Sunteți pe pagina 1din 3

ASPECTE CLINICE

HIPOTIROIDISM MANIFESTAT CA PSIHOZĂ LA ADOLESCENT PREZENTARE DE CAZ

NORA RUSU 1 ,

VALERIA ENE 2

1 Doctorand Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, 2 Spitalul de Psihiatrie „Ghe. Preda”

din Sibiu, 2 Spitalul de Psihiatrie „Ghe. Preda” Rezumat: Pe lângă participarea la dezvoltarea somatică,

Rezumat: Pe lângă participarea la dezvoltarea somatică, hormonii tiroidieni sunt esenţiali în reglarea statusului neuro-psihic, implicit a cogniţiei, dispoziţiei, comportamentului. Asocierea între simptomele psihiatrice şi hipotiroidism nu este neobişnuită, de multe ori simptomatologia psihiatrică estompând diagnosticul endocrinologic. Tratamentul de substituţie tiroidiană determină regresia spectaculoasă a simptomelor psihiatrice. Este prezentat cazul unei adolescente de 15 ani, fără antecedente personale patologice semnificative, internată în secţia de neuro-psihiatrie pediatrică pentru simptome psihotice (comportament delirant). După examinarea somatică este sugerat hipotiroidismul, confirmat ulterior de probele de laborator. Simptomele psihice au diminuat spectaculos după iniţierea substituţiei hormonale specifice, la o lună pacientă era asimptomatică, în condiţiile absenţei tratamentului antipsihotic. Cuvinte cheie hipotiroidism, psihoză mixedematoasă Abstract: Thyroid hormones are involved not only in the somatic development, but also in the neuropsychic status, implying cognition, mood, behavioural status. The association between hypothyroidism and the psychiatric symptoms is not unusual, sometimes these even reduce the endocrinologic diagnosis. The substitutive specific treatment leads to a spectacular regression of the psychotic signs. We present a case study concerning a 15-year old female, without significant personal history, hospitalized in a Paediatric Neuropsychiatry Clinic for psychotic disorders (delirious behaviour). The somatic examination suggested hypothyroidism, confirmed by the paraclinical and laboratory data. The psychotic symptoms have rapidly diminished after the specific hormonal treatment; one month after, the patient was asymptomatic in the absence of the antipsychotic treatment Keywords: hypothyroidism, psychotic disorders

INTRODUCERE

manifestările somatice sunt destul de evidente (restricţie de creştere intrauterină, nou nascuţi morţi, guşă etc.) tulburările neurologice şi mai ales cele psihice sunt mai puţin abordate în practica medicală cotidiană. Este bine ştiut faptul că hipotiroidismul este constant asociat la copil cu retard mental şi cu scăderea dramatică a achiziţiilor psiho-motorii. În consecinţă, funcţiile cognitive sunt net diminuate, cu atât mai pregnat cu cât deficitul hormonal a apărut la vârstă mai mică. (1,2,3) Printre manifestările care vizează afectarea proceselor psihice (3,4,5) se citează în formele uşoare încetinirea ideaţiei, slăbirea atenţiei şi memoriei, lentoare psiho-motorie, diminuarea randamentului şcolar. În unele cazuri se identifică modificarea dispoziţiei în sensul apariţiei unor stări nejustificate de iritabilitate, irascibilitate, stări ilariante sau accese de plâns inexplicabile. Se descriu lipsa reacţiilor emotive, indiferenţă pentru chestiuni personale, dezinteres vis a vis de probleme socio-familiale. Aşa numita „dispoziţie depresivă” este considerată semn cardinal în hipotiroidism. Tabloul clinic al acestor bolnavi se ameliorează semnificativ după tratament specific hormonal. Mulţi dintre tiroidieni au particularităţi psihice preexistente sau manifestări psihopatologice tip borderline, care se accentuează în momentul apariţiei tulburărilor hormonale sau pot dezvolta sindroame psihice schizoide, uneori psihoze majore cu manifestări tip paranoid, schizoid sau tip demenţă (demenţa mixedematoasă). Manifestarile clasice ale psihozei secundare hipotiroidismului au fost descrise în 1949 de Asher, care a prezentat observaţiile sale pe un lot de 14 pacienţi si a introdus termenul de „myxedema madness” (6). Comunicările ulterioare au arătat o variaţie considerabilă a tabloului clinic în psihoza secundară hipotiroidismului (7,8,9,10); prin urmare, nu există o constelaţie de simptome caracteristice acestei suferinţe psihiatrice, mai ales la copil/adolescent.

Relaţiile dintre patología tiroidiană şi manifestările neuro-psihice, mai ales la vârsta copilăriei, s-au aflat constant în centrul preocupărilor medicale, psihologice şi chiar sociale. La copil, hipotiroidismul afectează dezvoltarea psiho-somatică începând cu viaţa intrauterină. Dacă

PREZENTARE DE CAZ

Pacienta L.O, în vârstă de 15 ani, este internată de urgenţă în Secţia Clinica de Neuro-Psihiatrie Pediatrică Sibiu. Este adusă de mamă pentru ideaţie delirantă de urmărire, comportament bizar, retragere socială şi

AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 42

ASPECTE CLINICE

negativism. Antecedentele personale patologice şi cele heredo-colaterale sunt nesemnificative, pacienta este la prima adresabilitate psihiatrică, este singurul copil în familie.

Istoricul bolii relevă faptul că de aproximativ 2-3 ani pacienta a început să prezinte insomnie de tip mixt, reducerea aportului alimentar, izolare socială, dezinteres pentru activităţile şcolare şi scăderea randamentului şcolar. Insidios s-a instalat ideaţia delirantă de urmărire şi persecuţie. Pacienta afirmă sunt “urmărită prin dispozitive speciale”, “colegii fac tot felul de lucruri ca să mă discrediteze”, “trebuie să am grijă ce îmi pun părinţii în mâncare pentru că vor să scape de mine”. În paralel se instalează ambivalenţă afectivă, dispoziţie disforică accentuată de modificarea în sfera gândirii. Se internează cu diagnosticul de episod psihotic

acut.

Examenul clinic general: pacientă subponderală (40 kg, 155cm), hipotermică (36,2 C), cu tegumente uscate, reci, palide, uşoară tentă carotenică, infiltrate; păr uscat, pilozitate corporală uşor diminuată; zgomote cardiace mai estompate, AV 60/min.; TA 80/60 mm Hg; tranzit intestinal încetinit; reflexe osteotendinoase cu întârzierea relaxării, glanda tiroida de dimensiuni uşor reduse faţă de normalul vârstei. Examenul psihic evidenţiază o pacientă bine orientată temporospatial, auto şi allopsihic cu gândire coerentă, cu flux şi ritm ideoverbal încetinit. Frapează ţinuta neîngrijită, cu mimica hipomobilă. Nu există tulburări productive în sfera perceptuală, prezintă uşor deficit mnezic. Idei delirante de persecuţie, otrăvire şi comportament bizar - secundar ideaţiei delirante; limbaj cu ritm si flux încetinite; tensiune psihică interioară, dispoziţie de fond depresivă, ambivalentă afectivă faţă de membrii familiei; hipobulie, hipokinezie; refuz alimentar activ - legat de ideile delirante de otrăvire; tulburări hipnice de tip mixt. Datele examenului clinic general la această pacientă psihotică au emis suspiciunea de hipotiroidism, întărita de rezultatele examenelor paraclinice şi biologice efectuate- electrocardiograma bradicardie sinusală, radiografie toracică: cord moderat orizontalizat, ecografie tiroidiana: ambii lobi tiroidieni de dimensiuni reduse (9,1/9,3/9,3 mm lob drept, 9,1/9,1/9 mm lob stâng), structură hipoecogenă, neomogenă, tomografia computerizată cerebrală normală Biologic - anemie normocromă normocitară (Hb 9,4 g/dl, VEM 92fl, HEM 31 pg), hiponatremie (132 mEq/l), glicemie la limita inferioară a normalului (70 mg/dl), hipercolesterolemie (287 mg/dl), TSH >100 mUI/l (valori normale 0,465-4,680 mUI/); ATPO pozitiv. Diagnosticul pus de echipa pluridisciplinară neuro- psihiatru-specialist pediatru-endocrinolog: hipotiroidism primar sever de etiologie autoimună; episod psihotic în cadrul hipotiroidismului. Pacienta a primit tratament antipsihotic, alături de terapia suportivă; după 2 zile a început tratamentul de substituţie cu hormoni tiroidieni în doze progresiv crescânde.

Evoluţia a fost favorabilă, cu diminuarea până la dispariţia a simptomatologiei psihotice. La externare (după 26 de zile) se menţine doar dispoziţia de fond depresivă, instabilitate emoţională, uşoară hipoideaţie, tulburări ale atenţiei. Evaluarea după 6 săptămâni a constatat ameliorarea semnelor de hipotiroidism, lipsa tulburărilor în sfera percepţiei şi a gândirii, integrare socială net ameliorată, inclusiv randament şcolar îmbunătăţit util ameliorat. Statusul eutiroidian sub tratament de substituţie s-a obţinut după două luni. Semnele clinice de hipotiroidism s-au remis progresiv. Nu au mai apărut simptome psihotice la evaluările succesive efectuate regulat după stabilirea diagnosticului, deşi pacienta a întrerupt tratamentul antipsihotic după prima lună, din proprie iniţiativă.

DISCUŢII

Asocierea hipotiroidismului cu simptomatologie psihiatrică nu este neobişnuită, datorită rolului important jucat de hormonii tiroidieni în reglarea dispoziţiei, cogniţiei şi comportamentului. Deşi tulburările din sfera gândirii pot apare şi la pacienţi cu hipotiroidism subclinic, sugerând lipsa unei corelaţii cu gradul de deficit al hormonilor tiroidieni (11,12), instalarea semnelor clinice de hipotiroidism precede de obicei cu luni sau ani tulburarea psihică. În cazul de faţă, familia a neglijat instalarea insidioasă a unor semne de somatice şi psihice de hipotiroidism cu cel puţin 2 ani anterior, acestea fiind puse pe seama intrării în adolescenţă. Tratamentul hipotiroidismului duce la ameliorarea simptomelor psihice până la dispariţia completă. Ca şi în cazul pacientei prezentate, tulburările din sfera gândirii şi percepţiei (idei delirante, halucinaţii) se remit de obicei după prima săptămână de terapie substitutivă tiroidiană (13). Asocierea tratamentului antipsihotic poate duce la o rezolvare mai rapidă a simptomelor psihotice faţă de tratamentul de substituţie singur, motiv pentru care a fost utilizat în cazul de faţă, cu evoluţie favorabilă. Antipsihoticele atipice în doze mici sunt bine tolerate, conform datelor din literatură la această categorie de pacienţi (14) şi nu au indus reacţii adverse semnificative în acest caz. Deoarece oprirea terapiei de substituţie poate duce la reapariţia simptomelor psihice(15), pacienta a fost instruită privind necesitatea de a urma permanent tratamentul cu hormoni tiroidieni.

CONCLUZII

Tulburările psihice sunt frecvente în hipotiroidism, chiar la vârsta copilăriei, mai ales la adolescenţi. Uneori simptomele psihice sunt atât de zgomotoase, încât diagnosticul iniţial este de boală psihica, şi nu de hipotiroidism. Aceasta eroare de diagnostic întârzie instituirea tratamentului specific - substituţie tiroidiană - care determină remisia spectaculoasă a simptomelor psihiatrice.

AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 43

ASPECTE CLINICE

BIBLIOGRAFIE

1. Riano Galan I, Sanchez Martinez P, Mosteiro Diaz MP, Rivas Crespo MF. Psycho-intellectual development of 3 year-old children with early gestational iodine deficiency. J Pediat Endocrinol Metab 2005;(18):1265-1272.

2. Huda SN, Grantham-McGregor SM, Rahman KM, Tomkins A. Biochemical hypothyroidism secondary to iodine deficiency is associated with poor school achievement and cognition in children. J Nutr 1999;

(129):980-987.

3. Salarkia N, Mirmiran P, Azizi F. Timing of the effect of iodine supplementation on intelligence quotients of schoolchildren. Int J Endocrinol Metab 2004;

(2):95-102.

4. Bleichrodt N, Born MP. A metaanalysis of research on iodine and its relationship to cognitive development. In The damaged brain of iodine deficiency. J.B. Stanbury, editor. New York:

Cognizant Communication publ. 2004;195-200.

5. www.Thyroid Disease. Behavioural and Psychiatric Changes@Elaine Moore. Dec 27, 2007.

6. Asher R. Myxoedematous madness. Br Med J 1949;

(2):555-562.

7. Granet RB, Kahlman TP. Hypothyroidism and psychosis: a case illustration of the diagnostic dilemma in psychiatry. J Clin Psychiatry 1978;

(39):260-263.

8. Davis AT. Psychotic states associated with disorders of thyroid function. Int J Psychiatry Med 1989;

(19):47-56.

9. Madakasira S, Hall TB. Capgras syndrome in a patient with mixedema. Am J Psychiatry 1981;

(138):1506-1508.

10. Heinrich TW, Grahm G. Hypothyroidism presenting as psychosis: myxedema madness revisited. J Clin Psychiatry 2003;(5):260-266.

11. Lehrmann JA, Jain S. Myxedema psychosis with hypothyroidism. Gen Hosp Psychiatry 2002;

(24):275-278.

12. Jain VK. Affective disturbance in hypothyroidism. Br J Psychiatry 1971;(119):279-280.

13. Schofield A, Bracken P. Thyroid induced psychosis myxoedema. Ir Med J 1983;(76):495-496.

14. Chari S. The lesson from a yellow psychotic patient. Hosp. Med 2002;(63):370-371.

15. Libow LS, Durell J. Clinical studies on the relationship between psychosis and the regulation of thyroid gland activity: psychotic symptoms and thyroid regulation in a case of post-thyroidectomy depressed psychosis. Psychosom Med 1965;377-382

AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 44