Universitatea ,,Vasile Alecsandri Bacu

Facultatea de tiine economice

Proiect la disciplina
Mediul de afaceri european








LUXEMBURG

I. Repere geografice
Marele Ducat de Luxemburg (Groussherzogtum Ltzebuerg n luxemburghez)
este un stat fr ieire la mare din vestul Europei, vecin cu Belgia, Frana i Germania.
Are dou regiuni principale: Regiunea Oesling n nord parte a masivul Ardeni i
Gutland n sud.
Luxembourg este un stat membru al Uniunii Europene, NATO, OCDE,
Naiunilor Unite i a Benelux, reflectnd consensul politic n favoarea integrrii
economice, politice i militare. Orasul Luxembourg este cel mai mare i capitala
statului, n el i au sediul mai multe instituii i agenii ale UE.
Cultura Luxembourg este un mixt ntre romantismul european i germanismul
european, mprumutnd obiceiuri de la fiecare tradiie. Luxembourg este o ar trilingv,
germana, franceza i luxemburgheza sunt limbi oficiale. Dei un stat secular, religia
predominant este cea romano-catolic.
Luxemburg are un sistem parlamentar de guvernare, fiind o monarhie
constituional. Marele ducat are trei tribunale inferioare (justices de paix; n Esch-sur-
Alzette, n Luxembourg i n Diekirch), dou tribunale districtuale (Luxembourg i
Diekirch) i o Curte Superioar de Justiie (Luxembourg), care include Curtea de Apel
i Curtea de Casaie.
Exist i un tribunal administrativ, o Curte Administrativ i o Curte
Constituional, toate n oraul Luxembourg.
Luxemburgul este una dintre cele mai mici ri din Europa. Are o suprafa de
circa 2,586 km. n vest se mrginete cu provincia belgian Luxembourg, care (la 4.443
km) are aproape o suprafa dubl fa de cea a rii.
Nordul rii face parte din Munii Ardeni, e format din dealuri i muni joi, cel
mai nalt punct fiind Kneiff, de 560 m. Restul rii este de asemena deluros.

Grania estic a Luxemburgului e format de rurile Mosela, Sauer i Our.
Pdurile de stejar i fag reprezint 55% din teritoriu. Clima este temperat de tranziie
ntre cea oceanic i cea semicontinental. Altitudinea maxim este de doar 300 m in
Gutland/Bon Pays.
II. Economia
Performanta economica a Marelui Ducat de Luxemburg n cadrul participarii
sale la Comunitatea Economica Europeana si apoi la Uniunea Europeana o plaseaza n
topul tarilor membre ale acestei organizatii.
Marele Ducat de Luxemburg este sediu al numeroaselor organizatii
internationale: Parlamentul European, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene,
Curtea Europeana de Conturi, al serviciilor Comisiei Europene (Eurostat, Banca
Europeana de Investitii, Oficiul Publicatiilor Oficiale al Comunitatilor Europene) si
NAMSA.
1. Fiscalitatea
Dispozitiile fiscale luxemburgheze sunt publicate n "Codul fiscal
luxemburghez", care contine totodata unele comentarii ale specialistilor din domeniu.
Principalele tipuri de impozite administrate de ctre autoritile fiscale sunt:
A. IMPOZITE DIRECTE:
- Impozit pe venit de corporaie
- Individual de impozit pe venit;
- impozit municipal de afaceri, care este colectat de ctre stat ;
- Taxa pe valoare net.
B. IMPOZITE INDIRECTE:
- Taxa pe valoarea adugat
- Taxa anual de nregistrare fiscal
- Taxe de nregistrare i tampila

C. VAMALE I ACCIZE:
- Accizele la benzina, tutun i alcool;
- Drepturile de import.
D. TAXE MUNICIPALE
- Teren de impozitare
Structura sistemului fiscal luxemburghez este comparabila celui german n ceea
ce priveste impozitul comercial si impozitul pe avere si celui francez sau belgian n
cazul taxarii dreptului de nregistrare. La nivelul impozitelor indirecte, Luxemburgul
aplica sistemul taxei asupra valorii adaugate, legislatia n domeniu fiind conforma
directivelor Uniunii Europene.
ncasarea impozitelor se face prin intermediul a trei administratii distincte:
1) Administratia Contributiilor Directe - pentru impozitele asupra veniturilor,
2) Administratia nregistrarilor si Domeniilor - pentru taxa asupra valorii adaugate,
taxele de timbru, nregistrari, ipoteci, succesiuni, amenzi, precum si unele taxe pentru
protectia proprietatii intelectuale,
3) Administratia Vamilor si Accizelor pentru taxele vamale si accize.
Comisia Europeana a catalogat drept ilegal si anticoncurential sistemul fiscal,
valabil de peste 80 de ani, care acorda facilitati fiscale companiilor cu sediul la
Luxemburg.
Dupa sase luni de anchete aprofundate, departamentul de concurenta al Comisiei
considera ca legislatia fiscala aplicabila din 1929 acorda avantaje fiscale nejustificate
anumitor companii care dezvolta mari companii la Luxemburg.
Legislatia fiscala din 1929 acorda companiilor financiare, denumite holding-uri, scutiri
de la plata impozitului pe profit, pe veniturile din dividende si din dobanzi.
Scopul acestei legi a fost atragerea in Luxemburg a activitatilor financiare, a gestionarii
brevetelor si licentelor. Astfel, Luxemburg a devenit unul dintre cele mai mari centre
financiare, regimul fiscal favorabil determinand numeroase multinationale sa isi

stabileasca sediul social in Luxemburg. Cu toate acestea, un reprezentant bancar a
afirmat ca Legea 1929 nu va produce mari schimbari, pentru ca o mare parte dintre
companii au preferat sa fie prezente pe piata din Luxemburg prin fuzionari cu alte
companii, in locul mutarii sediului sociail, chiar daca plateau impozit pe profit, dar
beneficiau de alte facilitati fiscale greu de gasit in alte state.
Anul fiscal coincide in Ducat cu anul calendaristic.
Sistemul de taxare si impozitare, Luxemburgul are nivelul de impozitare cel mai
redus din U.E., respectiv impozitul pe venituri atinge 30,38% (din care contributia
pentru fondul de pensii 16% - 8% platita de angajator si 8% de angajat, asigurarile de
sanatate 7,5% - 2,6% platita de angajator si 4,9 % de angajat, fondul pentru somaj 4%
etc), impozitul pe profit este de 22%, taxele locale cca. 7,5%.
Taxe care se platesc pentru inregistrarea unei firme in Luxemburg: pentru
inregistrarea unei societati cu un capital de cca. 25.000 Euro trebuiesc platite
urmatoarele taxe: taxe de inregistrare 248 de Euro, taxe notariale 198 Euro,
publicarea in Monotorul Oficial 372 Euro, taxe la Registrul Comertului 818 Euro.
Impozitul pe profit.
Beneficiar al impozitului pe profit este statul luxemburghez. Subiecii
impozabili sunt societile pe aciuni, cooperativele, asociaiile religioase, organizaiile
fr scop lucrativ, fundaiile i stabilimentele de utilitate public, fondurile speciale,
asociaiile de asigurri mutuale, serviciile publice industriale i comerciale ale
persoanelor de drept public.
Societile nerezidente nu datoreaz impozit dect pentru profitul realizat n
Luxemburg. Impozitul poate fi reinut la surs, dup acest moment stingndu-se orice
alte obligaii fiscale pentru impozitul pe profit.
Cotele de impozitare sunt:
20% (dac beneficiul anual impozabil este mai mic de 10.000 ),
2000 + 26% suma care depete 10.000 (dac acesta se ncadreaz n intervalul
10.000 - 15.000 )
22% pentru profit impozabil mai mare de 15.000 .

Statul luxemburghez a pus n practic un regim fiscal extrem de favorabil pentru
anumite categorii de societi, constnd n general n scutirea de la impozitarea
veniturilor acestora:
Societile holding de tip 1929 sunt acele societti luxemburgheze, constitute n baza
legii din 31 iulie 1929, care au ca singur obiect de activitate preluarea unor titluri de
participare ale unor societi naionale sau strine i gestionarea sau valorificarea
acestora (inclusiv deinerea de brevete, finanarea unor grupuri de societi sau a unor
filiale etc.).
Societile de participaii financiare (SOPARFI), avnd aproximativ acelai obiect de
activitate, dar profitnd de dispoziiile favorabile ale tratatelor de evitare a dublei
impuneri semnate de Marele Ducat al Luxemburgului.
Impozitul pe venit.
In Marele Ducat al Luxemburgului sunt considerai rezideni acei contribuabili
care locuiesc n acest loc timp de 6 luni consecutiv (chiar cu mici ntreruperi), inclusiv
n doi ani fiscali. Rezidenii datoreaz impozit pe venit pentru toate veniturile pe care le
realizeaz, din ar sau din strintate.
Sunt tratate de evitare a dublei impozitri ntre Luxemburg i 30 sau mai multe
ri, proiectate pentru a se asigura c venitul care a fost deja impozitat ntr-o ar s nu
fie impozitat din nou. Nerezidenii sunt ns supui impunerii doar pentru veniturile
realizate n Luxemburg. Veniturile din capital ale nerezidenilor sunt n principiu
neimpozabile, cu dou excepii: dobnzile adiacente unei creane ipotecare nregistrate
n Luxemburg i dividendele primite de la o societate de capital.
Baza de impozitare cuprinde opt categorii de venituri, dup cum urmeaz:
beneficiile comerciale; beneficiile agricole i forestiere; veniturile din exercitarea unei
profesii liberale; veniturile salariale nete; veniturile nete provenind din pensii sau rente
viagere; venitul net din capitaluri mobiliare; venitul net din cedarea folosinei bunurilor;
venituri diverse.
Marele Ducat al Luxemburgului are cel mai complex barem de impunere din
Europa, si variaza intre 0% pentru venituri mai mici de 9.750 si 38% pentru venituri
mai mari de 34.500 .

Neimpozitarea profitului societilor agricole pe o perioad de 5 ani de la
nfiinare, dac profitul este folosit pentru dezvoltarea afacerii. Printre rile din U.E.
care aplic asemenea scutiri sunt: Frana, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Polonia,
Portugalia.
2. Industria
Industria luxemburgheza s-a dezvoltat n jurul industriei siderurgice, care a
dominat economia tarii pna la criza din anii 70, cnd a fost restructurata si
modernizata. Acesta a constituit si punctul de plecare pentru diversificarea industriei
prin aparitia de noi ramuri, printre care industria chimica, a cauciucului si maselor
plastice, precum si sectorul constructiilor.
n prezent Luxemburgul gazduieste sediul companiei Arcelor, cea mai mare
firma n domeniul industriei siderurgice, rezultat a prin fuzionarea ntreprinderilor
luxemburgheza ARBED, franceza Uzinor si spaniola Aceralia.
n ultima jumatate de secol economia luxemburgheza a cunoscut mari schimbari,
prefigurnd o serie de evolutii ale economiei mondiale.
Astfel ponderea agriculturii a scazut continuu, desi si-a triplat productia n
ultimii 25 de ani, iar sectorul serviciilor a devenit principala ramura a economiei, n
special prin dezvoltarea sistemului bancar, al telecomunicatiilor, transportului aerian si
audiovizualului.
Tara cu o populatie multilingva, situata la confluenta dintre culturile franceza si
germana, Luxemburgul joaca un rol major pe scena produselor audiovizualului
european, gazduind doua din cele mai mari companii n domeniu, respectiv Grupul
RTL-CTL, principalul producator de programe de radio si televiziune din Europa si
Societatea Europeana a Satelitilor - SES-Global - lider mondial absolut n domeniul
transmisiunilor prin satelit. De asemenea printre liderii europeni pot fi mentionate
companiile: CARGOLUX a treia companie europeana de navlu (dupa AIRFRANCE
si LUFTHANSA) si GODYEAR Luxemburg, specializat n tehnica pneumatica.
3. Importurile si exporturile
Importurile in Luxemburg au crescut la 1.50 mld. EUR in luna Februarie a
anului 2014 fata de 1.44 mld. EUR in luna Ianuarie a aceluiasi an. Media importurilor in

Luxemburg din anul 1988 si pana in anul 2014 a fost de 0.95 mld. EUR , atingand cel
mai mare record de 1.95 mld. EUR in luna August a anului 2011, si cel mai mic record
de 3.39 mld. EUR in Ianuarie 1988.


Luxemburg a importat in special bunuri de consum si a exportat produse
industriale. Statul este dependent de importul de energie. Principalele importuri ale
Luxemburgului sunt: minerale, metale, alimente si bunuri consumabile de calitate.
Principalii parteneri de import sunt UE ( Belgia, Germania, Franta, Olanda ) si China.
4. Crestere economica. Somajul
Economia luxemburgheza se caracterizeaza n prezent printr-o larga deschidere
fata de piata externa. Exporturile de bunuri si servicii reprezinta 85 %, iar importurile
cca. 75-85% din PIB.
Structura sectoriala a economiei luxemburgheze se prezinta n felul urmator:
activitate financiara - 48,1%; comert, transport si comunicatii 19,9%; alte activitati n
domeniul serviciilor 15,4%; industrie (inclusiv energetica) 10,7%; constructii
5,4%; agricultura 0,5%. Actualmente n Luxemburg activeaza 161 de banci, 1.968 de
Organisme de Plasare Colectiva (OPC), 26 Societati de Gestiune, 12 Fonduri de
pensiune si numeroase companii de asigurare. Numarul total al angajatilor n sitemul
financiar-bancar atinge cifra de 30 000 persoane.

ncepnd cu 1980 pna n 2000 a fost nregistrata o rata de crestere continua a
Produsului Intern Brut , nemaintlnita n istoria tarii, ntr-o faza att de ndelungata. n
2002 PIB a nregistrat o crestere de 2,5%, n 2003 de 2,9%, n 2004 de 4,5%. n 2004
PIB al Luxemburgului a fost de 25,7 miliarde Euro, cel mai nalt n lume. PIB pe cap de
locuitor n Luxemburg, (2004) a fost de 56.500 Euro.
Salariul minim, la 1 ianuarie 2005, era de 1500 Euro. Reflexul n plan social al
armonizarii din economie l constituie cresterea continua a standardului de viata al
populatiei, pe fondul realizarii si mentinerii pacii sociale n tara, n epoca moderna
Luxemburgul necunoscnd greve sau alte conflicte sociale majore.
Caracteristicile de baza ale economiei nationale luxemburgheze pot fi sintetizate
astfel:
- fiind un stat foarte mic are o larga deschidere spre integrare si schimburi comerciale;
- mutatii structurale foarte rapide n economie (evolutiile structurale ale productiei,
utilizarii fortei de munca si schimburilor externe reflecta anvergura schimbarilor
nregistrate n ultimele doua decenii);
- politica de diversificare economica (atragerea a peste 100 de industrii suplimentare,
largirea paletei serviciilor oferite de bancile, societatile de asigurare si reasigurare,
aparitia unui sector agro-alimentar, crearea unor entitati mai performante n comert si
artizanat etc.);
- un standard de viata foarte ridicat (aceasta situatie privilegiata se explica prin factori
diversi: existenta unor sectoare foarte productive, activitatile financiar - bancare, o
populatie activa relativ numeroasa, datorita si unui aport migrator important, la care se
adauga densitatea moderat a a populatiei, absenta unor mari orase, rata foarte scazuta a
somajului, etc.);
- piata financiara este un important segment al economiei nationale.




Rata somajului in Luxemburg a ramas neschimbata in luna Martie 2014, 7.10%,
la fel ca si in luna Februarie a aceluiasi an. Media ratei somajului inregistrata in
Luxemburg din anul 1982 si pana in anul 2014 este de 3.44%, recordul maxim fiind de
7.10% in Noiembrie 2013, iar cea mai mica rata inregistrata fiind de 1.40% in Martie
1991.


Economia stabil, puternic a Luxemburgului, prezint cretere moderat,
inflaie redus i omaj redus. Sectorul industrial, dominat de industria siderurgic, a
devenit tot mai diversificat, i include produse chimice, cauciucuri i alte produse. n
ultimile decenii, creterile n sectorul financiar au compensat declinul oelului.
Serviciile, n special cele legate de bnci, ocup un segment tot mai important al
economiei. Agricultura se bazeaz pe mici ferme familiale. Luxemburgul are legturi
comerciale i financiare n special cu Belgia i Olanda, i ca membru al UE, se bucur
de avantajele pieei libere europene. Luxemburg are cel mai mare PIB per capita din
lume (62 700 USD n 2005).