$ie detaliat
c$ informaii cantitative.
2. /laborarea unui plan scris. 1e incl$de &n plan$l scris scop$l st$di$l$i, informaiile
de !a', tip$rile de informaii necesare, categoriile de p$!lic@int, plan$l de
aci$ne, re'$ltatele finale, programarea &n timp i !$get$l st$di$l$i. Gn program
tre!$ie s conin $rmtoarele elemente" date, etape, persoane responsa!ile,
personal a$-iliar i comentarii. An program se pre'int evol$ia etapelor i se
specific ce sarcini tre!$ie s &ndeplineasc fiecare mem!r$ al ec*ipei.
/laborarea unui demers interogativ. )nstr$ment$l c$ a5$tor$l cr$ia moderator$l
cond$ce o edin de tip foc$s gr$p este g*id$l de intervi$. e fapt, g*id$l de intervi$ este o
list de &ntre!ri prin intermedi$l crora se o!in informaiile necesare pentr$ atingerea
scop$l$i st$di$l$i. e o!icei, $n intervi$ de tip foc$s gr$p c$prinde &n 5$r de do$spre'ece
&ntre!ri pentr$ o &nt>lnire de do$ ore.
+rincipalele caliti ale $nor &ntre!ri !$ne s$nt" s$n nat$ral &n conversaie, s$nt
form$late &n lim!a5$l folosit de participani pentr$ a vor!i despre c*esti$nea &n ca$', s$nt
$or de pron$nat, s$nt clare, s$nt sc$rte, s$nt de o!icei $nidimensionale, conin indicaii
clare i !ine g>ndite.
E-ist cinci categorii eseniale de &ntre!ri, fiecare av>nd o f$ncie distinct &n evol$ia
$n$i intervi$ de tip foc$s gr$p. 9ceste &ntre!ri s$nt &ntre!ri de desc*idere, cele introd$ctive,
de tran'iie, &ntre!ri c*eie i &ntre!ri de &nc*eiere.
+roces$l de ela!orare a $n$i demers interogativ !$n pentr$ $n st$di$ reali'at prin
metoda foc$s gr$p necesit"
3 Hrainstorming4
3 =orm$larea &ntre!rilor4
3 :rdonarea &ntre!rilor4
3 Estimarea timp$l$i acordat &ntre!rilor4
3 :!inerea de feed!ack din partea altor persoane4
3 Festarea &ntre!rilor.
@articipanii la un focus grup. +entr$ a decide ce persoane tre!$ie invitate la
&ntr$nirile gr$p$l$i este necesar s pornim de la scop$l st$di$l$i. e o!icei, scop$l const &n a
afla prerea despre $n an$mit s$!iect a $nei categorii de persoane care a$ ceva &n com$n.
=oc$s gr$p$l se caracteri'ea' prin omogenitate, dar c$ s$ficiente variaii de la $n participant
la alt$l pentr$ a da natere la preri diferite. +rin omogenitate, se &nelege fapt$l c
participanii tre!$ie s ai! &n com$n $n element care interesea', c$m ar fi" oc$paia,
$tilitatea &n trec$t a $n$i program sa$ servici$, v>rsta, se-$l, caracteristicile familiei.
/rimea recomandat, de o!icei, pentr$ $n foc$s gr$p din cadr$l $nei cercetri de
pia este de 'ece p>n la do$spre'ece persoane. Fot$i, at$nci c>nd avem de@a face c$
s$!iecte comple-e sa$ c$ participani speciali'ai &n domeni$l respectiv, acest n$mr este prea
mare. =oc$s gr$p$rile mici sa$ mini @ foc$s gr$p$rile, av>nd patr$ p>n ase participani,
devin din ce &n ce mai frecvente, deoarece gr$p$rile mai mici s$nt mai $or de format i de
g'd$it i s$nt mai comode i pentr$ participani. e'avanta5$l mini@foc$s gr$p$l$i este
limitarea e-perienelor disc$tate, deoarece gr$p$l este mai mic. +atr$ oameni a$ trec$t prin
mai p$ine e-periene dec>t doispre'ece.
+timulente pentru participare. Gna dintre caracteristicile importante a $nei &nt>lniri de
tip foc$s gr$p este acordarea de stim$lente pentr$ participare. /otiv$l este simpl$,
participarea necesit efort. +articipanii tre!$ie s@i re'erve o an$mit or &n program$l lor i
apoi s pstre'e acel moment li!er &n vederea &ntr$nirii. E-ist sit$aii c>nd participanii fac
an$mite investiii financiare i emoionale pentr$ a se pre'enta I &ngri5irea copiilor,
deplasarea, fapt$l c sta$ &n$ntr$ &ntr@o 'i fr$moas, fapt$l c tre!$ie s plece de acas c>nd
de@a!ia s@a$ fc$t como'i &n fotoli$ preferat sa$ nelinitea provocat de fapt$l c tre!$ie s
vor!easc despre ceva drag lor sa$ pro!leme personale. 1tim$lent$l n$ este tocmai o
recompens i nici c*iar $n onorari$ sa$ $n salari$. Este doar $n stim$lent. 9re rol$l de a
imp$lsiona partciparea la &ntr$nire. 1tim$lente pot fi" o an$mit s$m de !ani 6nici prea mic
dar nici pre mare<, cado$ri sim!olice, spai$ i atmosfera din timp$l &nt>lnirii etc.
Moderatorul. : mare parte din s$cces$l intervi$l$i foc$sat depinde de &ntre!rile !ine
p$se la p$nct i adresate persoanelor potrivite, dar mai e-ist $n element esenial I pre'ena
$n$i moderator talentat. )ntervievarea pare &neltor de $oar, dar necesit pregtire,
disciplin mental i a!iliti de interaci$ne c$ gr$p$l. An cele ce $rmea' o s fie en$nate
principalele caliti ale $n$i moderator. 9stfel, moderator$l tre!$ie s manifeste empatie i
consideraie fa de participani4 s ai! c$notine de fond adecvate &n legt$r c$ s$!iect$l
disc$iei, pentr$ a p$ne comentariile &n perspectiv i a trata 'onele de interes ma5or4 s
com$nice clar, at>t &n scris c>t i oral4 s ai! capacitatea de a asc$lta i a$todisciplina de a@i
controla propriile preri4 s manifeste o atit$dine prietenoas i s ai! sim$l $mor$l$i.
)naliza rezultatelor focus grupurilor. Antotdea$na c>nd &ncepem anali'a $nei &nt>lniri
de tip$l foc$s gr$p$l$i ne &ntoarcem la intenia iniial a st$di$l$i, adic la scop. Cercettor$l
tre!$ie s ai! &n vedere intenia iniial a st$di$l$i i s compare &n mod reg$lat opi$nile c$
doi factori importani" res$rsele disponi!ile i valoare informaiilor noi care s@a$ ac$m$lat.
9nali'a foc$s gr$p$l$i este sistematic, secvenial, verifica!il i contin$. Ca elemente de
!a' pentr$ anali' se folosesc" transcrierea, &nregistrrile a$dio, notiele i memoria.
=edactarea raportului. E-ist mai m$lte tip$ri de redactare a raport$l$i anali'ei de tip
foc$s gr$p. Cel mai c$nosc$t este cel narativ. e o!icei, aceste rapoarte a$ &ntre cincispre'ece
i trei'eci de pagini, dar $neori $n astfel de raport poate fi i mai l$ng.
Gn alt timp de raport este cel al p$nctelor c*eie. 1$rprinde elementele@c*eie &n
maniera cea mai economic. 9ceste rapoarte sc$rte, s$! form de sc*i, s$nt pregtite mai
ales pe !a'a notielor de pe teren i a memoriei moderator$l$i i s$nt predate client$l$i
6!eneficiar$l$i< la o 'i sa$ do$ d$p ce s@a &nc*eiat disc$ia foc$s gr$p$l$i.
8aport$l sc*ematic este o sc*i a raport$l$i narativ, dar conine c$vinte i e-presii
alese c$ atenie pentr$ a transmite conceptele c$ mare claritate. 8aport$l sc*ematic a &ncep$t
s c>tige pop$laritate datorit vite'ei de reali'are i citire.
1crisoarea tip raport pentr$ participani, ca form de manifestare a raport$l$i $nei
cercetri calitative de tip$l foc$s gr$p$l$i, incl$de" m$l$mirile acordate participanilor pentr$
ideile oferite i timp$l petrec$t &n cadr$l disc$iilor4 $n re'$mat foarte sc$rt al celor mai
importante constatri 6poate trei sa$ patr$ o!servaii sc*ematice sa$ c>teva paragrafe<4
inteniile c$ privire la sol$ionarea pro!lemelor care a$ fost descoperite &n $rma st$di$l$i4
r$gmintea adresat participanilor de a com$nica reacia lor la acest raport i de a cere
informaii s$plimentare.
An practic mai &nt>lnim pre'entarea raport$l$i $nei disc$ii de timp foc$s gr$p i s$!
form ver!al i electronic. Da forma oral de pre'entare se imp$ne a se c$noate dinainte
timp$l av$t la dispo'iie pentr$ pre'entare, loc$l $nde va avea loc pre'entarea i c$i i se
adresea' pre'entarea. Cei mai !$ni raportori ver!ali planific doar o treime sa$ 5$mtate din
timp$l disponi!il pentr$ pre'entare, ls>nd rest$l pentr$ disc$iile $lterioare.
8apoartele electronice s$nt re'$ltatele $n$i c$rent rapid care va afecta toate domeniile
de cercetare. )nternet$l, sistemele de capacitate mare pentr$ stocarea datelor, softEare@$l de
rec$noatere a vocii i aparat$ra digital de &nregistrare a$ $n impact prof$nd as$pra mod$l$i
&n care s$nt pre'entate i primite informaiile.
conomia si piata informatiilor
.andirea economica /n biblioteci o necesitate <
Economistii a$ considerat m$lt timp informatia si c$lt$ra e-terioare camp$l$i lor de
acti$ne. Constatand ca o verita!ila economie a bibliotecilor n$ e-ista in =ranta, in sens$l ca
n$ e-ista 6c$ e-ceptia catorva articole, rapoarte, statistici, st$dii as$pra pro!lemei gesti$nii<
$n corp$s de te-te de lim!a france'a care sa se oc$pe de descrierea si anali'a propri$@'isa a
activitatii !i!liotecilor din p$nct de vedere economic, Qean@/ic*el 1ala$n afirma"
&>aca bibliotecarii au inventat cuvantul AAbiblioteconomieBB este pentru ca ei au
renuntat sa construiasca o inaccesibila AAeconomie de bibliotecaBB.&
)n $ltimii ani insa, se tinde spre reconsiderarea acestei atit$dini, rec$noscand$@se rol$l
anali'ei economice in domeni$l c$lt$rii si informarii doc$mentare iar teoriile si metoda
stiintelor economice s$nt din ce in ce mai m$lt aplicate la acest sector de activitate.
8evi'$irea alimentea'a m$lte de'!ateri intre care se disting trei teme mari"
*rolul informatiei in societate 6anali'a conditiilor de f$nctionare a economiei4 se cont$rea'a
ideea ca informatia e $tila in l$area deci'iilor si la sta!ilirea strategiilor instit$tiilor<
*rolul statului si marilor organisme publice producatoare de informatii
*procesul de industrializare 6informatia devine o categorie economica" informatia ca marfa si
st$di$l pietelor de informatie<.
8nformatia ca marfa<
+rofesionistii in informare si cercetare a$ ca'$t de acord in ceea ce priveste importanta
strategica, economica si c$lt$rala a informatiei s$!liniind infl$enta ei cr$ciala as$pra cresterii
economice c*iar daca interacti$nea ramane nemas$rata. 8ene /aLer p$ne 3 intre!ari
f$ndamentale"
/ste informatia un produs de piata?
)meliorarea informarii duce la cresterea productivitatii?
:irculatia informatiei e$ercita o influenta considerabila asupra societatii?
El arata ca $n sistem informatic ideal este cel ce ofera, la moment$l dorit informatia
necesara, pertinenta si fia!ila, intr@o forma adecvata, provenind dintr@o s$rsa identifica!ila.
Caracteristicile atipice ale informatiilor ca marf$ri si, ca $rmare, nat$ra specifica a pietelor
informationale a$ fost evidentiate in repetate rand$ri. 1eria articolelor l$i 9!!e /oEs*oEit'
din Cournal of the )merican for -nformation +cience se oc$pa pe larg de economia
informatiei st$diind nat$ra informatiilor, valoarea lor de piata si metodologia sta!ilirii
pret$rilor.
El arata ca piata informationala, ca orice alta piata de marf$ri, tre!$ie anali'ata in
termeni de cerere si oferta si ca pret$rile reflecta $n an$mit ec*ili!r$ 6desi precar< intre
acestea do$a. Cartile, !a'ele de date, programele de comp$ter, serviciile de cons$ltanta pot fi
foarte !ine tratate ca marf$ri. Oaloarea lor de piata deriva din capacitatea de a f$rni'a
informatii. Da rand$l ei, 1andra Hraman, profesoara la 8$tgers GniversitL, distinge mai m$lte
tip$ri de pro!leme legate de economia informatiei, intre care"
crearea" prin interactivitate, $tili'atorii prod$selor informatice participa la proces$l
crearii lor, determinand$@le valoarea
timpul" simultaneitatea productie-consum ofera posi!ilitatea f$rni'arii in permanenta
de informatii4 caracter$l volatil si perisabil 6 n$ se inventaria'a, n$ se stoc*ea'a ca celelalte
marf$ri < face ca valoarea lor in timp sa poata varia
spatiul" informatia prod$sa este distri!$ita4 noti$nile de spati$ si client dispar
intangibilitatea" informatiile n$ pot fi atinse si percep$te ca atare, prin simt$ri4 n$ s$nt
obiecte, ci e$periente4 o dific$ltate esentiala ramane insepara!ilitatea informatiilor de s$port$l
pe care s$nt transmise si de aici dific$ltatea sta!ilirii valorii lor
eterogenitatea" evol$ea'a contin$$ si n$ asteapta $n p$nct de mat$ri'are sta!il4 fiind
tri!$tare aprecierii individ$l$i, informatiile a$ caracter subiectiv 6valorea este atri!$ita de
receptor<
lipsa proprietatii" spre deose!ire de marf$rile o!isn$ite, prod$sele si serviciile
doc$mentare, desi Rcons$mateR de $tili'ator, n$ devin proprietatea acest$ia decat intr@o
an$mita mas$ra si accepti$ne.
$pa c$m se o!serva in literat$ra de specialitate, pri'a de constiinta politico@
economica a profesionistilor in informarea doc$mentara devine din ce in ce mai accent$ata.
Conferinta !i!liotecarilor anglo@germani tin$ta la Herlin in 2@( aprilie 2000, plasata s$! egida
'economia cunoasterii si stiintei' , il$strea'a acest interes. e la nivel de strategie si politica
in domeni$l informarii specifice fiecar$i stat si str$ct$rarea pietelor informationale pana la
organi'area si gestionarea diferitelor tip$ri de activitati ale !i!liotecilor si centrelor de
doc$mentare, principiile si te*nicile caracteristice economiei, adaptate la acest conte-t, s$nt
$tili'ate din ce in ce mail m$lt.
)n f$nctie de conditiile partic$lare ale fiecar$i spati$ c$lt$ral@politic@economic se
vor!este din ce in ce mai m$lt, in termeni si cifre de afaceri, despre activitati gen servicii de
informare 6eval$area acestora si sta!ilirea tarifelor<, cost$l catalogarii, !rokera5 informational,
gesti$nea !a'elor de date on@line etc. $pa =rit' /ac*l$p, economia informatiei gaseste $n
camp larg de concepte si intentii"
+ optimi'area sistemelor de com$nicatii
+ anali'a raport$l$i cost@!enefici$
+ anali'a centrali'are@descentrali'are a informatiilor pentr$ rationali'area $tili'arii
lor
/il. E$ro. Crestere an$ala medie
Hi!lioteci 7ationale 424 1,1 S
Hi!lioteci Gniversitare 10(0 2,; S
9lte mari !i!lioteci 2(1 1,1 S
Hi!lioteci scolare ?(2 0,3 S
+ reali'area si dif$'area anali'elor statistice de res$rse afectate sector$l$i de
informare
+ eval$area partii din acest sector in raport c$ +7H 6+rod$s$l 7ational Hr$t<.
El distinge informatia ca" resursa 6grat$ita, n$ are sta!ila valoarea<, stoc 6memorie,
patrimoni$<, flu( 6sc*im! gratie retelelor<, produs 6prin noile s$port$ri<, ser)iciu 6mediere,
cons$ltanta<, bun 6dif$'ata, apartine emitator$l$i si receptor$l$i<, proces 6ca relatie intre
emitator si receptor<.
)n economia c$lt$rii, economistii a$ adoptat $n model de asa@'is Rconsum adictiv&,
devenit clasic, care face ipote'a caracter$l$i c$m$lativ al practicilor c$lt$rale si 5$stifica
interventia p$!lica in acest domeni$ prin caracter$l colectiv 6!$n p$!lic< al ofertei
doc$mentare.
+e de alta parte, se aprecia'a din ce in cei mai insistent ca informatia va inceta in
c$rand sa mai fie $n prod$s grat$it, ca filo'ofia informatiei fara plata n$ mai are sanse de
s$praviet$ire daca n$ se doreste c$mva disparitia, moartea ei.
De$baterea public-pri"at si tarifele pentru ser"icii. Po$itia organi$atiilor oficiale
+artic$laritatile pietei informationale, alat$ri de alti factori interdisciplinari, a$
necesitat cont$rarea $nor strategii si politici in domeni$l informarii specifice fiecar$i stat.
1pre e-empl$, T$vern$l =ederal 9merican s@a confr$ntat c$ $rmatoarele pro!leme"
+ esi rec$nosc$ta importanta sector$l$i partic$lar pe piata informationala n$ este
clar daca competitia avanta5ea'a atat sector$l p$!lic, cat si pe cel partic$lar.
+ Degislatia poate limita mas$ra in care an$mite proiecte sponsori'ate de stat ar p$tea
fi vand$te altfel decat pe o !a'a eficienta in privinta pret$rilor. +entr$ $nii dintre cei
ce considera ca informatia tre!$ie distri!$ita grat$it c*iar si distri!$irea ei la $n pret
mic este nesatisfacatoare.
+ 1$nt sit$atii in care sector$l de informare partic$lar se afla in conflict c$ serviciile
de informare ale stat$l$i. /$lte organi'atii federale a$ responsa!ilitati !ine definite
pentr$ diseminarea informatiilor si $nele programe s$nt atat de instit$tionali'ate
incat inlat$rarea lor este dificila.
+ Crearea $nei relatii armonioase intre toate gr$p$rile din sectoarele partic$lar si
p$!lic astfel incat sa apara $n minim de red$ndanta. Gnii sp$n ca serviciile de
informare tre!$ie privite similar celorlalte activitati, adica o an$mita cantitate de
servicii sa fie o!tin$ta prin programe s$!ventionate de la !$get, rest$l prin c*elt$ieli
proprii.
)nformatii interesante f$rni'ea'a si 8aport$l intit$lat &?ibrar( /conomics in /urope,
an update - <8D< - <884&. 8eali'at in 1??. de Comisia E$ropeana, st$di$l compara tendintele
deceni$l$i pronind de la indicatori prec$m resursele anuale medii ale !i!liotecilor din
Gni$nea E$ropeana"
Hi!lioteci speciale 20; 2,; S
Cititori partic$lari 3223 2,2 S
Fotal 223; 1,? S
1e poate afirma ca !i!liotecile a$ fost totdea$na o prioritate a politicii c$lt$rale a
statelor din Gni$nea E$ropeana. 8aport$l f$rni'ea'a date privitoare la dinamica acestor
activitati reliefand cvasitotalitatea res$rselor 6?1,;S< provenind din finante p$!lice, dar si
aparenta crestere glo!ala de 1,? S 6fiind total a!sor!ita de cresterile salariale in realitate
res$rsele de finantare a$ sca'$t<.
9lte articole din literat$ra de specialitate scot in evidenta cri'a !$getelor !i!liotecilor,
in special a celor p$!lice, din ma5oritatea tarilor e$ropene si atrag atentia as$pra necesitatii
amorsarii $nei constienti'ari marite.
+ro!lemele n$ s$nt deloc simple si implicatiile s$nt comple-e. /$lte !i!lioteci din
spatii c$lt$rale diferite, se strad$iesc din gre$ sa mentina grat$itatea serviciilor lor si sa@si
implineasca misi$nea de servici$ p$!lic, favori'and acces$l la informatii pentr$ orice
cetatean.
/$lte !i!lioteci din spatii c$lt$rale diferite, se strad$iesc din gre$ sa mentina
grat$itatea serviciilor lor si sa@si implineasca misi$nea de servici$ p$!lic, favori'and acces$l
la informatii pentr$ orice cetatean. 9ltele ca$ta sa concilie'e aceasta orientare c$ aspectele
economice inerente ale activitatii lor. /anagerii acestor instit$tii se intrea!a din ce in ce mai
serios c$m e mai !ine sa procede'e si a$ $neori tendinta sa treaca de la o e-trema la alta, de la
totala grat$itate la tot$l contra cost.
)mportanta acordata s$!iect$l$i este evidentiata de amplele, si $neori acer!ele
de'!ateri si polemici din literat$ra de specialitate, pe tema public sa$ privat, gratuitate sa$
plata"
3 Hi!liotecarii s$gerea'a $neori ca firmele din sector$l partic$lar isi $rmaresc
propriile interese financiare pe c*elt$iala !i!liotecilor in loc sa cola!ore'e c$ ele
pentr$ promovarea serviciilor lor de informare.
3 Cola!orarea si impartirea competentelor intre cei implicati in proces$l
intermedierii informatiilor n$ este si n$ tre!$ie sa fie doar in scop$l impartirii
profit$l$i ci mai ales pentr$ oferirea $nor servicii de calitate si acces adecvat la
informatii.
3 8epre'entantii te'ei op$se s$stin ideea perceperii $nor ta-e pentr$ an$mite servicii
care, de reg$la, pres$p$n c*elt$ieli mari 6in general se tine seama de timp$l de
$tili'are, vite'a, com$nicatiile necesare, acces$l ma$ $sor, editarea $nor
materiale<.
3 : opti$ne care castiga teren consta in com!inarea celor do$a f$nctii si mentinerea
ec*ili!r$l$i grat$it N c$ plata.
&#arifarea ramane un subiect de actualitate intr-o epoca in care dimensiunea
economica invadeaza campul bibliotecii si serviciile publice.& 6aniel ELmard 61;<, 1??;, p.
1??<
Hernard Demenicier, profesor la Gniversitatea din +aris, a reali'at $n st$di$ pe tema
serviciilor tarifare in =ranta dar si in strainatate. )ata cateva concl$'ii, pre'entate la
mentionat$l congres, pentr$ spati$l e-tern"
+entr$ a face fata cresterii n$mar$l$i de st$denti si dimin$arii !$getelor locale si
g$vernamentale, Hi!liotecile $niversitare din )nglia a$ ca$tat sol$tii pentr$ diversificarea
s$rselor de finantare prin $nele servicii c$ plata.
)n Eermania, acces$l grat$it la informatii n$ a devenit principi$ de politica c$lt$rala
decat la sfarsit$l anilor U20. )n revansa, cri'a economica si soma5$l a$ cond$s la
reintrod$cerea serviciilor c$ plata si in !i!liotecile p$!lice. Da ora act$ala, pentr$ p$!lic cat si
pentr$ !i!liotecarii germani a devenit normal sa se plateasca.
)n Eermania, acces$l grat$it la informatii n$ a devenit principi$ de politica c$lt$rala decat
la sfarsit$l anilor U20. )n revansa, cri'a economica si soma5$l a$ cond$s la reintrod$cerea
serviciilor c$ plata si in !i!liotecile p$!lice. Da ora act$ala, pentr$ p$!lic cat si pentr$
!i!liotecarii germani a devenit normal sa se plateasca.
Hi!liotecile din Finlanda, !ine s$stin$te de 1tat, a$ pastrat principiile f$ndamentale ale
grat$itatii acces$l$i la informatii, de'voltarea retelelor si cooperarea intre !i!lioteci.
:riginile practicilor de tarifare pentr$ !i!lioteci s$nt cel mai des raportate ca avand
elemente de ordin economic.
+rincipala ca$'a este cresterea cost$rilor legate de de'voltarea noilor te*nologii. E-plo'ia
doc$mentara la care asistam de mai m$lti ani a contri!$it la cresterea reg$lata a cost$rilor
si la confr$ntarea c$ dific$ltati financiare. E-ista in mod c$rent parerea ca incasarile din
serviciile c$ plata finantea'a o parte din a'*i'itii.
9lta ca$'a esentiala este determinata de restrictiile s$!ventiilor p$!lice incepand c$ anii
U;0.
8ol$l cresc$t al informarii doc$mentare in mecanism$l economic si de p$tere si nasterea
sector$l$i partic$lar in informare a$ ad$s la constienti'area valorii informatiei, in special
in domeni$l stiintific si economic.
9!ordarea de marketing care plasea'a !i!lioteca in termeni financiari si o dinamica de
de'ec*ili!r$, de cercetare si anticipare a cererilor $tili'atorilor.
)nfl$enta c$rent$l$i economic neo@li!eral din anii U(0 6factori ideilogici si miscarea de
privati'are<.
Argumente pentru gratuitate
+ Hi!liotecile f$rni'ea'a $n servici$ p$!lic, deci grat$itatea este $n principi$
f$ndamental.
+ Farifarea este discriminatorie, doar cel ce plateste are acces la informatie.
+ Farifarea serviciilor p$!lice este o d$!la ta-are.
+ Farifarea antrenea'a !i!liotecile sa se concentre'e as$pra calitatii serviciilor c$
plata in detriment$l celor grat$ite, f$ndamentale.
+ Fa-ele n$ sporesc res$rsele financiare ale !i!liotecii, ci ale for$rilor t$telare.
+ =ond$rile o!tin$te din ta-e s$nt de o!icei deri'orii.
+ )n practica, ta-ele n$ s$nt adecvate, ele nefiind re'$ltat$l $nor anali'e pertinente,
ci al imitarii si traditiei.
Argumente pentru ta(e
+ Farifele ameliorea'a acces$l la s$rsele de informare.
+ )nc$ra5ea'a mai !$na gestionare, in favoarea !eneficiarilor.
+ orinta de a plati pentr$ $n servici$ este $n indici$ al nevoii reale si al calitatii
serviciilor.
+ +lata valori'ea'a perceptia as$pra serviciilor si !i!liotecii.
+ Trat$itatea n$ e-ista. )ntre!area e cine plateste in realitate.
+ Farifarea f$rni'ea'a res$rse complementare.
+ 1erviciile grat$ite favori'ea'a intermediarii privati care e-ploatea'a in interes$l lor
finantele colectivitatii.
+ Trat$itatea poate fi o s$rsa de conc$renta neloiala.
+ =act$rarea $n$i servici$ o!liga la calitate.
9ceste arg$mente se aplica diferitelor tip$ri de !i!lioteci in maniera diferentiata, in
f$nctie de conte-t. 9deptii grat$itatii reali'ea'a de cele mai m$lte ori o a!ordare ideologica,
insistand as$pra democrati'arii informatiilor si acces$l$i li!er la ele pe cand s$stinatorii
ta-elor s$nt infl$entati de ideologia manageriala neo@li!erala, insistand as$pra grat$itatii
aparente 6e-ista totdea$na $n platitor, sp$n ei<. )n principi$, apare opo'itia accesul
gratuit*informatia ca marfa, dar si cont$rarea $nor po'itii de mi5loc care vor!esc de o
parta5are intre acestea do$a. )n pl$s, din motive de5a en$ntate, dimensi$nile c$nosc$te pentr$
calc$l$l pret$rilor 6pret$l de oferta, de cerere, de piata< s$nt dificil de aplicat la sit$atia
concreta a !i!liotecilor.
>aca vrem sa tarifam unitatea de informatie, cum o definim? este dilema
specialistilor. &:um sa determini ce e un serviciu de baza si ce e unul cu valoare adaugata?,
se intrea!a in com$nicarea sa la Congres$l 9H1 in octom!rie 1?(. Vale /. Hra$nstein.
in e-perientele ac$m$late de diverse !i!lioteci privitor la legate de tarifarea
serviciilor se desprind cateva concl$'ii"
+ )n fata nevoilor de sta!ilire a tarifelor, instit$tiile gasesc totdea$na $n mi5loc de
fi-are a nivel$l$i lor de pret, dar re'$ltatele s$nt deseori fr$ct$l apro-imarii sa$
imitarii. Gn mare n$mar de !i!lioteci rec$nosc ca a$ reprod$s metode de calc$l
impr$m$tate de la colegi fie s@a$ aliniat la tarife practicate de instit$tii similare sa$
vecine.
+ 1$nt mai $sor de st$diat serviciile de informare decat informatia insasi.
+ iversitatea serviciilor, com!inata c$ diversitatea tip$rilor de !i!lioteci crea'a o
m$ltit$dine de ca'$ri, imposi!il de st$diat in maniera e-*a$stiva.
+ Conceptia despre tarifare considera pret$l ca $n element de gesti$ne alat$ri de
celelalte instr$mente aflate la dispo'itia managerilor.
+ +olemica traditionala ce op$ne grat$itatea tarifarii, fiind $n !$n revelator prin
arg$mentele pe care le@a traversat, poate fi folosita fec$nd pentr$ constr$irea $nei
anali'e in acest domeni$.
+ 1t$di$l practicilor de tarifare arata care s$nt tip$rile de servicii c$ plata o!isn$ite,
la ce pret si care este politica instit$tiei.
+ Constit$irea $n$i model as$pra fel$l$i c$m se artic$lea'a logica determinarii
tarifelor a5$ta la l$area deci'iilor privind sta!ilirea pret$rilor pentr$ servicii.
&/ste timpul sa-i facem pe utilizatorii bibliotecilor sa inteleaga ca gratuitatea nu
e$ista, la un moment dat este cineva care plateste, chiar daca acesta nu e intotdeauna
cititorul bibliotecii.&
Este interesanta sol$tia pentr$ care a$ optat ei, politica doc$mentara !a'and$@se pe
principi$l ca serviciile s$nt accesi!ile t$t$ror dar ca s$nt c$ plata, folosind trei tarife
diferentiate pe categorii de $tili'atori" st$denti, partic$lari, intreprinderi.
: caracterisitica a practicii !i!liotecilor $niversitare este diversitatea ta-elor percep$te
pentr$ serviciile lor. +rincipi$l grat$itatii pentr$ cons$ltarea !a'elor de date constit$ie in acest
ca' o e-ceptie, tarifele fiind in f$nctie de timp$l cons$ltarii si n$mar$l de referinte.
1e mai constata ca impr$m$t$l este din ce in ce mai des platit de $tili'atori iar
cons$ltarea C@8:/@$rilor este grat$ita, in sc*im! imprimarea, fotocopierea si reprod$cerea
microfiselor s$nt totdea$na platite.
:pti$nile s$nt diferite, in f$nctie de factori diversi, sit$atia din =ranta fiind
semnificativa si prin aceea ca sector$l p$!lic este foarte p$ternic. Da desc*iderea Hi!liotecii
francofone m$ltimedia, in 1??(, m$nicipalitatea oras$l$i Dimoges a fac$t alegerea de oferi
t$t$ror grat$itatea acces$l$i in retea. Da rand$l ei, Hi!lioteca de medicina din 7imes,
revenind la grat$itatea acces$l$i, a constatat cresterea considera!ila a n$mar$l$i celor inscrisi.
De la biblioteconomie la marketing de biblioteca: o alta =atitudine=
in raport cu utili$atorii
)n conditiile conc$rentei pentr$ acordarea fond$rilor si m$lt citatei e$plozii
informationale apare necesitatatea $nei reconsiderari pentr$ viata, aparent simpla si linistita a
!i!liotecilor.
)n climat$l economic act$al, c$ cost$ri ridicate, devine o provocare @ si $neori c*iar o
necesitate @ o!tinerea de profit" competitia de piata si cererea de informatii in crestere, pe de o
parte, fond$rile !i!liotecilor si centrelor de informare in scadere, pe de alta.
1ectoarele de informare a$ escaladat l$pta pentr$ fiecare dolar din !$get iar $nele
!i!lioteci se l$pta sa@si 5$stifice e-istenta.
+entr$ a s$praviet$i in aceste conditii, aplicarea ideilor@forta ale marketing$l$i poate
avea o contri!$tie de certa valoare.
ac aplicarea principiilor marketing$l$i a devenit !anala pentr$ firme private si
!rokeri 6ofera servicii de informare contra cost<, pentr$ !i!liotecari si alte servicii p$!lice
a!ia a incep$t.
des.
Marketingul de biblioteca este $n concept despre care se vor!este din ce in ce mai
An practica acestor instit$tii 6!i!lioteci< n$@si gaseste intotdea$na aplicarea si
consens$l.
Conceptul de marketing. >rigine, terminologie, e!tindere
9 vor!i despre marketing in !i!lioteci si centre de doc$mentare pare m$ltora !i'ar. 1e
o!iectea'a ca este o pro!lema a firmelor partic$lare, c$ prod$se destinate cons$m$l$i, pe
cand !i!liotecile repre'inta $n servici$ p$!lic grat$it, a car$i activitate este intelect$ala si
$nde calitatea primea'a, ca marketing$l ar fi trea!a neg$storilor, la antipod$l profesiilor
legate de doc$mente si dif$'area informatiilor.
C*iar daca reactia n$ este totdea$na !r$tal e-primata, se ignora de o!icei s$cces$l
acestei a!ordari.
8eticentele n$ s$nt, tot$si, neindreptatite, orientarea marcant comerciala tre!$ie
n$antata at$nci cand principiile marketing$l$i se aplica la acest domeni$ de activitate.
efinit de $nii ca o noua stiinta a vanzarii, de altii ca stiinta si arta de a convinge
clientii sa cumpere, concept$l de marketing a c$nosc$t o evol$tie rapida, in paralel c$
transformarea economico @ sociala. )n l$crarile de specialitate s$nt pre'entate n$meroase
opinii, cele mai m$lte a!ordand in mod $nilateral marketing$l, fie doar ca activitate
economica sa$ mod$l de activitati economice, fie ca proces economic, social, comercial, de
corelare a cererii c$ oferta, fie ca o filo'ofie, ca o f$nctie manageriala a intreprinderii
moderne etc.
Marketing ?
&*...* totalitatea miloacelor de care dispun intreprinderile pentru a-si crea, conserva
si dezvolta pietele sau clientela.& !+heila Geber, <888"
&*...* proces de management responsabil cu identificarea, anticiparea si satisfacerea
cerintelor consumatorilor& !+ica +tanciu, <888, p. <6"
&*...* un ansamblu de activitati de intreprindere, un efort unificat pentru gasirea,
crearea, stimularea si satisfacerea nevoilor clientilor...&!#. ?evitt , <8H4, p. 3H"
9par$t mai intai in domeni$l !$n$rilor de cons$m, in conditiile $nor activitati
profita!ile, concept$l a s$portat n$meroase sc*im!ari, adaptari si nici in pre'ent n$ este
interpretat fara ec*ivoc. Este, de pilda, controversata pro!lema daca prin instr$mente sa$
procese de marketing se pot tre'i dorinte neconstienti'ate. eocamdata persista accepti$nea
conform careia, c$ a5$tor$l acestor instr$mente, n$ se ating o!iective contrare intereselor
cons$matorilor.
:ric$m, implantarea sa a apar$t ca o necesitate i'vorata din practica, in scop$l
eficientei. 9rg$mentele se inspira, de mai !ine de 40 de ani, din do$a articole f$ndamentale"
&#he mar%eting revolution& de 8.). Ceit* si &Mar%eting m(opia& a l$i F. Devitt .
+lecand de la domeni$l !$n$rilor de cons$m, ideile marketing$l$i s@a$ transferat si
as$pra serviciilor si organi'atiilor non-profit 6sector$l tertiar<. )n 1?2?, +*ilip Cotler, o alta
personalitate de referinta a disciplinei, prop$ne e-tinderea la serviciile nel$crative 6+trategic
mar%eting for non-profit organisation". 9plicat la activitatile non@profit si caracteri'at prin
eterogenitate, intangi!ilitate, insepara!ilitate de prestator, comple-itate si diversitate se
cont$rea'a asa@'is@$l mar%eting social sa$ societal c$ accent as$pra identificarii nevoilor
$tili'atorilor si calitate.
1pecific marketing$l$i non@profit este ca el se adresea'a celor do$a categorii de
persoane" !eneficiarilor 6clientilor organi'atiei< si finantatorilor, vi'and deci identificarea si
eval$area nevoilor cons$matorilor, sta!ilirea celor mai adecvate servicii pentr$ ei, c>t si
identificarea potentialilor finantatori si donatori.
E-ista $n consens al specialistilor in legat$ra c$ fapt$l ca stiinta marketing$l$i
apartine sistem$l$i disciplinelor economice dar si referitor la patr$nderea sa dincolo de
frontiera activitatii economice propri$@'ise $nde el are o d$!la finalitate @ economica si
sociala @ accent$l ca'and, in f$nctie de o!iectivele $rmarite, pe lat$ra sociala a strategiei.
/$tensia mar%etingului n$ se e-plica n$mai prin efort$rile promotorilor.
1$cces$l vine si din adecvarea l$i la transformarile glo!ale, social@c$lt$rale@
ideologice.
:data c$ ac$m$larea e-perientelor s@a imp$s $n proces de clarificari terminologice si
de diferentiere a $nor domenii din ce in ce mai speciali'ate" financiar, ind$strial, comercial,
t$ristic, ed$cational, c$lt$ral, politic etc.
:rgani'atii non@economice 6m$nicipalitati, $niversitati, administratii, m$'ee, teatre si,
desig$r, !i!lioteci< isi eval$ea'a si organi'ea'a activitatile specifice in raport c$ satisfactia
serviciilor prestate.
Este limpede ca intreprinderile c$lt$rale sa$ informationale tre!$ie sa@si defineasca o
strategie a$tonoma si ca a!ordarea marketing$l$i ca instr$ment de anali'a, deci'ie si acti$ne
le poate a5$ta, daca termenii l$i s$nt !ine adaptati.
Ca varianta speciala a meketing$l$i non@profit si implicit a cel$i c$lt$ral se distinge
mar%etingul bibliotecilor.
R8are s$nt profesiile, este de parere Qean@/ic*el 1ala$n in care s@a sc*im!at atat
practica activitatii, ca in !i!lioteconomie, $nde noti$nile de retea, cooperare, mediati'are,
acces li!er se pot transp$ne direct in termeni de marketing si in care acesta promite sa se
de'volte sistematic.B
1pecialistii domeni$l$i constata ca originea comerciala a marketing$l$i face ca el sa
n$ poata fi folosit tot$si, fara $nele preca$tii. 9cest demers n$ poate, sing$r, sa re'olve
pro!lemele. 1e imp$n alegeri c$ caracter strategic, adecvare, adaptari, sta!ilirea elementelor
ce tre!$ie prel$ate si ren$ntarea la cele improprii, de la ca' la ca'.
8storic. :epere asupra ni"elului de receptare in biblioteci
)deea marketing$l$i, se pare, n$ este deloc no$a in l$mea !i!liotecilor. Gnii specialisti
ai domeni$l$i !i!lioteconomic arata ca l$cr$rile pot fi privite dintr@o accepti$ne mai larga,
pornind de la relatia !i!lioteca @ !eneficiarii ei.
)n aceasta vi'i$ne, ei constata ca marketing$l serviciilor de !i!lioteca s@a nasc$t m$lt
inaintea concept$l$i ins$si, amintind c*iar de disc$rs$l l$i 1am$el 1. Treen din 1(;2 la
Conferinta )?) !)merican ?ibrar( )ssociations" avand ca s$!iect im!$natatirea relatiilor
dintre !i!lioteci si $tili'atorii lor.
)n 1(?2, tot la o conferinta )?), Q$lie 1tearn vor!ea, de5a, despre necesitatea
p$!licitatii pentr$ !i!lioteci iar in 1?03 9ndreas 1c*ack lansa concept$l de &e$tension 'or%&
ca maniera proactiva de stim$lare a cititorilor si tre'irea interes$l$i copiilor pentr$ lect$ra
6mergea$ in spatiile de 5oaca d$pa ei<.
Cele mai $'itate practici de promo"are, publicitate, si relatii cu publicul la acea
vreme a$ fost primite insa c$ m$lta reticenta de !i!liotecari.
8o!ert WedgeEort* povesteste c$m Qo*n Cotton ana a revoltat in 1?10 pe $nii din
cei mai conservatori colegi folosind $n gen de afise c$ an$nt$ri despre !i!lioteca.
Da fel de $imit si intrigat a fost in 1?12 $n !i!liotecar s$ede' care, vi'itand 1G9, a
gasit in sac$letii de c$ratatorie mici fl$t$rasi c$ an$nt$ri similare despre !i!lioteci.
)n 1?20 Cate Coplan incepe sa foloseasca o vitrina pentr$ p$!licitate la Enoc* +ratt
Di!raries din Haltimore.
Cele . legi ale !i!lioteconomiei, en$ntate de 8anganat*an si p$!licitatea reali'ata de
Gilson ?ibrar( ;ulletin a$ marcat viata !i!liotecilor din anii U30.
9$ contin$at m$lte alte initiative de pionierat.
An 1?23, Col$m!ia GniversitL organi'ea'a prim$l c$rs de 8elatii +$!lice pentr$
!i!lioteci.
)=D9 incepe sa ad$ca, incepand c$ acelasi an, in atentia l$mii !i!liotecilor aceste
activitati specifice, prel$ate si concept$ali'ate apoi de stiinta marketing$l$i.
: a!ordare de proportii a principiilor marketing$l$i apare insa, d$pa c$m reflecta
literat$ra !i!lioteconomica, incepand din anii 1?(0.
:. Tene 7orman p$!lica in =eference +ervices =evie' st$dii in care arata evol$tia
progresiva a articolelor si monografiilor avand ca tema aplicarea marketing$l$i la serviciile de
!i!lioteca 6pe spati$ engle'<.
+entr$ perioada 1?;0 si 1?(0 el n$mara ;. de referinte in 3? titl$ri de periodice iar
pentr$ 1?(2 @ 1?(? recensea'a ?0 de referinte in 4? de titl$ri de periodice.
/ireille +ainc*a$d si 8e5ean 1avard completea'a pentr$ perioda $rmatoare 61?(? @
1??2<, c$ $n calc$l rapid, pornind de la !a'a de date a ?ibrar( ?iterature.
Ei repertoria'a mai m$lt de 2.0 doc$mente tratand e-*a$stiv sa$ partial acest s$!iect,
in special in lim!a engle'a, dar si in france'a, spaniola, germana, lim!i scandinave. 1$nt
n$marate, pentr$ aceeasi perioada, apro-imativ 10 titl$ri de carti referitoare la marketing$l de
!i!lioteca, dintre care doar do$a in =ranta, d$pa 1??2.
Diterat$ra profesionala este $n semnal concret despre interes$l pe care s$!iect$l il
s$scita printre profesionistii in informare. 1e constata ca marketing$l este $n s$!iect
eminamente act$al pentr$ !i!liotecari@doc$mentaristi. Evocarea periodic$l$i american
Mar%eting ?ibrar( +ervices, apar$t si s$! forma electronica, este $n e-empl$ elocvent.
+aginile sale f$rni'ea'a informatii si idei pentr$ implementarea si perfectionarea
marketing$l$i in toate tip$rile de !i!lioteci 6s$gestii pentr$ programe si plan$ri de marketing,
im!$natatirea serviciilor oferite $tili'atorilor etc<.
9lt indici$ il ofera fapt$l ca m$lte instit$tii de formare profesionala in domeni$l
stiintei informarii a$ incl$s in programele lor c$rs$ri de marketing, conform recomandarilor
G7E1C: ce p$!lica in 1?(( principiile directoare pentr$ organi'area acestor c$rs$ri pentr$
!i!liotecari, doc$mentaristi si ar*ivari.
)nstit$t$l de !i!lioteconomie si stiinta informarii de la Gniversitatea din /ontreal
organi'ea'a, de mai !ine de 1. ani, pentr$ st$dentii din an$l ), $n c$rs de intiere de 20 de ore,
iar de 10 ani, optional, $n c$rs speciali'at de 4. de ore pentr$ st$dentii din an$l )).
9lte seminarii similare a$ fost organi'ate in diferite tari 6Canada, 1G9, 9$stralia,
/aroc, 1$edia, =ranta<. e semnalat seminariile si c$rs$rile de formare in aceasta disciplina
organi'ate de )>;+ !)ssociation des documentalistes et bibliothecaires specialistes" in
=ranta si Congres$l an$al al )F ce pre'inta c$ reg$laritate com$nicari pe acest s$!iect.
Gn element si mai palpa!il este pre'enta din ce in ce mai frecventa a an$nt$rilor
p$!licitare despre !i!lioteci si centre de doc$mentare.
)n l$mea anglo@sa-ona si 9merica de 7ord !i!liotecarii folosesc aceasta te*nica de
m$lta vreme si c$ s$cces. )nteresant este ca m$lt mai active din acest p$nct de vedere s$nt in
1G9 !i!liotecile p$!lice, iar in =ranta, dincolo de $sor$l decala5 fata de colegii americani, in
special pentr$ centrele de doc$mentare, se constata in general progres$l net al $tili'arii
te*nicilor promotionale.
:!servam aparitia de noi f$nctii si post$ri in !i!lioteci, avand ca responsa!ilitati
principale activitati legate de marketing" marketing manager, director de relatii p$!lice,
gestionar @ manager de !a'e de date etc.
De ce si cum marketing de biblioteca< 'Adoptare si adaptare'* Clarificari
conceptuale, nuante ale aplicarii
incolo de aceste reali'ari incontesta!ile, receptarea, si mai ales aplicarea in practica
!i!liotecilor a principiilor si te*nicilor de marketing ramane inca ins$ficient fr$ctificata. $pa
c$m re'$lta din com$nicarile reali'ate c$ prile5$l celei de@a 23@a Conferinte )=D9 6septem!rie
1??;, Copen*aga< in cadr$l +ectiunii de management si mar%eting, e-ista m$lta conf$'ie si
c*iar o an$mita re'istenta a !i!liotecarilor in fata concept$l$i
1emnificativ este fapt$l ca toate inter"entiile a$ s$!liniat necesitatea adaptarii
te*nicilor de marketing la conte-t$l partic$lar al activitatilor de !i!lioteca, ca orientarea spre
marketing d$ce la sc*im!are si ameliorare si ca este $n factor transformator si de adaptare a
ofertei doc$mentare la nevoile $tili'atorilor.
8e5ean 1avard pre'inta c$ acest prile5 re'$ltatele $nei anc*ete despre perceptia pe care
o a$ !i!liotecarii canadieni as$pra s$!iect$l$i, aratand ca e-ista an$mite conf$'ii
terminologice si concept$ale. )n ci$da interes$l$i pe care il a$ canadienii, marketing$l este
conf$ndat si red$s la simpla p$!licitate si n$ orientat spre $tili'atori si satisfacerea nevoilor
lor de informare, asa c$m ar tre!$i.
&:red ca aceasta consta in cresterea satisfactiei utilizatorilor, care va duce la
cresterea dorintei de a utiliza si plati pentru serviciile furnizate2 cresterea perceptiei asupra
valorii unei organizatii va duce la cresterea nivelelor de sustinere iar fondurile sunt necesare
pentru e$istenta si continuitatea institutieiI 6Foni Desner<
+ractica act$ala de management s$gerea'a c$ elocventa ca marketing$l este o
componenta esentiala a oricar$i plan al $nei organi'atii. Foni Deisner, profesor asociat de
marketing$l serviciilor la Gniversitatea 7ord@Est din Evanston, )linois, se intrea!a daca
!i!liotecarii ar tre!$i sa se anga5e'e si ei in practici de marketing pentr$ instit$tiile lor.
C$ o e-perienta de 30 de ani in domeni$ 6!i!lioteci, organi'atii de arta, companii
private, p$!lice si g$vernamentale<, el a a5$ns la concl$'ia ca diferenta dintre !i!liotecile
!$ne si cele care n$ isi ating scop$rile este calitatea marketing$l$i, aratand ca e-ista motivatii
intemeiate, si in principi$ ec*ivalente, intre instit$tiile pentr$ profit si cele non profit, prec$m
!i!liotecile"
+ fiecare vrea sa atinga nivele ridicate de satisfacere a clientilor I $tili'atorilor I
+ fiecare vrea sa creasca valoarea si calitatea serviciilor lor I
+ fiecare vrea sa s$praviet$iasca si sa@si implineasca misi$nea.
+rofesor$l Deisner arata ca scop$rile s$nt similare si m$lte te*nici s$nt la fel. /ai
m$lt, s$nt sit$atii in care organi'atiile non@profit pot invata de la cele c$ plata si reciproc"
-ntreprinderile prestatoare de servicii sunt total dependente de gradul de satisfacere a
utilizatorilor si ele au ceva de spus si celorlalti despre activitatile care depind mult de
publicitate& 6Foni Desner<
)n principi$, te*nicile de marketing permit ameliorarea serviciilor de doc$mentare in
mas$ra in care ele re$sesc sa p$na in acord $tili'ator$l si cerintele sale c$ prod$sele si
serviciile doc$mentare oferite. )n aceasta accepti$ne $tili'ator$l devine client. +ractica
o!isn$ita a intreprinderilor, n$mita si Mar%eting 6 @, vi'ea'a aspectele"
3 promovare 6elementele si loc$l van'arii<
3 produs 6reflectare, conceptie<
3 publicitate 6com$nicare<
3 pret
Conceptia clasica a marketing$l$i n$ se poate aplica direct la ma5oritatea serviciilor
6ele n$ s$nt in sit$atie propri$@'isa de piata<. 9daptarea la partic$laritatile acestor instit$tii
pres$p$ne in prim$l rand c$noasterea semnificatiei conceptelor de marketing in acest conte-t,
identificarea lor concreta 6de e-empl$ piata X loc$l $nde produsele sa$ serviciile
doc$mentare s$nt oferite<.
: ca$'a a dific$ltatii adoptarii marketing$l$i la aceste conditii este ca economistii si
specialistii in stiinta gesti$nii n$ a$ anali'at s$ficient de n$antat specific$l activitatii
doc$mentare.
efinirea act$ala a marketing$l$i in domeni$l informarii doc$mentare tine seama de"
3 cunoasterea cerintelor de informare
3 austarea, adaptarea la aceste cerinte
3 comunicarea si publicitatea
3 retroactiunea.
&#rebuie AAmodificat principiul fundamental al mar%etinguluiBB tinand seama de
misiunea acestor servicii si definirea pentru ele a unei strategii adecvate in sensul modificarii
relatiei biblioteca !centru de documentare" cu utilizatorii si colectivitatea pentru care
lucreaza *... *af i r ma r e a c oop e r a r ii in fa t a notiunii de c o n c u re n t a * .. . * c oo p er a r e a es te
te nd i nta s tr u c t u r a l a a m e s e r ie i noa s tr e ... & 6Qean@/ic*el 1ala$n, 1??2<
Q@/" 1ala$n ofera 3 sol$tii alternative"
+ interogarea as$pra conventiei fondatoare a disciplinei
+ artic$larea, p$nerea in acord a !i!liotecii c$ colectivitatea deservita
+ ascendenta noti$nii de cooperare in fata celei de conc$renta.
Cooperarea n$ este re'$ltat$l $n$i comportament ar*aic, o conceptie depasita a
servici$l$i p$!lic, ci o tendinta str$ct$rala a profesiilor !i!lioteconomice.
Fermeni ca acord$ri, sc*im!, parteneriat par mai potrivite acestor str$ct$rii.
Hi!liotecile n$ se afla 6in general< in sit$atie de piata" contrar firmelor private, cresterea
n$mar$l$i $til'atorilor n$ d$ce la cresterea incasarilor.
Ca $rmare, adoptarea principiului fondator al mar%etingului este posibila daca se
parcurge o refedifinire a misiunii si aplicarea unei strategii in aval - in raport cu utilizatorii -
si in amonte - in raport cu forul tutelar, finantatorii, accente care nu apar in mar%etingul
clasic.
1e imp$ne necesitatea orientarii spre $tili'atori si nevoile lor" sa se tina seama de
cerere, de nevoile de informare, o!iectivele colectivitatii si de relatia ciclica intre colectii,
servicii si !eneficiari.
/ai m$lte voci arata ca marketing$l de !i!lioteca este o filozofie de gesti$ne, o
atitudine, o stare de spirit, fiind $n factor ce ameliorea'a activitatea sa, cond$cand in $ltima
instanta la eficienta, acces mai !$n la fond$rile si colectiile !i!liotecii, satisfactie marita in
$tili'area serviciilor oferite.
ar pentr$ atingerea acestor de'iderate se ridica in prim$l rand pro!lema preci'arii
orientarii sale esentiale"
3 daca atentia si ca $rmare acti$nile s$nt centrate spre organizatie 6spre ea insasi<
3 sa$ as$pra utilizatorilor 6tinand seama de nevoile lor, latente sa$ e-primate<.
Hrigitte Hor5a de /o'ota consacra, in paginile !inec$nosc$tei p$!licatii france'e
>ocumentaliste, in 1??;, $n articol pe aceasta tema, aratand, tot pe !a'a $nei anc*ete, ca
m$lti specialisti in informare si doc$mentare cred 6si procedea'a in consecinta< ca marketing
inseamna folosirea de te*nici pentr$ a atrage clienti.
9pare deci o limitare la nivel strict operational, spre organizatie, spre produs si n$
spre clienti 6mar%eting oriented", asa c$m ar tre!$i.
e altfel, ea n$ este sing$ra care scoate in evidenta aceste aspecte" e-ista cativa alti
specialisti care sp$n acelasi l$cr$" m$lte a!ordari s$nt restrictive, asociind marketing$l c$
promovarea, relatiile publice si vanzarea prod$selor si serviciilor lor.
Feoreticienii si analistii economici a$ aratat in st$diile lor ca accepti$nea
marketing$l$i a evol$at de la orientarea preponderenta spre produs 6sa fie !$n, solicitat<, la
orientarea spre productie 6eficienta prod$ctiei si distri!$tiei la cost$ri cat mai mici< si apoi
spre vanzare 6te*nici agresive, c*iar pers$asive de propaganda<.
+. Cotler arata ca aceste trei concepte a$ coresp$ns perioadei primitive a
marketing$l$i, competitiei feroce si clientelei p$tin sofisticate.
1@a cont$rat ca alternativa orientarea spre piata !spre mar%eting" avand in centr$ si ca
o!iectiv f$ndamental determinarea nevoilor, cerintelor, perceptiilor, c$noasterea
cons$matorilor, a5$starea la solicitarile lor si c*iar, la e-trema ideala, o preoc$pare
preponderenta pentr$ !inele lor si societate in general !mar%eting societal".
$pa 8. 1avard principiile marketing$l$i doc$mentar s$nt"
+ atitudinea fata de utilizatori" se vine in intampinarea acestora si n$ se asteapta ca
doar $tili'atorii sa@si manifeste cerintele
+ relatiile cu utilizatorii" de desc*idere, de a5$tor, com$nicare si sc*im! fr$ct$os
+ evaluarea nevoilor si cererilor de informare" anc*ete, intalniri
+ elaborarea de produse si servicii documentare adecvate
+ oferta " n$ doar din fondr$rile interne, ci si din e-terior, din retea
+ inovarea" creativtatea, initiativa, caracter$l proactiv
+ retroactiunea" reeval$ari, resetarea cicl$l$i, adaptare.
)n ci$da importantei, orientarea spre mar%eting !mar%eting oriented" a !i!liotecilor a
fost, c$ cateva e-ceptii, p$tin disc$tata in literat$ra de specialitate. C$rt /$rp*L, Cen HakEe,
/a$reen Cean constata $n fenomen de limitare la acti$ni de p$!licitate, van'are sa$ relatii
p$!lice. )n concl$'ie se poate sp$ne ca !i!liotecarii si doc$mentaristii, desi accepta in
principi$ concept$l de marketing, a$ inca o vi'i$ne partiala as$pra pro!lematicii in disc$tie.
9cest l$cr$ re'$lta clar din concl$'iile catorva anc*ete reali'ate pe teren 6=ranta si
Canada<"
+ toti cei c*estionati a$ aratat importanta marketing$l$i si necesitatea implementarii
l$i in instit$tie 6mai ales in conte-t$l noilor te*nologii ce infl$entea'a m$nca
!i!liotecarilor si doc$mentaristilor<
+ c$noasterea conceptelor este integrata pana la $n an$mit p$nct
+ e-ista diferente de perceptie si intelegere intre gr$p$ri
+ vi'i$nea este centrata preponderent as$pra organizatiei si n$ as$pra beneficiarilor
+ orientarea spre vanzare si produs este de asemenea p$ternica
+ $nii considera ca marketing$l de !i!lioteca tre!$ie sa faca o!iect$l $n$i c$rs
o!ligatori$
+ marketing$l ca filo'ofie de gesti$ne si retroacti$ne 6efect$area de st$dii, anc*ete,
planificarea activitatii< este mai p$tin valori'at.
8nstrumente si tehnici de marketing in practica bibliotecilor. Proiecte,
strategii, e!periente
Marketingul ca disciplina asociata managementului de biblioteca
C$m se reali'ea'a practic aceste de'iderateP e mai m$lti ani, in l$mea !i!liotecilor
de pret$tindeni castiga teren a!ordari noi de definire, prod$ctie si oferta doc$mentara de
servicii. Cercetarile legate de rationali'area colectiilor si calitatea serviciilor a$ marcat medi$l
!i!liotecar inscriind$@se in cadr$l larg la managementului de biblioteca din care, mar%etingul,
asa c$m aprecia'a specialistii si d$pa c$m am va'$t din definirea concept$l$i, face parte ca
disciplina asociata, sa$, mai !ine 'is, este incl$s in aceasta ca $n proces de management.
$pa F*ieri Tiappiconi marketing$l de !i!lioteca este $n domeniu biblioteconomic
care se oc$pa 6in conte-t$l mai larg al management$l$i, alat$ri de dreptul si administratia
institutiei, politica si strategia, metodologia dezvoltarii colectiilor, evaluarea performantelor
etc.< de activitati prec$m"
+ constr$ctia si amena5area !i!liotecii
+ proced$rile de f$rni'are a serviciilor, de'voltarea colectiilor, !i!liografie
+ gesti$nea activitatilor
+ p$!licitate, com$nicare
implicand tot ce tine de relatiile c$ $til'atorii si a5$starea ofertei la cerintele acestor"
produs, distributie, preturi, promovare, coerenta ofertei, ca si cercetari de piata, &servuctie&
6anali'a f$nctiei de prod$ctie a intreprinderilor ce ofera servicii<, politica tarifara, strategii
operationale etc.
+e de alta parte, asa c$m s@a va'$t din anali'a conceptelor si definiilor, marketing$l
este legat direct de utili$atorii bibliotecii si ameliorarea accesului la informatii. Coreland
aceste do$a aspecte, apare clar fapt$l ca implementarea marketing$l$i vi'ea'a cont$rarea
$nor strategii concrete, f$ndamentarea si p$nerea in aplicare a $nor plan$ri partic$lare legate
de aceste activiati, eficienti'area, optimi'area lor. C*iar daca l$crarea de fata, aflata la
granita dintre management si biblioteconomie, n$ si@a prop$s o a!ordare si aprof$ndare a
s$!iect$l$i din p$nct de vedere al management$l$i, ci mai c$rand o plasare din p$nt de
vedere teoretic si practic a marketing$l$i in cadr$l larg al !i!lioteconomiei, cateva elemente
legate de strategia si plan$rile de marketing in !i!lioteci se c$vin a fi amintite.
C$ toata acceptarea generala de care se !$c$ra, !i!liotecile se caracteri'ea'a prin"
+ $nele scop$ri am!ig$e si nicidec$m o!iective clar sta!ilite
+ si@a$ creat si mentin$t concepte privind f$nctionarea si metode de l$cr$ care
e-plica str$ct$ra lor rigida si atit$dinea de re'istenta in fata sc*im!arilor
+ reactionea'a fata de res$rse si fata de !eneficiari in maniera d$alista, cateodata
contradictorie, o parte din personal fiind orientata preponderent spre carte, cealalta
spre oameni
+ f$nctionea'a, de reg$la, in cadr$l $nor organi'atii mari 6$niversitati<
+ ca$ta sa@si defineasca identitatea si sfera de activitate in ansam!l$l $nei varietati
de s$rse de com$nicare si informare din societate.
&)m incercat sa incorporam noile tehnologii in biblioteci-putin aici, mai mult dincolo
- dar de cele mai multe ori am facut asta ca raspuns la presiunile e$terne.
:eea ce nu am facut, insa, este sa fi e$aminat biblioteca in intregul sau si sa fi stabilit
daca configuratia ei actuala e adec"ata scopurilor si obiecti"elor pe care trebuie sa le
indeplineasca. ,rganizarea bibliotecilor nu s-a modificat aproape de loc mai bine de un
secol. /$plozia informationala a determinat cresterea dimensiunilor bibliotecii, dar nu si
schimbarea organizarii sale & 6Q@+ 9ccart, 1???<
9ccesi!ilitatea a devenit pro!lema cea mai importanta in activitatea de de'voltare a
colectiilor. 9sta'i, mai p$tin contea'a forma s$port$rilor doc$mentelor, acces$l la informatii
este principi$l f$ndamental care g*idea'a de'voltarea !i!liotecii.
+entr$ !i!lioteci si toti cei implicati in intermedierea info@doc$mentara, acces$l
adecvat la o an$mita informatie, cand este nevoie de ea, a!ilitatea de a alege ceea ce este
pertinent, capacitatea de a transfera acea informatie pentr$ a fi pre'enta si procesata cand este
necesar, $nde e necesar a devenit mas$ra eficientei si calitatii activitatii desfas$rate.
&>in ce in ce mai mult nevoile reale nu sunt cele de servicii si produse documentare
traditionale, ci de produse si servicii elaborate cu destinatie, intr-un conte$t particular, si cu
valoare adaugata & 6C. Oolant, 1??;<
Foate aceste m$tatii cond$c, in practica, la o operatie de reorientare a res$rselor.
/odel$l organi'ational si organigrama !i!liotecii tre!$ie sa reflecte transformarile,
necesare si posi!ile pentr$ ea, daca vrea sa@si mentina $tilitatea ca f$rni'oare de servicii de
informare. +entr$ ma5oritatea !i!liotecilor, incl$siv pentr$ cele romanesti, apare a fi din ce in
ce mai important"
+ sa@si adopte strategii si politici privind acces$l la informatii si doc$mente
+ sa se oriente'e mai m$lt spre $tili'ator, spre prel$crarea si prod$cerea de servicii
informationale.
)n aceste conditii se inserea'a practic te*nicile de marketing in activitatea
!i!liotecilor. Economistii organi'atiilor non@profit 6.2< a$ aratat ca program$l de marketing,
parte a plan$l$i tactic sa$ operational al organi'atiei, incl$de in general"
+ strategia glo!ala a organi'atiei
+ loc$l si strategia de marketing in cadr$l strategiei glo!ale
+ concl$'iile anali'ei sit$ationale
+ progno'area proces$l$i managerial al marketing$l$i
+ infl$enta pe termen l$ng si medi$ a factorilor de medi$
+ scop$rile activitatii de marketing si caile de atingere a lor
+ pregatirea si perfectionarea ec*ipei manageriale si a personal$l$i pentr$ ins$sirea
orientarii de marketing
+ st$dierea comportament$l$i $tili'atorilor si ela!orarea previ'i$nilor
+ coordonatele politicii de marketing c$ accent pe cei 4+
+ alte aspecte, in f$nctie de con5$nct$ri si partic$laritatile instit$tiei.
)ntr@o alta e-primare este s$!liniat caracter$l ciclic al marketing$l$i. +entr$ o
!i!lioteca, sintetic, se cont$rea'a $rmatorii pasi"
+ form$larea misi$nii !i!liotecii sa$ centr$l$i de informare
+ anali'a sit$atiei c$rente 6tip diagnostic, 1W:F sa$ +E1F<
+ form$larea o!iectivelor de marketing
+ reali'area cercetatorilor de piata
+ modificarea o!iectivelor de marketing
+ form$larea strategiilor de marketing 6ce facem ca sa a5$ngem acolo<
+ implementarea strategiilor
+ monitori'area re'$ltatelor, a s$cces$l$i
+ revi'$irea strategiilor o!iectivelor si misi$nii, daca este necesar.
&Mar%etingul din biblioteca descrie un proces prin care invatam sa ne intelegem
utilizatorii iar planificarea orientata spre mar%eting cuprinde J pasi: stabilirea sarcinilor,
analiza de piata, analiza resurselor. &6Wolfram 7e$!a$er, 1??(<
E-ista si in aceasta privinta st$dii, mai m$lt sa$ mai p$tin aprof$ndate, prec$m si
relatarea $nor e-periente concrete din viata !i!liotecilor din diverse tari. )n a!ordarile mai
n$antate si metodice se porneste c$ analiza situatiei !i!liotecii iar pe !a'a acesteia se concep
obiectivele, se reali'ea'a cercetari de piata, formularea strategiei si modificarea obiectivelor,
implementarea strategiilor si monitorizarea rezultatelor etc.
: anc*eta reali'ata in !i!lioteci referitor la $tili'area te*nicilor de marketing a aratat
ca, in general, !i!liotecile se limitea'a la $n nivel operational si n$@l a!ordea'a din p$nct de
vedere strategic, s$!liniind importanta reali'arii de studii de marketing documentar care
pot fi incadrate in $rmatoarele tipologii"
+ producatori, concurenta" cercetari de piata, anali'a conc$rentei etc.
+ clienti" $tili'atori, non $tili'atori 6relativi si a!sol$ti<, profil$l $tili'ator$l$i etc.
+ mediul macro-economic" te*nologic, demografic, economic, social, c$lt$ral etc.
+ evaluarea factorilor ce influenteaza piata: comportament$l de c$mparare,
motivatii, evol$tia pietei, tendinte cantitative si calitative, agenti de piata,
intermediari etc.
=ara a intra prea m$lt in aspectele p$r te*nice ale proceselor de marketing doc$mentar
tre!$ie s$!liniata importanta cont$rarii &imaginii bibliotecii&, n$ atat in sens$l e-agerarii
elementelor legate de p$!licitate si reclama sa$ limitarii doar la aceasta a strategiei de
marketing 6d$pa c$m am semnalat este o greseala frecventa in practica< cat in scop$l afirmarii
identitatii instit$tiei si implinirea misi$nii ei. 9ceasta 5oaca $n rol important in afirmarea si
e-pansi$nea !i!liotecii, c$noasterea si pre'enta ei cat mai !$na in constiinta p$!lic$l$i prin
aspect$l localului, produsele si serviciile oferite, materialele publicitare folosite,
comportamentul personalului, fiind o verita!ila res$rsa ce tre!$ie folosita inteligent.
Gn alt aspect car$ia !i!liotecile tre!$ie sa@i acrode atentie, daca vor sa f$nctione'e la
parametri cat mai elevati, este f$ndamentarea principiilor si instr$mentelor de marketing pe
!a'a orientatii strategice as$pra calitatii ofertei in sens$l garantiei si d$ra!ilitatii relatiilor c$
$tili'atorii, determinati sa revina, c$ fidelitate, prin gesti$ne optima, prod$se si servicii de
calitate, competenta profesionala si $mana a personal$l$i. 9!ordat c$ discernamant,
marketing$l de !i!lioteca poate deveni, prin artic$larea c$ calitatea si prin intreaga l$i
orientare spre !inele $tili'atorilor, atat mar%eting societal cat si benchmar%ing, conferind
notorietate si anga5are p$!lica !i!lioteci.
)ntre elementele care vi'ea'a $nele alegeri importante in cadr$l strategiei si
planificarii de marketing, politica de pret oc$pa $n loc insemnat. Gn model de demarare a
deci'iei de aplicare a tarifelor in !i!lioteci ofera aniel ELmard care cont$rea'a 4 etape de
constr$ire a ar*itect$rii si metodologiei de artic$lare a logicii de tarifare" cererea 6deplasarea
strategiei si deci'iei spre principi$l satisfacerii nevoilor $tili'atorilor !i!liotecii<, misiunea
6deplasarea strategiei spre scop, o!iective, com!inat c$ cererea<, relatiile dintre cei implicati
6$tili'atori, for t$telar, prod$catori si distri!$itori de informatii<, generali$area 6la categoriile
principale se pot ada$ga altii, prec$m conc$rentii, partenerii etc.<. eci'iile de adoptare a
tarifelor, conform acestei metodologii, pres$p$n"
+ recensarea t$t$ror activitatilor
+ interogarea pentr$ fiecare din cei implicati as$pra o!iectivelor si constrangerilor
+ sta!ilirea indicatorilor ce caracteri'ea'a o!iectivele
+ descrierea si anali'a c$ a5$tor$l indicatorilor a diferitelor scenarii asociate
alegerilor posi!ile
+ deci'ia.
=ara a $rmari neaparat scop$ri mercantile, in $ltimii ani ma5oritatea !i!liotecilor sia@$
dat seama ca e necesar sa fie competitive, atat in ceea ce priveste !anii, cat si $tili'atorii
6clientiiP< si sa@si ela!ore'e propriile lor strategii si plan$ri de marketing. )ntr@$n intervi$
acordat 9meliei Cassel 62.<, 1$'anne Ward, $n n$me de referinta in pro!lemele legate de
demararea si cond$cerea serviciilor c$ plata in !i!liotecile academice, afirma"
&+tudentii nu mai sunt o audienta captiva&.
Ei reali'ea'a propriile investigatii $tili'and +C@$l si gasesc din ce in ce mai sca'$ta
valoarea infrastr$ct$rii !i!liotecilor si de aici apare nevoia planificarii strategice de
marketing. @na Ward e-plica, in cadr$l acel$iasi intervi$, aratand ca serviciile contra@cost
practicate in $ltimii 1. ani de !i!lioteci a$ facilitat an$mite oport$nitati si s$!linia'a
necesitatea $n$i plan de marketing pentr$ implementarea serviciilor c$ plata" &*... * a demara
un serviciu de informare cu plata seamana mai curand cu a incepe si derula o mica afacere&.
$pa 9melia Cassel, profesoara de !rokera5 informational si st$dii de )nternet si
online, orice afacere de s$cces pres$p$ne implementarea $n$i plan de marketing ce va fi
revi'$it periodic, din care !i!liotecarii vor invata din ce in ce mai m$lt"
+ definirea misi$nii
+ identificarea segmentelor si scop$l$i pietei
+ descrierea serviciilor
+ sta!ilirea strategiei de marketing si a celei promotionale
+ identificarea si intelegerea conc$rentilor
+ monitori'area re'$ltatelor.
Ea ofera si cateva &Kint-uri& pentr$ incepatori"
+ Creati profil$l cons$matorilor !a'at pe intervi$, ca o modalitate de a@i intelege si
cand veti sti de ce $n $tili'ator revine veti fi capa!il sa identificati mai m$lti.
+ =ocali'ati@va as$pra o!iectivelor $rmarite.
+ 7$ va dispersati. Este foarte important sa va directionati spre o strategie
partic$lara, spre $n gr$p specific.
+ =iti persistenti. e reg$la, proiectele de marketing s$nt de asa nat$ra incat e
necesar sa se repete iar si iar pana ca o transformare sa ai!a loc.
+ =iti pregatiti pentr$ a revi'$i plan$l si sa invatati ce a mers !ine si ce n$.
+ 7$ va temeti de esec. Este o parte nat$rala a proces$l$i. Cand o strategie es$ea'a,
p$teti invata din asta.
Marketing aplicat in biblioteci. Cate"a e!periente
+ractica !i!liotecilor si a altor intermediari in informare f$rni'ea'a date foarte
interesante privitor la alegerile fac$te de acestea. e la te*nici si modalitati simple sa$ vi'i$ni
partiale pana la plan$ri mai rig$ros ela!orate si metodice se intalneste o paleta colorata de
acti$ni proprii. e altfel, d$pa c$m am va'$t, n$ se poate oferi o reteta $nica, $n sa!lon"
conditiile concrete, specifice infl$entea'a mod$l de percepere, de desc*idere fata de
atit$dinea de marketing prec$m si alegerile si implementarea lor.
)ntr@$n articol p$!licat in Comp$ter Di!raries, Het* Carpenter, vor!ind despre
integrarea noilor te*nologii efectiv si eficient in !i!lioteci, lansea'a intre!arile" &+tim cum sa
integram efectiv aceste servicii in relatiile zilnice cu publicul? +tim cum sa le folosim pentru
a conduce biblioteca pe bazele mar%etingului? :red ca trebuie sa mai muncim mult pana sa
fie asa.& 61??(<
Ea ofera $nele s$gestii intre care" reali'area de c$rs$ri, site@$ri pentr$ st$di$,
p$!licarea de informatii prin !ros$ri, pliante, p$!licitatea ver!ala etc.
Gnele voci insista in adoptarea strategiilor de marketing pe aspecte legate de
$tili'atori. Hi!liotecarii s$nt invitati sa e-erse'e in c$noasterea $tili'atorilor si cerintelor lor
ca si c$m ar fi cercetatori de piata, ca$tand sa depiste'e si sa inteleaga gr$p$ri 6deci segmente
de piata< diferite de !eneficiari, valori, motivatii.
1e arata ca profesionistii in informare, !i!liotecarii, !rokerii n$ tre!$ie sa devina
e-perti doar in strategii de ca$tare, ci de asemenea in intelegerea valorii informatiei in viata
de 'i c$ 'i si se s$!linia'a importanta valori'arii prin programe de marketing a modalitatilor
de formare a $tili'atorilor si a mi5loacelor de propaganda, reclama in scop$l g*idarii si
orientarii as$pra investigatiile reali'ate, scrierea si editarea de !ros$ri de !a'a pentr$ st$denti,
organi'area de clase m$ltimedia pentr$ deprinderea investigarii !a'elor de date etc.
&:omplicat si de temut: acesta este in felul in care studentii vad bibliotecile
academice. +tudentii au diferite impresii referitoare la biblioteca, bazate pe e$perientele lor,
pe ce au auzit la altii, pe ce vad in ziare, televiziune *...* >ilema noastra este cum sa
inlaturam stereotipia si in acelasi timp sa autam studentii sa devina constienti de biblioteca
noastra. & 68ae Melton, online<
epartament$l de marketing de la Hi!lioteca +$!lica din etroit a fost creat in scop$l
identificarii cererilor si nevoilor $tili'atorilor si im!$natatirea relatiilor c$ acestia. El se oc$pa
6conform pop$lari'arii reali'ate prin *ome@page< c$"
+ promovare si publicitate 6incl$siv online<
+ evenimente speciale
+ relatii cu mass-media
+ cercetari de piata
+ facilitati 6de e-empl$ meeting@rooms<
+ e$pozitii.
Y)vem multe miloace de mar%eting pentru promovarea serviciilorZ *... * &afirma
9lison /. CeLes de la G.1. Environmental +rotection 8egion Di!rarL din 1eattle $nde
f$nctionea'a o ec*ipa de marketing alcat$ita din . persoane.
Ea arata ca a$ anali'at fiecare tip de marketing, in special in raport c$ impact$l as$pra
$tili'atorilor !i!liotecii si a$ aplicat $nele modalitati intre care" an$nt$ri in )ntranet, postere,
pre'entari, cons$ltatii, o !ros$ra ce apare atat s$! forma tiparita cat si in versi$ne electronica
etc. 9lison considera ca marketing$l este f$ndamental pentr$ !i!lioteci si ca este incitant sa
fie planificat si implementat si plac$t sa se inregistre'e re'$ltate po'itive.
Da Hi!lioteca +$!lica 8ocester din 7eE Vork, redesc*isa pentr$ p$!lic in 1??4 c$ o
cladire e-tinsa si renovata 6prima mare l$crare d$pa 20 de ani<, c$ largi oport$nitati pentr$
e-tindrea serviciilor sale, marketing$l a incep$t sa prinda cont$r. 1i aici e-ista o ec*ipa 6c$
e-ceptia sef$l$i de relatii p$!lice si de marketing ceilalti a$ si alte atri!$tii de servici$< avand
ca sarcina #tabilirea strategiei de crestere a constienti$arii de catre public a resurselor de
informare electronice accesibile in biblioteca.
+ crearea si p$nerea in aplicare a $nei campanii pe termen lung de constientizare a
rolului bibliotecii ca principala sursa de informare a comunitatii.
+ comunicarea nevoii de e$pansiune si !eneficiile ei pentr$ an$mite gr$p$ri
6$tili'atori, non@$til'atori, g$vernanti, potentiali donatori< folosind !ros$ri,
an$nt$ri in presa, fl$t$rasi, intalniri informale etc.
+ comunicarea mesaului bibliotecii folosind te*nologiile electronice in scop$l
ma-imi'arii imaginii ei.
7o$a strategie a fost incorporata in plan$rile an$ale. Gn pas important a fost deci'ia
de a sc*im!a n$mele sistem$l$i online al !i!liotecii 6si implicit a imaginii sale< in RD)H89R
prop$nand si $n 5oc promotional RD)H89 Da!LrintR c$ scop$l inc$ra5arii e-ploatarii
serviciilor online. =r$ctificarea relatiei c$ mass media, prec$m si gasirea oricaror cai de
distri!$ire a mesa5elor !i!liotecii a$ constit$it alte preoc$pari ale ec*ipei de la H+8.
Campania de marketing a $nei corporatii de !i!lioteci din Marco$rt, a incep$t ac$m 2
ani, pornind de la 2 principii " &gandeste liber& si &considera totul ca mar%eting&. +rim$l este
reamintirea permanenta a ideii ca tre!$ie de'voltata o p$!licitate pe $n ton prietenos iar al
dolilea, valori'and tot$l in vi'i$nea marketing$l$i 6de la rasp$ns$l la telefon pana la dif$'area
prin internet a informatiilor<, a5$ta la rec$noasterea n$meroaselor oport$nitati pentr$
promovarea serviciilor"
&Levoile noastre pentru o strategie de mar%eting concid cu o schimbare semnificativa
a modului de a furniza servicii de biblioteca pentru clientii nostri.&
e m$lti ani ei f$nctiona$ ca $n traditional centr$ de informare" f$rni'and alat$ri de
doc$mente electronice si colectii tiparite ale !i!liotecii, rasp$ns$ri la intre!ari folosind !a'ele
de date ialog si 7e-is, C@8:/$ri.
)ntranet$l este de asemenea sarcina ec*ipei, incl$'and crearea contin$t$l$i paginii,
navigarea si p$!licitatea. 9$toarele identifica rol$l campaniei de marketing in progres$l
reali'at ca re'$ltat al orientarii spre utili$atori considerati parteneri in informare iar
chintesenta intregii articulari este marketingul non-stop. Ca e-empl$ de str$ct$ra
!i!lioteconomica c$ reali'ari e-celente in acest sens mai p$ncte' din elementele si principiile
de marketing fr$ctificate de ei"
3 Crearea imaginii 6marcii<4prim$l pas a fost sa adrese'e $n sing$r element, com$n,
care sa apara pe fiecare piesa p$!licitara 6!ros$ri, pliante, cado$ri etc.<" numele
bibliotecii - 8)C 68eso$rce [ )nformation Center<
3 8eali'area $n$i periodic cu aparitie saptamanala in scop$l pop$lari'arii reg$late a
!a'elor de date si serviciilor oferite, c$ modalitati de $tili'are gen !roEser, email,
searc* engines, liste de noi titl$ri de referinte, descrieri de site@$ri Ee! interesante,
citare de res$rse electronice. 1trad$ind$@se sa fie l$ati in serios, in paginile acestei
reviste a$ adoptat $n ton de afaceri, oferind informatii $tile, clare, intr@$n lim!a5 si
o pre'entare cat mai adecvate acest$i scop 6c$ !$lete, p$ncte si n$ c$ paragrafe
l$ngi< si c*iar c$ o mascota.
3 +rincipi$l efort mininN impact mare. 7$ a$ e-cl$s in acest scop l$cr$ri, aparent
simple, c$m ar fi pre'entarea mai plac$ta a )7F897EF@$l$i, $mor$l, rela-area.
3 +$ne adresa Ee! si n$mar$l de telefon peste tot.
3 +re'intat@te la intrare, disc$ta c$ toti $tili'atorii si ofera cado$ri p$!licitare.
3 /arketing$l n$ se sfarseste niciodata. +rim$l pas este sa reali'e'i ca n$ ai nevoie
de $n !$get mare pentr$ a face p$!licitate !i!liotecii.
Produse de bibliotec@
Definire. Caracteristici
+rod$s$l repre'int\ $n set de atri!$te oferite de cel care &l reali'ea'\ c$ scop$l
satisfacerii nevoilor i dorinelor $n$i $tili'ator. +rod$sele de !i!liotec\ s$nt &n general
prod$se doc$mentare, l$cr\ri sa$ materiale reali'ate de diverse servicii ale !i!liotecilor.
9cestea pres$p$n contact$l dintre !i!liotecar 6specialist$l &n informare i doc$mentare< i
$tili'ator &ntr@o manier\ direct\ i ne$tr\.
Caracteristicile prod$selor doc$mentare s$nt"
+ a$ o form\ fi'ic\, s$nt materiale, tangi!ile, fie c\ este vor!a de prod$se
doc$mentare finite 6!$letin$l !i!liografic, !i!liografiile la cerere<, fie c\ este
vor!a de prod$se doc$mentare semifinite 6!a'e de date<4
+ cons$m$l prod$selor are loc, de reg$l\, d$p\ prod$cerea acest$ia4
+ calitatea prod$selor este mai $or de eval$at dec>t cea a serviciilor4
+ interaci$nea !i!liotecar@$tili'ator n$ este determinant\ pentr$ mod$l &n care
$tili'ator$l aprecia'\ calitatea prod$s$l$i cons$mat4
+ prod$sele generea'\ i &ntrein serviciile 6&mpr$m$t, cons$ltare, mesagerie,
trad$cere etc.<.
Produse reali$ate de ser"iciile de informare
<" ?ucrMri i materiale bibliografice multiplicate mecanic 6rotaprint, -ero-,
imprimant\<, adesea &ntr@o form\ nedefinit\ 6pentr$ $' intern<"
a< liste de l$cr\ri pre'entate &ntr@o an$mit\ e-po'iie" indici de opere separate ale $n$i
a$tor, liste de recomandare !i!liografic\ pe diferite teme4
!< l$cr\ri !i!liografice a$-iliare tip\rite. /ai importante s$nt $rm\toarele"
+ fiele descriptive, tip\rite de Hi!lioteca 7aional\ care se atri!$ie pe !a'\ de
a!onament t$t$ror !i!liotecilor, contri!$ind astfel la asig$rarea $nit\ii i
$niformit\ii descrierilor i clasific\rii4
+ !i!liografii tematice, pe s$!iecte sa$ pe a$tori ela!orate de serviciile
!i!liografice ale marilor !i!lioteci, c$ prile5$l $nor anivers\ri, evenimente sa$
la cererea $nor categorii de $tili'atori pentr$ #$'$l internR4
+ !$letine de informare !i!liografic\ 6Hi!lioteca 7aional\ editea'\ ;uletinul de
-nformare n ;ibliologie<4
+ anivers\ri c$lt$rale" !i!liografii dedicate marilor anivers\ri ale $nei an$mite
personalit\i recomandate de Gnesco 6editate de Hi!lioteca 7aional\<4
+ cataloage de ac*i'iii 6c\ri i periodice< din prod$cia editorial\ str\in\, editate
de Hi!lioteca 7aional\, Hi!lioteca Central\ Gniversitar\ H$c$reti, Hi!lioteca
9cademiei 8om>ne4
+ doc$ment\rile editate de instit$te speciali'ate ca )7) @ )nstit$t$l 7aional de
)nformare i oc$mentare4
+ p$!licaiile sa$ l$cr\rile informative ela!orate de !i!lioteci c$ privire la
creterea coleciilor &ntr@o an$mit\ perioad\ 6g*id$ri, caiete selective, liste de
c\ri noi, fiiere etc.<.
2< ?ucrMri bibliografice tipMrite
a< p$!licaii ale Hi!liotecii 7aionale"
+ Hi!liografia 7aional\ C$rent\ c$ seriile" C\ri. 9l!$me. M\ri4 +$!licaii
seriale4 +$!licaii oficiale4 Fe'e de doctorat4 7ote m$'icale. isc$ri. Casete.
+ Catalog$l c\rilor str\ine intrate &n !i!liotecile din 8om>nia.
+ 8epertori$l c\rilor str\ine intrate &n !i!liotecile din 8om>nia.
+ 9H1) @ 9!stracte &n !i!liologie i tiina inform\rii.
+ Hi!lioteconomie. C$legere de trad$ceri prel$crate.
+ 8evista Hi!liotecii 7aionale.
+ 9nivers\ri c$lt$rale.
+ C$lt$ra &n l$me.
+ C$lt$ra &n 8om>nia.
+ +ro!leme de patologia c\rii.
!< !i!liografii propri$@'ise. D$cr\ri mari de informare !i!liografic\, dedicate $n$i
a$tor, pe teme tiinifice 6e-." #Hi!liografia istoric\ i literar\ a l$i 7. )orga 1(?0@1?34R, de
Har!$ F*eodoresc$<.
c< repertoriile !i!liografice. D$cr\ri !i!liografice analitice &n care se fac preci'\ri c$
privire la istoria te-t$l$i, a c\rii 6e-." #8epertori$l man$scriselor de cronici interne, secolele
]O@]O))), privind istoria 8om>nieiR<.
d< indici !i!liografici i indici de reviste. D$cr\ri !i!liografice referitoare la $n a$tor
sa$ tem\ 6e-." #:perele l$i /. 1adovean$R<, indici de materii, de a$tori, indici generali de
n$me proprii, de c$vinte.
e< monografiile !i!liografice. 1t$dii as$pra $n$i a$tor, reviste sa$ tem\ &n care domin\
aspect$l !i!liografic 6e-." #Hi!liografia poe'iei noastre pop$lareR, de C.F. 7ic$lesc$<.
3< :ataloage de c\ri i periodice, de li!r\rii, de edit$ri i de anticariate.
4< -nstrumente de lucru au$iliare informMrii"
+ lista !i!liografic\ 6cea mai elementar\ l$crare !i!liografic\<4
+ revistele sa$ !$letinele de !i!liografie i doc$mentare, pe specialit\i sa$
generale4
+ r$!ricile de critic\ sa$ !i!liografice ale revistelor de specialitate4
+ reviste ne!i!liografice, de c$lt$r\ general\ sa$ de specialitate4
+ !i!liografiile asc$nse la sf>rit$l capitolelor sa$ la sf>rit$l c\rii4
+ indicii de n$me i localit\i4
+ g*id$rile de !i!liotec\, m$'ee, case memoriale4
+ almana*$rile, an$arele, calendarele.
#er"icii de bibliotec@
Hi!lioteca tre!$ie s\ fie interesat\ 6prin intermedi$l compartiment$l$i de marketing al
prod$selor i serviciilor< permanent de redefinirea sarcinilor i o!iectivelor !i!liotecar$l$i,
astfel &nc>t acesta s\ se afle #&n servici$l $tili'ator$l$iR, contact$l !i!liotecar@client av>nd o
importan\ strategic\ &n asig$rarea calit\ii prod$selor i serviciilor.
Hi!lioteca tradiional\ ofer\ $n n$m\r mare de s$port$ri i servicii &n sperana c\
acestea vor fi solicitate i folosite. An medi$l !i!liotecar act$al, infl$enat de o m$ltit$dine de
factori restrictivi, !i!liotecile ar tre!$i s\@i reoriente'e politica de oferte spre acele prod$se i
servicii care s$nt &ntr@adev\r dorite de p$!lic$l $tili'ator. :fertele &nvec*ite ar tre!$i oprite,
f\r\ a ine cont c*iar de o!ligaiile !i!liotecii i de tradiie.
8eg>ndirea sarcinilor f$ndamentale va d$ce la restr$ct$rarea fond$l$i, eliminarea
doc$mentelor nesolicitate, ren$narea la $nele a!onamente la p$!licaii periodice i seriale
prea costisitoare, ac*i'iia de noi titl$ri din domenii de act$alitate etc.
1erviciile de !i!liotec\ se &mpart &n servicii de intrare, servicii de ieire 6care a$
contact c$ $tili'ator$l< i servicii com$ne t$t$ror tip$rilor de organi'aii 6financiar, personal
etc.<. Ceea ce ne interesea'\ pe noi s$nt serviciile de ieire.
1. 6actorii care influenea$@ ser"iciile de bibliotec@
Publicul
9cces$l, drept$l de a fi &nscris i a$tori'aia de $tili'are a serviciilor s$nt reglementate
de fiecare str$ct$r\ &n parte.
:rientarea i diferenierea serviciilor se vor face &n f$ncie de categoriile de $tili'atori,
de profil$l acestora i de politica general\ fa\ de $tili'atori. Hi!lioteca are o!ligaia de a
diri5a i reorienta p$!lic$l care n$ are acces la serviciile i prod$sele sale c\tre alte str$ct$ri
care ar p$tea oferi aceste servicii.
!esursele umane
:rgani'area serviciilor va fi precedat\ de st$di$l personal$l$i !i!liotecii, a
speciali'\rii, competenei, mo!ilit\ii i adapta!ilit\ii acest$ia, de st$di$l calit\ii acest$ia.
!esursele materiale i financiare
Hi!lioteca este o!ligat\ s\ eval$e'e, difereniat, cost$rile fiec\r$i servici$ prestat
pentr$ $tili'atori, cost$rile $n$i no$ servici$, s\ sta!ileasc\ ce servicii s$nt oferite grat$it
$tili'atorilor 6iNsa$ $nei categorii a acestora< i ce servicii tre!$ie pl\tite.
ei cost$rile serviciilor s$nt gre$ de eval$at, ele tre!$ie s\ incl$d\ cost$ri legate de
preg\tirea i lansarea servici$l$i, cost$ri de materiale i ec*ipamente, cost$ri de personal i
cost$ri legate de prod$cerea efectiv\ a servici$l$i.
Hi!lioteca tre!$ie s\ de'volte &n r>nd$l $tili'atorilor contiina c\, dei $nele servicii
s$nt oferite grat$it, la $n moment dat, cineva tre!$ie s\ le pl\teasc\, i acest cineva este &ns\i
!i!lioteca.
:rgani'area serviciilor tre!$ie s\ in\ seama de aspectele economice, de e-istena
res$rselor materiale i financiare pentr$ prod$cerea i dif$'area acestora, de cost$rile
serviciilor i, event$al, de modalit\ile de rec$perare a acestora.
Tama de servicii ar tre!$i s\ r\sp$nd\ $rm\toarelor do$\ o!iective" nivel$l de
a!sor!ie al pieei i vol$m$l nevoilor de informare, respectiv ec*ili!r$l dintre prod$cerea
serviciilor i prod$selor i renta!ilitatea acestora.
Hi!lioteca are posi!ilitatea de a opta pentr$"
+ o gam\ larg\ de servicii care acoper\ $n n$m\r mare de segmente de pia\. ar
e-pansi$nea de servicii i prod$se dispersea'\ efort$rile i cond$ce la creterea
cost$rilor de prod$cere i organi'are4
+ o gam\ restr>ns\ de servicii, care pre'int\ avanta5$l $nei mai !$ne c$noateri a
segment$l$i de pia\, oferind o mar5\ mai mare de e-ploatare.
2. >ferta i cererea de ser"icii
:aportul cerere-ofert@
An definirea pieei !i!liotecii tre!$ie pornit de la maniera specific\ &n care apar i se
confr$nt\ cele do$\ lat$ri corelative ale sale, oferta i cererea de servicii
2.1 >ferta de ser"icii
:ferta de servicii e-prim\ #prod$ciaR de servicii &n cadr$l pieei. 7at$ra i
caracteristicile acestora &i p$n, &n mod firesc, amprenta as$pra ofertei, determin>nd$@i
conin$t$l, tr\s\t$rile i $n mod de corelare c$ cererea.
An cadr$l ofertei se &mpletesc, totodat\, o serie de elemente din care $nele confer\ $n
grad &nalt de rigiditate, iar altele o an$mit\ fle-i!ilitate. T\sirea ec*ili!r$l$i &ntre cele do$\
gr$pe de elemente face posi!il\ reali'area &n !$ne condiii a adapta!ilit\ii ofertei la cerere.
An principi$, oferta de servicii are $n caracter omogen, prestaiile sale fiind constit$ite
dintr@o serie de servicii care, dei prestate separat, se afl\ &n relaie de interdependen\.
: !i!liotec\, o mediatec\, $n centr$ de doc$mentare ofer\ m$lte servicii care pot fi
paralele sa$ complementare. ar aceste str$ct$ri, ca toate &ntreprinderile, se organi'ea'\ mai
&nt>i &n 5$r$l $nei f$ncii sa$ $n$i servici$ de !a'\. +rin tradiie, servici$l de !a'\ al
!i!liotecii este &mpr$m$t$l de doc$mente.
9n$mite !i!lioteci a$ ca misi$ne principal\ conservarea doc$mentelor &nainte de
dif$'area lor. :ricare ar fi servici$l de !a'\, &mpr$m$t$l$i de p$!licaii i se pot ad\$ga s\lile
de lect$r\, e-po'iiile, f$rni'area de referine, acces$l la !a'e de date.
+rin ac*i'iionarea diferitelor s$port$ri de stocare a datelor" disc$ri, videocasete,
disc*ete, C@8om@$ri, !a'e de date, !i!lioteca devine o mediatec\. An afara p$!lic$l$i
o!in$it al !i!liotecii se desc*id astfel porile i $tili'atorilor care vor s\ e-trag\ c>t mai
repede informaiile din doc$mentele dificile ca acces. 9ceste servicii n$ s$nt considerate
complementare primelor, ele desc*i'>nd o gam\ de servicii difereniate.
: ofert\ este larg\ dac\ ea c$prinde $n n$m\r mare de servicii de !a'\, adic\ $n
n$m\r mare de servicii a$tonome, av>nd o!iective diferite, s$scepti!ile de atragerea $nei
clientele proprii. =iecare servici$ de !a'\ constit$ie $n mod de acces pentr$ $n client. C$ c>t
oferta este mai larg\, c$ at>t mai m$lt client$l &i poate satisface $n n$m\r ridicat de nevoi.
: ofert\ este prof$nd\ dac\ ea prop$ne o mare varietate de mi5loace pentr$ a satisface
o nevoie e-primat\, !og\ia alegerii oferite de !i!liotec\ pentr$ a atinge $n re'$ltat identificat
c$ claritate.
+entr$ a &ntreprinde o anali'\ a activit\ii $nei !i!lioteci, se poate remarca mai &nt>i c\
servici$l prop$s este $n servici$ de transfer de informaii.
1e disting astfel patr$ etape sa$ f$ncii ale serviciilor de !i!liotec\"
+ o f$ncie de orientare, de locali'are, de reperare 6!i!liografie, adres\<4
+ o f$ncie de cons$ltare, de vi'$ali'are 6te-t integral<4
+ o f$ncie de e-tragere 6date faptice<4
+ o f$ncie de manip$lare, de e-ploatare, de inserare 6integrarea pe post$l de l$cr$,
com$nicarea c$ alte calc$latoare<.
9ceste f$ncii pot fi aplicate m$ltor servicii prop$se de !i!lioteci, de e-empl$"
+ orientare @ c$legere, semnalare, locali'are" c$m va g\si $tili'ator$l servici$l doritP
+ cons$ltare @ cataloage, acces direct, sfat$ri, e-po'iii" c$m va alege $tili'ator$l
servici$l doritP
+ e-tragere @ &mpr$m$t, cons$ltare, fotocopie" c$m se va apropia $tili'ator$l de
doc$mentP
+ e-ploatare @ lect$ra &n sal\" c$m va folosi $tili'ator$l doc$ment$lP
An f$ncie de !i!liotec\, fiecare dintre aceste etape poate fi organi'at\ &ntr@o manier\
diferit\4 $nele pot lipsi. Gtili'ator$l poate s\ri o etap\ dac\ dorete. Ans\ e-ist\ criterii pentr$ a
clasa prof$n'imea ofertei $n$i servici$ de informare.
9poi, o!servarea !i!liotecilor arat\ c\ principalele servicii s$nt adesea organi'ate &n
5$r$l fond$rilor a$tonome, speciali'ate &n f$ncie de s$port, disciplin\ sa$ nivel. 9stfel,
diversitatea ofertei este &n general constr$it\ &n 5$r$l paletei de fond$ri disponi!ile.
:ferta !i!liotecilor tradiionale are loc &n spai$l fi'ic al !i!liotecii. Gtili'ator$l vine la
!i!liotec\, &i form$lea'\ doleanele, acestea i se &ndeplinesc 6$neori, desig$r c\ n$< i pleac\.
: !i!liotec\ modern\ tre!$ie s\ in\ seama de posi!ilit\ile de informati'are &n acord
c$ organi'area m$ncii i interesele $tili'ator$l$i at$nci c>nd aceasta &i planific\ i distri!$ie
oferta.
+rofil$l serviciilor de !i!liotec\ tre!$ie !ine proiectat astfel &nc>t s\ serveasc\
$tili'atorii, s\ disp$n\ de o &nc\pere adecvat\ de primire i de orientare, de $n !iro$ de
&nregistrare i de restit$ire a doc$mentelor, de $n !iro$ de informaii, de spai$ pentr$
e-po'iii, de s\li de lect$r\ c$ acces direct sa$ indirect, de instalaii sanitare.
Este necesar\ aplicarea $nor standarde de servicii pentr$ $tili'atori, cantitative ca
nat$r\ i care s\ se refere la serviciile f$rni'ate de !i!liotec\. 1tandardele tre!$ie s\ se !a'e'e
pe o!iectivele !i!liotecii i pe res$rsele disponi!ile ale acesteia. 1tandardele serviciilor
tre!$ie s\ fie solicitante, dar i reali'a!ile.
8eceptivitatea fa\ de necesit\ile i doleanele p$!lic$l$i, f$rni'area materialelor i
atmosfera adecvat\ repre'int\ ast\'i s$cces$l !i!liotecilor.
: !i!liotec\ ce desf\oar\ activit\i de informare tre!$ie s\ considere $tili'ator$l $n
partener indispensa!il, $n agent de dif$'are i de com$nicare a informaiilor, $n prod$c\tor de
informaii, $n agent al stim$l\rii, adapt\rii i sc*im!\rii activit\ii i f$nciilor lor, al
amelior\rii calit\ii serviciilor i prod$selor lansate pe piaa inform\rii.
2.2. Cererea de ser"icii
1cop$l f$ndamental al oric\rei !i!lioteci este satisfacerea cerinelor informaionale i
de doc$mentare ale $tili'atorilor. +entr$ reali'area acest$i o!iectiv !i!liotecar$l are datoria de
a identifica aceste cereri &ntr@$n timp c>t mai sc$rt, de a face ca serviciile s\ fie disponi!ile
&ntr@$n loc potrivit, &ntr@$n medi$ adecvat care s\ &l &nc$ra5e'e pe $tili'ator s\ apele'e la
!i!liotec\.
+entr$ a #descoperiR $tili'ator$l i pentr$ a@i c$noate cerinele de lect$r\, este
necesar\ o anali'\ a com$nit\ii. 9nali'a c$prinde e-aminarea $tili'atorilor prin intermedi$l
$nor sonda5e, intervi$ri, &n scop$l determin\rii cererilor acestora. Com$nitatea n$ se refer\
doar la $tili'atorii activi, ci la orice mem!r$ al acesteia.
E-ist\ do$\ legi care sta$ la !a'a $n$i astfel de proces"
1< C$ c>t dimensionarea com$nit\ii de $tili'atori crete, grad$l de divergen\ &n
cererile sa$ nevoile $tili'atorilor crete4
2< C$ c>t grad$l divergenei &n nevoile $tili'atorilor crete, nevoia de cooperare &ntre
acetia i !i!liotec\ crete.
: !i!liotec\ n$ va fi niciodat\ capa!il\ s\ satisfac\ &n totalitate cererile $tili'atorilor,
nici c*iar ale $nei sing$re clase de $tili'atori din com$nitatea sa.
1e pres$p$ne c\ !i!liotecile atrag $tili'atorii n$ n$mai prin !og\ia i prin varietatea
p$!licaiilor pe care le dein, ci i prin alte aspecte po'itive.
intre aceste aspecte menion\m atmosfera elevat\ din !i!liotec\, aci$nile c$lt$rale
organi'ate &n spai$l !i!liotecii, comportament$l !i!liotecarilor, organi'area coleciilor sa$
alte aspecte, c$m ar fi" f$ncionalitatea instit$iei, amplasarea ei, program$l de f$ncionare
etc.
de cereri se manifest\ &n an$mite perioade ale 'ilei, s\pt\m>nii sa$ an$l$i, ceea ce face
ca cererea s\ pre'inte o an$mit\ varia!il\ &n timp, care difer\ de la o categorie de servicii la
alta.
2.%. :aportul ofert@-cerere
Caracter$l varia!il al cererii i nivel$l relativ constant al $nor elemente din str$ct$ra
ofertei 6rigiditate< p$n aceste do$\ lat$ri corelative ale pieei &n sit$aii diferite $na fa\ de
cealalt\, &n dec$rs$l an$mitor perioade de timp.
1it$aiile posi!ile s$nt"
+ oferta este mai mare dec>t cererea, sit$aie &n care grad$l de $tili'are a capacit\ii
de servire este red$s 6ofert\ f\r\ cerere<4
+ oferta este egal\ c$ cererea, sit$aie de ec*ili!r$ din cadr$l pieei serviciilor4
+ oferta este mai mic\ dec>t cererea 6capacitatea de servire este dep\it\ de cererea
e-primat\<.
/arketing$l are sarcina de a g\si ec*ili!r$l optim &ntre cerere i ofert\.
%.6orme i modalit@i de difu$are
oc$mentele primare i sec$ndare i serviciile de !i!liotec\ pot fi dif$'ate prin
$rm\toarele forme"
3 :onsultarea, &n spaiile special amena5ate ale !i!liotecii, a doc$mentelor
primare, fie &n regim controlat, &n regim semicontrolat sa$ &n regim de li!er acces.
3 Nmprumutul asig$rat, de reg$l\, de $n servici$ speciali'at. Hi!lioteca
&mpr$m$t\ la domicili$l $tili'atorilor, pe o perioad\ de timp determinat\, $n an$mit n$m\r de
doc$mente, aflate &n coleciile proprii.
3 Nmprumutul interbibliotecar. oc$mente provenind din alte !i!lioteci din ar\
sa$ din str\in\tate s$nt p$se la dispo'iia $tili'atorilor pentr$ a fi cons$ltate.
3 =evista sau Odosarul de presM& reali'ea'\ o informare rapid\ i economic\ a
act$alit\ilor &n f$ncie de 'ona de interes a $tili'atorilor, s$! forma $nor semnal\ri, re'$mate,
e-pedierii $nor e-trase.
3 )chiziia, furnizarea de documente originale. 1tr$ct$ra f$rni'ea'\ $tili'atorilor
fotocopii, microformate, microfie, p$!licaii electronice, coleciile ei r\m>n>nd tot timp$l
integre i comple-e. Este $n mod de dif$'are a doc$mentelor care pres$p$ne &ns\ cost$ri
ridicate.
3 #raducerea este, de reg$l\, asig$rat\ de servicii speciali'ate. 1tr$ct$ra
efect$ea'\, &n f$ncie de interes$l $n$i gr$p de $tili'atori i de lim!a $tili'at\ de acetia,
trad$ceri ale $nor te-te p$!licate, de cele mai m$lte ori, &n reviste i &n lim!i de mic\
circ$laie.
3 +ervicii oferite prin consultarea bazelor de date stocate &n sistem$l propri$ al
!i!liotecii 6acces$l on@line al p$!lic$l$i la !a'ele de date f$ll@te-t, acces$l la res$rsele
informaionale pe s$port C@8:/<.
3 +ervicii oferite pe baza accesului n reelele de informare automatizate
6acces$l on@line la !a'a de date oferite de alte sisteme, acces$l la serviciile oferite de reele
informaionale @ )nternet<.
if$'area doc$mentelor sec$ndare se reali'ea'\ &n forme e-trem de diverse, &n f$ncie
de conin$t$l acestora, de mod$l de pre'entare, de periodicitate i de o!iectivele $rm\rite.
/odalit\ile de dif$'are s$nt"
3 +erviciul de orientare care semnalea'\ $tili'atorilor n$ n$mai doc$mentele i
informaiile de care a$ nevoie, ci i s$rsele de informare 6p$!licaii sec$ndare, !i!lioteci,
organisme profesionale< i loc$l &n care acestea f$ncionea'\ i pot fi g\site.
3 +erviciul de informare curentM, care ine $tili'atorii la c$rent c$ informaiile
recent primite sa$ reperate de !i!liotec\, pe care le act$ali'ea'\ c$ o an$mit\ periodicitate.
3 ?istele de achiziii, care s$nt prod$se c$ caracter periodic pe care !i!lioteca le
efect$ea'\ pe m\s$ra ac*i'iion\rii $nor noi doc$mente.
3 ;uletinele de semnalare, fascicole c$ caracter periodic, de reg$l\ s$! form\
fotocopiat\, care reprod$c s$mar$l noilor periodice ac*i'iionate, pe m\s$ra intr\rii acestor
doc$mente &n coleciile !i!liotecii.
3 ;uletinele bibliografice, c$ caracter periodic, care semnalea'\ $tili'atorilor
&ntr@o manier\ analitic\, sintetic\ sa$ inde-at\ conin$t$l $nor doc$mente.
3 -nde$urile sau listele de termeni, str$ct$rate alfa!etic sa$ d$p\ alte criterii
6c$vinte, concepte, form$le, n$m\r< care descri$ conin$t$l doc$mentelor c$ menionarea
fiec\rei referine !i!liografice.
3 +ervicii oferite prin consultarea bazelor de date stocate &n sistem$l propri$ al
!i!liotecii 6acces$l on@line al p$!lic$l$i la cataloagele electronice :+9C<.
A. Constr*ngeri i obstacole /n difu$area ser"iciilor i produselor
a< :onstrngeri datorate diversitMii nevoilor de informare ale utilizatorilor sau
preferinelor pentru anumite moduri de comunicare a informaiilor, ambiguitMii e$igenelor
i criteriilor de satisfacie, necunoaterii de cMtre acetia a activitMii de informare i
posibilitMilor reale ale bibliotecii.
!< :onstrngeri de naturM financiarM, care limitea'\ satisfacerea nevoilor de
informare ale $tili'atorilor, !i!lioteca fiind o!ligat\ s\ ofere servicii i prod$se standard,
nepersonali'ate, mai p$in ela!orate i rafinate din p$nct$l de vedere al trat\rii i pre'ent\rii
informaiilor, servicii i prod$se grat$ite, contra cost sa$ c$ acces limitat.
c< :onstrngeri de naturM instituionalM, care s$nt legate de stat$t$l !i!liotecii, de
po'iia oc$pat\ de aceasta &n cadr$l ierar*iei instit$ionale i s$! raport teritorial, geografic,
de secret$l an$mitor s$rse.
d< :onstrngeri de naturM tehnicM, c$m ar fi decala5$l &ntre ac*i'iia i tratarea
informaiei, a!sena ec*ipamentelor iNsa$ a personal$l$i, nec$noaterea $nor forme 6de< i
modalit\i de dif$'are a informaiilor, care limitea'\ cantitatea i calitatea serviciilor i
prod$selor.
e< :onstrngeri legate de unele lacune de gestiune c$m ar fi lipsa de contact sa$
ineficient$l contact dintre !i!liotec\ i $tili'ator, a!sena $nei activit\i de promovare a
serviciilor i prod$selor, privilegierea activit\ii de tratare a informaiei &n raport c$ dif$'area
acesteia, concentrarea ateniei as$pra serviciilor i prod$selor #tradiionaleR care pot fi
anacronice, nec$noaterea nevoilor reale ale $tili'atorilor.
f< : gesti$ne dinamic\ i inteligent\ poate s\ controle'e i s\ elimine sa$ s\ red$c\
aceste constrngeri i dificultMi de difuzare a serviciilor i prod$selor sa$ s\ red$c\ perioada
de timp &n care operea'\ aceste constr>ngeri i dific$lt\i.
B.&ipuri de ser"icii
B.1. :elaiile cu publicul
Hi!liotecile alc\t$iesc, organi'ea'\, conserv\ i valorific\ fond$l de c\ri, periodice i
alte doc$mente grafice i a$dio@vi'$ale, rom>neti i str\ine, &n f$ncie de cerinele de
informare, lect$r\ i st$di$ ale !eneficiarilor.
+entr$ satisfacerea cerinelor de lect$r\ ale cet\enilor, pentr$ apropierea
doc$mentelor de loc$l de m$nc\ sa$ reedin\ al acestora, !i!liotecile &i organi'ea'\ secii,
filiale, p$ncte de &mpr$m$t.
8elaiile dintre !i!liotec\ i $tili'ator se sta!ilesc pe !a'a =egulamentului de
organizare i funcionare a bibliotecii. +entr$ a fi c$nosc$t de $tili'ator, 8eg$lament$l se
afiea'\ la loc vi'i!il iar $tili'ator$l ia c$notin\ de el c$ oca'ia &nscrierii la !i!liotec\.
9ctivitatea de relaii c$ p$!lic$l implic\ nscrierea cititorilor. +entr$ a !eneficia de
serviciile !i!liotecii, $tili'ator$l, d$p\ ce a l$at c$notin\ de 8eg$lament, completea'\ i
semnea'\ Fia contract de mprumut conform datelor din H$letin$l de identitate, legitimaia
de servici$, carnet$l de elev, st$dent sa$ talon$l de pensie. Hi!liotecar$l confr$nt\ datele
&nscrise de c\tre $tili'ator c$ actele menionate mai s$s i eli!erea'\ @ermisul de intrare.
Clienii !i!liotecilor s$nt diferii de la $n tip de !i!liotec\ la alt$l. e e-empl$
coleciile !i!liotecilor instit$iilor de &nv\\m>nt s$perior de stat i cele ale filialelor
!i!liotecilor centrale $niversitare s$nt accesi!ile st$denilor, cadrelor didactice, cercet\torilor
i altor categorii de personal din instit$ia de &nv\\m>nt s$perior respectiv\.
+entr$ alte categorii de $tili'atori dec>t cele menionate, !i!liotecile centrale
$niversitare i !i!liotecile instit$iilor de &nv\\m>nt s$perior pot percepe ta-e &n condiiile
prev\'$te de lege.
B.2. Cmprumutul de publicaii
Ampr$m$t$l constit$ie activitatea de predare, pe !a'a $nor doc$mente, a p$!licaiilor
&n vederea cons$lt\rii acestora &n afara !i!liotecii 6c$ an$mite e-cepii<.
Ampr$m$t$l p$!licaiilor poate fi individ$al sa$ inter!i!liotecar 6intern i
internaional<. 9cesta se poate desf\$ra &n sistem tradiional 6man$al< sa$ a$tomati'at.
Cmprumutul de publicaii /n sistem tradiional
An sistemele man$ale doc$mentele s$nt ec*ipate c$ an$mite accesorii 6fie<. 9stfel pe
coperta )) a c\rilor destinate &mpr$m$t$l$i de p$!licaii la domicili$ se ataea'\ Fia pentru
termenele de restituire. 9ceasta va fi lipit\, servind ca !$'$nar &n care se p\strea'\ Fia cMrii
pe perioada &n care se afl\ &n !i!liotec\.
$p\ &nregistrarea &mpr$m$t$l$i &n Fia cMrii, !i!liotecar$l trece pe Fia pentru
termenele de restituire n$m\r$l permis$l$i $tili'ator$l$i i data la care e-pir\ &mpr$m$t$l.
Fermen$l de &mpr$m$t poate varia de la do$\ s\pt\m>ni la o l$n\.
@relungirea termen$l$i de &mpr$m$t c$ &nc\ 1. 'ile se face n$mai c$ avi'$l
!i!liotecar$l$i, care menionea'\ pe Fia de contract prel$ngirea termen$l$i.
=ezervarea doc$mentelor &n vederea &mpr$m$t$l$i. ac\ p$!licaiile cer$te de
$tili'ator s$nt &mpr$m$tate, acesta poate solicita !i!liotecar$l$i @ re'ervarea acestora.
+entr$ aceasta $tili'ator$l e-pedia'\ &ntr@$n plic pe adresa !i!liotecii o carte potal\
av>nd scris\ adresa la care domicilia'\, iar pe partea destinat\ corespondenei completea'\
a$tor$l i titl$l c\rii ce $rmea'\ a@i fi re'ervat\.
Da revenirea p$!licaiei solicitate &n !i!liotec\, !i!liotecar$l e-pedia'\ $tili'ator$l$i
solicitant cartea potal\ completat\ de acesta &n preala!il.
=ecuperarea p$!licaiilor nerestit$ite la timp. +lic$rile cititorilor care n$ a$ restit$it
doc$mentele la data e-pir\rii termen$l$i de &mpr$m$t se separ\ de celelalte, ae'>nd$@se &ntr@
$n fiier pe care se specific\ #8estanieriR i se mai ateapt\ 'ece 'ile.
ac\ nici d$p\ 'ece 'ile n$ se restit$ie p$!licaiile, se va completa form$lar$l
Nntiinare de restituire pe care se specific\ data la care tre!$ie restit$ite p$!licaiile i titl$rile
lor. Antiinarea se e-pedia'\ prin pot\, recomandat la domicili$l $tili'ator$l$i restanier.
ac\ &n $rma acestor demers$ri $tili'ator$l restit$ie p$!licaiile &mpr$m$tate, acesta
va s$porta n$mai c*elt$ielile pentr$ coresponden\. ac\ p$!licaiile restit$ite pre'int\ $'$r\
avansat\ datorat\ $tili'ator$l$i, acesta este o!ligat s\ le &nloc$iasc\ c$ $n e-emplar identic
sa$ s\ pl\teasc\ valoarea lor.
Hi!liotecar$l care n$ &ntreprinde toate aceste m\s$ri necesare pentr$ rec$perarea
p$!licaiilor nerestit$ite de c\tre $tili'ator la termen i n$ &ntocmete actele necesare &n acest
sens este $nic r\sp$n'\tor din p$nct de vedere financiar pentr$ aceste p$!licaii.
7$ se &mpr$m$t\ pentr$ lect$ra la domicili$ l$cr\ri ce fac parte din patrimoni$l
c$lt$ral naional, carte rar\ i !i!liofil\, al!$me, atlase, dicionare i alte l$cr\ri de referin\4
de asemenea, n$ se &mpr$m$t\ la domicili$ p$!licaii periodice i seriale.
Cmprumutul de publicaii /n sistem automati$at
Gn sistem a$tomati'at integrat de !i!liotec\ este $n sistem care disp$ne de o !a'\ de
date central\, gestionat\ de $n softEare adecvat.
+rin intermedi$l acest$ia se asig$r\ toate f$nciile specifice de !i!liotec\" ac*i'iia
doc$mentelor i informaiilor, prel$crarea doc$mentelor i servirea informaional\ a
!eneficiarilor ce implic\"
+ &mpr$m$t$l doc$mentelor c\tre p$!lic,
+ &mpr$m$t$l inter!i!liotecar naional i internaional,
+ sc*im!$l internaional de doc$mente,
+ transfer$l de informaii c\tre alte sisteme,
+ acces$l p$!lic$l$i la !a'a de date,
+ ela!orarea de p$!licaii de informare la cerere sa$ presta!ilite,
+ control$l serialelor.
Ampr$m$t$l de doc$mente c\tre p$!lic se reali'ea'\ &n sistemele de !i!liotec\
a$tomati'ate prin s$!sisteme speciali'ate n$mite &n literat$ra de specialitate mod$le de
circ$laie 6circ$laia doc$mentelor<.
/od$l$l de &mpr$m$t operea'\ c$ do$\ categorii de informaii"
3 informaii !i!liografice as$pra doc$mentelor ce fac o!iect$l fond$rilor disponi!ile
pentr$ &mpr$m$t4
3 informaii as$pra $tili'atorilor !i!liotecii care a$ drept$l s\ &mpr$m$te doc$mente4
fiecare $tili'ator este &nregistrat &n sistem$l !i!liotecii i primete $n permis ce
conine cod$l de identificare propri$.
Deg\t$rile &ntre &nregistr\rile coresp$n'\toare doc$mentelor pentr$ &mpr$m$t i cele
pentr$ $tili'atori se reali'ea'\ fie prin cod$ri, fie prin $tili'area !arcod$l$i. Cod$rile
repre'entate de !arcod$ri s$nt introd$se &n sistem prin citire c$ $n cititor optic 6cititor de
!arcod< ataat la $n calc$lator destinat f$nciei de &mpr$m$t.
Nnregistrarea utilizatorilor. +entr$ fiecare $tili'ator se creea'\ o &nregistrare &n care se
menionea'\ datele pre'entate mai s$s i i se eli!erea'\ $n permis care are ataat $n !arcod,
ce identific\ $nic i neam!ig$$ $n cititor.
Nmprumutul documentelor. Hi!liotecar$l selectea'\ &nregistrarea coresp$n'\toare
domeni$l$i solicitat, apoi se introd$ce &n &nregistrare cod$l $tili'ator$l$i 6conform
!arcod$l$i< i perioada permis\ pentr$ p\strarea doc$ment$l$i 6leg\t$ra &ntre cod$l
$tili'ator$l$i i cod$l doc$ment$l$i este asig$rat\ de !arcod<.
@relungirea mprumutului. 1e reali'ea'\ prin selectarea din !a'a de date a &nregistr\rii
pentr$ doc$ment i a celei pentr$ $tili'ator4 &n &nregistrarea pentr$ &mpr$m$t se tastea'\ data
p>n\ la care s@a prel$ngit &mpr$m$t$l.
=ezervarea documentelor n vederea mprumutului. An ca'$l &n care $n titl$ este
solicitat de mai m$li $tili'atori, at$nci c>nd este &mpr$m$tat, se poate activa $n procede$ de
re'ervare &n lan 6&n &nregistrarea doc$ment$l$i respectiv este menionat cod$l $tili'ator$l$i
care &l solicit\<.
An moment$l &n care doc$ment$l este restit$it, mod$l$l de &mpr$m$t semnalea'\
!i!liotecar$l$i 6prin afiarea de informaii< fapt$l c\ doc$ment$l respectiv a fost re'ervat i
cine s$nt solicitanii. Hi!liotecar$l an$n\ viitor$l $tili'ator 6&n sistem informati'at se poate
face prin intermedi$l potei electronice<.
An ca'$l &n care !i!lioteca este conectat\ la o reea de informare i are acces la !a'ele
de date pentr$ &mpr$m$t ale altor !i!lioteci, re'ervarea $n$i doc$ment se poate face on@line.
Gtili'atorii aflai &ntr@o !i!liotec\ pot accesa !a'a de date, verific\ dac\ $n an$mit doc$ment
se g\sete &ntr@$n alt sistem i dac\ acesta este disponi!il pentr$ &mpr$m$t. ac\ doc$ment$l
este &mpr$m$tat, $tili'ator$l &l poate re'erva, $rm>nd s\ &l o!in\ fie direct, fie prin &mpr$m$t
inter!i!liotecar.
Cmprumutul interbibliotecar
An scop$l satisfacerii cerinelor de lect$r\, de st$di$ i de informare ale $tili'atorilor,
!i!lioteca are drept$l i o!ligaia de a practica &mpr$m$t$l inter!i!liotecar de p$!licaii.
9cesta se efect$ea'\ n$mai &n sit$aia &n care !i!lioteca n$ deine &n fond$rile sale
p$!licaiile solicitate de $tili'ator, iar acesta n$ are acces direct la !i!liotecile care dein
p$!licaiile care &l interesea'\. Hi!liotecile s$nt o!ligate s\ informe'e $tili'atorii as$pra
posi!ilit\ilor de a st$dia i cons$lta an$mite p$!licaii prin &mpr$m$t inter!i!liotecar.
9ctivit\ile de &mpr$m$t inter!i!liotecar s$nt procese care contri!$ie la intensificarea
acces$l$i la doc$mente pentr$ p$!lic i implicit circ$laia informaiei. : dat\ c$ creterea
pre$rilor p$!licaiilor, cererile de &mpr$m$t inter!i!liotecar s@a$ intensificat. 9stfel, aceast\
activitate s@a e-tins &n afara granielor, devenind $n proces de cooperare la scar\ mondial\.
Nmprumutul interbibliotecar n sistem tradiional
1olicitant$l completea'\ :ererea de mprumut interbibliotecar 6cod naional 1?@1@2?<,
tipi'at internaional, apro!at de )=D9. 9ceast\ cerere, redactat\ &n lim!ile engle'\ i france'\,
este format\ din trei p\ri detaa!ile" 9, H i C.
=orm$lar$l 9 se p\strea'\ de c\tre !i!lioteca ce solicit\ &mpr$m$t$l. =orm$lar$l H
&nsoete p$!licaia at>t la primire c>t i la restit$ire. =orm$lar$l C este p\strat de $nitatea
!i!liotecar\ ce efect$ea'\ &mpr$m$t$l.
Da primirea acesteia !i!lioteca este o!ligat\, &n ca'$l &n care n$ poate onora cererea,
s\ se adrese'e altei !i!lioteci care disp$ne de colecii mai !ogate de p$!licaii, com$nic>nd
acesteia toate datele despre p$!licaiile solicitate4 la n$mele $tili'ator$l$i se trece den$mirea
i adresa !i!liotecii solicitante.
Fe*nica eli!er\rii i evidenei p$!licaiilor o!in$te prin &mpr$m$t inter!i!liotecar
este identic\ c$ cea $tili'at\ la &mpr$m$t$l coleciilor proprii.
1$nt e-ceptate de la &mpr$m$t inter!i!liotecar aceleai categorii de p$!licaii care n$
se &mpr$m$t\ nici la domicili$4 acestea pot fi cons$ltate n$mai la sala de lect$r\ a !i!liotecii
care le deine &n coleciile sale.
Hi!lioteca tre!$ie s\ &ntiine'e imediat $tili'ator$l despre sosirea p$!licaiilor
solicitate &n !i!liotec\. +$!licaiile primite prin &mpr$m$t inter!i!liotecar se aa'\ separat de
rest$l coleciei !i!liotecii, iar cons$ltarea lor se face n$mai la sala de lect$r\ a !i!liotecii care
a mi5locit &mpr$m$t$l.
+rel$ngirea termen$l$i de &mpr$m$t se face n$mai c$ acord$l !i!liotecii care a oferit
p$!licaiile spre &mpr$m$t.
8estit$irea p$!licaiilor se com$nic\ &n scris !i!liotecii c\reia &i aparin, &nsoit\ de o
list\ conin>nd p$!licaiile ce se restit$ie. Este recomandat ca restit$irea, e-pedierea s\ se fac\
prin pot\, recomandat i c$ confirmare de primire.
Hi!lioteca ce solicit\ p$!licaiile este r\sp$n'\toare &n ca' de nerestit$ire, pierdere sa$
deteriorare. Fa-ele potale s$nt s$portate de solicitant. Cost$rile &mpr$m$t$l$i
inter!i!liotecar internaional s$nt s$portate de !i!liotecile &mpr$m$t\toare, &n f$ncie de
res$rse, sa$ de c\tre solicitant.
Nmprumutul interbibliotecar n sistem automatizat
9cesta se reali'ea'\ asistat de calc$lator pe !a'a acelorai proced$ri ca i &n ca'$l
&mpr$m$t$l$i c\tre p$!lic, &ns\ se desf\oar\ &n compartimente diferite de cele pentr$
&mpr$m$t$l c\tre p$!lic.
eose!irile &ntre cele do$\ activit\i s$nt" &n loc$l $tili'atorilor s$nt &nregistrate
!i!lioteci sa$ alte str$ct$ri de informare@doc$mentare, parteneri de &mpr$m$t4 partenerii de
&mpr$m$t n$ s$nt identificai prin !arcord$ri, fiec\r$i partener &i este atri!$it $n cod care &l
identific\ $nic i neam!ig$$.
+roced$rile se reali'ea'\ prin coresponden\ c$ fiecare partener &n parte. An sistemele
a$tomati'ate, corespondena este prel$at\ de pota electronic\. =iecare partener are asociat o
adres\ electronic\ la care este transmis\ cererea de &mpr$m$t i la care primete r\sp$ns$ri &n
ca'$l $nei solicit\ri.
#&1D81 D C'D
M&>D' D C:C&':: 6>C1# .:1P
cu tema E&estarea noului soft integrat de bibliotec F8(:&G +upgradarea softului
'F8C,H
P':'M&:88 C:C&:88
1. &M': BFestarea no$l$i soft integrat de !i!liotec D)HE8FV 6$pgradarea soft$l$i
9D)CE<%
2. >:.'N8D'&>:8: Hi!lioteca
%. #C9M' D 61NC8>N':: 2 gr$p$ri st$deni i profesori alct$ite din c>te 10
mem!ri pe !a'a criteriilor"
1peciali'are
omeni$ de interes
A. P:>&>C>F1F D D8N: asig$rat de (ibliotec
B. D1:'&' 1N8 D8N: 120 min$te
I. P1N:' CN P:'C&8C ' 'N&8>N:88 (8(F8>&C'
J. (N68C8':: (8(F8>&C'
K. LC1&'N&: (8(F8>&C'
>(8C&8;F 6>C1#-ului
1. 8dentificarea comportamentului de consum actual:
9< s$rse de informare referitoare la 1:=F 4
H< grad de accesare &n pre'ent " frecven, titl$ri, tip de p$!licaie4
C< motivaia $tili'rii4
< grad de fidelitate4
E< circ$mstane de $tili'are" cine accesea' soft@$l, grad de interes.
2. &estarea conceptului de de soft integrat de bilbiotec F8(:&G:
9< testarea n$mel$i de marc4
H< aprecieri privind caracteristicile soft$l$i4
C< vite' de rsp$ns, n$mr de $tili'atori deservii sim$ltan, disponi!ilitate 4
< conin$t, domenii, tip de doc$ment4
E< atit$dinea $tili'atorilor fa de no$l soft.
%. Comparaie cu alte softuri concurente e!istente pe pia :
9< asemnri i deose!iri fa de F)7D)H4
H< asemnri i deose!iri fa de OGH)14
C< asemnri i deose!iri fa de 9DE+M4
< similit$dini i diferene fa de OFD14
E< po'iionare i adresa!ilitate.
A. 8dentificarea opiniilor i "alorilor asociate:
9< satisfaciiNinsatisfacii4
H< remarci generale privind no$tile ad$se, calitatea, meni$ri Bprietenoase%,
comple-itatea i altele4
C< fle-i!ilitate i ac$ratee &n c$tare4
< e-igene ale $tili'atorilor.
B. Determinarea inteniilor de utili$are +accesare,:
9< motivaia $tili'rii4
H< motive de ne$tili'are4
C< oport$nitatea $tili'rii4
< !eneficiiNavanta5e relevante pentr$ gr$p$l int.
I. :eali$area profilului utili$atorilor:
9< caracteristici socio@profesionale4
H< profil$l $tili'ator$l$i tipic al soft$l$i.
Capitol 1: Cercetare calitati"
1.1. Descrierea succint a temei care face obiectul cercetrii
An proces$l instr$ctiv@ed$cativ i de ac$m$lare de competene profesionale &n perioada
st$deniei $n rol important &l 5oac !i!lioteca. +lan$rile de &nvm>nt c$prind disciplinele a
cror program analitic prevede !i!liografia o!ligatorie.
An conte-t$l e-plo'iei informaionale i a apariiei res$rselor informaionale
electronice !i!lioteca $niversitii are menirea dificil de a rsp$nde nevoilor de informare a
st$denilor.
9ccesarea noilor res$rse pres$p$ne ca st$denii s fie instr$ii privind mod$l de
accesare, mod$l de a constr$i o strategie de c$tare i de a c$noate aceste s$rse
informaionale. 1e imp$ne o cercetare descriptiv c$ tema 9F)FG)7), :+)7)) )
C:/+:8F9/E7FE 9DE 1FGE7)D:8 H89:OE7) +8)O)7 GF)D)^98E9
8E1G81ED:8 )7=:8/9):79DE 9DE H)HD):FEC)) G7)OE81)F))
F8971)DO97)9.
+rin aceast cercetare se dorete identificarea dific$ltilor i limitelor st$denilor i a
ofertei de res$rse informaionale pentr$ &m!$ntirea strategiei de ac*i'iie, diseminarea
ofertei informaionale i oferirea de c$rs$ri de iniiere &n informare de ctre personal$l
!i!liotecii.
2, Denumirea temei care face obiectul cercetrii calitati"e
MDificulti, bariere, limite i oportuniti pri"ind accesarea ser"iciilor de cercetare
bibliograficH
%, Metoda calitati" aleas: 6>C1# .:1P
3ustificarea opiunii pentru metoda calitati" aleas
)ntervi$l de tip foc$s gr$p este $n$l din cele mai importante s$rse de date de tip
calitativ. +rin intermedi$l acestor metode o!inem informaii mai p$in concrete, &ns mai
$tile s$! aspect$l mod$l$i &n care oamenii g>ndesc i acionea'. C*iar dac datele o!in$te
&n cercetarea calitativ n$ s$nt repre'entative, adic n$ pot fi e-trapolate &ntregii pop$laii
st$diate, acestea pot oferi aspecte importante legate de s$!iectele cercetate.
An ca'$l de fa cercetarea de tip foc$s gr$p este $n preambul al cercetrii cantitative.
Consider c aceast metod se potrivete mai !ine dec>t celelalte metode calitative datorit
disc$iei din cadr$l gr$p$l$i, care antrenea' generarea de idei prin apariia $nor aspecte la
care n$ s@ar fi g>ndit iniial sa$ poate n$ le@a$ contienti'at. )nformaiile se o!in rapid i
disc$ia se concentrea' as$pra aspectelor considerate c$ adevrat importante de ctre
companie.
$p reali'area acestor disc$ii de gr$p, ne p$tem familiari'a c$ elemente de
voca!$lar specifice segment$l$i int i le p$tem folosi &n c*estionar. )n concl$'ie, va fi mai
mic risc$l omiterii din c*estionar a $nor pro!lematici la care n$ ne@am g>ndit i care pot fi
c$lese prin intermendi$l acestei disc$ii de gr$p. 1tr$ct$rarea c*estionar$l$i &ntr@o manier
logic din p$nct$l de vedere al respondent$l$i i care ofer acest$ia posi!ilitatea de a
rsp$nde mai repede i mai $or se poate face tot &n $rma anali'ei mod$l$i de g>ndire a
s$!iecilor, intervievai &n preala!il prin metoda foc$s gr$p$l$i.
Mrimea eantionului i constituirea lui:
Eantion$l s@a constit$it c$ a5$tor$l $n$i c*estionar de racolare. 9cest c*estionar
pres$p$ne &ntre!ri c$ privire la toate caracteristicile considerate importante 6s fie st$dent al
Gniversitii #ransilvania, domeni$l de speciali'are, $tili'ator al Hi!liotecii, s fie st$dent
integralist<.
Fe*nica pres$p$ne organi'area $n$i gr$p de disc$ii format din 10 s$!ieci +ersoanele
av$te &n vedere s$nt st$deni ai Gniversitii #ransilvania, $tili'atori ai Hi!liotecii, st$deni
integraliti, domeniile st$diate.
Eantionarea s@a reali'at c$ a5$tor$l !a'ei de date a st$denilor, prin telefon la
decanate.
8ecr$tarea prin telefon a fost &nsoit i de o invitaie prin mail c$ coordonatele
locaiei $nde va avea loc disc$ia. 9poi, in prea5ma 'ilei de reali'are a foc$s@gr$p$l$i s@a$ dat
telefoane de reconfirmare a accept$l$i i event$al de clarificare a loc$l$i, datei i orei
disc$iei.
+ersoanele care ia$ parte la foc$s gr$p a$ caracteristici com$ne, de nat$r
demografic, c>t i $n grad ridicat de omogenitate vis@a@vis de tema principal a disc$iei,
altfel resimind$@se $n disconfort i o!iectivele cercetrii n$ vor fi atinse. e asemenea,
persoanele invitate la foc$s gr$p n$ c$nosc moderator$l.
Metoda proiecti" aleas
/etoda proiectiv aleas este cea de completare de fra'e. Fest$l de completare de fra'e
pres$p$ne ca s$!iect$l s complete'e o propo'iie sa$ o fra' lsat neterminat c$ ceea ce &i
vine imediat &n minte. 9ceasta permite o!inerea $nor rsp$ns$ri c$ o fidelitate mai mare &n
comparaie c$ rsp$ns$rile la &ntre!ri pe aceeai tem, deoarece fac apel la s$!contient$l
individ$l$i. =ra'ele care tre!$ie completate s$nt $rmtoarele"
1. Cn alegerea resurselor informaionale pentru studiul indi"idual sau re$ol"area
temelor i proiectelor, pentru mine cele mai importante sunt . . .
2. 1na din problemele referitoare la calitatea accesrii i regsirii informaiilor la
biblioteca uni"ersitii este . . .
%. #er"iciile oferite de biblioteca uni"ersitii trebuie s fie . . .
A. Personal, /n calitate de utili$ator, un interes deosebit /l repre$int ser"iciul ...
B. Cn 1ni"ersitatea +ransil)ania biblioteca repre$int . . .
I. Cn calitate de utili$ator cele mai "i$ibile puncte tari ale bibliotecii sunt . . .
J. Cn calitate de utili$ator cele mai "i$ibile puncte slabe ale bibliotecii sunt . . .
Pasul mecanic
#&'(8F8:' >(8C&8;F>:
C:C&:88
'specte de ba$ Cntrebrile cercettorului >biecti"ele cercetrii
1. )nformaiile pe care le
posed privind res$rsele
informaionale i
serviciile oferite de
Hi!lioteca $niversitii
1. C>t de informai s$nt
st$denii !raoveni c$
privire la frecventarea
!i!liotecii, res$rsele i
serviciile oferite de
!i!liotec.
2. Care s$nt s$rsele de
o!inere a informaiei
necesare privind res$rsele
informaionale p$se la
dispo'iia $tili'atorilor.
3. Care este $tilitatea
informaiei o!in$te
despre s$rsele de
informaie.
1. )dentificarea grad$l$i de
c$noatere a st$denilor
!raoveni despre
serviciile !i!liotecii
2. )dentificarea s$rselor de
informare i calitatea
informaiei primite
3. /s$ra atit$dinii
st$denilor c$ privire la
$tili'area res$rselor
informaionale.
2. Calitatea res$rselor
informaionale
9coperirea domeniilor de
st$di$ prin res$rsele
informaionale oferite de
!i!lioteca $niversitii.
1. An ce ms$r st$denii
frecventea' !i!lioteca.
2. 1t$denii dein
competenele necesare
accesrii t$t$ror
res$rselor informaionale.
%. 9tit$dinile i opiniile
st$denilor privind oferta
!i!liotecii.
A. =actorii care infl$enea'
satisfacia $tili'atorilor.
B. +referinele st$denilor
privind accesarea
res$rselor.
I. Care s$nt factorii,
elementele care
infl$enea' vi'ita la
!i!liotec.
1. )dentificarea motivelor
pentr$ care accesea'
res$rsele.
2. )dentificarea motivelor
pentr$ care accesea'
res$rsele.
3. /s$ra at$tidinii
st$denilor !raoveni
privind oferta.
4. )dentificarea factorilor
care infl$enea'
satisfacia $tili'atorilor.
.. )dentificarea preferinelor
&n raport c$ nevoile
informaionale, domeni$l
st$diat.
2. )dentificarea elementelor
de atracie la Hi!lioteca
$niversitii.
3. 9t$tidinea st$denilor
privind societatea
informaional, cerinele
informaionale.
1.Care s$nt doc$mentele c$
cel mai mare grad de interes
c$tate .
2. Ce sol$ii prop$n st$denii
!raoveni pentr$
transformarea Hi!liotecii
1. )dentificarea ms$rii c$
care satisfacem domeniile i
doc$mentele c$tate.
2. )dentificarea sol$iilor
prop$se de st$denii
!raoveni pentr$ ca
'specte de ba$ Cntrebrile cercettorului >biecti"ele cercetrii
$niversitii &ntr@$n centr$ de
st$di$ atractiv.
Hi!lioteca $niversitii s fie
considerat $n centr$
atractiv.
4. Degt$ra &ntre frecventarea
!i!liotecii, st$di$ individ$al
i ridicarea nivel$l$i de
pregtire.
1. Care este interes$l acordat
st$di$l$i individ$al la
!i!liotec de st$denii
!raoveni.
2. Care este nivel$l lor de
pregtire.
1. )dentificarea categoriei de
st$deni la care st$di$l
individ$al ridic nivel$l de
pregtire.
2. /s$rarea nivel$l$i de
pregtire.
.. /od$l &n care st$denii
!raoveni accesea' res$rsele
informaionale electronice.
1. Ce !a'e de date accesea'
2. C>t timp aloc pentr$
st$di$ individ$al la
!i!liotec.
3. Care s$nt deficienele
!i!liotecii, ce res$rse
informaionale din ce da$ n$
acoper nevoia de informaie.
1. C$noaterea res$rselor
informaionale cel mai des
$tili'ate.
2. /s$rarea timp$l$i alocat
pentr$ st$di$l individ$al.
3. 1ta!ilirea domeniilor,
res$rselor deficitare.
2. Caracteri'area
respondenilor
1. Care s$nt principalele
caracteristici ale st$denilor
!raoveni care a$ fc$t
o!iect$l anc*etei.
1. Tr$parea respondenilor &n
f$ncie de se-, v>rst,
$niversitate, fac$ltate, an.
21
22
F.&1:8F CN&: CN&:(:8
9 _1 _1? _3;
_3(
_2 _20
_21 9
_3?
_3 _40
_22
_4 _41
_23
_. _42
_24
_2
_; _2.
_(
om _? H)HD
_10
_11
_12
_13
_14
_1. Fiprire
_22
_2;
_2(
_2?
_30
9 _31 7G
_33
_34
_32
_12 1al
_3.
77 _1; 9 _32
_1(
&8P1:8 D #C'F 6>F>#8& PN&:1 CN&:(:8
1C9D9 7:/)79D
, 1cala !inar" 1, 3, 11, 1;, 21, 30, 31, 3?, 41, 42
, 1cala nominal c$ alegere $nic dintr@$n set de alternative prop$se" 1., 12, 1?, 22, 2;, 33,
34
, 1cala nominal c$ alegere m$ltipl din mai m$lte variante prop$se" 2, 2, 12
1C9D9 :8)79D
, reali'area $nei ordonri pe !a'a $n$i criteri$" ;, 23, 24, 2., 3(
, scala n$meric c$ ad5ective !ipolare" 14, 20, 2.
, scala Dikert" 23, 24
, scala 1topel" 22
C9+)F:D 2
1. CE8CEF98E E1C8)+F)O
1.1. )pote'ele cercetrii"
a< )pote'ele cercetrii
!< )pote'ele statistice
1.1.1. Gtili'atorii !i!liotecii $niversitii s$nt m$l$mii de serviciile oferite.
M
0
" cel p$in (0S
M
1
"
2. 1t$denii $niversitii dein p$ine informaii despre oport$nitile oferite de res$rsele
informaionale"
M
0
" 100 8:7
M
1
" ` 100 8:7
a 100
b 100
%. +rin introd$cerea &n c$rric$la $niversitii la toate speciali'rile st$denii ar c$noate i
$tili'a eficient res$rsele informaionale oferite de Hi!lioteca Gniversitii #ransilvania.
M&>D C'F8&'&8;-C'N&8&'&8; D #&1D8: ' P8F>:
C:C&': C'F8&'&8;
Hi!lioteca Gniversitar
1. Cine reali$ea$ cercetarea calitati"
An cadr$l =:CG1@T8G+ I $l$i $n rol esenial &l are moderator$l. /i@am as$mat acest rol
fiind director$l !i!liotecii $niversitare i profesor.
/isi$nea mea, ca moderator, a fost de a stim$la disc$iile, de a tre'i interes$l s$!iecilor i de
a menine o atmosfer rela-ant, propice pentr$ rsp$ns$ri. e asemenea, voi $rmri
orientarea i concentrarea disc$iilor as$pra aspectelor de ma-im importan pentr$
cercetare, identificarea ca$'elor !locrii disc$iei i relansarea acesteia, stim$larea
respondenilor de a fi c>t mai specifici i precii pentr$ a depi stadi$l comentariilor
generale.
2. Mrimea eantionului i constituirea lui
8ecr$tarea este $na dintre cele mai importante etape &n proces$l de organi'are a $nei disc$ii
&n gr$p. 1elecia se face pe !a'a $n$i sc$rt c*estionar care c$prinde &ntre!ri de identificare
ale st$denilor, $tili'atori ai Hi!liotecii Gniversitii 6se-, fac$ltate, speciali'are, &ntre!ri c$
privire la serviciile !i!liotecii, avanta5ele frecventrii !i!liotecii, data, ora i loc$l cel mai
convena!il pentr$ desf$rarea disc$iilor.
+entr$ aceast cercetare calitativ se imp$ne investigarea a 4 gr$p$ri 6fiecare gr$p este
alct$it din ( mem!ri, care dein informaii despre serviciile oferite de Hi!lioteca Gniversitii
i $tili'area serviciilor de cercetare !i!liografic"
3 $n gr$p alct$it din s$!ieci I st$deni aparin>nd profil$l$i te*nic4
3 $n gr$p alct$it din s$!ieci aparin>nd profil$l$i economic4
3 $n gr$p alct$it din s$!ieci aparin>nd profil$l$i litere4
3 $n gr$p alct$it din s$!ieci aparin>nd profil$l$i medicin.
Da !a'a deci'iei de a alege cele 4 gr$p$ri se afl nevoia diferit de informare, aceste trst$ri
fiind &ntr@o str>ns legt$r c$ pres$p$sele varia!ile de identificare. Antr$c>t &n Gniversitatea
Fransilvania, Hi!lioteca Gniversitii deine o !a' de date complet c$ toi $tili'atorii
!i!liotecii, s@a reali'at o !a' de date i s@a$ e-tras aleator cei 40 s$!ieci, $tili'>nd pas$l
mecanic.
%. Metoda proiecti" aleas +moti"are, descriere, informaii obinute,
+estul completrii propoziiilor pres$p$ne ca s$!iect$l s complete'e o propo'iie sa$ o fra'
lsat neterminat c$ ceea ce &i vine imediat &n minte. e e-empl$"
1. Cn alegerea resurselor informaionale pentru studiul indi"idual sau re$ol"area
temelor i proiectelor, pentru mine cele mai importante sunt . . .
2. 1na din problemele referitoare la calitatea accesrii i regsirii informaiilor la
biblioteca uni"ersitii este . . .
%. #er"iciile oferite de biblioteca uni"ersitii trebuie s fie . . .
A. Personal, /n calitate de utili$ator, un interes deosebit /l repre$int ser"iciul ...
B. Cn 1ni"ersitatea +ransil)ania biblioteca repre$int . . .
I. Cn calitate de utili$ator cele mai "i$ibile puncte tari ale bibliotecii sunt . . .
J. Cn calitate de utili$ator cele mai "i$ibile puncte slabe ale bibliotecii sunt . . .
Da !a'a deci'iei de a alegere a acest$i tip de cercetare proiectiv a stat fapt$l c metoda a5$t
la e-plicarea $nor comportamente i c*iar la evidenierea $nor aspiraii, intenii ale st$denilor
!raoveni. 9vanta5ele acestei metode consta$ &n $$rina &n aplicare, cost$rile relativ red$se i
prod$ctivitatea &n o!inerea informaiilor dorite. Ca principal de'avanta5" imposi!ilitatea
e-trapolrii re'$ltatelor la nivel$l &ntregii pop$laii.
Fest$l completrii propo'iiilor a fost $tili'at &n ca'$l t$t$ror s$!iecilor ce formea' cele 4
gr$p$ri menionate anterior. 9nali'a informaiilor o!in$te se refer n$mai la gr$p$l format
din respondeni" st$denii !raoveni ai domeni$l$i te*nic.
+ropo'iii de
completat
1$!iect$l
nr.1
1$!iect$l
nr.2
1$!iect$l
nr.3
1$!iect$l
nr.4
1$!iect$l
nr..
1$!iect$l
nr.2
1$!iect$l
nr.;
1$!iect$l
nr.(
9nali'a
ori'ontal
1. An alegerea
res$rselor
informaionale
pentr$ st$di$l
individ$al sa$
re'olvarea
temelor i
proiectelor,
pentr$ mine
cele mai
importante
s$ntc..
2. Gna din
pro!lemele
referitoare la
calitatea
accesrii i
regsirii
informaiilor
la Hi!lioteca
Gniversitii
este...
3. 1erviciile
oferite de
Hi!lioteca
Gniversitii
tre!$ie s
fie....
)nternet$l
i
Hi!lioteca
61<
paginile
se &ncarc
gre$
61<
clare i s
se poat
res$rsele
electronice
i
H!i!lioteca
62<
conectarea la
)nternet
62<
!ine
organi'ate
Hi!lioteca
i res$rsele
electronice
62<
insta!ilitatea
cone-i$nea
la )nternet
63<
calitative
)nternet$l
i
Hi!lioteca
61<
serviciile
)nternet
64<
variate i
la
&ndem>na
res$rsele
electronice
interactive
63<
sistem$l
comp$teri'at
tre!$ie
$pgradat i
optimi'at
6.<
accesi!ile i
la &ndem>n
)nternet$l i
crile de
specialitate
tradiionale
64<
conectarea la
)nternet
62<
accesi!ile,
via!ile i !ine
)nternet$l i
Hi!lioteca
tradiional
61<
imposi!iltatea
accesrii
paginilor Ee!
din alte
locaii
62<
clare,
concise,
variate, c$
res$rsele
electronice
63<
cone-i$ne
insta!il la
)nternet
63<
comple-e i
!ine
61< I 3
ori
62< I 2
ori
63< I 2
ori
64< I 1
dat
61< I o
dat
62< I 2
ori
63< I 2
ori
64< I o
dat
6.< I o
dat
62< I o
dat
2;
+ropo'iii de
completat
1$!iect$l
nr.1
1$!iect$l
nr.2
1$!iect$l
nr.3
1$!iect$l
nr.4
1$!iect$l
nr..
1$!iect$l
nr.2
1$!iect$l
nr.;
1$!iect$l
nr.(
9nali'a
ori'ontal
4. +ersonal, &n
calitate de
$tili'ator, $n
interes
deose!it &l
repre'int
servici$l...
.. An
Gniversitatea
Fransilvania
din Hraov
!i!lioteca
repre'int...
2.An calitate
de $tili'ator
cele mai
vi'i!ile
p$ncte tari ale
Hi!liotecii
s$nt...
;. An calitate
de $tili'ator
cele mai
vi'i!ile
p$ncte sla!e
$tili'a c&t
mai $or
61<
&n format
electronic
61<
informaie
61<
acces$l la
paginile
online
62<
informare
prin mi5loace
tradiionale,
scrise pe
s$port de
*>rtie
62<
o fereastr
spre viitor
62<
ansam!l$l pe
care &l
constit$ie
63<
)nternet
63<
$n o!iectiv
important
pentr$
st$deni
63<
varietatea
crilor
oric$i
64<
)nternet
63<
$n loc de
informare
pentr$
st$deni
64<
calitatea
serviciilor
i
cantitatea
acestora
64<
6.<
regsirea
informaiilor
din cri i
articole din
periodice
prin sistem$l
informaional
61<
$n loc de
st$di$ i
informare
6.<
sistem$l
informaional
organi'ate
62<
de informaii
tradiionale, pe
s$pport pe
*>rtie
62<
$n loc optim de
st$di$
62<
!a'ele de date
mare
$$rin de
regsire a
informaiei
61<
regsirea
informaiei &n
format
electronic
61<
principal$l
a5$tor al
st$dent$l$i &n
proces$l de
&nvare
6;<
$$rina &n
regsirea
p$!licaiilor
c$tate
6;<
organi'ate
6;<
)nternet
63<
centr$ de
doc$mentare
$til
64<
sistem$l
informaional
61< I 2
ori
62< I o
dat
63< I o
dat
64< I o
dat
6.< I o
dat
62< I o
dat
6;< I o
dat
61< I 3
ori
62< I 2
ori
63< I 3
ori
61< I o
dat
62< I o
dat
2(
+ropo'iii de
completat
1$!iect$l
nr.1
1$!iect$l
nr.2
1$!iect$l
nr.3
1$!iect$l
nr.4
1$!iect$l
nr..
1$!iect$l
nr.2
1$!iect$l
nr.;
1$!iect$l
nr.(
9nali'a
ori'ontal
ale Hi!liotecii
s$nt...
61<
prea
p$ine
cri &n
format
electronic
61<
62<
nereali'area
&mpr$m$t$l$i
de cri
62<
63<
spai$l red$s
63<
spai$l
red$s
63<
6.<
&n sala de
lect$r,
spai$l de
st$di$ n$
este i'olat de
acces$l
direct la raft
64<
62<
condiiile
microclimatice,
temperat$ra
ridicat din
sala c$ acces
li!er la p$!l.,
&ngre$nea'
st$di$l.4 se
imp$ne instal.
sistemelor de
aer condiionat
6.<
ine-istena
crilor
electronice,
care a$
avanta5$l de a
p$tea fi
accesate din
alte locaii
61<
6.<
instalaiile
electrice
62<
63< I o
dat
64< I 2
ori
6.< I o
dat
62< I o
dat
6;< I o
dat
61< I o
dat
62< I o
dat
63< I o
dat
64< I o
dat
6.< I 2
ori
62< I o
dat
6;< I o
dat
61< I 2
ori
62< I o
dat
63< I 2
2?
+ropo'iii de
completat
1$!iect$l
nr.1
1$!iect$l
nr.2
1$!iect$l
nr.3
1$!iect$l
nr.4
1$!iect$l
nr..
1$!iect$l
nr.2
1$!iect$l
nr.;
1$!iect$l
nr.(
9nali'a
ori'ontal
ori
64< I o
dat
6.< I o
dat
62< I o
dat
;0
;1
9nali'a ori'ontal
An $rma anali'ei fiecrei teme p$se &n disc$ie se poate remarca o diversitate dest$l de mare de
opinii &ns i elemente com$ne c$m ar fi"
3 An alegerea res$rselor informaionale pentr$ st$di$l individ$al sa$ re'olvarea temelor i
proiectelor, cele mai importante s$nt" )nternet$l i Hi!lioteca 63 din ( respondeni<,
res$rsele electronice i H!i!lioteca 62 din ( respondeni< prec$m i res$rsele electronice
interactive 62 din ( respondeni<, informaiile astfel o!in$te fiind considerate, de ctre
s$!iecii intervievai, complete i e-treme de $tile
3 Gn interes deose!it &l repre'int servici$l de regsire a informaiei &n format electronic 63
din ( respondeni<, )nternet$l 63 din ( respondeni< i informare prin mi5loace tradiionale,
scrise pe s$port de *>rtie 62 din ( respondeni<
3 Calitatea accesrii i regsirii informaiilor la Hi!lioteca Gniversitii este percep$t ca
ineficient, greoaie &n $nele ca'$ri.
3 1erviciile oferite de Hi!lioteca Gniversitii tre!$ie s fie foarte diversificate, fiecare
respondent av>nd propria opi$ne as$pra acest$i aspect, c$ e-cepia fapt$l$i c tre!$ie s
fie clare i s se poat $tili'a c>t mai $or 62 respondeni<
3 An vi'i$nea respondenilor, Hi!lioteca repre'int &n cadr$l Gniversitii Fransilvania din
Hraov o s$rs de informaie, o fereastr spre viitor, $n o!iectiv important pentr$ st$deni,
$n loc de informare pentr$ st$deni, $n centr$ de doc$mentare 62 din ( respondeni<, $n
loc de st$di$ i informare, $n loc optim de st$dio, principal$l a5$tor al st$dent$l$i &n
proces$l de &nvare.
9nali'a pe vertical
1$!iect$l nr.1
Consider )nternet$l i Hi!lioteca ca fiind cele mai importante s$rse informaionale.
8eferitor la calitatea accesrii i regsirii informaiilor la Hi!lioteca Gniversitii, a remarcat
ritm$l lent de operare a sistem$l$i )F. 9precia' c serviciile Hi!liotecii tre!$ie s fie clare i s
se poat $tili'a $or. Este interesat de serviciile oferite de Hi!liotec &n format electronic. +entr$
acest s$!iect, Hi!lioteca este o RinformaieR. Comparativ, p$nctele tari ale Hi!liotecii s$nt
informaiile online, iar cele sla!e s$nt cele legate de n$mr$l red$s de cri online.
1$!iect$l nr.2
+entr$ acest s$!iect, res$rsele electronice i Hi!lioteca repre'int s$rsele informaionale
&n st$di$l individ$al. Conectarea la )nternet crea' pro!leme &n operaiile de accesare i regsire a
informaiilor.1erviciile Hi!liotecii le aprecia' ca fiind !ine organi'ate, prefer mi5loacele
tradiionale de informare, RscriseR. Hi!lioteca este o Rfereastr spre viitorR. Hi!lioteca &n
ansam!l$l ei este $n p$nct tare. 7ereali'area serviciilor de &mpr$m$t de cri este &n moment$l de
fa $n p$nct sla! al Hi!liotecii.
;2
1$!iect$l nr.3
Este de prere c Hi!lioteca i res$rsele electronice s$nt principalele res$rse
informaionale &n st$di$l individ$al. )nsta!ilitatea cone-i$nii la )nternet este o pro!lem care
scade calitatea accesrii i regsirii informaiilor. 1erviciile Hi!liotecii tre!$ie s fie de calitate i
manifest interes pentr$ serviciile de acces la )nternet oferite de Hi!liotec. 9precia' c
Hi!lioteca este $n o!iectiv important pentr$ st$deni. +$nctele tari ale Hi!liotecii s$nt
repre'entate de varietatea fond$l$i doc$mentar, caracter$l enciclopedic al fond$l$i. +$nct$l sla!
al Hi!liotecii este spati$l red$s.
1$!iect$l nr.4
9cest s$!iect consider c cele mai importante res$rse informaionale s$nt )nternet$l i
Hi!lioteca. 1erviciile )nternet crea' pro!leme &n activitatea accesrii i regsirii informaiilor.
1erviciile de Hi!liotec tre!$ie s fie variate i la &ndem>na oric$i. 1ervici$l oferit de Hi!liotec
de acces la )nternet este deose!it de important pentr$ acest s$!iect. Hi!lioteca este $n loc de
informare pentr$ st$deni, av>nd ca p$ncte tari calitatea i cantitatea serviciilor oferite. 1pai$l
red$s repre'int i &n acest ca' $n p$nct sla! al Hi!liotecii.
1$!iect$l nr..
8es$rsele informaionale pentr$ st$di$l individ$al sa$ re'olvarea temelor i proiectelor,
pentr$ acest s$!iect, s$nt res$rsele electronice interactive. 1$!iect$l consider c pentr$
re'olvarea pro!lemelor legate de calitatea accesrii i regsirii informaiilor, sistem$l
comp$teri'at tre!$ie $pgradat i optimi'at. 1erviciile de !i!liotec tre!$ie s fie accesi!ile i la
&ndem>na oric$i. Este interesat de serviciile de regsire a informaiilor din cri i articole din
periodice prin sistem$l informaional. Hi!lioteca este $n loc de st$di$ i informare, p$nct$l tare
al ei fiind sistem$l informaional, iar cel sla! organi'area spaiilor &n sala de lect$r c$ acces li!er
la p$!licaii" este deran5at de $tili'atorii care ca$t p$!licaiile la raft, mesele de st$di$ fiind &n
apropierea acestora.
1$!iect$l nr.2
+rincipalele res$rse de informare &n st$di$l individ$al s$nt )nternet$l i crile de
specialitate tradiionale. : pro!lem care dimin$ea' calitatea accesrii i regsirii informaiilor
este conectarea la )nternet. 1erviciile oferite de !i!liotec tre!$ie s fie accesi!ile, via!ile i !ine
organi'ate. 9cest s$!iect este interesat de serviciile tradiionale. Hi!lioteca este $n loc optim de
st$di$ . Ha'ele de date repre'int p$nct$l tare al Hi!liotecii. Condiiile microclimatice din sala de
lect$r 6temparat$ra ridicat< s$nt considerate p$ncte sla!e
1$!iect$l nr.;
Este de prere c )nternet$l i Hi!lioteca tradiional s$nt cele mai importante res$rse
pentr$ st$di$l individ$al. )mposi!ilitatea accesrii paginilor Ee!, din alte locaii, determin o
scdere a calitii accesrii i regsirii informaiilor. 1erviciile de !i!liotec tre!$ie s fie, clare,
concise, variate i c$ mare $$rin de regsire a informaiei. Gn interes deose!it pentr$ acest
;3
s$!iect &l repre'int servici$l de regsire a informaiei &n format electronic. Hi!lioteca este
principal$l a5$tor al st$dent$l$i &n proces$l de &nvare.
+$nctele tari ale Hi!liotecii consta$ &n $$rina &n regsirea p$!licaiilor c$tate. Crile &n
format electronic a$ avanta5$l de a p$tea fi accesate din alte locaii i &n acest conte-t, s$!iect$l
consider c ine-istena acestora este p$nct$l sla! al Hi!liotecii.
1$!iect$l nr.(
9cest s$!iect consider c cele mai importante res$rse informaionale s$nt cele
electronice. +ro!lema calitii necoresp$n'toare a accesrii i regsirii informaiilor este
determinat de cone-i$nea insta!il la )nternet. 1erviciile Hi!liotecii tre!$ie s fie !ine
organi'ate i servici$l )nternet repre'int $n interes deose!it pentr$ el. Hi!lioteca este $n centr$
de doc$mentare $til, care are ca p$nct tare sistem$l informaional i ca p$ncte sla!e instalaiile
electrice
;4
1.%.B. 6ormularea ipote$elor i obiecti"elor cercetrii calitati"e
8pote$ele cercetrii calitati"e
3 )nformaiile pe care le posed privind res$rsele informaionale i serviciile oferite de
Hi!lioteca $niversitii s$nt ins$ficient promovate
3 Calitatea res$rselor informaionale, acoperirea domeniilor de st$di$ prin res$rsele
informaionale oferite de !i!lioteca $niversitii este !$n
3 Degt$ra &ntre frecventarea !i!liotecii, st$di$ individ$al i ridicarea nivel$l$i de pregtire
este foarte p$ternic
3 Trad$l &n care st$denii !raoveni accesea' res$rsele informaionale electronice este
red$s
3 9tit$tidinea st$denilor privind societatea informaional, cerinele informaionale este
favora!il
8pote$ele cercetrii calitati"e
1. )dentificarea grad$l$i de c$noatere a st$denilor !raoveni despre serviciile !i!liotecii
2. )dentificarea s$rselor de informare i calitatea informaiei primite
3. /s$ra atit$dinii st$denilor c$ privire la $tili'area res$rselor informaionale.
;. )dentificarea motivelor pentr$ care accesea' res$rsele.
(. )dentificarea motivelor pentr$ care accesea' res$rsele.
?. /s$ra at$tidinii st$denilor !raoveni privind oferta.
10. )dentificarea factorilor care infl$enea' satisfacia $tili'atorilor.
11. )dentificarea preferinelor &n raport c$ nevoile informaionale, domeni$l st$diat.
12. )dentificarea elementelor de atracie la Hi!lioteca $niversitii.
13. )dentificarea ms$rii c$ care satisfacem domeniile i doc$mentele c$tate.
14. )dentificarea sol$iilor prop$se de st$denii !raoveni pentr$ ca Hi!lioteca $niversitii s fie
considerat $n centr$ atractiv.
1.. )dentificarea categoriei de st$deni la care st$di$l individ$al ridic nivel$l de pregtire.
12. /s$rarea nivel$l$i de pregtire.
1;. C$noaterea res$rselor informaionale cel mai des $tili'ate.
1(. /s$rarea timp$l$i alocat pentr$ st$di$l individ$al.
1?. 1ta!ilirea domeniilor, res$rselor deficitare.
20. Tr$parea respondenilor &n f$ncie de se-, v>rst, $niversitate, fac$ltate, an.
;.
Gniversitatea #ransilvania din Hraov
=ac$ltatea de tiine economice =orm$lar nr. ....
coala octoral ata ...
C9#&8>N':
An vederea efect$rii $n$i 1t$di$ privind atit$dinile, opiniile i comportament$l st$denilor
!raoveni privind $tili'area res$rselor informaionale ale Hi!liotecii Gniversitii #ransilvania.
O r$gm s avei ama!ilitatea de a rsp$nde la $rmtoarele &ntre!ri.
O asig$rm de confidenialitatea rsp$ns$rilor d$mneavoastr. Corectit$dinea acestora este de o
mare importan pentr$ re$ita cercetrii.
;2
1. Considerai c frecventarea !i!liotecii repre'int o condiie esenial pentr$ do!>ndirea $nor
c$notine s$plimentare 6carier<"
a 6trecei la &ntre!area -<
7$ 6trecei la &ntre!area L<
2. 9i apelat la serviciile !i!liotecii"
a
7$
%. Da care din !i!liotecile !raovene apelai mai desP
Hi!lioteca $niversitar
Hi!lioteca p$!lic
9m!ele
A. Care s$nt avanta5ele frecventrii !i!liotecii 6rsp$ns m$ltipl$<P
9c$m$larea de c$notine s$plimentare
8e'olvarea facil a proiectelor
9pelarea la serviciile !i!liotecii
+etrecerea timp$l$i de st$di$ &ntr@o atmosfer plc$t
B. C$m apreciai vol$m$l de informaii pe care le deinei, despre !i!liotecile din HraovP
=oarte
sc'$t
1c'$t 7ici sc'$t
nici ridicat
8idicat =oarte ridicat
I. An c$rric$la dvs. avei prev'$t c$rs$l de BFe*nici de informare i doc$mentare%P
9
7G
J. Care s$nt s$rsele de $nde v@ai informat c$ privire la serviciile oferite de !i!liotecP
C$rs$l #Fe*nici de doc$mentare i informare%
+agina Ee! a !i!liotecii
8ecomandarea profesorilor
Dista de disc$ii $nit!v.ro
Hro$ra $niversitii
9fiele, pliantele !i!liotecii
K. O r$gm s apreciai calitatea informaiilor o!in$te de la s$rsele av$te la dispo'iie"
1$rsa de informare
=oarte
!$n
H$n
7ici
!$n
7ici rea
7esatisf
ctoare
Fotal
nesatisf@
ctoare
7$ ti$
7$
m pot
pron$na
C$rs$l #Fe*nici de
doc$mentare i
informare%
+agina Ee! a
!i!liotecii
8ecomandarea
profesorilor
Dista de disc$ii
$nit!v.ro
Hro$ra $niversitii
9fiele, pliantele
!i!liotecii
. 4 3 2 1
N. +res$p$nem c avei o tem pentr$ $n proiect. +entr$ re'olvarea pro!lemei &ncepei c$
doc$mentare as$pra s$!iect$l$i. Ce s$rse de doc$mentare $tili'aiP
a. Catalog$l on@line al !i!liotecii
!. Ha'ele de date a!onate
c. 1$rse Ee!. /otoare de c$tare
1O. 1$ntei m$l$mit de diversitatea serviciilor oferite de Hi!lioteca Gniversitii #ransilvaniaP
9
7G
relativ
11. oc$mentarea as$pra temei o facei la domicili$ sa$ la !i!liotec"
a. Da domicili$
!. Da !i!liotec
12. ac v doc$mentai la !i!liotec, apelai la c$notinele !i!liotecarilorP
a. 9pele' la !i!liotecari
!. / desc$rc sing$r
1%. C$noatei s$rsele de referine !i!liograficeP
a
7$
1A. Care din $rmtoarele considerente repre'int cea mai mare importan &n frecventarea
!i!liotecii 6rsp$ns m$ltipl$<"
)mportana coleciilor
7$mr$l coleciilor
Cone-i$nea )7FE87EF
Condiiile pentr$ lect$r
1B. 9i accesat !a'ele de date oferite de !i!lioteca $niversitiiP ac 9, e-emplificai"
1I. C$m ai eval$a $rmtoarele caracteristici ale !a'elor de dateP
f. !$n
!$n est$l de !$n sla!
)mpresia
general
4 3 2 1
G$rin &n
navigare
4 3 2 1
G$rina de a
gsi informaia
dorit
4 3 2 1
1J. C>t de importante s$nt c$rs$rile de training, demo i p$!licitate pentr$ accesarea res$rselor
electroniceP
=oarte
importante
. 4 3 2 1 7eimportante
1K. Care s$nt doc$mentele pe care le preferai s le st$diaiP
Fiprite
Electronice
i tiprite i electronice
1N. ac optai pentr$ cele tiprite, preferai"
1t$di$l la sala c$ acces direct la doc$mente
Ampr$m$t la domicili$
2O. ac optai pentr$ st$di$l la 1ala 9cces irect la Colecii, c$noatei sistem$l de regsire al
informaiilor, Clasificarea ^ecimal GniversalP
a
7$
21. ac da, c>te a$ fost s$rsele de informareP
22. oc$mentele !i!liotecii $niversitare v satisfac nevoia de st$di$ &n domeni$l d$mneavoastrP
=oarte 1 2 3 4 . =oarte
sc'$t ridicat
2%. oc$mentele recomandate de profesori s$nt gsite la !i!lioteca $niversitiiP
a
7$
2A. O s$nt $tile &n pregtirea s$plimentar sa$ a5$ng c$rs$rile predateP
d 3
d 2
d 1
Gtilitatea !i!liografiei s$plimentare
@ 1
@ 2
@ 3
2B. An condiiile de'voltrii contin$e a societii informatice, c$m v imaginai de'voltarea
!i!lioteciiP
8ndicai opinia dumnea"oastr /n legtur cu urmtoarele afirmaii:
2I. Cartea tiprit va disprea, &n viitor vom cons$lta n$mai doc$mente electronice
e'acord
total
de'acord indiferent acord 9cord
total
Hi!lioteca tradiional va disprea, vor fi s$ficiente releele de calc$lator c$ acces la )7FE87EF
i !i!lioteca digital
e'acord
total
de'acord indiferent acord 9cord total
8ol$l !i!liotecarilor se va transforma &n acela de Ee!@designeri i de a organi'a informaia pe
)7FE87EF.
e'acord
total
de'acord indiferent acord 9cord total
2J. An ce ms$r considerai c n$mr$l de loc$ri &n slile de lect$r infl$enea' pregtirea
st$denilor la nivel academic.
f. p$in p$in nici m$lt N nici
p$in
/$lt f. m$lt
2K. Eval$ai ms$ra &n care re'$ltatele colare s$nt infl$enate de frecventarea !i!liotecilorP
f. ridicat 1 2 3 4 . f. sc'$t
2N. An ce interval se regsete media o!in$t &n an$l de st$di$ finali'at recent de d$mneavoastr
6$n sing$r rsp$ns<P
. I .,.0 ;,. I (
.,.0 I 2 ( I (,.
2 I 2,. (,. I ?
2,. I ; ? I ?,.
; I ;,. ?,. I 10
%O. C>t timp alocai 'ilnic &n pregtirea d$mneavoastr pentr$ st$di$l individ$alP
1 I 2 ore
3 I 4 ore
peste 4 ore
%1. 1t$diai la domicil$ sa$ &n sala de lect$r a !i!lioteciiP
!i!liotec
domicili$
%2. C$m vi se par ta-ele practicate de !i!lioteca $niversitiiP
mari
accepta!ile
mici
%%. Considerai c link@$rile de pe pagina We! a !i!liotecii s$nt $tileP
9
7G
%A. Hi!lioteca Gniversitii acoper c$ res$rse informaionale toate domeniile st$diateP
9
7G
%B. ac ai rsp$ns 7G care domenii considerai c n$ s$nt repre'entateP
e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e
e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e
%I. C$m apreciai calitatea !a'elor de date a!onate de HGFP
foarte !$n
!$n
potrivit
1la!
%J. C>t de des accesai !a'ele de dateP
'ilnic
de c>teva ori pe sptm>n
de c>teva ori pe l$n
de c>teva ori pe an
niciodat
%K. 9i &nt>mpinat pro!leme &n moment$l &n care ai &ncercat s descrcai N transmitei prin e@
mail an$mite articoleP
9
7G
7$ am &ncercat
%N. An timp$l $nei sesi$ni de l$cr$ &n !a'ele de date, c&tre pagini ai accesat efectivP
1 I .
. I 10
10 I 1.
+este 1.
AO. An &nc*eiere v r$gm s avei ama!ilitatea de a ne rsp$nde la c>teva &ntre!ri de
identificare"
1e-$l interloc$tor$l$i
/asc$lin
=eminin
O&rsta d$mneavoastr se sit$ea' &n interval$l"
p>n la 20 ani
&ntre 20 I 30 ani
peste 30 ani
Care este profil$l fac$ltii d$mneavoastrP
Economic
/edicin
rept
)nformatic. /atematic
)nginerie
+si*ologie
/$'ic
1portiv
9lt domeni$
Gniversitate
=ac$ltate
1peciali'are
9n
H$rsNta-
9dres
7r. Felefon
O /GDG/)/ +E7F8G +98F)C)+98Ef
1.I 'nali$a i interpretarea datelor obinute
Categorii de teme
1$!iect$l
nr. 1
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. 3
1$!iect$l
nr. 4
1$!iect$l
nr. .
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. ;
1$!iect$l
nr. (
1inte'
ori'ontal
1. >ferta bibliotecii /n
spri0inul
disciplinelor de
predare 1.2 O r$gm s
apreciai calitatea
informaiilor
o!in$te de la
s$rsele av$te la
dispo'iie
1.2.1 C$rs$l BFe*nici
de doc$mentare i
informare%
7$ ti$ N
7$ m pot
pron$na
7$ ti$ N
7$ m pot
pron$na
H$n H$n 7esatis@
fctoare
7ici !$n,
nici rea
7$ ti$ N
7$ m pot
pron$na
H$n
1.2.2 +agina Ee! a
!i!liotecii
7$ ti$ N
7$ m pot
pron$na
H$n 7ici !$n,
nici rea
7ici !$n,
nici rea
H$n 7esatis@
fctoare
H$n H$n
1.2.3 8ecomandarea
profesorilor
=oarte
!$n
=oarte
!$n
7ici !$n,
nici rea
H$n H$n H$n 7ici !$n,
nici rea
=oarte
!$n
1.2.4 Dista de disc$ii
$nit!v.ro
7$ ti$ N
7$ m pot
pron$na
7ici !$n,
nici rea
H$n H$n H$n 7ici !$n,
nici rea
H$n H$n
1.2.. Hro$ra
$niversitii
=oarte
!$n
H$n 7ici !$n,
nici rea
H$n H$n H$n 7ici !$n,
nici rea
7esatis@
fctoare
1.2.2 9fiele, pliantele
!i!liotecii
=oarte
!$n
=oarte
!$n
H$n 7esatis@
fctoare
H$n 7ici !$n,
nici rea
7ici !$n,
nici rea
H$n
2. #urse de
informare
pri"ind elaborarea
unei cercetri
bibliografice
(2
Categorii de teme
1$!iect$l
nr. 1
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. 3
1$!iect$l
nr. 4
1$!iect$l
nr. .
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. ;
1$!iect$l
nr. (
1inte'
ori'ontal
2.1 +res$p$nem c avei
o tem pentr$ $n
proiect. +entr$
re'olvarea
pro!lemei
&ncepei c$
doc$mentarea
as$pra
s$!iect$l$i. Ce
s$rse doc$mentare
$tili'aiP
1$rse Ee! 1$rse Ee!,
Catalog$l
on@line al
!i!liotecii
1$rse Ee!,
Catalog$l on@
line al
!i!liotecii,
Ha'ele de
date a!onate
1$rse Ee!,
Catalog$l on@
line al
!i!liotecii,
Ha'ele de
date a!onate
Catalog$l on@
line al
!i!liotecii
Catalog$l on@
line al
!i!liotecii
Ha'ele de
date a!onate
Catalog$l on@
line al
!i!liotecii
%. (iblioteca surs de
informare i
documentare
3.3 Da care din
!i!liotecile
!raovene
apelai mai desP
Hi!lioteca
$niversitar
Hi!lioteca
$niversitar
Hi!lioteca
p$!lic
Hi!lioteca
$niversitar
Hi!lioteca
$niversitar
Hi!lioteca
$niversitar
Hi!lioteca
$niversitar
Hi!lioteca
$niversitar
Hi!lioteca
$niversitar
3.4 Care s$nt avanta5ele
frecventrii
!i!lioteciiP
9c$m$lare
a de
c$notine
s$plimentar
e4
8e'olvarea
facil a
proiectelor4
+etrecerea
timp$l$i de
st$di$ &ntr@
o atmosfer
plc$t
9c$m$lare
a de
c$notine
s$plimentar
e4
8e'olvarea
facil a
proiectelor4
+etrecerea
timp$l$i de
st$di$ &ntr@
o atmosfer
plc$t4
9pelarea la
9c$m$lare
a de
c$notine
s$plimentar
e4
9pelarea la
serviciile
!i!liotecii.
9c$m$lare
a de
c$notine
s$plimentar
e4
8e'olvarea
facil a
proiectelor4
9pelarea la
serviciile
!i!liotecii.
9c$m$lare
a de
c$notine
s$plimentar
e4
8e'olvarea
facil a
proiectelor4
+etrecerea
timp$l$i de
st$di$ &ntr@
o atmosfer
plc$t
8e'olvarea
facil a
proiectelor4
+etrecerea
timp$l$i de
st$di$ &ntr@
o atmosfer
plc$t.
9c$m$lare
a de
c$notine
s$plimentar
e4
9c$m$lare
a de
c$notine
s$plimentar
e4
+etrecerea
timp$l$i de
st$di$ &ntr@
o atmosfer
plc$t.
(;
Categorii de teme
1$!iect$l
nr. 1
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. 3
1$!iect$l
nr. 4
1$!iect$l
nr. .
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. ;
1$!iect$l
nr. (
1inte'
ori'ontal
serviciile
!i!liotecii.
3.. C$m apreciai
vol$m$l de
informaii pe care le
deinei, despre
!i!liotecile din
HraovP
7ici sc'$t,
nici ridicat
8idicat 7ici sc'$t,
nici ridicat
1c'$t 8idicat 8idicat 8idicat 8idicat
3.; oc$mentarea
as$pra temei o
facei la domicili$
sa$ la !i!liotec"
omicili$ Hi!liotec omicili$ omicili$ Hi!liotec Hi!liotec Hi!liotec omicili$
3.( ac v
doc$mentai la
!i!liotec apelai
la c$notinele
!i!liotecarilorP
9pele' la
!i!liotecari
/ desc$rc
sing$r
9pele' la
!i!liotecari
9pele' la
!i!liotecari
9pele' la
!i!liotecari
9pele' la
!i!liotecari
/ desc$rc
sing$r
9pele' la
!i!liotecari
3.? Care din
$rmtoarele
considerente
repre'int cea
mai mare
importan &n
frecventarea
!i!lioteciiP
)mportana
coleciilor4
Cone-i$ne
a
)7FE87E
F.
7$mr$l
coleciilor4
Cone-i$nea
)7FE87EF4
)mportana
coleciilor4
Condiiile
pentr$
lect$r.
7$mr$l
coleciilor4
Cone-i$nea
)7FE87EF4
Condiiile
pentr$
lect$r.
7$mr$l
coleciilor4
Condiiile
pentr$
lect$r.
)mportana
coleciilor4
Cone-i$nea
)7FE87EF4
Condiiile
pentr$
lect$r.
7$mr$l
coleciilor4
Cone-i$ne
a
)7FE87E
F4
)mportana
coleciilor4
Condiiile
pentr$
lect$r.
)mportana
coleciilor4
Condiiile
pentr$
lect$r.
A. (a$e de date "ersus
documente
tradiionale
((
Categorii de teme
1$!iect$l
nr. 1
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. 3
1$!iect$l
nr. 4
1$!iect$l
nr. .
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. ;
1$!iect$l
nr. (
1inte'
ori'ontal
4.1 Care s$nt
doc$mentele pe care
preferai s le
st$diaiP
i tiprite
i
electronice
Fiprite i tiprite
i
electronice
Fiprite i tiprite
i
electronice
Fiprite i tiprite
i
electronice
Fiprite
4.2 C$m apreciai
calitatea !a'elor de
date a!onate de
HGFP
+otrivit H$n H$n H$n +otrivit H$n H$n H$n
4.3 C>t de des accesai
!a'ele de dateP
e c>teva
ori pe l$n
e c>teva
ori pe
sptm>n
e c>teva
ori pe
sptm>n
e c>teva
ori pe
sptm>n
e c>teva
ori pe
sptm>n
e c>teva
ori pe
sptm>n
e c>teva
ori pe
sptm>n
e c>teva
ori pe
sptm>n
4.4 An timp$l $nei
sesi$ni de l$cr$ &n
!a'ele de date, c>te
pagini ai accesat
efectivP
10@1. +este 1. 1@. .@10 .@10 1@. 1@. 1@.
B. #er"iciile bibliotecii
..1 An ce ms$r
considerai c
n$mr$l de loc$ri &n
slile de lect$r
infl$enea'
pregtirea
st$denilor la
nivel academic.
/$lt /$lt /$lt /$lt 7ici m$lt,
nici p$in
+$in 7ici m$lt,
nici p$in
/$lt
..2 C$m vi se par ta-ele
practicate de
!i!lioteca
$niversitiiP
/ari 9ccepta!il
e
9ccepta!il
e
9ccepta!il
e
9ccepta!il
e
9ccepta!il
e
9ccepta!il
e
9ccepta!il
e
I. &endine /n
de$"oltrii bibliotecii
(?
Categorii de teme
1$!iect$l
nr. 1
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. 3
1$!iect$l
nr. 4
1$!iect$l
nr. .
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. ;
1$!iect$l
nr. (
1inte'
ori'ontal
2.1 An condiiile
de'voltrii contin$e a
societii informatice,
c$m v imaginai
de'voltarea !i!lioteciiP
Hi!lioteca
electronic
disponi!il
pe
)7FE87E
F de la
domicili$.
a, de ce
n$P Este
min$nat
ideea. 7$
s$n r$
nici
!i!lioteca
virt$al,
&ns &mi
plac
l$cr$rile
palpa!ile.
e'voltare
a
!i!liotecii
va fi $na
contin$,
c$
proc$rare
de noi
materiale
te*nice.
: mai !$n
accesare a
doc$mentel
or.
Gna pe
ms$ra
de'voltrii
informaticii
, &n
condiiile
$nei
conc$rene
pe ms$r.
+rogram
non@stop.
C$ a5$tor$l
te*nicii i a
inovaiilor
te*nologice
, dotri c$
aparat$r
performant
, se pot
atrage tot
mai m$li
st$deni,
dar i c$
a5$tor$l
$nor
colecii
vaste.
Antr@o
manier
care s
satisfac
nevoile
st$dent$l$i.
Consider
c este
important
de'voltarea
te*nologic
dar rm>n
fidel
doc$mentr
ii tiprite.
+refer
rsfoirea
crii dec>t
#navigarea
crii% pe
)7FE87E
F
2.2@a Cartea tiprit va
disprea, &n viitor
vom cons$lta n$mai
doc$mente
electronice.
e'acord e'acord e'acord )ndiferent e'acord
total
)ndiferent e'acord e'acord
total
2.2@! Hi!lioteca
tradiional va
disprea, vor fi
s$ficiente releele
de
e'acord e'acord e'acord 9cord e'acord e'acord )ndiferent e'acord
total
?0
Categorii de teme
1$!iect$l
nr. 1
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. 3
1$!iect$l
nr. 4
1$!iect$l
nr. .
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. ;
1$!iect$l
nr. (
1inte'
ori'ontal
calc$lator c$ acces
la )7FE87EF i
!i!lioteca digital.
2.2@c 8ol$l
!i!liotecarilor se va
transforma &n acela
de Ee!@designeri i
de a organi'a
informaia pe
)7FE87EF
e'acord e'acord
total
e'acord 9cord e'acord e'acord
total
e'acord e'acord
total
J. "aluarea
utili$atorilor bibliotecii
;.1 An ce interval se
regsete media
o!in$t &n an$l de
st$di$ finali'at
recent de
d$mneavoastr 6$n
sing$r rsp$ns<P
?@?,. (@(,. ;..@( (,.@? ?@?,. ;@;,. ?@?,. ?@?,.
;.2 C>t timp alocai &n
pregtirea
d$mneavoastr
pentr$ st$di$l
individ$alP
1@2 ore 1@2 ore 1@2 ore 3@4 ore 1@2 ore +este 4 +este 4 3@4 ore
;.3 1t$diai la domicili$
sa$ &n sala de lect$r
a !i!lioteciiP
domicili$ Hi!liotec4
omicili$
domicili$ domicili$ domicili$ Hi!liotec4 domicili$ domicili$
;.4 An &nc*eiere v
r$gm s avei
ama!ilitatea de a ne
rsp$nde la c>teva
?1
Categorii de teme
1$!iect$l
nr. 1
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. 3
1$!iect$l
nr. 4
1$!iect$l
nr. .
1$!iect$l
nr. 2
1$!iect$l
nr. ;
1$!iect$l
nr. (
1inte'
ori'ontal
&ntre!ri de
identificare"
;.4.1 1e-$l
interloc$tor$l$i
;.4.2 O>rsta
d$mneavoastr se
sit$ea' &n
interval$l"
;.4.3 Care este profil$l
fac$ltii
d$mneavoastrP
?2
?3
>binerea datelor primare calitati"e. Procedura adoptat
)ntervi$l a de!$tat c$ en$narea reg$lilor de desf$rare a disc$iilor i c$ o sc$rt
perioad de &ncl'ire &n care participanii s@a$ pre'entat. 9poi, disc$ia s@a direcionat
spre temele din g*id$l de intervi$, fiind en$nate doar temele mari de disc$ie, celelalte
&ntre!ri fiind p$se doar dac n$ a$ fost p$nct$ate de s$!eici.
isc$ia de gr$p a fost &nregistrat a$dio i video i apoi anali'at &n detali$.
Anregistrarea video este deose!it de important deoarece ea red e-presia feei, micrile
corp$l$i, a m>inilor, a cap$l$i, aspecte ce e-prim, la r>nd$l lor, an$mite stri s$fleteti,
reacii emoionale, atit$dini care s$nt importante pentr$ anali'a $lterioar.
Conclu$ii i propuneri
An $rma anali'ei informaiilor o!in$te at>t din foc$s I gro$p c>t i din metoda proiectiv
6test$l completrii propo'iiilor< s@a$ identificat i clarificat principalele aspecte legate de
atit$dinile, opiniile i preferinele. 9ceste re'$ltate s$nt e-treme de $tile deoarece
formea' o !a' de pornire pentr$ cercetarea descriptiv ce $rmea' a fi reali'at.
1e constat c )7FE87EFGD i !i!lioteca s$nt cele mai importante res$rse
informaionale.
1t$denii prefer res$rsele informaionale electronice.
1erviciile !i!liotec s$nt !ine organi'ate dar prefer !ro$ri c$ instr$ci$ni de folosire a
res$rselor.
Consider !i!lioteca $n loc important de informare. 9!onamentele online, !a'ele de date
informaionale electronice s$nt $n p$nct tare al !i!liotecii. 1istem$l de regsire a
informaiilor este coresp$n'tor. 7em$l$mirile st$denilor se refer la ritm$l lent de
operare a sistem$l$i )F, c n$ s$nt disponi!ile m$lte cri &n format electronic, spai$l
red$s, doresc o sal de lect$r n$mai pentr$ lect$r i st$di$, condiiile microclimatice
6temperat$ra ridicat< i instalaiile electrice.
1ol$ii prop$se"
3 Am!$ntirea calitii cone-i$nii )nternet
3 9er condiionat
3 9c*i'iii de cri electronice
3 +liante, !ro$ri c$ diseminarea informaiilor despre res$rsele informaionale
disponi!ile
3 Fiprirea instr$ci$nilor de $tili'are a res$rselor.
?4
N. C:C&': (8(F8>.:'68C F'
(8(F8>&C' 1N8;:#8&88 &:'N#8F;'N8' D8N (:'>;
Cercet>nd catalog$l Hi!liotecii Gniversitii Fransilvania din Hraov am o!in$t
re'$ltatele"
=ig.1
=ig. 2
=ig.3
?.
?2
=ig.4
=ig..
?;
:6:8N (8(F8>.'68C L8#&N& F'
(8(F8>&C' 1N8;:#8&88 &:'N#8F;'N8'
D8N (:'>;
+publicaii rom*neti,
1. 'N.9F, F., 6F>:#C1, C. i D'9':8', :. Mar%eting. @robleme. :azuri.
#este. H$c$reti, /arketer, 1??3.
2. (>#C>:, Dana. :aiet de seminar la disciplina mar%eting internaional.
8eprografia Gniversitii YFransilvaniaZ din Hraov, 1??(.
3. (>#C>:, Dana i (:&1C1, .abriel. :urs de mar%eting internaional.
Hraov, 2002.
4. (>#C>:, D., (:&1C1, .. i C98&1, 8.(. @olitica promoional n
mar%etingul cultural 1)/+ECZ?(, D$crrile simpo'ion$l$i de tiine economice,
7oi., Hraov, Ool. 1.1??(, p.1.( I 122.
.. (>#C>:, D., (:&1C1, .. i C98&1, 8.(. @olitica de mar%eting
n domeniul educaiei, 1)/+ECZ?(, D$crrile simpo'ion$l$i de tiine economice,
7oi., 1??(, Hraov, Ool.), p.12( I 1;3.
2. (:&1C1, .abriel ) 8#P'#, 'na. -ntroducere n mar%etingul social. Hraov"
Edit$ra )nfomarket, 1???.
;. (:'&1C1, .abriel ) 8#P'#, 'na. Mar%eting social. Hrasov "
Edit$ra
Gniversitatii RgFransilvaniaR, 1??(. 1;1 p.
(. (:&1C1, .abriel, C98&1, 8oana (ianca i 8#P'#, 'na. Mar%etingul
serviciilor. Hraov, 1??(.
?. (:&1C1, .abriel, 8#P'#, 'na i C98&1, 8oana (ianca.
Mar%etingul serviciilor publice. Edit$ra )nfomarket, Hraov, 1???.
10. (:&1C1, .abriel i 8#P'#, 'na. Mar%eting social. Hraov, Catedra de
tiine Economice, 1??(.
11. (:'&1C1, .abriel ) 8#P'#, 'na ) C98&1, 8oana-(ianca.
Mar%etingul serviciilor publice. Hrasov " )nfomarket, 1???. 2.2 p.
12. (:ND1', Paul Dan. Mar%eting. 1i!i$, Edit$ra Gniversitii BD$cian Hlaga%
1i!i$, 2001.
13. C'FC81, Mihai, #P8:C1, Filiana. )naliza datelor de mar%eting. H$c$reti,
Edit$ra 9ll, 1??4.
?(
14. C>'D', 'driana i 8.N'&>N, lmer. Management i mar%eting. Nndrumtor
de lucrri pentru uzul studenilor. Fimioara, 1??4.
1.. C>#M', #maranda :ercetari de mar%eting. )plicatii. Cl$5@7apoca " +resa
Gniversitara Cl$5eana, 2002. 224 p.
12. D:.'N, 8osif Constantin. :alea spre pia. E$ropa 7ova, s.a.
1;. 6F>:#C1, C. et. al. Mar%eting. H$c$reti, Edit$ra /arketer, 1??2.
1(. 8>'N 6:'NC, ;aleriu i M>FD>;'N1, Maria. Mar%eting i cultur,
H$c$reti, Edit$ra E-pert, 1??;.
1?. 3>8', lena. Management educaional. @rofesorul P manager : roluri i
metodologie. 1eria " tiinele Ed$caiei I Collegi$m. +olirom, 2000.
20. F6&:, C-tin, (:'&1C1, .abriel i ('F'##C1, Marius. Mar%eting.
Ool. ). Hraov, Edit$ra Gniversitii BFransilvania% Hraov, 2002.
21. F6&:, Constantin, (:&1C1, .abriel, C98&1, 8oana, (F##C1,
Marius, :1&1, Cristina i &C1, 'lina. Mar%eting. Ool.))., Edit$ra
Gniversitii B Fransilvania% din Hraov, 2002.
22. F6&:, Constantin. :ercetarea de mar%eting. #eorie si aplicatii.
Hrasov" )nfomarket, 2004. 4.4 p.
23. F6&:, Constantin. :ercetari de mar%eting. Hrasov " Edit$ra
Gniversitatii RFransilvaniaR, 1??.. 2(4 p.
24. F6&:, Constantin ) :'1&', Cristina. :ercetari de mar%eting.
-ndrumar, lucrari practice
2.. Fuca, Petru-.abriel. Managementul mar%etingului ecologic. )asi " RT*eorg*e
9sac*iR, 2003. 2(0 p.
22. MA!,E+"N- i publicitate .nafacerea independent / -hid practic pentru
marketing i publicitate cu buget redus* Gniversitatea +olite*nica, H$c$reti,
1??3.
??
2;. M':8N, ;asile /lemente de mar%eting general i direct, Hraov, Edit$ra
Gniversitii h Fransilvania i din Hraov, 2002.
2(. M8:>N'#', Costel. Mar%eting : aplicaii. 1$ceava, Gniversitatea Btefan cel
/are%, 1$ceava, 2000.
2?. M8:>N'#', Costel. Mar%eting. 1$ceava, Edit$ra Gniversitii B tefan cel
/are% 1$ceava, 2000.
30. M>FD>;'N1, Maria i 8>'N 6:'NC, ;aleriu. Mar%eting i cultur.
H$c$reti, Edit$ra E-pert, 1??;.
31. N8C1F#C1, Cristian i P1:C':' , 'nca, #&'NC8>81, 8on.
Management. :ercetare P dezvoltare. H$c$reti. Edit$ra /ondero, 1??3.
32. P'&:8C9, Dumitru. @rograme de mar%eting. H$c$reti, )nstit$t$l 7aional de
cercetri comerciale h Oirgil /dgean$ i. 1??4.
33. :'91, Foredana, >:>8'N, Maria i N'.1, .heorghe. Mar%eting. Cl$5
7apoca, Edit$ra 8isoprint, 200..
34. #>MN', Dan i C'FC81, Mihai. :ercetarea de mar%eting asistat
de calculator, H$c$reti, Edit$ra Fe*nic, 1??(.
3.. #&'&, 8oan. Mar%eting internaional. Ool )., Hraov, Edit$ra Gniversitii
BFransilvania%din Hraov, 2003.
32. ;>8C1F#C1, Dan. :ompetiie i competitivitate. H$c$reti, Edit$ra
Economic, 2001.
100
:6:8N (8(F8>.'68C L8#&N& F'
(8(F8>&C' 1N8;:#8&88 &:'N#8F;'N8'
D8N (:'>;
+publicaii strine,
1. D:#5G, 9elen. -nternational Management. Managing )cross ;orders and
:ultures. =ift* edition, +earson Ed$cation )nternational, +rentice Mall, 2002.
2. 5.'N, 7arren 3. and .:N, Mark C. Elobal mar%eting. =o$rt* Edition,
+earson, +rentice Mall, +earson Ed$cation )nternational, 200..
3. 5>&F:, Philip and 5FF:, 5e"in Fane. Mar%eting management. Ed. a 12
a. Gpper 1addle 8iver, 7eE QerseL, +earson +rentice Mall, 2002.
4. 5>&F:, Philip, et al. @rincipiile mar%etingului. Ediie e$ropean. Frad$cere
&n lim!a roman de an Criste, Cosmin Crian, 8al$ca Costesc$, Feora, 2000.
.. 5>&F:, Philip and &:8'# D#, 6ernando. Mar%eting lateral: noi
tehnici pentru descoperirea ideilor de succes. Frad$cere de Fatiana CME89,
H$c$reti, Edit$ra Codecs, 2004.
2. P8N&>, 3effre4 5. @roet /anagement. )rchieving :ompetitive )dvantage,
7eE Qerse, Gpper 1addler, +earson Mall, 200;.
;. #C97, Charles D. +ucces. Manual for +tud( Euide, 8andom Mo$se, 7eE
Vork, 1?(;.
(. 79FN, &homas l. i 91N.:, 3. Da"id. +trategic Management and
;usiness @olic(. :oncepts and cases. +earson, +rentice Mall, Gpper 1addle 8iver,
2002.
101
C:C&': CN ('D D D'& : (#C>, #P:8N.:F8N5
9c*enreiner, TEen
Mar%et research in the &real& 'orld : are 'e
teaching students 'hat the( need to %no'?. )n "
Marketing Education !e)ie04 spring2001, vol.11,
p.1.@2.
Harnes, E. Q. 4 HLrne, Q. )n integrated teaching * learning e$ercise
around a mar%et research proect. )n " Journal of
the Market !esearch Societ$4 oct.?0, vol.32,
p..3;@
..0
H$s*Eeller,Cevin
Mone( for technolog(. )n " Education 1eek4
nr.1(, vol.23, 1N14N2004,p.11
=aranda, William F. 4 Clarke ))), )rvine
+tudent ,bservations of ,utstanding #eaching:
-mplications for mar%eting educators. )n" 3ournal
of Marketing Education4 dec.2004, vol.22, p.2;1@
2(1
Tranit', 7eil )ctive learning and moralit( : incorporating
greater meaning into mar%eting education. )n "
Marketing Education !e)ie04 s$mmer2001,
vol.11, p.2.@41
Tremler, EaLne 4 /cCollo$g*, /ic*ael +tudent satisfaction guarantees : an
empirical e$amination of attitudes,
antecedents, and conse.uences. )n " Journal
of Marketing Education4 a$g.2002, vol.24,
p.1.0@121
Manson, E. /ark 4 MenrL, Walter
+trategic mar%eting for educational s(stems. )n "
School 2rganisation4 oct.?2, vol.12, p.2..
)dem
+trategic mar%eting for educational s(stems: a
guide for implementation. )n " NASSP ulletin4
nov?3, vol.;;, p.;?
Menderson, 7aomi 8
/no( the 0ie'. )n " Marketing !esarch4 1pring
2003, 7r.1, vol. 1., p.3(@3?
+almer, 8oger 1no'ledgeable uncertaint( : parado$ or
paradigm?. )n " "nternational Journal of Market
!esearch2 3445, vol.67, p.577-585
8$ssel, /arilLn
Mar%eting education: ) revie' of service .ualit(
perceptions among international students. )n "
"nternational Journal of #ontemporar$
%ospitalit$ Management4 200., vol.1;, p.2.@;;
1*$kla, +.C.4 Hr$no, Q. 9se of conoint anal(sis and mar%eting
approaches in education surve(s. )n " Education4
1pring ?2, 7r. 3, vol.112, p4.1
OloskL, 8ic*ard +.4 Wilson, avid F. #echnolog( in the :lassroom: #eaching ;usnees
Mar%eting in the 3<st :entur(: ) =epl( to :arlos
M. =odriguez. )n " Qournal of usinees&to&
usinees Marketing4 1??(, vol.., 7r.1N2, 1??(,
p.121
(8(F8>.:'68
1. 9aker ., aL T. " /arketing 8esearc*. 4t* ed. 7eE Vork, Qo*n WileL, 1??0.
2. 9ndrei F., 1tanci$ 1." 1tatistica. Feorie i aplicaii. Edit$ra 9DD, H$c$reti, 1??..
3. 9postol, +. REd$caia i pedagogia &n perspectiva operaionalR. H$c$reti,
Edit$ra idactic i +edagogic, 1?2?.
4. Haker Q. /ic*ael " /arketing. 1i-t* edition, /9C/)DD97 H$siness, 1??2.
.. Hardin D." DZ9nalLse de conten$. +aris, +G=, 1?;;.
2. Honoma O. F*omas." Case researc* in marketing" oport$nities, pro!lems and a
proccess. Qo$rnal of /arketing 8esearc*, 12, /aL, 1?(..
;. Hrt$c$ Ta!riel" /arketing social, Hraov, 1??(.
(. Camp!ell onald F., 1tanleL Q$lian C" E-perimental and _$asi E-perimental
esigns for 8esearc*.. C*icago, 8and /c. 7allL, 1?23.
?. Ctoi$ )aco! 6coordonator<, Carmen Hlan, )oana Cecilia +opesc$, T*eorg*e
:r'an, Clin Oeg*e, Fi!eri$ ni$, iana Or>ncean$" Cercetri de /arketing.
Edit$ra Gran$s, H$c$reti, 2002.
10. Claire 1ellti', DaErence 1. Wrig*tsman, 1t$art W. Cook" 8esearc* /et*ods in
1ocial 8elations. 7eE Vork, Molt, 8ine*art and Winstonn, 1?;2.
11. emetresc$, /.C. R/arketing social pentr$ &nvm>ntR H$c$reti,
&n" Cond$cerea tiinific a colii, 1?;2
12. rgan Q. C., emetresc$ /. C." +ractica prospectrii pieei. Edit$ra
EG8:+9 7:O9, H$c$reti, 1??2.
13. $poneL, +. R/arketing de lUed$cation et de la formationR. +aris, RDes
Editions dU:rganisationR, 1??0.
14. Enac*e, )onel " /arketing$l de !i!liotec. Antre teorie i practic. : a!ordare
#economic% a #!i!lioteconomiei%, *ttp "NNEEE . ! c $! . roN
1.. Erdos ). +." +rofessional /ail 1$rveLs. /c. TraE@Mill, 7eE Vork, 1?;0,
12. Evrard Vves, +ras Hernard, 8o$- ElLette" /98CEF. jt$des et rec*erc*es
en marketing. 79FM97, 1??3.
1;. =loresc$ C., />lcomete +., +op 9l. 7. 6coordonatori<" /98CEF)7T. icionar
E-plicativ. Edit$ra Economic, H$c$reti, 2003
1(. =o$rnis Vves" Des jt$des de /arc*e. Fec*nik$es dZenk$lte,
sondages, interpretation des rms$ltats. 3e mdition. G7:, +aris, 1??..
1?. Tiannelloni Qean, Oernet jric" jt$des de marc*m. O$i!ert Testion.
20. Trais Hernard" 1tatistk$e descriptive, Froisieme edition, $nod, +aris, 1??2.
21. Melfer Q. +., :rsoni Q." /arketing, O$i!ert Testion, 1?((.
22. Qavea$ Cla$de" DZenk$ete par k$estionnaire. Editions e DZGniversite e
Hr$-elles. Editions Zorganisation, 1??2.
23. Ca$ffmann +ascal" 1tatistik$e. )nformation, Estimation, Fests. Economie /od$le,
1??4.
24. Cerlinger =red 7." Hi*avioral 8esearc*" 9 Concept$al 9pproac*. 7eE Vork. Molt
8ine*art and Winston, 1?;?.
2.. De*mann onald 8." /arket 8esearc* and 9nalLsis. F*ird Edition, )8W)7, 1?(?.
22. Defter Constantin" Cercetarea de /arketing. Feorie i aplicaii. Edit$ra
)nfomarket, 2004
2;. Dilien TarL D., Cotler +*ilip" /arketing ecision /aking. 9 /odel H$ilding
9pproac*. Marper and 8oE,1?(3.
2(. Dind 9. ., /ason . 8." Hasic 1tatistics for H$siness and Economics. 1econd
Edition, )rEinN/cTraE@Mill, 1??2
2?. /oscarola Q." Enk$ltes et analLse de donnmes. O$i!ert Testion, +aris, 1??0.
30. /oser 9. C." /etode de anc*et &n investigarea fenomenelor sociale. Edit$ra
tiinific, H$c$reti, 1?2;, p.303
31. 7ovak, 9. R/arketing$l ed$caional, cercetare de marketing privind
satisfacerea cererii de ed$caieR. H$c$reti, Fe' de doctorat, 91E, 1?;;.
32. :ltean$, O. i Cetin, ). R/arketing$l serviciilorR. H$c$reti, Coediie
/arketer@ E-pert, 1??4.
33. +aras$raman 9." /arketing 8esearc*. 9ddison@WesleL +$!lis*ing CompanL,
1?(2.
34. 1aporta T., tefnesc$ O. 9nali'a datelor [ informatic. Edit$ra Economic
1??2.
3.. 1pirc$ Diliana, Calci$ /i*ai, 1pirc$ Fi!eri$" 9nali'a datelor &n marketing.
Edit$ra 9DD, H$c$reti, 1??4.
32. ^ikm$nd T. William" E-ploring /arketing 8esearc*. =ift* Edition. F*e rLden
+ress, 1??4.