Sunteți pe pagina 1din 14

1.

Societatea informational
1.1Concept
Societatea informaional reprezint etapa de dezvoltare a societii umane datorate n
principal avansului tehnologiei informaiei i a comunicrii.
1.2 Istoric
A aprut n Japonia la nceputul anilor 80, evident deoarece era prima ar care ia
dezvoltat o infrastructur informaional foarte puternic !Japonia i la ora actual este ara cu cel
mai mare grad de informatizare al activitilor umane" i a cuprins rile dezvoltate# Statele $nite
ale Americii, %anada, &ermania, 'rana, (area )ritanie, *talia etc.
+a originea evoluiei omenirii ctre societatea informaional se situeaz creterea
comple,itii sistemelor economicosociale, accentuarea necesitilor de cunotere i intervenie
inteligent asupra acestora, reflectate n cerine fr precedent ca volum, diversitate i sofisticare
n materie de comunicare i prelucrare a informaiilor i cunotiinelor.
Conceptul de societate informaional
1
a fost enunat n anul -.80 de cercettorul /aponez
0ome/i (asuda pentru a e,prima esena societii postindustriale, a societii 1azate pe progresul
tehnologiei, contrapus societii industriale creia i succede. 2n acest nou tip de organizare
uman, nevoile de comunicare i informare devin nevoi umane primare, corespunztor asumrii
e,plicite i active, de ctre su1iecii individuali i colectivi, a statutului de ageni informaionali i
cognitivi.
1.3 Trasaturi specifice
Societatea informaionale are drept trsturi definitorii:
ponderea dominant i importana critic ale resurselor informaionale i a cunotinelor n
sistemul resurselor disponibile,
rolul prioritar al activitilor de cercetare tiinific i inovare tehnologic,
accentuarea dimensiunii informaionale i de concepie a muncii,
dinamica nalt a sectorului economic al producerii i difuzrii de bunuri informaionale.
1.4 Economia
Economia societii informaionale este de tip tehnologico-informaional intensiv, asigur3nd
n cadrul firmelor 1azate pe informaie o valorificare nalt a resurselor materiale i de munc, pe
seama unei investiii ridicate de inteligen. Aceasta conduce la preponderena produselor cu
informatic ncorporat, precum i la accesi1ilitatea larg, de la manageri p3n la ceteni, a
facilitilor sistemelor informatice, a sistemelor e,pert i a sistemelor informatice integrate, at3t la
locul de munc, c3t i n viaa lor pu1lic i privat.
1
Ni Dobrot, coordonator, Dicionar de economie, editura Economic, Bucureti,1999, pag. 435
1.5 Infrastructura
Infrastructura tipic pentru societatea informaional este reprezentat de reelele de
calculatoare i de telecomunicaii i de staiile de lucru inteligente, pe care devin operaionale
sistemele e,pert i sisteme integrate sau sisteme de tip 4multimedia5, care integreaz informaia
de tip te,t, sunet i imagine n scopul asistrii procesului de cunoatere, concepiei i, nu n ultimul
r3nd al deciziei.
1.6 Activitati specifice
6ipice pentru aceast societate sunt activitilor umane desfurate n regim de asistare cu
calculatorul, a utilizrii intensive a *nternetului, a reelelor de calculatoare, a *ntranetului i
7,tranetului, a lucrului interactiv i de acces de la distan pentru participanii dispersai teritorial,
depinduse 1arierele spaiului geografic8 reprezentative n acest sens sunt activitile care
utilizeaz intensiv tehnologia, aanumitele e-activities. 9e la ncercrile timide din anii :.;<.= de a
introduce conceptul de e-commerce, sa a/uns n perioada -..8>00; la promovarea conceptelor
de e-business, e-learning, e-procurment, e-vote, e-democracy, e-referendum, e-library i e-
government. ?ractic de la nceputul anului >00= se poate vor1i de conceptul de e-everything.
2. Informatii. Date. Cunostine.
2.1 Concept
*nformatia reprezinta o forma de manifestare a materiei alaturi de su1stanta si energie.
*nformatia este un element material cu valoare a,iomatica si in functie de domeniul in care
informatia este cu prioritate utilizata sau dat diferite definitii ale acesteia#
*nformatia reprezinta fiecare dintre elementele noi in raport fara de cunostintele preala1ile din
semnificatia unui sim1ol sau a unui grup de sim1oluri cum ar fi te,t scris, mesa/, imagini plastice.
*nformatia reprezinta un element material cu proprietatea de a fi semn cu semnificatie pentru un
sistem in actiune si care dispune de proprietatea de a genera actiuni predictive ale sistemului in
raport cu un repertoriu cunoscut de actiuni.
*n teoria comunicatiilor informatia reprezinta un mesa/, un semnal ce reflecta starea unui sistem
sau a mediului in care acesta functioneaza si care adduce receptorului ei un spor de cunoastere.
?utem concluziona astfel# *nformatia este o reprezentare sim1olica asupra unor entitati din
realitate avand character de noutate si utilitate pentru su1iectii receptori. 7ste generate prin
procese de cunoastere cum ar fi o1servarea directa sau interpretarea semantica de mesa/e.
9atele reprezinta o insiruire de caractere numerice si@ sau alfanumerice cu o anumita
semnificatie si care sunt procesate de diferite sisteme de procesoare artificiale sau neartificiale.
9e e,emplu# processor calculator sau creierul uman.
%unostintele reprezinta forma su1 care informatiile au fost prelucrate si stocate in sistemul
de cunostinte !au caracter su1iectiv".
2.2 Comunicare si procesul e comunicare
%omunicarea este un process de transmitere a informatiilor su1 forma mesa/elor sim1olice intre
doua sau mai multe persoane, unele cu statu de emitator, altele cu statut de receptor utilizand
canale specific de transmitere. $n manager afecteaza apro,imativ 80A din timpul sau pentru a
comunica.
!i"ura 1.1. rocesul de comunicare
2
2n figura -.- este prezentat procesul de comunicare, emitorcanal de transmisiereceptor.
!mitorul emite c3t mai multe informaii reprezent3nd comportri cantitative ale organizaiei,
oglindind comportamentul organizaiei respective din punct de vedere calitativ.
Canalul de comunicare "transmitere# a datelor i informaiilor are menirea de a asigura
2
Zaaria !., "a#$o %., &ompetiia i managementu# companiei, Editura &urtea 'ece "ub#i(ing, Bucureti, 2))), pag. 1**.
FEEDB
ACK
DEC#DI!ICAT#
$
C#DI!ICAT#$
SEM
NAL
SEM
NAL
E%I&'T#$
SURS
DIS(#)ITI*
DE
T$A+S%ISIE
),#%#T
(E$T-$.
A&II/
CA+A0
DE
C#%-+ICA$E
DIS(#)ITI*
DE
$ECE(&IE
$ECE(T#$
MES
AJ
0ocul1
persoana1
ec2ipamentu
l care
prouce 3i
transmite
mesa4ul
(ersoana1
ec2ipamentu
l care
prime3te
mesa4ul
transmiterea rapid a datelor astfel nc3t acestea s a/ung n timp oportun la centrul de decizie
!receptor" pentru a se lua deciziile care tre1uie luate i de a transmite fidel informaiile. Canalul
tre1uie s ai1 capacitate de decodificare i tre1uie s fie pe aceeai lungime de und cu
emitorul.
Din +igura 1.1 reie(e c proce(u# de in+ormare (e rea#i,ea, -n dou (en(uri.
cone$iunea direct care reprezint informaiile de decizie8
cone$iunea invers care reprezint informaiile de stare, privitoare la starea sistemului
condus, sau feed1acB.
Acest model simplist poate fi aplicat oricrui sistem deci inclusiv unei organizaii. Astfel, putem
reprezenta modul cum circul informaia n interiorul unui agent economic, reprezent3nduse doar
cele dou su1sisteme importante i anume cel de decizie !conductor" i cel de e,ecuie
!condus".
2.3 Clasificarea informatiei
-. *n raport cu momentul utilizarii acesteia#
*nformatie pasiva care se refera la procese care au avut loc si sau terminat.
*nformatie active care se refera la procese in curs de desfasurare.
*nformatie cu caracter previzionar care se refera la procese ce vor avea loc.
>. (odul de scriere a informatiei pe suport#
*nformatie analogica este informatia care provine din fenomene, procese natural
sau artificiale si variaza continuu in timp8 reprezinta modul natural de prezentare a
informatiei8 poate fi masurata cu dispozitive artificiale create de catre om.
*nformatia digitala este provenita numai din procese artificiale.
Avanta/e ale informatiei digitale#
7ste precisa.
7ste mult mai usor de prelucrat.
?oti sa stochezi o cantitate foarte mare pe un suport mic.
C. 9upa fenomenul purtator de informative#
*nformatie culturala.
*nformatie economica.
*nformatie medicala.
*nformatie stiintifica.
D. 9upa tipul de suport#
Eartie
%9
9isc magnetic
Eard disB
2.4 Informatia i"iatala v informatia analo"ica
*nformatie analogica este informatia care provine din fenomene, procese natural sau
artificiale si variaza continuu in timp8 reprezinta modul natural de prezentare a informatiei8 poate fi
masurata cu dispozitive artificiale create de catre om.
*nformatia digitala este provenita numai din procese artificiale.

Avanta/e ale informatiei digitale#
7ste precisa.
7ste mult mai usor de prelucrat.
?oti sa stochezi o cantitate foarte mare pe un suport mic.

2.5 Eficienta informatiei
7ficienta se calculeaza ca raport dintre valoarea informatiei si costul o1tinerii acesteia. Aceasta
eficienta este su1iectiva.
2.6 Calitatea informatiei
F informatie de calitate in procesul de management tre1uie sa fie corecta, e,acta, usor de inteles,
de actualitate, concisa, oportuna.
3. Structura sistemului e prelucrare automata a atelor
Frice sistem automat are > componente#
5A$D6A$E
S#!T6A$E
Componenta %ard&are formata din totalitatea echipamentelor fizice# calculatoare, retele de
calculatoare si comunicatie, echipamente periferice dedicate.
Componenta 'oft&are totalitatea programelor utilizate pentru prelucrarea informatiei.
4. !irma ca sistem ci7ernetic
Frice organizatie@ institutie pu1lica@ firma poate fi caracterizata in functionarea ei de modul cum
circula informatia atat in interiorul firmei cat si in mediul e,tern acesteia, respective prin intermediul
sistemului informational al firmei.
4.1Transferul e informatii intr8o firma
9in punct de vedere al transferului de informatie, entitatile economice! institutie pu1lica@
organizatie@ firma" nu sunt sisteme adia1ate, dimpotriva se 1azeaza si are loc un transfer
permanent de informative atat in interiorul acesteia cat si cu mediul e,tern.
?entru a analiza o firma din punct de vedere al transferului de informatie se poate lucra pe un
model simplificat si anume# Se reduce structura organizatorica! organigrama" a acesteia la >
su1sisteme si anume#
- su1sistem conducator!de decizie"
- su1sistem condus!de e,ecutie"
4.2Sistemul informational si sistemul informatic
Sistemul informational al unei firme este format in principal din totalitatea flu,urilor si circuitelor
informationale, din metode si procedure informationale.
Sistemul de management al unei firme face parte din sistemul informational si prelucreaza
informatiile vehiculate in acesta.
Fluxurile informationale reprezinta vectorul de informate care se vehiculeaza in sistem si are
directive, sens, continut si frecventa 1ine sta1ilita.
Circuitul informational se refera la drumul parcurs de informatie de la momentul producerii unui
fenomen economic si pana la finalizarea acestuia.
Procedeele si mijloacele informationale se refera la modul in care prelucrezi informatia si
echipamnetele necesare.
Sistemul informatic reprezinta component automatizata a sistemului informational si este format
din totalitatea echipamentelor si a softurilor si a personalului implicat in activitatea respectiva.
*nformatia in cadrul sistemului informational poate sa circule intre departamente astfel#
?e verticala intre departamentele ierarhice.
?e orizontala intre departamente cu aceeasi functie.
F1lic
4.3!unctiile sistemului informatic
-. 'unctia de documentare care asigura indeplinirea operatiilor de inregistrare, prelucrare,
stocare si transmiterea informatiilor avand ca finalitate cresterea nivelului de cunoastere
pentru personalul anga/at.
>. 'unctia operationala se refera la utilizarea informatiei in scopul informarii personalului
pentru realizarea sarcinilor care revin fiecarui anga/at.
C. 'unctia de decizie!decizionala" se refera la asigurarea informatiilor necesare pentru luarea
deciziilor.
4.4 Activitati
99999
5. .irotica si sistemul 7irotic
5.1 Concept
)irotica reprezinta atat o stiinta informatica dar si mod practis de prelucrare a informatiilor in
cadrul unei organizatii.
(a/oritatea activitatilor importante dintro organizatie, institutie, firma se desfasoara in
1irouri!office".
)irotica provine din5 +<informatisation de la societe5. %u informatica si tehnicile audiovizuale,
lumea muncii traditionale desfasurate in 1irou sa modificat fundamental. 9in aceasta perspectiva,
termenul de 1irotica reprezinta ansam1lul tehnicilor si metodelor ale echipamentelor si
procedeelor de tratare a te,tului, imaginii si cuvantului apeland la mi/loace de comunicatii din cele
mai varia1ile.
)irotica determina gestiunea eficienta a documentelor si permite atingerea o1iectivului 1irou
fara hartie.
*n dictionar# )irotica este ansam1lul de tehnici informatice si teleinformatice in scopul
automatizarii sarcinilor administrative si de secretariat ale activitatilor de 1irou.
%ea mai complete definitie# )irotica reprezinta un ansam1lu de tehnici pentru gestionarea
informatiei si a comunicatiilor intre organizatii. 7a utilizeaza tehnicile informaticii, ale comunicatiilor
de date si asigura prin mi/loace electronice functii de clasare si ordonare, organizarea
te,telor,pregatirea documentelor, a corespondentei electronice dar si analiza si simulare,
interogare si consultare la distanta, vizualizare grafica si alte functii de gestiune a datelor pentru
realizarea sarcinilor curente din activitatea de 1irou.
5.2 Activitati si functii
*ntrun office se desfasoara ; categorii mari de activitati#
-. (anagementul documentelor
>. %onducerea proiectelor!pro/ect management"
C. %oordonarea activitatii persoanelor individuale si a grupurilor de lucru
D. Gepartizarea sarcinilor persoanelor individuale si a grupurilor
;. Stocarea si arhivarea
!unctiile 7iroticii:
(anagementul documentelor
6ransmiterea mesa/elor prin posta electronica, fa,, etc.
Gezolvarea pro1lemelor grupurilor eterogene de lucru realizata prin audiovideo conferinte,
1uletine informative
5.3#7iective
F1iectivul general al 1iroticii consta in cresterea calitatii, productivitatii si fle,i1ilitatii muncii de
1irou.
5.4 $elatia cu alte iscipline
7vident 1irotica utilizeaza concept si echipamente din zona *6H% dar si din zona ergonomiei
activitatii, din zona gestiunii activitatii.
5.5 Sistemul 7irotic
Sistemul 1irotic face parte din sistemul informational al firmei si are urmatoarele
componente#
-. Componenta %ard&are formata din totalitatea echipamentelor fizice# calculatoare, retele
de calculatoare si comunicatie, echipamente periferice dedicate.
>. Componenta 'oft&are totalitatea programelor utilizate pentru prelucrarea informatiei.
C. Componenta informationala totalitatea informatiilor care sunt vehiculate in sistemul 1irotic.
D. Componenta umana personalul specializat care utilizeaza sistemul 1irotic.
5.6 Componentele sistemului 7irotic si functii
-. (unctia de introducere a informatiei in sistem se realizeaza prin preluarea informatiei din retele de
comunicatie nationale, international, pu1lice sau private, prin preluarea informatiei din retele locale
de date sau introducerea manuala a datelor.
>. (unctia de memorare si regasire a informatiei se refera la stocarea si arhivarea informatiilor, in
general cu metode informatice.
C. (unctia de prelucrare a informatiei se refera la operatiuni de prelucrare directa a informatiei sau
de conversie a informatiei8 realizarea 1azei informatice a sistemului 1irotic.
D. (unctia de iesire a informatiei din sistem se refera la modul de iesire si transmitere a informatiei.
;. (unctia de comanda si control a sistemului se refera la totalitatea activitatilor necesare pentru
functionarea intregului sistem 1irotic.
6. $etele e calculatoare
6.1 Concept
# re:ea e calculatoare reprezint un sistem de calcul comple$, care este format din mai
multe calculatoare omogene i eterogene ca arhitecur i echipare soft&are, interconectate printr-
un sistem de comunicaie, format din adaptoare i structuri hard&are care asigur comunicarea i
transferul de date.
6.2 Tipuri
*n funcie de aria de rsp3ndire, reelele se mpart n# +AI !locale", (AI !magistrale, la
nivel de ora", JAI !pe arii intinse"
C
.
0A+ ;+ocal )rea *et&or+/ K se ntinde pe o distan de c3teva sute de metri, n spaiul unei
3
/bdem, pag 1)3
cldiri i implementeaz de o1icei sistemului informatic al organizaiei sau instituiei respective.
F reea metropolitan !,etropolitan )rea *et&or+", sau %A+ este, o versiune e,tins de
+AI i utilizeaz n mod normal tehnologii similare cu aceasta. F reea metropolitan se poate
ntinde pe zona ocupat de un grup de 1irouri nvecinate sau pe suprafaa unui ntreg ora i
poate fi at3t privat c3t i pu1lic. $n (AI poate suporta at3t date c3t i voce i poate chiar s
ai1 legturi cu reeaua local de televiziune prin ca1lu. $n (AI dispune numai de un ca1lu sau
dou, fr s conin elemente de comutare care deviaz pachetele pe una din cele c3teva
posi1ile linii de ieire.
F reea larg rsp3ndit geografic !-ide )rea *et&or+" sau 6A+, acoper o arie geografic
ntins, deseori o ar sau un continent ntreg. Geeaua conine o colecie de maini utilizate
pentru a e,ecuta programele utilizatorilor. Aceste maini sunt numite gazde. &azdele sunt
conectate printro subreea de comunicaie sau pe scurt, subreea. Sarcina su1reelei este s
transporte mesa/e de la gazd la gazd, e,act aa cum sistemul telefonic transmite cuvintele de la
vor1itor la asculttor.
6.3 $etele e tip 0A+
9in punct de vedere conceptual e,ista dou tipuri de 0A+:
reele de tipul egal la egal !peertopeer"8
reele de tipul client-server.
%aracteristica reelelor peer-to-peer este aceea c toate calculatoarele conectate la reea
au aceleai funcii n reea, astfel nc3t oricare utilizator care lucreaz la unul dintre ?%uri poate
avea acces la resursele fizice i logice ale oricrui alt calculator din reea.
Geelele client-server sunt reele n care unul sau mai multe calculatoare sunt dotate at3t
din punct de vedere hardLare, c3t i softLare, s funcioneze ca file-server !net&or+-server".
9ac n reeaua de tip peer-to-peer componentele softLare de reea care permit
comunicarea ntre staii lucreaz su1 restriciile sistemului de operare ale staiilor de lucru, din
aceasta cauz fiind foarte limitate, n cazul reelelor clientserver, pe serverul de reea, ruleaz un
sistem de operare specific reelei, numit IFS !*et&or+ .perating 'istems". Acest sistem de
operare al reelei gestioneaz toate operaiile din reea.
Sistemul de operare al reelei are metode i structuri proprii privind formarea discurilor,
gestionarea i alocarea resurselor, posi1ilitatea de refacere a informaiilor, protecia i accesul la
date.
+a reelele locale sunt rsp3ndite trei topologii ma/ore !figura >.-"# stea, magistral i inel,
dar pot fi folosite i cone,iuni plas sau inel etc..
2ntro reea de topologie stea toate calculatoarele se conecteaz la calculatorul central, care
ndeplinete i funcia de control al reelei. 6opologia fizic stea este un caz particular al topologiei
fizice ar1ore cu un singur nivel. Schim1ul de date dintre toate calculatoarele se efectueaz prin
intermediul calculatorului central.
2ntro reea de topologie magistral !bus". denumit i liniar , toate calculatoarele sunt
conectate la un singur ca1lumagistral8 este cea mai rspndit topologie n reelele locale
e,istente. 2n asemenea reele toate calculatoarele folosesc un singur mediu de transmisie date.
9eci nu este posi1il schim1ul de date simultan ntre mai multe perechi de calculatoare, conectate
la magistral, cu e,cepia cazului difuzrii de mesa/e.
!i"ura 2.1 /ipuri de reele de calculatoarea
2ntro reea inel fiecare calculator este conectat la dou calculatoare adiacente cu c3te un
segment de ca1lu, toate calculatoarele cu legturile respective formnd un cerc fizic. 2n reelele de
topologie fizic inel, fiecare mesa/ este transmis de la o staie la alta pe inel ntrun singur sens, cu
regenerarea semnalului la fiecare staie, p3n a/unge la destinaie.
?entru sporirea fia1ilitii, precum i a altor performane, n reelele de generaia a doua i a
treia se utilizeaz topologia inel dublu cu transmisia datelor pe fiecare inel aparte, n sensuri
opuse.
6.4 Internet
6.5 Concept. Servicii. Cone<iuni
Internetul nu reprezint un nou tip de reea fizic, este o reea de reele la nivel mondial,
cu metode de interconectare a reelelor fizice c0t i a utilizatorilor independeni, o metod de
transport a datelor mpreun cu un ansamblu de convenii de utilizare a ansamblului reelelor
legate, care permit interoperarea staiilor de lucru i a terminalelor de la care utilizatorii au acces
la acest mediu. Geprezint un mediu informaional i de calcul cu foarte bogate servicii i resurse,
biblioteci, baze de date. Internetul este o sum de reele care se ntind la nivel planetar sau
continental care a aprut n urma cu D0 de ani. Geelele sunt conectate ntre ele prin intermediul
ca1lului telefonic, ca1lu coa,ial sau optic, a undelor radio !antene radio" i undelor
electromagnetice !antene de satelit".
%omunicarea i cone,iunea n *nternet se 1azeaz pe o serie de protocoale !reguli" din
care sunt foarte cunoscute protocoalele 6%?@*?. ?rotocoalele care permit transferul pachetelor de
informaii n reeaua *nternet sunt TC(=I(.
TC( !/ransfer Control rotocol" protocol de control al transferului de pachete. 7l
controleaza modul n care se transfer informaia i poate face corecii ale modului de transfer al
informaiei.
I( !1nternet rotocol" protocolul specific de diri/are a pachetului de informaii.
achetele de informaii cuprind informaiile care circul ntre calculatoarele interconectate.
$n pachet conine#
adresa e$peditorului i a destinatarului8
informaia propriuzis8
numele aplicaiei client care a formulat cererea i a aplicaiei de pe server care va primi
cererea spre rezolvare.
6.6 Intranet si e<tranet
*(+ >nseamn *irtual (rivate +et?or@ adic o reea de mari dimensiuni, creat special
pentru compania utilizatoare i care, dei folosete canalele uzuale de transmisiuni *nternet,
rm3ne accesi1il e,clusiv celor care au dreptul s o foloseasca
D
.
*ntranet M?I
Ce este 1ntranetul 2 $n intranet folosete aceleai structuri i tehnici ca i *nternetul glo1al
pentru furnizarea de informaii i servicii dar numai n interiorul unei companii. Acesta poate lucra
la fel de 1ine pentru o companie mic cu c3iva anga/ai aflai n locuri diferite, oriunde n lume,
sau pentru o corporaie multinaional. $tiliz3nd un intranet la 1irou sau la coal, vei o1serva c
documentele sunt la fel cu cele de pe *nternet. $n *ntranet poate funciona i fr o cone,iune cu
e,teriorul.
Avanta/ele *ntranetului sunt multiple, dar cel mai important avanta/ se refer la economia de
timp i 1ani n comunicaii i transfer de documente, n condiii de securitate.
%3teva dintre cele mai populare utiliABri i avanta/e ale *ntranetului
;
#
/ntranetu# poate +i +o#o(it i ca platform electronic care permite (cimb de preri, mai a#e( -n
cadru# mari#or corporaii unde e(te aproape impo(ibi# ( comunici cu toi anga0aii, a(t+e# anga0aii (unt
-ncura0ai ( comunice +o#o(ind ap#icaii#e de tip forum, ceea ce poate duce #a noi idei de -mbuntire a
managementu#ui, producti1itii, ca#itii (au a#tor prob#eme a#e organi,aiei.
)vizier electronic intern pe care orice anga/at poate sl acceseze direct, o1in3nd
informaiile care sunt disponi1ile, cum ar fi informaii legate de companie, de la adrese de email i
numere de telefon, la 1azele de date cu resursele umane, agendele cu nt3lniri i afiarea
pro1lemelor curente aflate n dez1atere.
Creterea productivitii forei de munc. *ntranetul a/ut utilizatorii s localizeze i s
acceseze informaiile dorite foarte repede i pot folosi chiar aplicaii dedicate rolului i
responsa1ilitilor anga/ailor. ?rin intermediul unui 1roLser de Le1, utilizatorii pot accesa datele
coninute n 1azele de date ale organizaiilor de oriunde i oric3nd, evident dac acestea sunt
D
http#@@LLL.rdsnet.ro@solutii@metropolitane.htm
;
http#@@LLL.epagini.com@internet@ceesteunintranet.php
disponi1ile, utiliz3nd terminalele companiei. 2n acest mod se mrete considera1il a1ilitatea
anga/ailor de ai rezolva sarcinile de producie mult mai repede, corect i cu date de calitate.
*ntranetul permite organizaiilor s distri1uie informaia ctre anga/ai la momentul necesar,
economisind timp. Anga/aii se pot conecta la infomaiile relevante atunci c3nd au nevoie i de
c3te ori au nevoie, fr s fie distrai de la lucru cum se nt3mpl prin folosirea e,cesiv a potei
electronice.
,i3loc de comunicaii eficient i rentabil. *ntranetul reprezint un mecanism renta1il pentru
transportarea informaiilor. Anga/aii vor folosi emailul n loc de fa,uri sau telefoane, de cele mai
multe ori scumpe, pentru comunicarea ntre departamente. *n plus, protocolul de transfer al
fisierelor !'6?ul" nlocuiete serviciile de pot rapid sau de mesagerie, at3t la sediul respectiv
c3t i n alte localiti.
*ntranetul este folosit ca platform pentru dezvoltarea i implementarea aplicaiilor necesare
activitilor de decizie sau de afaceri pentru ntreaga firm.
4tilizarea intranetului n activitatea curent de afaceri de fiecare zi. Aceste funcii pot
include procesarea comenzilor, evidena v3nzrilor, controlul inventarului i starea e,pediiilor de
mrfuri. ?rin plasarea pe intranet a unor documente, cum ar fi manuale ce e,plic politica firmei
sau liste cu telefoanele anga/ailor, o companie poate economisii muli 1ani din costurile de tiprire
sau de distri1uire.
5eneficiile intraneturilor sunt descoperite n fiecare zi de companiile care le integreaz n
structura proprie. $nul din cele mai semnificative 1eneficii este creterea productivitii, care
rezult din comunicaii rapide n cadrul companiei.
Costurile unui intranet sunt mici n comparaie cu economiile pe termen lung. (a/oritatea
companiilor au de/a aproape toate resursele necesare, cum ar fi calculatoare, modemuri i linii
telefonice. %elelalte echipamente necesare sunt disponi1ile oric3nd i relativ ieftine n comparaie
cu construirea i ntreinerea unei reele o1inuite. Anga/aii au de o1icei dreptul de a vedea
ma/oritatea documentelor de pe un intranet. $nele intraneturi solicit anga/ailor s deschid o
sesiune de lucru cu un nume i parola, pe c3nd altele i redirecteaz ctre pagina de deschidere a
intranetului.
7,tranet M?I
$n 7,tranet este o reea M?I care permite accesul controlat din afara companiei, n scopuri
economice, de afaceri, sau n scopuri educaionale. 7,tranetul este considerat adesea ca fiind o
e,tensie a *ntranetului companiei ctre utilizatori din afara companiei, n mod uzual parteneri de
afaceri, v3nztori sau furnizori. 7ste i o metod de a face afaceri electronice de tip )>)
!1usinessto1usiness" cu anumite companii care sunt selectate.
?rincipalul o1iectiv al unui 7,tranet M?Iului este s se asigure c datele secrete a/ung intacte
i e,act la persoana creia i sunt adresate, fr riscul de a e,pune resursele prote/ate unor
eventuale ameninri.
)vanta3ele e,tranetului sunt multe dar amintim c3teva#
osibilitatea schimbului unui volum mare de date folosind protocoalele !61 !7lectronic 9ata
*nterchange"8
4tilizarea n comun a cataloagelor de produse7producie e$clusiv cu partenerii de afaceri8
Colaborarea cu alte companii n eforturile comune de dezvoltare8
osibilitatea accesului la servicii de tip online ban+ing.
7vident c sunt i dezavanta3e ale utilizrii reelelor M?I, de la costul suplimentar !n
hardLare, softLare i training suplimentar pentru anga/ai" pentru firmele care le utilizeaz p3n la
efortul suplimentar privind securitatea datelor atunci c3nd se utilizeaz date deose1it de
importante, dar pun3nd n 1alan, folosirea reelelor virtuale reprezint o decizie corect i
profita1il pentru managementul companiei.