Dac ne aflm pe diagonala principal, atunci elementele de pe aceasta pot fi accesate direct

folosind o singur reptetiie: for(i=1;i<=n;i++). n acest ca, !l "om prelucra pe a#i$#i$.

Deasupra diagonalei principale i<% &i "om a"ea ' repetiii:
for(i=1;i<=n;i++)
for(%=i+1;%<=n;%++)
l "om prelucra pe a#i$#%$.
(u) diagonala principal i*% &i "om a"ea tot ' repetiii:
for(i=';i<=n;i++)
for(%=1;%<=n;%++)
+oi !l "om prelucra pe a#i$#%$.
,e diagonala secundar o)ser"m c: Dac i=1 atunci %=n, dac i=' atunci %=n-1 &i a&a mai
departe. Dac punem una din aceste situaii su) forma unui sistem si dac adunm mem)ru cu
mem)ru, reiese urmtoarea formul: i+%=n+1. Din aceasta reult c %=n+1-i. n concluie, dac
folosim aceast formul, pe diagonala secundar !l "om prelucra pe a#i$#n+1-i$.
.a &i pe diagonala principal "om a"ea unul &i acela&i for: for(i=1;i<=n;i++)
Deasupra diagonalei secundare i+%<n+1 &i "om a"ea urmtoarele instruciuni repetiti"e:
for(i=1;i<=n-1;i++)
for(%=i;%<=n-1;%++)
l "om prelucra pe a#i$#%$.
(u) diagonala secundar &tim faptul c i+%*n+1 &i a"em ' repetiii:
for(i=';i<=n;i++)
for(%=n+'-i;%<=n;%++)
l "om prelucra !n acest ca pe a#i$#%$.