ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Comert









Proiect la Tranzactii comerciale

Privatizarea Automobile Craiova de catre
Ford




Studenti:Macovei George
Intuneric Alexandru
Indrumator: Prof.Laurentiu Tachiciu
Disciplina:Tranzactii Comerciale


Grupa 342,Seria A





2

CUPRINS

1. Caracterizarea generala a privatizarii .................................................................................... 4
1.1. Definirea privatizarii ...................................................................................................... 4
1.2. Metodele de privatizare .................................................................................................. 4
1.3. Mecanismul de principiu al privatizarii ......................................................................... 4
2. Cadrul legal al privatizarii .................................................................................................... 5
2.1. Legislatia relevanta pentru privatizare in Romania ....................................................... 7
2.2. Legislatia relevanta postprivatizare ............................................................................ 8
2.3. Legislatia comunitara privind privatizarea: ................................................................... 9
3. Cadrul institutional al privatizarii ....................................................................................... 10
3.1. Purtatori ai ofertei de privatizare ............................................................................... 10
3.2. Purtatori ai cererii de privatizare ................................................................................ 12
3.3. Agenti de privatizare .................................................................................................. 12
3.4. Mijlocitori, facilitatori, furnizori de informatii .......................................................... 12
3.5. Evaluatori autorizati ................................................................................................... 15
3.6. Autoritati de supraveghere ......................................................................................... 17
4. Piata auto in Romania ......................................................................................................... 16
4.1. Scurt istoric ............................................................................................................... 16
4.2. Volumul, dinamica si structura tranzactiilor, proiectii pe termen mediu, piata
romaneasca comparativ cu pietele cele mai avansate pe plan european ................................. 17
4.2.1 Volumul tranzactiilor pe piata auto ............................................................................. 17
4.2.2. Dinamica pietei de autoturisme in perioada 1998-2006 ............................................ 19
4.2.3. Structura tranzactiilor pe piata auto ........................................................................... 18
4.2.4. Piata auto romaneasca comparativ cu piata auto mondiala ....................................... 18
4.2.5. Proiectii pe termen mediu .......................................................................................... 22
4.3. Purtatori ai ofertei pe piata auto din Romania .............................................................. 22
4.3.1. Producatori auto din Romania ................................................................................... 22
4.3.2 Importatori auto .......................................................................................................... 23
4.3.3. Grad de concentrare ................................................................................................... 21
4.3.4. Aspecte privind calitatea ............................................................................................ 21
4.3.5. Concurenta ................................................................................................................. 22
4.3.6. Efectele europenizarii si globalizarii ......................................................................... 22
4.4. Purtatori ai cererii pe piata auto din Romania .............................................................. 22
4.4.1. Volumul cererii .......................................................................................................... 22
4.4.2. Grad de informare ...................................................................................................... 23
4.4.3. Exigente ..................................................................................................................... 23
4.4.4. Gradul de organizare .................................................................................................. 23
4.4.5. Purtatori ai cererii pe piata auto ................................................................................. 24
4.4.6. Ritmul de innoire/inlocuire ........................................................................................ 24
4.4.7. Efectele europenizarii si globalizarii ......................................................................... 24
4.5. Evenimente si cazuri deosebite pe piata auto din Romania .......................................... 25
5. Descrierea generala a preluarii Automobile Craiova de catre Ford Motor Company ....... 25
5.1. Descrierea partilor implicate in tranzactie .................................................................... 25
3
5.1.1. Automobile Craiova ................................................................................................... 25
5.1.2. Ford Motor Company ................................................................................................ 26
5.2. Derularea efectiva a tranzactiei ..................................................................................... 33
6. Analiza aprofundata a tranzactiei...............................................................................34

6.1. Analiza oportunitatii alegerii modelului de tranzactie in cauza de catre fiecare
dintre parti in raport cu alte solutii posibile de realizare a obiectivelor proprii...................



































4
1. Caracterizarea generala a privatizarii

1.1. Definirea privatizarii
Privatizarea consta in transferul activelor care sunt in proprietatea statului sau a
societatilor comerciale cu capital majoritar de stat catre investitori privati. In Romania,
primul pas in vederea privatizarii a fost constituit de adoptarea Legii nr.15/1990, prin care
fostele intreprinderi de stat din vremea regimului comunist au fost transformate in
societati comerciale sau regii autonome. Aceasta reprezinta o separare a sferei statului de
cea a intreprinderilor si introducerea unor mecanisme de reglementare descentralizate si a
unor structuri de stimulare care nu produc doar efecte economice pozitive in intreprinderi,
ci asigura, de asemenea, controale eficiente ale managerilor, salariatilor si proprietarilor.
Privatizarea reprezinta un fenomen mondial intalnit atat in tarile occidentale
dezvoltate (Franta, Anglia, SUA, Japonia, Italia etc.) cat si tarile in curs de dezvoltare din
America de Sud, Africa, Asia etc.; pentru tarile Europei Centrale si de Est, privatizarea
constituie un element hotarator al reformelor economico-sociale in scopul constituirii
unei economii bazate pe cerintele pietei.
Procesul de privatizare reprezinta ansamblul procedurilor si operatiunilor
intreprinse, precum si al actelor incheiate de institutia publica implicata care au drept
scop diminuarea participatiilor statului detinute la societatea comerciala; procesul de
privatizare incepe la data publicarii ofertei de privatizare a institutiei publice implicate;

1.2. Metodele de privatizare
In conformitate cu Legea 137/2002, ponderea participatiilor statului intr-o
societate comerciala se poate reduce prin: vanzarea de actiuni, cresterea capitalului
social prin aport de capital privat, transferul liber de actiuni cu active, vanzarea de
active sau o combinatie a acestora. Elemente importante in procesul de privatizare ar
putea fi reconsiderarea datoriilor unei societati in vederea cresterii atractivitatii acesteia in
scopul privatizarii si emiterea unui certificat oficial referitor la pozitia fiscala care sa arate
datoriile restante inregistrate de societate la bugetul de stat.
Vanzarea de actiuni este metoda de privatizare cea mai des folosita. Actiunile
pot fi vandute fie catre persoane fizice sau persoane juridice, romane sau straine, folosind
una din modalitatile urmatoare: oferta publica, metode de vanzare specifice pietii de
capital, negociere, licitatii deschise sau inchise, certificate de depozit emise de banci de
investitii pe piata internationala de capital sau o combinatie a celor mentionate.
Indiferent de metoda utilizata, investitorii potentiali au obligatia de a intocmi si
depune un dosar de prezentare si o scrisoare de intentie catre autoritatea de privatizare.
Pretul oferit minim trebuie sa fie egal cu valoarea nominala a actiunilor.
1.3. Mecanismul de principiu al privatizarii
Etapele necesare pregatirii privatizarii in general
Expertiza-diagnostic primul pas necesar in pregatirea unei privatizari.
Este vorba de examinarea atenta a situatiei financiare si operationale a intreprinderii de
stat. Determinarea stadiului in care se afla intreprinderea, a pozitiei economice a acesteia
se constituie ca o conditie esesntiala pentru efectuarea unei privatizari durabile si
eficiente, care evita total sau in mare parte tensiunile sociale.
Etapa compensarilor legale consta in stabilirea drepturilor
proprietarilor existenti in momentul trecerii la privatizare. De regula, creditele si
5
contractele contin clauze speciale care interzic vanzarea sau cedarea controlului asupra
activitatii unei intreprinderi debitoare fara acordul creditorilor.
Legalizarea formei de transfer a dreptului de proprietate si
modificarea cadrului legal de desfasurare a activitatii in noile conditii. Cu exceptia
intreprinderilor mixte, unde statul are drept partener o societate particulara, caz in care
lucrurile se simplifica prin vanzarea actiunilor in cadrul societatii mixte, intreprinderile
de stat nu pot fi privatizate in forma legala in care ele exista.
Restructurari financiare. Continutul si amploarea restructurarii vor varia
de la o intreprindere la alta, functie de modul in care unitatea respectiva a fost
administrata. Aspectele principale se refera la inventarierea patrimoniului, la graficul de
lichidare a datoriilor, la recuperarea si viteza de rotatie a capitalului, etc. Restructurarea
financiara urmareste eliminarea cazurilor de supraevaluare sau subevaluare a
patrimoniului prin relaizarea unui inventar detaliat, la valoarea reala respectiv valoarea de
comercializare ipotetica la un moment dat. De asemenea, actiunea de restructurare
financiara mai cuprinde programul de masuri referitor la relatia dintre cuantumul
debitelor si valoarea de vanzare a intreprinderii.
Imbunatatirea starii de functionare a bunurilor din patrimoniu.
Problema care se pune esta daca guvernul, in claitate de proprietar al bunurilor este
interesat, are posibilitatea financiar-materiala si specialistii necesari pentru a pune la
punct starea fizica de functionare, tehnologia, etc., sau lasa acestea in seama noilor
cumparatori acceptand afectarea corespunzatoare a valorii tranzactiei.
Aspecte de ordin social. Lichidarea unei societati implica adeseori
concedierea salariatilor. Daca ne referim nu numai la lichidarea efectiva ci chiar la
preluarea unor societati, in multe cazuri vor aparea, ca o conditie a privatizarii reduceri
masive ale fortei de munca in vederea rentabilizarii acestor societati.
Cooperarea noilor investitori cu conducerea intreprinderii. In general
conducerile intreprinderilor au rezerve fata de procesul privatizarii. Implicarea vechilor
conduceri in procesul de privatizare comporta riscul inertiei, dar prezinta avantajul
cunoasterii aprofundate a intreprinderii.

Privatizarea este o sarcina multipla si complexa.
Etapele care se succed in cadrul programelor de privatizare sunt:
transformarea intreprinderilor publice in forme juridice de drept privat
(privatizarea formala ca baza juridica a procesului de privatizare in curs)
transmiterea drepturilor de proprietate asupra intreprinderilor catre
persoanele particulare interesate
transferarea integrala a riscului catre proprietari, obligandu-i in felul
acesta pe acestia la o conducere eficienta(de exemplu: prin desfiintarea subventiilor,
promovarea concurentei etc.).

2. Cadrul legal al privatizarii

Privatizarea nu este un fenomen spontan, care sa se poata realiza printr-un simplu
decret sau lege; este un proces complex care cere timp si mai ales o strategie adecvata in
care sa se analizeze situatia fiecarei intreprinderi publice si sa se decida viitorul acesteia
6
in raport de obiectivele politicii economice corelate cu cerintele pietei si realitatile
economico-sociale ale tarii.
Practic, procesul de privatizare a inceput inca din anul 1990 si s-a desfasurat pe
cateva directii principale, cum sunt:
stimularea dezvoltarii sectorului privat, prin infiintarea de noi societati
private;
atragerea capitalului strain;
vanzarea de active;
concesionarea;
privatizarea societatilor proprietate de stat.
Pentru derularea acestui proces in bune conditiuni, a fost creat un cadru juridic si
institutional adecvat.
Procesul de privatizare propriu-zisa in Romania a fost initiat pe baza Legii
nr.58/1991. Conform acestei legi, atributia de privatizare a societatilor comerciale aflate
in proprietatea statului revenea unei institutii specializate, nou-create, denumita Fondul
Proprietatii Statului (FPS). Institutia si-a schimbat denumirea in 2001, in Autoritatea
pentru Privatizare si Administrarea Proprietattii Statului (APAPS), iar in 2003 a fost
redenumita Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
Elementele initiale ale procesului de privatizare au fost stabilite prin Legea nr.
58/1991 privind privatizarea inteprinderilor de stat, care preciza nu numai caile de a
vinde pachetele de actiuni detinute de stat, dar care instituia si structurile adecvate in
acest domeniu. Ulterior, alte doua legi au reintregit cadrul juridic, respectiv Legea nr.
77/1994, prin care s-a detaliat metoda MEBO de privatizare (privatizarea intreprinderii
prin achizitionarea ei de catre conducere si salariati), care reglementa participarea la
privatizarea unei societati comerciale a angajatilor sai, a conducerii, a fostilor salariati si a
altor persoane care aveau relatii contractuale cu societatea. Deosebit de relevanta pentru
agricultura, deoarece a permis participarea producatorilor agricoli la privatizarea
societatilor de servicii de mecanizare, legea a introdus sistemul de privatizare pe credit,
cu o perioada de rambursare in rate de pana la 12 ani, cu dobanda scazuta (5%-10% pe
an).Si Legea nr. 55/1995, de accelerare a privatizari, Legea privatizarii in masa (PM),
care asigura transferul real si liber a 30% din actiunile in societatile comerciale de stat
catre populatie (aproximativ 300 USD pe primitor eligibil) si stabilirea unor proceduri
realiste pentru vanzarea actiunilor emise de societatile comerciale.
Sunt supuse privatizarii societatile comerciale, indiferent de actul normativ in
baza caruia s-au infiintat, la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este
actionar sau asociat, filialele la care sunt actionari/asociati majoritari societati comerciale
cu capital majoritar de stat, precum si regiile autonome.






7
2.1. Legislatia relevanta pentru privatizare in Romania
1


Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea
societatilor comerciale, publicat in: Monitorul Oficial nr. 381 din 29 decembrie 1997 cu
modificarile si completarile ulterioare;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92 /1997 nr. 92 din 30 decembrie
1997, privind stimularea investitiilor directe, publicata in Monitorul Oficial nr. 386 din 30
decembrie 1997 cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei
economice,publicata in M. Of. nr. 236/1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
Ordinul nr. 709/1999 privind continutul avizului de mediu pentru privatizare, cu
modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial nr.476/1.10.1999;
Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact
semnificativ in economic, publicat in: Monitorul Oficial nr. 356 din 3 iulie 2001,cu
modificarile si completarile ulterioare;
Hotararea Guvernului nr.869/2001 privind organizarea si functionarea Oficiului
Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/2001 privind infiintarea Oficiului
Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, aprobata cu modificari prin Legea nr.
552/2001 ;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2002 privind asigurarea
transparentei in domeniul ajutorului de stat si a relatiilor financiare dintre autoritatile
publice si intreprinderile publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 631/28.08.2002 ;
Legea nr. 137/2002 , privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, publicat
in: Monitorul Oficial nr. 215 din 28 martie 2002 cu modificarile si completarile
ulterioare;
Hotararea Guvernului nr. 577 /2002, privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind
privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Legii
nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, publicat in: Monitorul
Oficial nr. 434 din 21 iunie 2002, cu modifcarile si completarile ulterioare;
Hotararea Guvernului nr.26/2003,privind transparenta relatiilor financiare
dintre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si transparenta financiara in
cadrul anumitor intreprinderi, publicata in Monitorul Oficial nr. 19/6.02.2005;
Hotararea Guvernului nr. 2.193/2004, pentru aprobarea Normelor privind
privatizarea societatilor comerciale cu capital majoritar de stat care au ca obiect principal
de activitate cercetarea-dezvoltarea, publicat in: Monitorul Oficial nr. 19 din 6 ianuarie
2005;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23 din 15 aprilie 2004 privind
stabilirea unor masuri de reorganizare a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor
Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea

1
Date preluate din mediul online de la http://www.avas.gov.ro/upload/Procedura_OUG3.pdf si
http://www.monitoruloficial.ro/RO/article--Publica%C8%9Biile_oficiale--102.html, accesate in data de
15.03.2013
8
Participatiilor Statului, publicata in M. Of. nr. 359 din 23 aprilie 2004, cu modificarile si
completarile ulterioare;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004, privind unele masuri pentru
finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru
Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si consolidarea unor privatizari,
publicat in: Monitorul Oficial nr. 385 din 30 aprilie 2004, cu modificarile si completarile
ulterioare
Ordonanta Guvernului nr. 36/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii;
Legea nr. 191/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2004 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea
privatizarii;
Hotararea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea si functionarea
Autoritatiipentru Valorificarea Activelor Statului, publicata in M. Of. nr. 503 din 4 iunie
2004,modificata si completata;
Hotararea Guvernului nr.184/2005 privind aprobarea Strategiei de accelerare a
privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul Ministerului
Economiei si Comertului pentru anul 2005, precum si a unor masuri pentru aplicarea
acesteia;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.101/2006 privind reorganizarea
Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului prin comasarea prin absorbtie cu
Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.116/2006 privind protectia sociala
acordata persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a
restructurarii si reorganizarii unor societati nationale, regii autonome, companii nationale
si societati comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societatilor comerciale si
regiilor autonome subordonate autoritatilor administratiei publice locale;
Ordonanta de urgenta nr.3/2007 privind unele masuri pentru restructurarea
si/sau privatizarea unor societati din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor
Statului, publicata in Monitorul Oficial nr.116/15.02.2007;
Ordonanta de urgenta nr. 50/2007 din 30/05/2007 Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 387 din 07/06/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale;

2.2. Legislatia relevanta postprivatizare

Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele masuri de urmarire a
executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale
(OG nr. 25/2002);
Legea nr. 506/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 25/2002 privind
unele masuri de urmarire a executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare
a societatilor comerciale;
Ordonanta Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 25/2002 privind unele masuri de urmarire a executarii
obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale;
9
Hotararea Guvernului nr. 489/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002 privind unele masuri de urmarire a
executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale;

Actele normative precum si etapele privatizarii difera de la tara la tara.

2.3. Legislatia UE privind privatizarea:

Directiva Comisiei nr. 80/723/CEE 25.06.1980 privind transparenta raporturilor
financiare dintre statele membre si intreprinderile publice, publicata in Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene OJ L 195 din 29.07.1980 ;
Continut: Directiva instituie pentru statele membre obligativitatea asigurarii
transparentei raporturilor financiare dintre autoritatile lor publice si intreprinderile
publice, astfel incat sa reiasa clar ce fonduri sunt alocate direct sau prin intermediul
acestor intreprinderi publice si, mai ales, destinatia acestor fonduri.
Regulamentul (CE) nr. 2204/2002 al Comisiei din 12 decembrie 2002 de
aplicare a articolelor 87 si 88 din Tratatul CE in raport cu ajutoarelor de stat pentru
ocuparea fortei de munca;
Regulamentul Consiliului (CE) nr.1/2003 privind punerea in aplicare a regulilor
de concurenta prevazute la articolele 81 si 82 din Tratatul CE ,publicat in Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene L1 din 04.01.2003;
Comunicarea Comisiei Europene nr.244/02/2004 despre Orientarile comunitare
privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor aflate in
dificultate, (art.42). In Comunicarea Uniunii Europene este prevazuta si acoperirea
costurilor sociale ale restructurarii, prin plati compensatorii si pensiilor anticipate care se
platesc direct angajatilor disponibilizati si nu constituie ajutoare de stat in temeiul art.87
alin.(1) din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene.
In Franta, de exemplu, exista Comisia de Privatizare, care se ocupa in mod direct
de evaluarea intreprinderii; comisia este independenta in activitatea sa si se compune din
persoane cu o vasta experienta economico-financiara si juridica. Pentru tara noastra
Parlamentul stabileste prin legea privatizarii cadrul juridic pentru desfasurarea procesului
de privatizare in baza urmatoarelor principii:
a) asigurarea transparentei procesului de privatizare;
b) vanzarea la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si oferta, cu luarea
in
considerare a tuturor elementelor ce alcatuiesc oferta de cumparare;
c) asigurarea egalitatii de tratament intre cumparatori;
d) aplicarea unor programe de restructurare anterioare privatizarii, cu accent pe
externalizarea unor activitati si/sau active, in special a activelor cu caracter social;
e) instituirea administrarii speciale in perioada de privatizare;
Este evident ca o economie de piata nu se poate dezvolta fara existenta unui
mediu inconjurator legislativ si institutional adecvat acestui mecanism economic. Pe plan
juridic, dreptul de proprietate trebuie atat recunoscut, cat si respectat, in special privind
consecintele acestuia libertatea de transmitere a obiectului proprietatii.


10
3. Cadrul institutional al privatizarii

Principalii actori din cadrul acestui proces sunt intr-un limbaj simplificat:

Societatea Tinta o societate comerciala supusa unui proces de privatizare
prin vanzare de actiuni, conform uneia dintre metodele de privatizare prevazute de Legea
nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii (cu modificarile si
completarile ulterioare) si Hotararea Guvernului nr. 577/2002 privind aprobarea
Normelor Metodologice de aplicare.
Cumparator o persoana fizica sau juridica care a semnat un contract de
vanzare-cumparare a unui pachet majoritar de actiuni in Societatea Tinta sau este pe cale
sa semneze un astfel de contract cu Vanzatorul.
Vanzatorul o autoritate a statului care a detinut actiuni in Societatea Tinta
dar le-a vandut Cumparatorului, sau inca le detine dar urmeaza a le vinde Cumparatorului
(ex. AVAS, OPSPI).
Contractul de privatizare contractul de vanzare-cumparare a pachetului
majoritar de actiuni al Societatii Tinta incheiat (sau care urmeaza a fi incheiat) intre
Cumparator si Vanzator.

3.1. Purtatori ai ofertei de privatizare
In cadrul procesului de privatizare purtator al ofertei este Statul roman prin
intermediul Guvernului Romaniei si al institutiilor publice implicate care iau decizia de
privatizare in urma unei evaluari economico-financiare a respectivei societati comerciale
sau Regii autonome. In categoria institutiilor publice sunt incluse Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si ministerele de resort ori, dupa caz, autoritatile
administratiei publice locale, care au atributii in privatizarea unei societati comerciale.

A. Guvernul Romaniei
Competentele si atributiile Guvernului:
Guvernul asigura infaptuirea politicii de privatizare, coordoneaza si controleaza
activitatea institutiilor publice implicate care au competente si atributii in realizarea
privatizarii, ia masuri obligatorii pentru accelerarea si finalizarea procesului de
privatizare si raspunde in fata Parlamentului de indeplinirea acestor obligatii.
In scopul prevazut Guvernul:
aproba strategia nationala de privatizare, precum si strategia concreta de
privatizare pentru societatile comerciale de interes strategic, societatile din domeniul
utilitatilor, pentru societatile comerciale aflate in programme speciale de privatizare,
precum si pentru alte societati comerciale cu impact deosebit intr-un anumit domeniu de
activitate sau intr-o regiune;
aproba elementele esentiale ale mandatului acordat institutiei publice
implicate/societatilor comerciale, dupa caz, inclusiv metoda de vanzare si conditiile
principale ale contractelor ce urmeaza a fi incheiate pentru vanzarea actiunilor ori
activelor societatilor comerciale ori pentru vanzarea actiunilor pe care acestea le detin la
filiale, precum si pentru majorarea capitalului social al acestora sau al filialelor
acestora,prin aport de capital;
11
aproba modificarea strategiei de privatizare, suspendarea sau intreruperea
procesului de privatizare pentru societatile comerciale de interes strategic, societatile din
domeniul utilitatilor, pentru societatile comerciale aflate in programme speciale de
privatizare, precum si pentru alte societati comerciale cu impact deosebit intr-un anumit
domeniu de activitate sau intr-o regiune;
ia orice alte masuri in calitate de autoritate centrala de aplicare a
prezentului Titlu.

B. Institutia publica implicata realizeaza intregul proces de administrare si
privatizare. In acest scop, cu privire la societatile comerciale din portofoliul propriu,
institutia publica implicata exercita urmatoarele atributii :
exercita toate drepturile ce decurg din calitatea de actionar a statului sau a
autoritatilor administratiei publice locale, imputernicind in acest sens reprezentantii sai in
adunarea generala a actionarilor:
a) administrarea societatilor/companiilor nationale, a societatilor comerciale si a
regiilor autonome pe care le are in portofoliu, luand masuri privind:
pregatirea si realizarea unor operatiuni organizatorice, tehnice, tehnologice,
manageriale si financiare, destinate sa asigure cresterea performantelor tehnico-
economice ale societatii comerciale;
restructurarea societatilor comerciale prin fuziune, divizare, vanzare de active,
externalizare de activitati precum si orice alte metode prevazute de legislatie;
b) lichidarea societatilor comerciale neprofitabile;
ia toate masurile necesare pentru realizarea procesului de privatizare a
societatilor comerciale:
a) stabileste/modifica metoda adecvata de privatizare si o schimba in masura in
care este necesar;
b) instituie sau dupa caz dispune incetarea administrarii speciale ;
c) publica in presa scrisa si/sau in sistem electronic, pe plan local, national si/sau
international dupa caz, listele cuprinzand societatile comerciale care se privatizeaza;
d) dispune intocmirea sau intocmeste, dupa caz, dosarul de prezentare, fisa de
prezentare, raportul de evaluare, prospectul de oferta publica sau alte documente ce
prezinta relevanta in procesul de privatizare ;
e) efectueaza vanzarea, la pretul de piata, a actiunilor emise de societatile
comerciale;
f) initiaza sau, dupa caz, aproba, in conditiile legii, vanzarea la pretul de piata a
activelor din patrimoniul societatilor comerciale si regiilor autonome cu exceptia celor
supuse in mod obligatoriu procedurii de vanzare, potrivit dispozitiilor prezentei legi.

O institutie publica implicata poate transfera, catre alta institutie publica
implicata, pachete de actiuni detinute de catre aceasta la societati comerciale din
portofoliul propriu, cu aprobarea transferului prin hotarare a Guvernului.
Institutiile publice implicate au dreptul sa contracteze cu persoane fizice sau
juridice, romane ori straine, servicii de asistenta de specialitate in domeniul administrarii,
privatizarii, postprivatizarii, restructurarii si lichidarii societatilor din portofoliul propriu.
De asemenea, institutiile publice implicate pot incheia contracte cu societati de valori
mobiliare, pentru vanzarea actiunilor la bursele de valori sau pe alte piete organizate,
12
nationale ori internationale, precum si cu banci de investitii, pentru vanzarea unui
portofoliu de actiuni pe piata de capital internationala, in baza certificatelor de depozit
sau a altor instrumente financiare utilizate pe aceasta piata.

3.2. Purtatori ai cererii de privatizare
Din aceasta categorie pot face parte:
Persoane juridice romane
Persoane fizice romane
Comercianti persoane fizice sau asociatii familiale
Persoane juridice starine
Persoane fizice straine
Asociatia salariatilor, a membrilor consiliului de administratie sau a
pensionarilor cu ultimul loc de munca la respectiva societate
Cumparator nu poate fi o persoana juridica romana de drept public sau o societate
comerciala la care statul roman ori o autoritate a administratiei publice locale detine mai
mult de 33% din totalul actiunilor cu drept de vot in adunarea generala a actionarilor sau
care a avut contracte de vanzare-cumarare de actiuni incheiate cu oricare institutie
publica implicata.

3.3. Agenti de privatizare

In scopul accelerarii procesului de privatizare institutiile publice implicate pot
delega unor agenti de privatizare exercitiul anumitor drepturi si puteri, in baza unui
mandat. Agentii de privatizare actioneaza in numele si in contul institutiilor publice
implicate si au toate drepturile aferente actiunilor acestora la societatile comerciale,
inclusive exercitiul puterilor si beneficiile speciale acordate institutiilor publice implicate.
Institutia publica implicata va organiza selectarea prin licitatie a agentilor de privatizare
cu care va incheia contracte de mandat, potrivit normelor metodologice emise .
Poate fi agent de privatizare orice persoana juridica, romana sau straina,
specializata in activitati financiare, in fuziuni si achizitii, precum: banci, banci de
investitii, societati si fonduri de investitii, societati financiare, societati care presteaza
servicii de contabilitate si audit financiar, consultanta, intermediere pe piata valorilor
mobiliare, precum si cabinete sau societati profesionale de avocatura, indiferent daca
acestea actioneaza individual ori in asociere, cu mentiunea ca persoanele juridice straine
se pot asocia cu o persoana juridica sau firma romana din categoriile sus-mentionate.


3.4. Mijlocitori, facilitatori, furnizori de informatii

Ministerul Economiei si Finantelor mijlocitor al procesului de
privatizare
Ministerul Economiei si Finantelor se organizeaza si functioneaza ca organ de
specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, care aplica
strategia si Programul de guvernare in domeniul economiei si finantelor publice.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale - mijlocitor al privatizarii
13
Este organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigura si
coordoneaza aplicarea strategiei si politicilor Guvernului in domeniul muncii, familiei,
egalitatii de sanse, protectiei si solidaritatii sociale. Are atributii importante in ceea ce
priveste ocuparea, formarea si reconversia profesionala a fortei de munca, cu deosebire a
celei disponibilizate in urma restructurarii, privatizarii si lichidarii intreprinderilor.
Printre functiile indeplinite amintim:
o de elaborare a programelor in domeniul muncii, protectiei si
securitatii sociale
o de armonizare cu reglementarile Uniunii Europene a cadrului legislativ din
domeniul sau de activitate
o de autoritate de stat, prin care se asigura exercitarea controlului aplicarii
unitare si respectarii reglementarilor legale in domeniul sau de activitate si al functionarii
institutiilor care isi desfasoara activitatea sub autoritatea sau in coordonarea sa.
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, organ de mijlocire
a privatizarii, infiintata in decembrie 2000 prin reorganizarea Fondului Proprietatii de
Stat, in subordinea Guvernului, este responsabila pentru implementarea strategiei de
privatizare si restructurare precum si pentru administrarea participatiilor statului in
societatile comerciale din portofoliul sau.

Ministerul Dezvoltarii si Prognozei - mijlocitor al procesului de
privatizare
Este organul de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea
Guvernului care aplica strategia si Programul Guvernului in vederea promovarii
politicilor de dezvoltare economica si sociala, pentru stimularea atragerii investitiilor
straine in Romania si elaborarea analizelor si prognozelor privind dezvoltarea economiei
romanesti

Ministerul Economiei si Comertului - mijlocitor al procesului de
privatizare
Este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate
juridica, in subordinea Guvernului, care realizeaza politica Guvernului in domeniile
privind cresterea economica, industrie, energie, resurse minerale, productia de aparare,
comert, integrare europeana si relatii externe.

Ministerul Industriei si Resurselor - mijlocitor, facilitator al privatizarii
Coordoneaza elaborarea Politicii industriale a Romaniei si a Planului de Actiune
aferent, actiune la care a atras participarea celorlalti principali factori interesati in
domeniul industrial: sectorul privat, sindicate, patronate, asociatii profesionale, ministere,
institute economice, alte autoritati sau institutii publice.

Activitatea sa este sustinuta de:
o Institutul de Management si Informatica, care realizeaza si gestioneaza
baza de date si sistemul informational in domeniile industriei si resurselor, in stransa
legatura cu sistemul informational national si international
o Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie care exercita
in numele Ministerului Industriei si Resurselor atributiile acestuia ca institutie publica
14
implicata in domeniul privatizarii si deruleaza activitatile legate de exercitarea calitatii de
actionar al statului la societatile si companiile nationale si la celelalte societati comerciale
din portofoliul acestuia.

Ministerul Justitiei furnizor de informatii, mijlocitor al privatizarii
Este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate
juridica, in subordinea Guvernului, care asigura elaborarea, coordonarea si aplicarea
strategiei si a programului de guvernare in vederea bunei functionari a justitiei ca serviciu
public si vegheaza la stricta aplicare a legii, in conformitate cu principiile democratice ale
statului de drept.

Firme de consultanta economico-financiara mijlocitori, furnizori de
informatii
Joaca rolul de facilitatori in procesul de privatizare, intrucat institutiile publice
implicat in process apeleaza la serviciile acestor firme pentru obtinerea de informatii,
sfaturi in legatura cu fundamentarea deciziei alegerii unei metode de privatizare sau
stabilirii unui pret adecvat pentru activele unei societati sau pretul unei intreprinderi.

Societati de avocatura cu experienta mijlocitori, furnizori de
informatii in procesul de privatizare
Sunt societati care au prestigiu in domeniul justitiei, intrucat acestea vor acorda
asistenta legala permanenta institutiilor publice insarcinate cu privatizarea.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala furnizor de informatii
Agentia Nationala de Administrare Fiscala reprezinta principalul motor al
colectarii veniturilor la bugetul de stat

Camera de Comert si Industrie a Romaniei furnizor de informatii
Ofera societatilor comerciale accesul la informatii privind comunitatea de afaceri,
privatizarea, restructurarea - retehnologizarea, piata financiara, piata bursiera/de marfuri
si valori, piata extrabursiera, asigurarea calitatii si certificarea produselor, distributia
moderna a produselor si servicii de consultanta. CCIR este o organizatie
neguvernamentala, cu caracter autonom, care sustine interesele comunitatii de afaceri si,
in special pe cele ale membrilor sai, in dialogul cu institutiile statului si organismele
internationale. CCIR actioneaza pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent si
propice dezvoltarii sectorului privat, unei economii de piata reale, durabile si deschise
spre exterior.
Pentru orice companie, fie ea straina sau romana, colaborarea cu CCIR este cu
siguranta benefica atat pentru dezvoltarea afacerii, pe plan national si pe pietele externe,
cat si pentru dezvoltarea competentelor personalului sau pentru pregatirea in vederea
integrarii in UE.

Institutul National de Statistica furnizor de informatii
Institutul National de Statistica este organul de specialitate al administratiei
publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, finantat de la
bugetul de stat.
15
Activitatea Institutului National de Statistica se orienteaza catre urmatoarele
obiective principale:
o producerea informatiilor statistice operative necesare factorilor de decizie ai
strategiei economico-sociale;
o asimilarea indicatorilor statistici specifici economiei de piata si implementarea
metodologiilor de cercetare si calcul in concordanta cu standardele si practica
internationala;
o dezvoltarea statisticii calitative, in completarea celei traditionale;
o extinderea si diversificarea mijloacelor de diseminare a datelor;
o cooperarea cu alte institute nationale de statistica in vederea dezvoltarii unui
sistem statistic durabil, derularea de proiecte statistice in vederea asigurarii
comparabilitatii datelor statistice cu statisticile altor tari si alinierea la standardele UE.

Bursa de Valori Bucuresti furnizor de informatii
Rolul Bursei de Valori Bucuresti este de a furniza o piata organizata pentru
tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor
mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a
contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-
oferta si de a disemina aceste preturi catre public.

Presa si site-uri de specialitate furnizor de informatii

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)
facilitator
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a fost infiintata in 1991
pentru a crea un nou sector privat intr-un mediu democratic. Astazi, BERD foloseste
investitiile pentru a ajuta la construirea economiilor de piata si ale democratiilor in 27 de
tari din Europa si Asia centrala, fiind cel mai mare investitor unic din regiune si
mobilizand investitii straine directe semnificative peste propriile sale mijloace de
finantare.
Prioritatile in domeniul reformei, care pot fi sprijinite de BERD sunt: accelerarea
si stabilirea ca prioritate a procesului de restructurare si privatizare a intreprinderilor;
imbunatatirea si stabilizarea cadrului legal si de afaceri, pentru atragerea Investitiilor
Straine Directe; restructurarea utilitatilor publice si introducerea finantarii private in
domeniul infrastructurii; dezvoltarea pietelor de capital.

3.5. Evaluatori autorizati
Pentru fundamentarea deciziilor de alegere a investitorilor, AVAS apeleaza la
serviciile unor evaluatori autorizati. Lista evaluatorilor autorizati, persoane juridice
romane, agreati de catre AVAS, care pot participa la selectiile de oferte ce vor fi
organizate in vederea intocmirii rapoartelor de evaluare la societatile comerciale supuse
procesului de privatizare este foarte lunga. Vom aminti doar unii dintre cei mai
importanti evaluatori: S.C. BDO CONTI AUDIT S.R.L. Bucuresti, S.C. IRECSON
S.R.L. Bucuresti, S.C. LERO ADVANCED CONSULTING S.R.L. Craiova, S.C.
SAGITUS CONSULT S.R.L. Brasov, S.C. IPCM S.A. Bucuresti. Dupa cum se poate
observa cei mai multi sunt din municipiul Bucuresti.
16
3.6. Autoritati de supraveghere
Consiliul Concurentei
Consiliul Concurentei urmareste protectia, mentinerea si stimularea concurentei si
a unui mediu concurential normal. Rolul Consiliului Concurentei in calitate de autoritate
administrativa autonoma are doua dimensiuni: una corectiva privind restabilirea si
mentinerea un mediu competitiv normal, iar cealalta, dimensiunea preventiva de
monitorizare a pietelor si supravegherea actorilor pe aceste piete. In conformitate cu
prevederile Legii concurentei, Consiliul Concurentei are drept scop protejarea si
stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal , in vederea
promovarii intereselor consumatorilor.

Comisia europeana
Reprezinta organul executiv al Uniunii Europene, motorul sistemului
institutional al Comunitatii, avand rolul de a intocmi proiecte de legi si de a monitoriza
aplicarea acestora. Comisia este un organ al Comunitatilor Europene, independent de
statele membre.

Curtea de conturi
Curtea de Conturi controleaza incasarea si utilizarea, potrivit destinatiilor
prevazute de lege, a veniturilor cuvenite institutiei publice implicate.

4. Piata auto in Romania

Productia, piata si concurenta in domeniul autoturismelor din Romania se afla inca
de la inceputurile lor sub influenta exigentelor interne si, totodata, internationale de
cantitate, calitate si structura. In prezent, Romania, ca membru al Uniunii Europene de la
1 ianuarie 2007, are in fata noi perspective economice care vor fi marcate in continuare
de ameliorarea productiei si vanzarii de autoturisme, ce au un puternic efect de antrenare
pentru ansamblul sistemului economic romanesc.

4.1. Scurt istoric
Romania a introdus automobilul in circulatie inainte de finele secolului al XIX-
lea, chiar de la debutul producerii lor. Evolutia numarului de automobile la sfarsitul
acestui secol a fost relativ lenta, in jur de 60, iar in anul 1904 posesorii automobilelor s-
au constituit intr-o societate automobilistica Automobil Clubul Roman. Romania s-a
situat printre primele 10 tari din Europa in care au circulat automobile Inainte de anul
1968 nu putem sa vorbim despre o piata nationala propriu-zisa de automobile. Debutul
acestei piete s-a facut incepand cu acest an odata cu uzina de la Colibasi inaugurata
pentru a produce in serie modelul Dacia 1100, urmand capacitatile de la Campulung -
Muscel, Timisoara si Craiova.
Piata de autoturisme din tara noastra, in anul 1990, era formata din cele trei marci
romanesti de autoturisme (DACIA, ARO SI OLTCIT). In prezent exista circa 39 de marci
importate de autoturisme. La acestea se adauga cei doi producatori autohtoni, si anume:
Dacia Groupe Renault Mioveni si Daewoo Automobile Romania, care au o retea de
comercializare aflata in plina dezvoltare in toata tara.
17
Dupa anul 1990 concurenta pe piata de autoturisme in Romania s-a dezvoltat
continuu, ajungand ca in 2006 sa fie inlaturata orice ingradire a concurentei prin
liberalizarea pietei de autoturisme in vederea integrarii tarii noastre in Uniunea
Europeana la 1 ianuarie 2007. Prin aceasta liberalizare orice agent economic care poate
indeplini conditiile impuse de un producator de autoturisme poate deveni importator, deci
a fost eliminata exclusivitatea existenta pana la 1 ianuarie 2006 de importatorii diferitelor
marci de autoturisme. Tot ca urmare a acestei liberalizari un agent economic isi poate
face service fara a fi conditionat de detinerea unui showroom, cum era pana in momentul
liberalizarii pietei auto, cand exista un contract-service si vanzare, dar trebuie sa
indeplinesti 100% conditiile impuse de producator.
In paralel cu dezvoltarea pietei de productie a autovehiculelor se dezvolta in
Romania si piata de productie a pieselor auto.

4.2. Volumul, dinamica si structura tranzactiilor, proiectii pe termen mediu.
Piata romaneasca comparativ cu pietele cele mai avansate pe plan european
4.2.1 Volumul tranzactiilor pe piata auto
Piata auto din Romania a anului 2007 era cu aproape un sfert mai mare decat cea
a anului 2006, cifra de 228.877 de masini vandute fiind atinsa dupa numai noua luni de
activitate comerciala.
Piata auto romaneasca ar putea ajunge anul acesta la 350.000 de automobile noi
comercializate, inclusiv vehiculele comerciale reprezentand un salt urias fata de anul
2005 in care s-au comercializat putin peste 256.000 de autovehicule noi.
Productia interna s-a cifrat la 74.067 unitati in primele patru luni din 2007, in
crestere cu 3,8% fata de cele peste 71.000 de automobile produse in perioada similara a
anului 2006. In schimb, exporturile au crescut cu 36,9%, pana la 38.413 unitati, dupa ce
in primele patru luni din 2006 au fost trimise peste hotare mai mult de 28.000 de
automobile, conform buletinului statistic APIA.
Totalul autoturismelor vandute din productia interna in primele 10 luni ale anului
2007 se situeaza la 92.340 in scadere fata de aceeasi perioada a anului 2006 cu 8.3%. In
schimb numaraul autoturismelor importate in aceeasi perioada a anului 2007 a crescut cu
51.8%. Vanzarile de masini noi din import au crescut cu 50% in primele patru luni ale
anului, pana la peste 52.000 de unitati, in timp ce marcile autohtone au inregistrat o
scadere de 14%, conform statisticilor APIA.
In luna octombrie 2007 se inregistrau vanzari de 9.774 de autoturisme autohtone
si 19.573 de autoturisme din import cu o variatie de -8.6% respectiv 47.6% fata de luna
octombrie 2006.
4.2.2. Dinamica pietei de autoturisme in perioada 1998-2006
Tabel Nr.1
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Productie 103931 88312 64181 56774 65266 75706 99023 174280 207700
Export 3817 2055 7772 13257 11008 9230 16983 58652 85046
Import 13530 6511 14430 23824 34277 42145 58165 102040 135717
Vanzari 115833 96754 66276 72157 88804 106763 145120 215532 254562
Sursa: Date prelucrate din Buletinul Statistic Auto APIA, 1998-2006
18
4.2.3. Structura tranzactiilor pe piata auto
Numarul unu in ceea ce priveste comercializarile de masini noi a fost
producatorul autohton Dacia, cel care a reusit sa vanda aproximativ 70.000 de unitati in
ultimele luni din 2007. Fabricantul de la Mioveni a acaparat 30,3% din totalul volumului
pietei auto, mult peste Daewoo Automobile Romania, ale carui 13.000 de masini nu au
fost indeajuns decat pentru 5,8%.
In clasamentul marcilor importate sefi au fost din nou partenerii celor de la
Dacia, Renault, care in primele trei trimestre ale anului 2007, reuseau sa vanda peste
21.000 de masini, pe locul doi situandu-se Volkswagen cu 17.000 de masini (un
constructor aflat si el in crestere fata de nivelul din 2006 cu 60.1%).
Podiumul a fost completat de Skoda ale carei aproximativ 17.000 de unitati
vandute au consemnat o crestere de 13,1% comparativ cu primele noua luni ale anului
2006, iar clasamentul era incheiat de Opel (13.000 de autovehicule - +81,5%) si Ford
(11.000 de unitati - +65,1%). Cele mai vandute modele din import au fost Renault Clio -
4.238 de unitati, Renault Megane - 2.964 de unitati si Chevrolet Aveo - 2.603 masini,
conform statisticilor APIA. Peste 43% dintre cele 83.043 masini vandute pe piata
romaneasca in primele patru luni au motor diesel.

4.2.4. Piata auto romaneasca comparativ cu piata auto mondiala
Cifrele rapoartelor de vanzari consemnate pe pietele tarilor vest europene indica
suprematia acestora. Motivul, saturatia pietelor occidentale, mature. La polul opus se afla
pietele din tarile central si est europene care inregistreaza cresteri foarte mari. Piata auto
din tara noastra este lidera cu o crestere de 28,2%, urmata de piata de profil din Polonia
ce a inregistrat un plus de 24,2%. Piata auto din Romania se situeaza pe un onorant loc 12
in Europa, intrecand pe cele ale Poloniei, Portugaliei, Cehiei, Ungariei sau Danemarcei.
Cea mai mare piata auto din Europa, cea a Germaniei a inregistra o scadere cu
8% a vanzarilor in 2007 fata de 2006. Pietele din Spania si Belgia prezentand o scadere
de 2%, iar cea din Austria 4%. Singurele tari vestice aflate pe un trend ascenedent al
vanzarilor de autovehicule noi in 2007 erau Marea Britanie si Italia.
Dintre constructori, Ford a comunicat scaderi ale volumului de vanzari de 0,7%
pe pietele tarilor vest europene, pentru ca pe pietele est europene sa cunoasca cresteri de
37%. Marcile provenind din est, Skoda respectiv Dacia inregistreaza, mai nou, succese pe
pietele vest europene, cunoscute pentru exigenta lor. Daca producatorul ceh isi sporea
vanzarile in tarile vest europene cu peste 14 mii de unitati, Dacia depasea cele mai
optimiste prognoze un plus de peste 21 mii bucati fata de anul 2006. S-a ajunsese in
situatia in care cumparatorul german asteapta intre 4 si 6 luni pentru achizitia unui Logan
MCV.
Statisticile Asociatiei Constructorilor Europeni de Automobile, elaborate in 28
de state europene: 25 din UE plus Islanda, Norvegia si Elvetia (statele EFTA), arata ca in
luna octombrie s-au inmatriculat 1.321.204 autoturisme noi, in crestere cu 5,5%, iar in
cele zece luni 13.572.669 unitati, cu 1,2% mai mult decat in aceeasi perioada a anului
2006.
Dintre noile state membre in Uniunea Europeana, Romania era tara cu cele mai
multe autoturisme inmatriculate, atat in luna octombrie, cat si in cele zece luni ale lui
2007.
19
Productia de autoturisme a crescut cu circa 19% fata de anul 2005, ajungand la
207.700 unitati iar din acestea s-au exportat 85.046 de unitati, in crestere cu 45%, aceasta
a fost de circa 2 ori mai mare fata de productia inregistrata in anul 1998, an record pentru
piata de autoturisme din Romania. Dupa acest an record productia a inceput sa scada pana
in anul 2001, cand a inceput sa-si revina, facandu-si simtita prezenta pe piata nationala
producatorul francez Renault care a preluat uzina de la Mioveni in anul 1999.
Apetitul romanilor pentru automobile este remarcabil comparativ cu vecinii din
zona recent aderenti ai Uniunii Europene. Romania devanseaza la numarul de
autoturisme inmatriculate Polonia (242.083 unitati inmatriculate in zece luni), o tara cu
38,2 milioane de locuitori si cu un PIB pe cap de locuitor de 7.007 euro in 2006, Ungaria
(145.139) si Cehia (110.829), tari cu un numar de locuitori in jur de 10 milioane, dar cu
un PIB pe cap de locuitor 8.851 euro, respectiv 10.985 euro. PIB-ul Romaniei in 2006,
raportat la populatie, a fost de 4.482 euro pe cap de locuitor.
De asemenea, constructorul Dacia castiga teren pe piata din Uniunea Europeana,
ajungand la o cota de 1%. In octombrie 2007, 15.025 autoturisme Dacia au fost
inmatriculate, mai mult cu 27%, iar in perioada ianuarie-octombrie volumul
inmatricularilor de automobile fabricate la Mioveni a ajuns la 139.658 de unitati, in
crestere cu 19,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Marca cu cea mai importanta cota in Uniunea Europeana ramane Volkswagen,
unul din zece autoturisme inmatriculate in cele zece luni purtand semnatura
constructorului din Wolfsburg. Volumul total al modelelor VW inscrise in circulatie, in
primele 10 luni ale 2007, se ridica la 1.376.869 unitati, in scadere cu 2,8%. Pe locul
secund la inmatriculari, in perioada ianuarie-octombrie 2007, se clasa Opel cu 1.149.967
unitati, iar in top 5 mai figurau Ford (1.107.982), Renault (1.027.873) si Peugeot
(953.803).
Marca cu cea mai spectaculoasa crestere in aceasta perioada era MINI, care a
vandut cu 25% mai mult, totalizand 97.075 unitati. Si la aceasta categorie, Dacia obtinea
un meritat loc doi, cu un plus de 19,3%. Cu o asemenea rata de crestere, planurile Dacia
de a spori capacitatea de productie pana in 2009, pentru a sustine exporturile, pareau mai
mult decat indreptatite.
Cea mai mare piata auto din lume ramane si in prezent cea a Statelor Unite, cu
aproape 17 milioane unitati tranzactionate in 2006. Pe a doua pozitie in perioada
privatizarii Automobile Craiova era situata Japonia, e drept, la mare distanta de
americani. Insa urmatorii ani vor aduce o rasturnare de situatie, numarului doi urmand a
fi inlocuit de mai tanara piata auto a Chinei.

4.2.5. Proiectii pe termen mediu
Analistii considera ca existenta unui PIB pe cap de locuitor aflat sub media
europeana va influenta evolutia pietei romanesti in viitor, in special printr-o durata mai
mare de reinnoire a parcului auto, tradusa in vanzari mai mici dupa atingerea unui varf al
vanzarilor.
Un alt factor care ar putea stopa apetitul romanilor pentru automobile ar fi
infrastructura deficitara, in special in centrele economice puternice ale tarii. Ramane de
vazut cand piata va ajunge la saturatie, un prim semn, ca jucatorii din piata se asteapta la
o stagnare, ar fi decizia Dacia de a isi pregati fabrica pentru cresterea productiei la export,
20
acestia avand ca obiectiv pentru piata interna doar consolidarea pozitiei actuale, fara a
urmari plusuri spectaculoase in urmatorii doi ani.
Cea mai mare piata auto, Statele Unite
2
, a ajuns inca din 2001 la cifrele de astazi,
insa nu a reusit sa mai depasasca pragul de 17 milioane de unitati pe an. Va ramane lider
si in urmatorii ani, insa nu se vor mai inregistra cresteri. Piata japoneza va urma un trend
ascendent confirmand acest lucru prin vanzari de aproximativ 6 milioane in 2010. Ritmul
de crestere pentru piata japoneza este de 4% pe an. In Europa piata auto va urma un trend
usor ascendent doar in Germania, Marea Britanie si Franta. Italia si Spania vor
inregistra regrese, in timp ce doar Rusia asteapta cresteri spectaculoase, analistii prevad
un ritm ascendent constant de 21 de procente pana in 2015. Specialistii pietei auto vad in
China o piata in continua crestere, se asteapta ca 2015 sa aduca vanzari de 10 milioane de
vehicule usoare.
Alte doua piete care vin tare din urma sunt India si Mexic. Pana in 2010 cele
doua tari si-au dublat numarul de unitati vandute pe an, insa nu vor putea atinge primele
trei pozitii ale topului mondial. In Romania piata auto creste constant din 2000, iar 2005
a conoscut o crestere de 41% de atunci inregistrandu-se un alt salt spectaculos in perioda
2009-2012 prin exporturi masive. Chiar daca este departe de gigantii mondiali din
perspectiva cifrelor absolute, cresterile procentuale sunt impresionante si se asteapta o
continuare a acestui trend.

4.3. Purtatori ai ofertei pe piata auto din Romania

Acestia sunt reprezetati pe de o parte de producatorii auto din Romania, iar pe
cealalta parte de importatorii auto prezenti in tara noastra. In continuare vom detalia
acesti actori prezenti pe piata autohtona

4.3.1. Producatori auto din Romania

Cei mai importanti producatori auto din Romania in 2007 erau: Dacia Groupe
Renault, Daewoo Romania Automobile, Aro, Rocar, Autocamioane Roman si Tractorul
Brasov.
Dacia este cel mai important constructor de automobile si se bucura de o prezenta
internationala tot mai accentuata.
Dacia Groupe Renault este lider pe piata de profil din Romania. Dupa investitii
pana in 2007 de 650 mil. euro, producatorul auto Dacia urma sa realizeze in anul 2007 o
cifra de afaceri de peste 1,1 miliarde de euro, de aproape cinci ori mai mult fata de
momentul intrarii Renault ca actionar in anul 1999. Producatorul local trecea in premiera
in 2007 pe profit, dupa cinci ani de pierderi.
Daewoo, al doilea constructor autohton, a inregistrat vanzari de 14.349 unitati in
2007 si o cota de piata de 5,6%. Astfel, pe parcursul anului 2007 s-au produs la Craiova
autoturisme care au respectat normele Euro 4.
In data de 30 august cand, a fost semnat la Bucuresti contractul prin care statul
roman intra in posesia pachetului de 51% din actiunile Daewoo Automobile Romania.
Astfel, incepand cu luna septembrie a anului 2006, producatorul de autoturisme de la

2
Sursa: http://www.stiriauto.ro/articol/937/China-si-Rusia-sunt-cele-mai-rapide-piete-auto/, articol realizat
pe baza informatiilor obtinute de pe www.businessweek.com si www.apia.ro
21
Craiova, la care statul roman avea 49% din actiuni, urma a fi controlat in totalitate de
Automobile Craiova, o firma detinuta in proportie de 72,4% de stat.
4.3.2. Importatori auto
Importurile au continuat trendul de crestere din ultimii cinci ani, reusind luna de
luna sa realizeze plusuri fata de perioadele similare ale anului trecut. In aceste conditii,
vanzarile de masini de import s-au luptat de la egal la egal cu cele ale masinilor
romanesti, dupa ce in urma cu doi-trei ani reprezentau mai putin de jumatate. Importurile
au depasit vanzarile de masini romanesti in lunile ianuarie, martie, aprilie si august, astfel
ca dupa primele opt luni ale anului 2007 se vindeau mai multe masini de import decat
masini romanesti.
Principalii importatori de pe piata auto din Romania sunt: PORSCHE
ROMANIA, AUTOITALIA, AUTOMOBILE BAVARIA, HYUNDAI AUTO
ROMANIA, KIA MOTORS, SUBARU MOTORS, CARPATI MOTORS si TIRIAC
AUTO.
Cel mai mare importator de automobile prezent pe piata romaneasca este Porsche
Romania cu vanzari estimate in 2007 la 53.000 de automobile ce au continuat sa creasca
constant pana in ziua de astazi. In decembrie 1997 compania Porsche Romania si-a
inceput activitatea ca importator al marcilor Volkswagen si Audi. In 1998 a devenit
importator al marcii Skoda, iar in 1999 a introdus marca Seat in Romania. In prezent,
compania dispune de o retea de 70 de dealeri in toata tara, din care opt sunt in Bucuresti.
Cea mai mare cota de piata a fost inregistrata in anul 2001, reprezentand 29,27% din
totalul importurilor, devansand firma Renault Romania de pe local intai.
TiriacAuto coordona activitatea a cinci dintre cei mai mari importatori de
autoturisme din Romania: Auto Rom, MCar Trading, Romcar, Premium Auto si Hyundai
Auto Romania. Dintre cele zece marci importate, TiriacAuto are ca puncte forte
Mercedes-Benz si Ford. TiriacAuto concentra cel mai mare numar de marci importate de
pe piata auto si se bucura de o crestere continua a vanzarilor ce s-a accentuat cu
introducerea marcilor Jaguar si Land Rover.
Ca unic importator al marcilor Fiat si Alfa Romeo, AutoItalia si-a inceput
activitatea in 1993. Compania dispune de o retea de distributie si service, printr-un sistem
de concesionari, care acopera toate zonele tarii, fiind prezenta in toate orasele principale.
4.3.3. Grad de concentrare
Specific pietei de autoturisme din tara noastra este comportamentul cooperant de
tip trust. Pe piata auto din tara noastra isi desfasoara activitatea mai multe trusturi. Cinci
companii concentreaza 80% dintre autoturismele din import comercializate in Romania.
Importatorii Porsche Romania, Tiriac Auto, Renault-Nissan, GM Romania si Trust
Motors detin impreuna 79% din piata masinilor straine vandute anul acesta in
tara. Segmentul importurilor a crescut cu 30% in primele sapte luni ale acestui an.

4.3.4. Aspecte privind calitatea
Astazi politicile legate de mediu reprezinta o preocupare tot mai importanta la
nivelul UE. In cadrul acestora, o atentie deosebita se acorda automobilului care, a fost
identificat pana acum ca o sursa importanta de poluare. Mai nou, datorita reglementarilor,
dar si eforturilor constructorilor de a imbunatati performantele de mediu ale
autoturismelor (normele Euro), acestea sunt tot mai putin poluante (noxe si gaz de sera),
de fapt cam de 5 ori mai putin poluante fata de cele non-euro de acum 15 ani.
22
Cu o vechime medie de peste 12 ani, in care ponderea masinilor noneuro era de
71%, parcul auto din Romania reprezenta o problema reala, mai ales in conditiile in care
dupa 2007 intrarea autoturismelor pe piata nu mai era limitata la norma Euro 3.
Comisia Europeana a inceput in 2000 o campanie de corectare a acestei stari de
risipa si de poluare cu deseuri, prin Directiva 2000/53/EC de reciclare a autovehiculelor
scoase din circulatie.
4.3.5. Concurenta
Observam o intensificare a concurentei si pe piata de autoturisme din tara noastra
prin patrunderea pe piata a tot mai multe marci de autoturisme, pentru o paleta mai larga
de consumatori, alaturi de marcile romanesti.
4.3.6. Efectele europenizarii si globalizarii
Aderarea la UE atrage marile concerne auto (cum ar fi BMW Group sau Citroen)
pe piata locala. Atat BMW Group, cat si Citroen, companie parte a grupului francez PSA
Peugeot Citroen, au invocat ca motiv al preluarii directe a activitatii de import a
automobilelor pe piata locala aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei. BMW Group a
preluat de la data de 1 iulie 2007 activitatea de import a automobilelor marca BMW,
detinuta anterior de Automobile Bavaria, care in prezent detine statutul de cel mai mare
dealer al marcii de pe piata locala. Prin implicarea directa pe piata locala, BMW Group
doreste sa majoreze vanzarile inclusiv prin imbunatatirea termenelor de livrare.
Aderarea la UE a fost un factor important luat in considerare de catre Citroen
atunci cand a luat decizia de a se implica direct in activitatea de import a marcii pe piata
locala. Potrivit importatorului, prin prezenta directa pe piata, compania poate adapta
gama oferita conform cerintelor.
Efectele globalizarii se simt din plin si in industria auto. Megaconcernele care si-
au deschis unitati de productie pe toate continentele incep sa stranga roadele. Utilizarea
platformelor tehnice comune pentru cat mai multe modele a dus la scaderea costurilor de
productie.
4.4. Purtatori ai cererii pe piata auto din Romania
Purtatorii cererii pe piata auto sunt toti cei dispusi sa plateasca la un moment dat
suma de bani corespunzatoare pretului unui automobil pe care doresc sa il obtina. Cererea
pe aceasta piata este conditionata de dreptul de a conduce al persoanelor care se obtine
dupa varsta de 18 ani.
4.4.1. Volumul cererii
Cererea inregistrata pe piata auto din Romania se identifica cu numarul de
automobile vandute, acesta reprezentand cererea satisfacuta.
Vanzarile inregistrate pe piata auto in perioada1998-2006
Tabel Nr. 2
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Vanzari 115833 96754 66276 72157 88804 106763 145120 215532 254562
Sursa: Date prelucrate din Buletinul Statistic Auto APIA, 1998-2006

In anul 2007 volumul un total al vanzarilor a depasit previziunile de 350 000
unitati.
Pana in luna octombrie a anului 2007 se inregistra o cerere de aproximativ
300.000 de unitati, valoarea pietei fiind de aproximativ 3 miliarde de euro iar cresterea
23
medie de 23%, crestere la care au contribuit mai ales marcile de import. S-a identificat de
asemenea cererea mare pentru autovehicule comerciale cu masa de pana la 3,5 tone,
cererea pentru automobile second-hand cunoscand o crestere similara celei pentru
automobilele noi. Cererea pentru diferite marci este fundamentata bineinteles pe
numeroase criterii ce tin de personalitatea si bugetul consumatorului, insa specialistii
APIA au identificat preferinta si inclusiv cererea mare pentru automobilele din clasele C
si D dar si pentru clasa B ca urmare a aglomerarii accentuate din marile orase.
Cresterea cererii de autoturisme din import a fost influentata de introducerea leasing-
ului ca modalitate de finantare a unui autoturism precum si de introducerea normelor de
poluare Euro3, norme care in mod normal contribuie la cresterea costurilor de fabricatie
si inevitabil si a pretului, acestea ducand la scaderea importurilor de autoturisme rulate.
Si, pe fondul cresterii economice inregistrate in Romania, pentru clientul potential a carui
putere de cumparare era in crestere a devenit mai atractiv sa-si achizitioneze un
autoturism nou decat unul uzat.

4.4.2. Grad de informare
Gradul de informare pe piata auto romaneasca este in continua crestere iar cei
interesati au la dispozitie numeroase mijloace de aflare a detaliior dorite despre diferite
oferte, produse. Principalele mijloace de informare sunt reprezentate de: presa,
publicatiile specializate pe acest domeniu, emisiunile TV, emisiunile radio si saloanele
auto. Prin intermediul acestora se pot obtine informatii utile despre specificatiile
masinilor, se pot realiza comparatii intre masini. Potentiali cumparatori au parte si de
teste televizate iar in saloanele auto auto pot chiar sa testeze o masina dorita. Printre
publicatiile destinate automobilelor se numara Auto Business, Auto Contact, Auto
Expert, Auto Ghid, Auto Inter, Auto Mondial, Auto Show, Promotor, Super Car,
TopGear, Univers Moto.

4.4.3. Exigente
In ceea ce priveste profilul consumatorului din sud-estul Europei, din cercetarile
de piata reiese ca acesta este traditionalist, nesigur si are nevoie de suport din partea celor
din jur. Ultimii ani au inregistrat o modificare a profilului consumatorilor romani, care au
devenit mai exigenti, mai informati, mai constienti de drepturile sale. Alta caracteristica a
cumparatorului din Romania se refera la preocuparea lui fata de propria securitate si fata
de familie, cautand astfel un automobil care sa-i ofere siguranta si in acelasi timp confort.
In general cumparatorii urmaresc un algoritm de achizitie rational conform
solvabilitatii lor si a intereselor fiziologice sau de securitate. Dar in unele cazuri ei nu tin
cont de aceste interese rationale si achizitioneaza modele din clasa mediu superioara
chiar daca situatia lor financiara nu le permite (de exemplu numarul mare de autoturisme
revandute de catre firmele de leasing dupa un an sau chiar doi de la achizitia lor).

4.4.4. Gradul de organizare
Multi dintre consumatorii prezenti pe piata auto din Romania sunt membri ai
diferitelor cluburi de tunning pentru masini, cluburi pentru competitii, raliuri si cluburi
specializate dupa afinitatile consumatorilor pentru o anumita marca de masini sau un
anumit model.
24
Primul astfel de club din Romania a fost A.C.R. Automobil Clubul Roman care
s-a infiintat in anul 1904. La sfarsitul anului 1904 A.C.R. numara 29 de membri si 19
cluburi judetene. Acesta se inscrie in analele mondiale printre primele 10 cluburi
centenare din Europa si printre primele 14 cluburi centenare din lume. Alte cluburi:
Peugeot Club, Club Opel, Club Fiat, Club Tunning Romania, Club Wrangler Romania,
Retromobil Club Romania. Club Auto Crono, Volvo Club, Club Audi.

4.4.5. Purtatori ai cererii pe piata auto
Autoturismul a fost conceput pentru a satisface consumul privat, destinat
menajului, vizibil celorlalti, semenilor. Insa, o cota importanta din cererea pentru
autoturisme nu este degajata in mod direct de la menaje, ci de la firme parcul de
autoturisme creat fiind pus la dispozitia salariatilor in special in cadrul firmelor
multinationale.
Asadar principalii purtatori ai cererii pe piata auto din Romania sunt reprezentati
de persoanele fizice si juridice. Persoanele fizice purtatoare de cerere pe piata auto sunt
de obicei membri ai familiior care achizitioneaza autoturisme pentru uz personal, pentru
transportul in interiorul sau in afara tarii iar persoanele juridice purtatori de cerere pe
piata auto sunt companii, societati comerciale sau institutii publice. La randul lor,
societatile comerciale achizitioneaza autoturisme care sunt incredintate unor angajati
pentru transport, autovehicule comerciale pentru transport de marfuri si autobuze pentru
activitatea comerciala de transport de persoane.
4.4.6. Ritmul de innoire/inlocuire
Ritmul de innoire a cererii pe piata auto este puternic influentat de prima de
casare, program initiat de Guvern la inceputul anului 2006, care a avut drept obiectiv
inlocuirea masinilor care erau foarte vechi si nu aveau un sistem de motorizare
performant si ecologic si incurajarea cererii pentru automobile noi, fie provenite din
productia autohtona fie din importuri. Acest program a adus o crestere de 56% a cererii
satisfacute de autoturisme in luna august 2007 fata de perioada corespunzatoare a anului
trecut, acesta fiind cel mai ridicat nivel din acest an. Derularea pentru a doua oara in acest
an a programului primei de casare a adus o crestere puternica a vanzarilor de masini
romanesti (48% in iulie 2007 si 86% in august 2007 fata de lunile similare ale anului
trecut), potrivit datelor publicate de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de
Automobile (APIA).

4.4.7. Efectele europenizarii si globalizarii
Intrarea in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 aduce o serie de schimbari pe
piata auto care influenteaza in mod directa cererea exprimata pe aceasta piata. Una dintre
reglementari este cea cu privire la societatile de leasing. Acestea erau obligate sa aplice
TVA la dobanda si taxe vamale la suma totala, nu la cea reziduala. Avand in vedere ca
leasingul este o modalitatea de finantare pe termen lung foarte folosita in momentul
actual in Romania pentru achizitionarea unui autoturism consumatorii nu au fost incantati
de aceasta directiva.
Aderarea la UE a adus schimbari si in reglementarile emisiilor de noxe,
reglementari generale privitoare la mediu, limitele acestor emisii fiind mult scazute
pentru asigurarea unui mediu sanatos. Astfel cererea si oferta vor trebui directionate catre
automobilele care respecta cele mai noi norme de mediu impuse de UE
25
Opiniile despre europenizare si globalizare sunt pe cat de numeroase pe atat de
diferite. Ceea ce nu se poate contesta este trendul ascendent al pietei auto din toate
punctele de vedere. S-au inregistrat ritmuri de dezvoltare foarte accelerate atat la
vanzarile pentru masini noi din import din spatiul UE, pentru masini second-hand din
acelasi spatiu sau autoturisme provenite din productia autohtona.Procesele europenizarii
si globalizarii au adus in tara noastra recomandari sau altadata impuneri asupra anumitor
standarde de calitate pentru masini, standarde legate de aspecte de mediu si vechime,
reglementari pentru modalitati de finantare in obtinerea autoturismelor.
4.5. Evenimente si cazuri deosebite pe piata auto din Romania
Piata auto romaneasca este una interesanta pentru investitorii din domeniu, spun
analistii pietei auto. Ei sunt confirmati chiar de reprezentantii firmelor auto.

Cea mai reusita tranzactie pe piata autohtona: Preluarea Dacia Pitesti de catre
Renault. Despre vanzarea uzinei de autoturisme Dacia Pitesti catre grupul francez
Renault se vorbeste ca despre cea mai reusita privatizare din Romania. La acest succes un
aport esential l-a avut lansarea modelului Logan, in 2004. Dacia a fost privatizata in
1999, grupul francez Renault preluand pachetul majoritar de actiuni pentru o investitie
totala de 269,7 milioane de dolari, din care 50 milioane de dolari au reprezentat valoarea
actiunilor achizitionate.

Una dintre cele mai spectaculoase privatizari a fost cea a companiei argesene
Aro.
Au existat patru tentative de privatizare a uzinei. Toate, sfarsite fara a exista vreun
ofertant. Finalmente, a aparut unul: Cross Lander USA Inc, firma patronata de John
Perez, un mai vechi client al ARO. Contractul de privatizare a societatii Aro Campulung
a fost incheiat in septembrie 2003 de fostul ministru Ovidiu Musetescu si unicul ofertant,
compania Cross Lander SUA. Aceasta a a cumparat de la stat 68,7% din actiuni, la un
pret de numai 0,02 dolari pe actiune. Compania s-a angajat sa plateasca 15,6 milioane de
dolari pentru aceastea si pentru investitii ulterioare, la care se adaugau alte 11,4 milioane
de dolari pentru achitarea datoriilor si creditelor comerciale ale uzinei. In fapt, a platit
doar 150.230 dolari pe actiuni

5. Descrierea generala a preluarii Automobile Craiova de catre
Ford Motor Company
5.1. Descrierea partilor implicate in tranzactie
5.1.1. Automobile Craiova
In anul 1977, in Craiova a inceput constructia unei fabrici industriale
ultramoderne pentru motoare de mic litraj. In baza unui contract cu compania franceza
Citron a fost creata compania Oltcit (acest nume provine de la regiunea Olt, unde este
situata fabrica, si de la Citron). In anul 1981 incepe productia de automobile Oltcit in
trei versiuni: Club, Special si Axel 12 TRS (pentru export). In anul 1991 Oltcit S.A.
Craiova devine S.C. Automobile S.A. Craiova prin preluarea actiunilor Citron de catre
statul roman. Automobile Craiova S.A., cu capital majoritar de stat, a fost infiintata prin
H.G. nr.499/1991. In 1994 se infiinteaza Rodae Automobile Craiova S.A. (ulterior
Daewoo Automobile Romania S.A) ca o companie mixta intre Automobile Craiova si
Daewoo Heavy Industries Ltd. Coreea. (49% si 51%). Daewoo Automobile Romania
26
S.A. este prima din triunghiul Daewoo din Europa de Est, alte doua capacitati
localizandu-se in Polonia si Cehia.
In anul 2004, Daewoo Motor a propus Guvernului Romaniei vanzarea pachetului
de actiuni pe care il detinea la Daewoo Automobile Romania, conversia datoriilor pe care
compania romana le avea la societati din grupul Daewoo si vanzarea pachetului rezultat
din conversie. In perioada 1994-2006 S.C. Automobile Craiova S.A. are ca activitate de
baza comercializarea diverselor piese de schimb si accesorii pentru automobilele Oltena,
Dacia si Daewoo. S.C. Automobile Craiova S.A. este o societate pe actiuni avand un
capital social de 39 783 167 Ron si o cifra de afaceri la sfarsitul anului 2006 de 5 666 797
Ron.
Actionarii acesteia sunt:
Autoritatea Pentru Valorificarea Activelor Statului - 72,40%
Societatea de Investitii Financiare Oltenia - 22,60%
Persoane Fizice si Juridice - 5,54%
In 2006, autoritatile romane au anuntat ca doresc sa vanda Daewoo Automobile
Craiova pana in iunie 2007, dupa ce statul a preluat pachetul de actiuni detinut de grupul
sud-coreean la compania romaneasca.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) indeplineste activitati
in legatura cu procesul de privatizare al Automobile Craiova S.A., fiind reprezentant al
Statului Roman si un important actor in acest proces.
Privatizarea Automobile Craiova aduce cu sine numeroase avantaje, precum
cateva mii de locuri de munca, investitii de milioane de euro in regiunea Oltenia si o
masina accesibila romanului de rand. Presedintele Comisiei de privatizare a precizat ca
privatizarea Automobile Craiova va avea un impact major asupra zonei si va aduce
avantaje Romaniei pe termen lung. Se doreste transformarea Craiovei in al doilea pol al
industriei de automobile din Romania, strategia de privatizare constand intr-o productie
de 200.000 de automobile pe an. Industria auto romaneasca, in cazul succesului Ford la
Craiova, va fi repusa pe harta industriei auto internationale.
5.1.2. Ford Motor Company
Ford Motor Company si-a facut debutul in lumea afacerilor pe 16 iunie 1903,
cand Henry Ford, impreuna cu 11 asociati, a semnat actul constitutiv al companiei. Cu un
capital de 28.000 de dolari, acesti pionieri ai erei industriale au dat nastere la ceea ce avea
sa devina una dintre cele mai mari corporatii din lume. Ford a introdus diferite metode de
producere in masa a automobilelor si managementul in masa a unei forte de munca
industriale, in special productia pe banda rulanta a automobilelor. Combinatia lui Henry
Ford de fabrici eficiente, muncitori bine platiti si preturi mici a revolutionat lumea
automobilelor iar acest proces a fost cunoscut sub numele de Fordism. Ford este cea
mai mare companie din lume apartinand unei singure familii, fiind in managementul
familiei Ford de mai bine de 100 de ani Producatorul de automobile este o societate pe
actiuni si isi are sediul in Deaborn, Michigan, o suburbie a orasului Detroit.
De-a lungul timpului Ford a inglobat multe alte firme cum ar fi Lincoln si
Mercury in SUA, Jaguar si Land Rover in Marea Britanie sau Volvo in Suedia. Ford
detine de asemenea si 30% din Mazda. Ford a fost tot timpul in top zece cele mai mari
companii din lume in functie de venituri iar in anul 1999 a fost printre cele mai
27
profitabile companii din lume, si al doilea cel mai mare producator de automobile din
lume.
In 2006, s-a clasat pe locul doi in SUA la productia de automobile cu o cota de
17.5% in spatele General Motors care a avut 24.6% cota dar inaintea companiei Toyota
15.4% si a companiei DaimlerChrysler 14.4%. Ford s-a clasat de asemenea pe locul sapte
in topul celor mai mari companii din SUA cu venituri de aproximativ US$ 160.1
miliarde. In 2006, Ford a produs aproximativ 6.6 milioane de automobile si a avut
280.000 de angajati in aproximativ 100 de fabrici si alte facilitati din intreaga lume.
Fabrica de automobile de la Craiova reprezenta un obiectiv extrem de important
pentru Ford. Viitorul Ford in Europa se baza pe uzina din Craiova. Se doreste
achizitionarea Daewoo Craiova pentru extinderea capacitatii de productie necesara
acoperirii cererii ridicate de pe piata europeana. Fabricile detinute de Ford pe continentul
european pot asigura cu greu cererea din Europa
3
.

5.2. Derularea efectiva a tranzactiei

Pe 30 august 2006 a fost semnat Contractul de Transfer de Actiuni si Tranzactie
asupra Creantelor intre Daewoo Motor Co. Ltd. din Coreea si S.C. Daewoo Automobile
Romania SA. Prin aceasta tranzactie s-au rascumparat 51% din actiunile detinute de
compania coreeana si a fost reglementata problema creantelor intre cele doua societati,
pretul total fiind de 60 milioane USD. Statul roman nu a cheltuit nici o suma de bani
pentru aceasta tranzactie. Pretul total de 60 de milioane USD a avut doua componente: 50
milioane USD pentru plata pachetului de 51% din actiuni si 10 milioane USD pentru
plata datoriilor catre firmele din grupul Daewoo.
In urma tranzactiei, statul detine 100% din capitalul social al Daewoo Craiova
prin intermediul companiei Automobile Craiova SA, la care MEC
4
este actionar
majoritar, controland 72,4% din capitalul social. MEC a primit mai multe scrisori de
interes din partea unor investitori care vor sa preia Daewoo Craiova. Printre acestia se
numara Ford Motors, General Motors, Renault-Nissan si Chery Automobile China.
S-au vehiculat mai multe nume drept viitori proprietari ai fabricii de la Craiova.
S-a spus ca marii producatori japonezi Toyota si Mitsubishi se vor bate pentru Craiova,
dar nu s-a confirmat nimic oficial. Mai mult, aparuse chiar varianta unei vanzari catre cei
care n-au vrut fabrica la inceput, adica cei de la GM.
A mai fost vehiculata varianta unei tranzactii cu francezii de la Renault, care,
dupa ce au vazut succesul enorm de care se bucura Logan, ar fi dorit a doua unitate de
productie in Romania.
9 martie 2007 - AVAS a publicat in presa locala, nationala si internationala
anuntul privind intentia de vanzare prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite
si irevocabile a unui pachet de actiuni reprezentand 72,4032% din capitalul social al
societatii comerciale Automobile Craiova S.A.
25 aprilie 2007 - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a primit 3
scrisori de intentie pentru privatizarea S.C. Automobile Craiova S.A. din partea General
Motors Corporation, Ford Motor Company si JSC Russian Machines.

3
a declarat directorul general al Ford Europe, John Fleming
4
Ministerul Economiei si Comertului
28
2 mai 2007 - comisia de privatizare a Automobile Craiova a definitivat agenda
privatizarii.
16 mai 2007 Guvernul Romaniei a aprobat Memorandumul privind Aprobarea
Strategiei de Privatizare a Automobile Craiova.
18 mai 2007 - AVAS a publicat anuntul privind vanzarea pachetului majoritar
de actiuni, reprezentand 72,4032% din capitalul social al Automobile Craiova.
5 iulie 2007, data limita de depunere a ofertelor - AVAS a inregistrat o singura
oferta pentru preluarea pachetului de 72,4032% din capitalul social al Automobile
Craiova din partea Ford Motor Company.
6 iulie 2007 comisia de privatizare a deschis, la sediul AVAS, oferta depusa de
Ford Motor Company.
9 iulie 2007 comisia de privatizare a verificat documentele de participare
depuse de cumparator si a solicitat completarea acestora, conform legislatiei in vigoare.
12 iulie 2007 comisia de privatizare a verificat documentele aduse in
completare si a deschis oferta tehnica depusa de Ford Motor Company.
16 iulie 2007 - presedintele Ford Motor Company a prezentat comisiei de
privatizare oferta tehnica pentru preluarea Automobile Craiova.
18 iulie 2007 - Comisia de negociere a privatizarii S.C. Automobile Craiova S.A.
a avut intalniri succesive cu: reprezentantii sindicatelor de la Daewoo Solidaritatea,
Demnitatea, Rodae; actionarii minoritari; reprezentantii Ford Motor Company.
August 2007 - Negocieri intre Comisia de privatizare si reprezentantii Ford.
7 septembrie 2007 - Ford a depus oferta financiara finala, imbunatatita si
irevocabila de 57 milioane euro
12 septembrie 2007 contractul de privatizare a Automobile Craiova cu Ford
Motor Company a fost semnat la Frankfurt. Ford a achizitionat astfel 72,4% din
compania romaneasca Automobile Craiova, la un pret de 57 milioane euro, adica 4,15
euro/actiune. Ford a fost totodata singura companie care a participat la licitatia pentru
privatizarea producatorului de automobile aflat in dificultate.
Prima decada din octombrie 2007 - Comisia Europeana a decis investigarea
unei posibile acordari de ajutoare de stat in cazul Daewoo si a emis un ordin prin care
cere Romaniei sa suspende orice acordare de ajutoare de stat care nu au fost in prealabil
notificate Bruxelles-ului. Comisia a deschis o investigatie amanuntita asupra unor
posibile ajutoare acordate in contextul privatizarii Automobile Craiova si vanzarii sale
catre Ford Motor Company in septembrie 2007
5

17 octombrie 2007 - Guvernul a aprobat un memorandum prin care sunt
suspendate dezbaterile din Parlament la proiectul de lege privind unele masuri pentru
privatizarea S.C. Automobile Craiova, pana la decizia Comisiei Europene
30 ianuarie 2008 termenul prevazut initial pentru finalizarea tranzactiei
27 februarie 2008 Comisia Europeana (CE) a solicitat Guvernului sa
recupereze 27 de milioane de euro de la Automobile Craiova, suma care reprezinta,

5
Conform celor anuntate de Jonathan Todd, purtatorul de cuvnt al comisarului pentru concurenta Neelie
Kroes
29
potrivit oficlialilor europeni, ajutor de stat ilegal la privatizarea constructorului auto cu
grupul american Ford
6

20 martie 2008 - Transferul de actiuni prin care Ford a preluat un pachet de
72,4% din capitalul Automobile Craiova a fost operat miercuri seara (19 martie),
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) incasand suma de 57
milioane euro. Pachetul de 72,4% din capitalul social al Automobile Craiova detinut de
stat, prin AVAS, a fost inregistrat, miercuri, in proprietatea Ford de catre Depozitarul
Central al Bursei de Valori Bucuresti, unde sunt tranzactionate titlurile companiei.
7


Principalele prevederi ale contractului semnat cu Ford Motor Company:
Ford va plati pentru 72,4% din actiunile companiei 57 de milioane de euro;
Grupul se angajeaza sa efectueze, pe o perioada de patru ani de la data
finalizarii tranzactiei, investitii tehnologice de 675 de milioane de euro si de doua
milioane de euro pentru protectia mediului;
Ford va prelua doar terenurile Automobile Craiova aferente productiei
auto;
Ford va despagubi statul roman cu o suma de 28,5 milioane de euro, daca in
primii patru ani de la finalizarea tranzactiei va lichida sau va schimba obiectul de
activitate al uzinei auto de la Craiova;
Compania americana va plati penalitati de 14,25 milioane de euro daca la
sfarsitul celui de-al patrulea an de la finalizarea tranzactiei productia de automobile se va
situa sub 200.000 de unitati, de 5,7 milioane de euro pentru o productie intre 200.000 si
225.000 de autovehicule sau 2,85 milioane de euro pentru o productie intre 225.000 si
250.000 de unitati;
Ford va fi penalizat cu o suma de 28,5 milioane de euro daca numarul de
salariati ai uzinei va ajunge sub 500 de persoane;
Grupul nu va avea dreptul sa cesioneze actiunile Automobile Craiova, fara
acordul AVAS, in primii patru ani de la data finalizarii tranzactiei;
AVAS va achizitiona participatiile actionarilor minoritari ai companiei
Automobile Craiova;
Participatiile minoritare vor fi vandute Ford, de catre AVAS, la pretul la care
producatorul american a achizitionat pachetul majoritar, respectiv de 4,1556 de euro pe
titlu;

6. Analiza aprofundata a tranzactiei

6.1. Analiza oportunitatii alegerii modelului de tranzactie in cauza de catre
fiecare dintre parti in raport cu alte solutii posibile de realizare a obiectivelor
proprii
Consideram ca tranzactia (privatizarea prin negociere pe baza de oferte finale)
incheiata intre Automobile Craiova, controlata prin AVAS de partea Guvernului Roman

6
Conform unui comunicat MediafaxCE solicit Romniei s recupereze 27 mil. euro, ajutor ilegal la
privatizarea Automobile Craiova, 27.02.2008
7
Conform unui comunicat MediafaxTransferul de aciuni prin care Ford a preluat Automobile Craiova a
fost operat, 20.03.2008
30
si Ford Motor Company in calitate de cumparator a fost una reusita si eficienta prin
prisma modelului de tranzactie ales. S-au indeplinit, cel putin consemnat in contractul de
privatizare, obiectivele ambelor parti.
Astfel, Guvernul roman a obtinut ce a dorit de la aceasta tranzactie:
1) Platforma de la Craiova va deveni eficienta dupa 5 ani dupa falimentul din
2002 al companiei coreene. Va exista productie de automobile, va exista export, vor
exista taxe platite la stat, deci implicit venituri pentru statul roman, cu influente directe
benefice asupra balantei comerciale.
2) Un nume mare ca Ford Motor Company, aflat pe podiumul constructorilor de
automobile din lume se va afla de acum in Romania, va oferi incredere potentialilor
investitori intrucat o astfel de companie a avut incredere sa investeasca in Romania.
3) Oferta tehnica a fost una foarte interesanta pentru Guvern, apreciindu-se ca in
2012 cheltuielile anuale ale companiei (Ford) in Romania se vor ridica la un miliard de
euro. Investitia totala angajata depaseste 732 de milioane de Euro; 300.000 de masini
produse pe an dupa 2011; 30.000 de locuri de munca create in mod indirect, 7-9.000 de
locuri de munca create in mod direct.
4) Unul dintre cele mai importante efecte ale privatizarii Automobile Craiova va
fi resimtit la nivelul industriei de componente auto, deoarece va creste volumul de
fabricatie al producatorilor de componente deja existenti in Romania, la nivel local, cu
efecte benefice asupra costurilor. Finalitatea va fi ca se va dubla aportul componentistilor
la PIB.
5) Un alt efect al privatizarii Automobile Craiova la care Guvernul spune ca s-a
gandit foarte mult la incheierea acestei tranzactii este eficienta pe termen lung si eficienta
sociala. Romania va avea posibilitatea sa se transforme intr-un pol regional al industriei
auto. In plus, preluarea Craiova de catre americani va fi urmata in conditii normale de o
avalansa de investitii directe ale unora dintre furnizorii sai traditionali.
Un minus pentru Automobile Craiova si partea romana in aceasta tranzactie este
considerat de unii specialisti pretul modest obtinut pentru pachetul de actiuni de 72,4%,
respectiv 57 de milioane de euro, modificat cu numai 2 milioane de euro fata de oferta
initiala a americanilor de 55 de milioane de euro. Raspunsul partilor romane la aceasta
remarca a fost ca Guvernul nu a fost interesat de pretul obtinut per actiune ci de
promisiunile Ford de investitii majore in fabrica de la Craiova, obiectiv de altfel
indeplinit.
Ford a obtinut de asemenea ce si-a dorit de la aceasta tranzactie:
1) Sub presiunea cresterii vanzarilor de automobile in Europa de Est si cu o
singura platforma in aceasta zona, aceea din Rusia care produce mai ales pentru intern,
platforma de la Craiova a fost oportunitatea ideala: platforma cu o capacitate foarte mare
de productie, cu mana de lucru ieftina si bine pregatita, o oportunitate ce le oferea exact
ce doreau: cresterea seminificativa a productiei de automobile in contextual dezvoltarii
pietei europene a automobilelor.
2) Un pret foarte bun, 57 de milioane de euro avand in vedere capacitatea de
productie a platformei de 200.000 de automobile pe an.
3) Un mediu foarte propice pentru investitii majore de 700 de milioane de euro in
productia unui nou model, un model low-cost, o masina de clasa medie de pret.


31

6.2. Solutii alternative posibile: avantaje si dezavantaje

In cazul Automobile Craiova ar fi existat urmatoarele alternative:
1.Continuarea activitatii in formula Automobile Craiova
Aceasta varianta ar fi fost probabil cea mai neeficienta varianta pentru o fabrica
cu atat de mult potential ca cea de la Craiova, intrucat in momentul incheierii tranzactiei
functiona si producea la 17% din capacitatea totala de productie. Totodata aceasta
companie era una din ultimele mari companii controlate de stat, situatie care trebuia sa ia
sfarsit in vederea unei piete europene libere si functionale. Statul facea eforturi pentru
mentinera locurilor de munca din interiorul fabricii intrucat se producea atat de putin.
Alegerea acestei variante ca o posibila alternativa ar fi avut numai dezavantaje pentru
economia Romaniei.
2. Privatizarea prin vanzare de actiuni cu licitatie cu strigare sau licitatie cu
oferta in plic inchis
Intrucat Guvernul roman nu era interesat doar de vanzarea platformei de la
Craiova, de incasarea unei sume de bani, a decis sa aleaga privatizarea prin negociere si
nu cea prin licitatie intr-una din variantele cu strigare sau plic inchis intrucat aceste doua
metode ofereau doar obtinerea unei sume de bani si nu ofereau o negociere directa care sa
include si o oferta tehnica, un plan de dezvoltare a fabricii, de investitie in industria auto
romaneasca. Consideram ca aceasta varianta nu ar fi avut avantaje in fata celei alese
pentru privatizare, pentru ca negociera a presupus si un fel de licitare, o oferta in plic
inchis, dar a oferit apoi si sansa unor negocieri intre cele doua parti.
3. Oferta publica
Oferta publica ar fi durat probabil si un timp mai indelungat, si ar fi ridicat multe
incertitudini asupra ofertantilor intrucat nu existau negocieri, elementul cheie in
privatizarea Automobile Craiova.
4. Metode de vinzare specifice pietei de capital
5.Certificate de depozit emise de banci de investitii pe piata de capital
internationala
6. Majorarea de capital social prin aport de capital privat
Automobile Craiova nu avea nevoie in acest punct de o majorare de capital, de
lichiditati, ci avea nevoie de o companie care sa stimuleze intregul potential pe care il
detine in industria constructoare de masini, sa valorifice si sa eficientizeze activitatea si
capacitatea de productie de 150.000 automobile.Un aport de capital privat ar fi insemnat
doar o crestere a volumului de lichiditati in conditiile in care cineva nu s-ar fi implicat si
in managementul activitatii platformei. Avand in vedere deci obiectivele Guvernului
roman pentru fabrica de la Craiova este usor de inteles de ce negocierea a fost preferata
metodei majorarii de capital social prin aport de capital privat.
7. Transferul cu titlu gratuit sau vinzarea activelor cu caracter social
In cazul Ford, acesta ar fi putut alege una din urmatoarele variante:
1.Investitie Greenfield
Aceasta alternativa ar fi avut numai dezavantaje majore precum pierderea de timp
si bani in fata metodei preferata de privatizare pentru Automobile Craiova intrucat ar fi
insemnat cel putin 3 ani pana la constructia platformei, deci 2010-2011 numai pana la
finalizarea platformei, iar in cazul privatizarii incheiate, Ford are deja planuri de lansare a
32
unui nou model la jumatatea anului 2009 din uzina de la Craiova; de asemenea ar fi
insemnat o invetitie majora in active pe cand utilajele de la Automobile Craiova sunt
destul de moderne si se preteaza procesului de productie pentru Ford.
2. Preluarea altei platforme constructoare, cea din Polonia
Ford era foarte interesata de o platforma in aceasta zona a Europei de Est,
discutiile cu statul roman in privinta Automobile Craiova demarand inca din anul 2005.
Ford avea in acel moment o alternativa, platforma din Polonia, care insa a fost
valorificata de General Motors print-un joint venture, aici fiind implicati General
Motors(40%) si UkrAvto din Ucraina(60%), care opereaza uzina FSO. Pentru General
Motors timpul a insemnat foarte mult in momentul in care era interesata si de Automobile
Craiova, fiind insa dezamagita de perioada lunga pentru preluarea de catre stat a
companiei de la coreeni, renuntand atunci la o oferta pentru Automobile Craiova.
Asadar, Ford nu a scapat ocazia de a valorifica ultima mare platforma din Europa
de Est, cum este considerata cea de la Craiova, pozitionata foarte bine in interiorul UE si
oferind forta de munca ieftina si utilaje destul de moderne la un pret modest.

6.3. Analiza eficientei tranzactiei potrivit criteriilor de performanta ale
fiecarei parti
Vom face referire la criteriile de performanta avute in vedere de fiecare parte in
momentul semnarii contractului.
Astfel, Automobile Craiova a avut drept criterii de performanta urmatoarele:
Cifra individuala de afaceri de minim 10 miliarde euro pe an
Pretul
Pretul pe actiune
Investitiile asumate de ofertant
Investitiile pentru modernizarea capacitatilor de productie a autoturismelor
Nivelul de integrare pe piata a uzinei Craiova
Numarul de autoturisme produse dupa privatizare

In cazul Ford Motor Company, criteriile de performanta avute in vedere au fost
urmatoarele:
Totalul investitiilor necesare pentru inceperea productiei structura de
productie a uzinei Craiova se preteaza adaptarii rapide pentru asamblarea intr-o prima
faza a unor kituri de automobile importate.
Costul fortei de munca - Costul cu forta de munca in industria auto este de 17
ori mai mic in Romania (2,34 euro/ora/muncitor) fata de Germania, si de 13 ori mai mic
fata de SUA, conform statisticilor din 2006. In Romania, Ford a identificat cateva zeci de
posibili contractori, iar poate cel mai important, forta de munca de la Automobile Craiova
este cea mai ieftina din Europa, cu un nivelul bun de calificare.
Uzina cheie din Europa, piata europeana fiind principala sursa de profit pentru
Ford - Piata europeana este, in prezent, principala piata de vanzari pentru Ford, modelele
europene ale companiei inregistrand un succes notabil. Ford este lider de piata in mai
multe tari europene, printre care Marea Britanie si Spania, iar vanzarile sunt atat de mari
incat productia de masini europene nu poate face fata. Uzinele Ford au produs cu 10%
mai mult decat capacitatea normala, dar ca cererea din piata depaseste nivelul actual al
productiei in Europa, de 1,8 milioane de automobile.
33
Platforma cu o capacitate mare de productie Uzina de la Craiova poate
asigura in momentul de fata productia a 200 000 de automobile anual.

Functionalitatea pietei

Piata auto din Romania prezinta anumite particularitati care o individualizeaza,
unele dintre acestea impiedicand buna functionare a pietei. In randul factorilor cu
influenta negativa asupra pietei auto din Romania se inscriu urmatoarele aspecte:
a) Legislatia defectuoasa si instabila
b) Monitorizarea deficitara a autoturismelor second-hand
c) Economia subterana
d) Bariere in calea manifestarii concurentei: taxa auto de prima inmatriculare

Economia subterana
Legislatia defectuoasa si monitorizarea deficitara a autoturismelor second-hand
aduse de romani in tara cauzeaza prejudicii insemnate bugetului de stat, astfel ca numai in
anul 2007 traficul cu masini de ocazie in randul persoanelor fizice a deturnat de la buget
peste 100 milioane euro. Primul an de aderare la Uniunea Europeana a insemnat o
avalansa de masini second-hand pe drumurile romanesti, dar si castiguri importante
pentru persoanele fizice, asa numitii ,,samsari, specializati de aceasta data in traficul cu
autoturisme.
Potrivit statisticilor date publicitatii de Directia Regim Permise de Conducere si
Inmatriculare Auto, in anul 2007 s-au inmatriculat 123.842 autoturisme de ocazie
inmatriculate pentru prima data in Romania. Dintre acestea cele mai multe sunt marca
Volkswagen (33.398 bucati), urmate de Opel (24.403), Audi (7.812) si BMW (7.041).
Numai in Bucuresti au fost inmatriculate 17.968 de masini la mana a doua provenite din
import. Specialistii estimeaza ca maximum 10 la suta din aceste masini au fost vandute de
parcurile auto, restul fiind partea samsarilor. Rezulta ca 111.457 de autoturisme au fost
aduse si inmatriculate de persoane fizice. Cu siguranta, nu toate masinile acestea au fost
aduse pentru revanzare, dar, potrivit specialistilor, din totalul autoturismelor
reinmatriculate in 2007, adica 406.249, mai mult de jumatate au generat venituri
nedeclarate la Fisc spre impozitarea vanzatorilor.
La nivel european aceasta cale de evaziune a fost blocata de mult timp. In Franta,
spre exemplu, acest gen de activitati au fost stopate prin doua masuri: la importul unei
masini efectuat de o persoana fizica, prima inmatriculare se face obligatoriu pe numele
persoanei inscrise in actul de provenienta extern si nu se permite vanzarea in lant inainte
de prima inmatriculare. In acest caz, masina nu este o marfa, se presupune ca a fost
cumparata pentru nevoi personale, iar revanzarea in lant inainte de inmatriculare
dovedeste ca a fost importata cu intentia de a face comert. Pe de alta parte, la prima
inmatriculare a unei masini importate se solicita un document de autenticitate din partea
producatorului, ca masura restrictiva, pentru o persoana fizica importatoare, iar acest act
se elibereaza printr-un serviciu al Ministerului Transporturilor, emiterea lui facandu-se in
circa doua luni.
34
La noi in tara una dintre masurile adoptate in vederea stoparii acestei probleme a
fost introducerea taxei de prima inmatriculare, insa datorita birocratiei crescute si a
coruptiei la nivel inalt, aceasta taxa a fost usor de pacalit de catre cei care se ocupau si
inainte cu vanzarea ilegala a masinilor gasind solutii precum inmatricularea in Bulgaria.
Desi aceasta masura a fost luata in vederea stoparii efectelor negative ale economiei
subterane, in final, au fost afectati consumatorii cinstiti ce chiar achizitionau masini
pentru interesul propriu dovedind inca o data lacunele imense din sistemul nostru.

7. Concluzii si solutii de urmat

Tranzactia Ford Motor Company - Automobile Craiova SA a reprezentat o
tranzactie de amploare, insa problematica, atragand in acest fel atentia Comisei
Europene. In consecinta, rezultatul a fost reprezentat de o tergiversare a negocierilor, ceea
ce a antrenat o finalizare greoaie, peste termenul prevazut initial. Cu toate acestea,
tranzactia se considera a fi un succes pentru Romania avand ca rezultate numeroase
aspecte pozitive precum:
Orasul Craiova a fost pus pe harta Europei odata cu sosirea Ford
Sporirea locurilor de munca
Investitiile de aproape 1 mld. de euro promise se vor resfrange si asupra
populatiei si infrastructurii din zona
Reglarea pietei datorita intensificarii concurentei rezultand cresterea
exporturilor si industriei.
Preturile la terenurile si imobilele din preajma uzinei vor creste simtitor
Va exista in Craiova o infuzie de capital istorica in urmatorii ani

Aceasta tranzactie ridica insa si unele semne de intrebare:
Este Craiova pregatita pentru schimbarile pe care le va aduce Ford?
Avem capacitatea de a pune la dispozitia Ford 45.000 de oameni competenti?
Vom sti sa folosim banii din taxe si impozite bine, in interes public, pentru
dezvoltare?
Avem scoli pentru copiii americanilor care inevitabil vor locui in oras?

7.1. Invataminte pentru politicile economico-sociale
Cadrul legislativ aferent sectorului auto a fost imbunatatit in conformitate cu
legislatia comunitara in domeniu, din perspectiva aderarii Romaniei la UE, dar si a
trecerii tarii noastre la o economie de piata functionala.
Pentru ca tranzactia sa se fi desfasurat in conditii optime inca de la inceput fara a
atrage atentia Comisiei europene ar fi trebuit realizati urmatorii pasi:
1. Mai multa rigurozitate si specificari concrete incepand din faza anuntului de
privatizare si pana la documentele necesare si criteriile de evaluare a ofertelor.
2. Prevederi mai clare in ceea ce priveste reducerea datoriilor firmelor privatizate,
si monitorizarea ca acest fapt sa nu fie folosit ca o constrangere pentru indeplinirea
anumitor obiective evitandu-se astfel neintelegerile si intreruperile procesului de
privatizare
35
3. Definirea clara a ceea ce reprezinta ajutor din partea statului, care sunt limitele
pana unde statul poate interveni.
4. Consultarea Consiliului Concurentei pentru fiecare caz in parte, si respectarea
normelor europene in vigoare.
Masurile mai sus mentionate menite sa creeze conditiile optime pentru
desfasurarea tranzactiei, ar fi evitat aparitia a numeroase consecinte nefavorabile care au
ingreunat derularea acesteia:

1. Desi oferta AUCS a fost destul de atractiva, doar doua companii au depus
oferte.
2. Inghetarea procesului de privatizare si demararea unei anchete de catre Comisia
Europeana din cauza faptul ca statul a acordat numai companiei Ford strergerea datoriilor
AUCS.
3. Masurile luate de catre stat au fost considerate ilegale in consecinta, procesul de
privatizare a fost oprit.
4. Masurile luate in cazul privatizarii au fost considerate neconcurentiale, iar
Consiliu Concurentei a fost sesizat.

7.2. Paralela intre teorie si practica in privinta tipului de tranzactie

Tranzactia Ford - Automobile Craiova SA poate fi privita ca o importanta tema de
studiu la nivel acamedic intrucat abordeaza fenomene specifice tarilor cu o economie
emergenta (cazul Romaniei) si anume problema trecerii intreprinderilor din proprietatea
statului in ce privata.
Propunem ca teme de discutie urmatoarele:
Implicatiile politice si sociale ale tranzactiei
Alternativele celor doua companii implicate
Analiza eficientei tranzactiei
Efectele economice ale tranzactiei atat la nivel local cat si national
Paralela intre privatizarile Dacia Renault si Automobile Craiova - Ford

Principalele rezultate cheie urmarite prin studiul de caz au fost urmatoarele:
intelegerea tipului de tranzactie, si anume privatizarea
analiza tranzactiei Ford Company Automobile Craiova SA (din punct de
vedere al mecanismelor derulate, dar si a obiectivelor partilor implicate )
analiza importantei Comisiei Europene si a modului de desfasurare a unei
privatizari pe piata europeana
familiarizarea cu cadrul legislativ roman si european, precum si cu cel
institutional implicat in derularea tranzactiei
intelegerea functionarii pietei auto

8. Autoevaluarea (finala) a studiului de caz elaborat

In urma acestui proiect am dobandit cunostinte de baza in ceea ce priveste
aspectele generale ale tranzactiei studiate - privatizarea, dar si in ceea ce priveste
aspectele particulare ale acestui studiu de caz. De asemenea, prin realizarea acestui
36
studiu de caz am putut intelege mai bine fenomenele care au loc pe piata auto si
problemele cu care aceasta se confrunta la momentul actual. Prezentul studiu poate
reprezenta o baza de comparatie in situatia in care vom avea de analizat tranzactii
similare .
Am avut posibilitatea de a studia o tranzactie de amploare, controversata cu
numeroase implicatii politice, economice si sociale .
Putem afirma ca acest studiu de caz a servit la dezvoltarea abilitatilor de a lucra in
echipa, la imbunatatirea capacitatii de analiza si sinteza precum si a gandirii critice .
Pentru intocmirea prezentului studiu de caz s-a urmat pas cu pas structura
propusa. Cercetarea prealabila si intocmirea studiului de caz s-a facut prin conlucrarea
efectiva a membrilor echipei. Fiecare membru al echipei a avut o contributie majora,
sarcinile fiind impartite in mod egal. Fiecare membru a avut de facut o parte din fiecare
capitol, existand posibilitatea sa participe ulterior fiecare dintre membri cu completari la
munca depusa de ceilalti. In functie de informatiile acumulate din surse variate precum si
de parerile personale, membrii colectivului au avut posibilitatea sa contribuie la
elaborarea fiacerui capitol al studiului de caz.
Pentru rezolvarea cerintelor fiecarui capitol au fost preluate si studiate informatii
din diverse surse, precum ziare, reviste economice, site-uri, carti de specialitate, precum
reiese si din bibliografia prezentata . Etapele parcurse in realizarea proiectului s-au
succedat in mod firesc incepand cu preluarea informatiilor, prezentarea concreta a
faptelor, analiza datelor culese si prezentarea concluziilor si a recomandarilor propuse.
Numarul total de ore alocat intregului proiect a fost in medie de 12 ore, fiecare
persoana acordand studiului de caz aproximativ 4 ore de lucru . Colaboarea membrilor
echipei s-a desfasura armonios, fiecare persoana relizandu-si sarcinile cu seriozitate si
constiinciozitate, pentru fiecare cerinta acordandu-se aceeasi importanta si atentie in
solutionare corecta si pe cat posibil completa a acesteia .


















37
9. Referine bibliografice

1. Christine, P., Jurgen, K., Reineke, R.D., Norbert, S. Privatizarea in tarile in
tranzitie si in curs de dezvoltare. Strategii, consultanta, experienta, Ed. Economica,
Bucuresti, 1997.
2. Gheorghe A., Reforma, economia de piata si privatizarea in Romania, Casa
editoriala pentru turism si cultura ABEONA, Bucuresti, 1993.
4. Necula D., Concurenta pe piata de autoturisme in Romania, Teza de doctorat,
Bucuresti, 2007
*** http://www.avas.ro/index.php?lang=ro&id=3083
*** http://www.avas.ro/index.php?lang=ro&id=3147
*** http://www.ec.europa.eu/
*** http://www.minind.ro/
*** http://ro.wikipedia.org/wiki/Privatizare
*** http://www.mae.ro/
*** http://www.avas.gov.ro/upload/Procedura_OUG3.pdf
***http://www.wall-street.ro/articol/Auto/26449/Ford-favorit-pentru-preluarea-uzinei-
Daewoo-Craiova.html
***http://www.wall-street.ro/articol/Economie/33071/Vladescu-Ford-va-deveni-actionar-
la-Automobile-Craiova-cel-tarziu-in-ianuarie-2008.html
***http://www.informatiiauto.ro/contractul-de-privatizare-a-automobile-craiova-cu-ford-
a-fost-semnat-miercuri-la-frankfurt-sid1628.html
***http://www.informatiiauto.ro/principalele-prevederi-ale-contractului-prin-care-ford-
preia-uzina-daewoo-sid1671.html
***www.cotidianul.ro.select
***www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/24663/Dupa-privatizare-Daewoo-Craiova-
trebuie-sa-exporte
***www.realitatea.net/62437_Inca-un-pas-spre-privatizarea-Daewoo-Craiova-.html
***www.zf.ro/articol_105035/privatizarea_daewoo_craiova_va_fi_finalizata_in_vara_an
ului_2007
***www.bloombiz.ro/articol_54907.html
***www.roportal.ro/stiri/stirea-556537.htm
***www.presaonline.com/stire/privatizarea-daewoo-sub-lupa-ce
***www.banknews.ro/stire/9963_vosganian_speram_ca_anul_acesta_privatizarea_daew
oo_craiova_sa_fie_incheiata.html
***www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/74600/UE-investigheaza-privatizarea-
Daewoo.html
***www.autosales.ro/articole-45-comisia-europeana-suspenda-tranzactia-daewoo-
craiova-catre-ford.html
***www.wall-street.ro/articol/Economie/33287/Investitori-britanici-pentru-Aeroportul-
din-Craiova-dupa-ce-For
***www.ziare-live.ro/.../16723/stiri-auto--ce-va-aviza-in-curand-privatizarea-
automobile-craiova.html
***www.autospot.ro/articole/stiri/lege_speciala_pentru_privatizarea_automobile_craiova
.html - 29k
38
***www.acarom.ro Site oficial al Asociatiei Constructorilor de Automobile din
Romania
***www.acea.be Site oficial al Asociatiei Constructorilor Europeni de Automobile
***www.acsa.ro- Site oficial SC Automobile Craiova SA
***www.apia.ro - Buletinul Oficial al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de
Automobile din Romania
***www.aro.ro-Site ofical SC ARO SA
***www.dacia.ro- Site oficial Dacia Groupe Renault
***www.europa.eu - Site oficial al Uniunii Europene
***www.inss.ro Site oficial al Institutului National de Statistica
***www.guv.ro - Site oficial Guvernul Romaniei
*** www.monitoruloficial.ro - Site oficial al Monitorului Oficial al Romaniei
***www.avas.ro - Site oficial al AVAS
***www.zf.ro/articol_140441/automobile_craiova_intra_in_era_ford_cu_un_business_pl
an_de_2_mld__euro.html - 42k
***http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/03/080321_ford_craiova.shtml
***http://www.capital.ro/articole/romania-punct-cheie-in-expansiunea-ford-in-
europa/107293
*** http://www.standard.ro/tag/privatizarea_automobile_craiova.html
***http://business.rol.ro/content/view/59539/3/
***http://www.wall-street.ro/articol/Auto/30038/Ford-Vrem-sa-cumparam-Daewoo-
Craiova-pentru-a-face-fata-cererii-in-Europa.html
***http://www.tmctv.ro/articol_32722/autobmobile_craiova__o_afacere_vitala_pentru_f
ord.html
***http://www.presaonline.com/stire/comisia-europeana-nu-poate-confirma-aprobarea-
privatizarii-automobile-craiova,197767.html
***http://stirile.blogspot.com/2007/07/ford-tot-mai-aproape-de-craiova.html
***http://ford.masini.ro/stiri/citeste_stire/3829/cel-putin-patru-furnizori-ford-vor-sa-vina-
la-craiova.htm
***http://www.gardianul.ro/2007/07/07/economie-
c1/in_sfarsit_vin_americanii_automobile_craiova_devine_uzina_ford-s97560.html
***http://www.adevarul.ro/articole/europa-centrala-si-de-est-devine-teren-fertil-pentru-
producatorii-auto/332111
***http://www.auto.ro/features/auto-economie/Ford-ar-putea-amana-investitia-de-la-
Craiova-pentru-2009--a28576.html
***http://www.standard.ro/tag/privatizarea_automobile_craiova.html
***http://business.rol.ro/content/view/59539/3/
***http://www.wall-street.ro/articol/Auto/30038/Ford-Vrem-sa-cumparam-Daewoo-
Craiova-pentru-a-face-fata-cererii-in-Europa.html
***http://www.tmctv.ro/articol_32722/autobmobile_craiova__o_afacere_vitala_pentru_f
ord.html
***http://ford.masini.ro/stiri/citeste_stire/3829/cel-putin-patru-furnizori-ford-vor-sa-vina-
la-craiova.htm
***http://www.capital.ro/articole/romania-punct-cheie-in-expansiunea-ford-in-
europa/107293
39
***http://www.adevarul.ro/articole/europa-centrala-si-de-est-devine-teren-fertil-pentru-
producatorii-auto/332111
***http://www.auto.ro/features/auto-economie/Ford-ar-putea-amana-investitia-de-la-
Craiova-pentru-2009--a28576.html